DECIZIE Nr.
1188 din 13 decembrie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului
administrativ nr. 554/2004
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 62 din 28 ianuarie 2008
Acsinte Gaspar - preşedinte
Nicolae
Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului
administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Corneliu Căileanu în Dosarul
nr. 1.313/45/2006 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia de contencios administrativ
şi fiscal.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Precizează că
asupra aceleiaşi excepţii Curtea Constituţională s-a mai pronunţat, constatând
constituţionalitatea textului de lege criticat, iar în prezenta cauză nu au
intervenit elemente noi care să justifice schimbarea acestei jurisprudenţe.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 11 iunie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 1.313/45/2006, Curtea de
Apel Iaşi - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7
alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Corneliu Căileanu
într-o acţiune de contencios administrativ având ca obiect anularea unui act
administrativ.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că termenul de 30 de zile, în interiorul
căruia cel ce se consideră vătămat trebuie să solicite autorităţii publice
emitente revocarea actului administrativ, încalcă dispoziţiile art. 16, art. 21
şi art. 53 din Constituţia României, creând o inegalitate între autorităţile
enumerate la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 554/2004 şi celelalte persoane,
care sunt obligate să parcurgă procedura prealabilă. Mai arată că textul nu
precizează semnificaţia termenului „comunicare" în legătură cu un act
administrativ unilateral normativ, iar „judecătorul trebuie să dispună cu de la
sine putere ce înseamnă «comunicare» în cazul unui act administrativ unilateral
normativ, adăugând astfel la lege".
Curtea de Apel Iaşi - Secţia de contencios
administrativ şi fiscal arată că prin mai multe
decizii Curtea Constituţională a apreciat că dispoziţiile art. 7 alin. (1) din
Legea nr. 554/2004 nu contravin prevederilor constituţionale, problema
interpretării sintagmei „de la data comunicării actului" fiind de
competenţa instanţei.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea
nr. 554/2004 este neîntemeiată, invocând în sprijinul susţinerii sale
jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie (de exemplu, Deciziile nr.
39/2005 şi nr. 123/2006).
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, arătând că nicio
dispoziţie constituţională nu interzice ca prin lege să se instituie o
procedură administrativă, fără caracter jurisdicţional. In sensul respingerii
excepţiei de neconstituţionalitate a art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004,
invocă şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi anume Deciziile nr. 39/2005,
nr. 199/2006, nr. 335/2006 şi nr. 184/2007.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ
nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004.
Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, Legea nr.
554/2004 a fost modificată şi completată prin Legea nr. 262/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie
2007, iar potrivit art. I pct. 7 al acesteia, art. 7
alin. (1) din Legea nr. 554/2004 are următorul cuprins: „Inainte de a se adresa
instanţei de contencios administrativ competente, persoana care se consideră
vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act
administrativ individual trebuie să solicite autorităţii publice emitente sau
autorităţii ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile
de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a
acestuia."
In opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate,
textul de lege criticat contravine următoarelor dispoziţii constituţionale:
art. 16 - „Egalitatea în drepturi", art. 21 - „Accesul liber la
justiţie" şi art. 53 - „Restrângerea
exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că textul de lege criticat nu este contrar dispoziţiilor art. 16 din
Constituţie, acestea garantând egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a
autorităţilor publice, iar nu egalitatea de tratament juridic între cetăţeni şi
autorităţile publice. De aceea, nu se poate susţine existenţa unei încălcări a
principiului egalităţii, atunci când legiuitorul, în virtutea dispoziţiilor
art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit cărora competenţa
instanţelor de judecătoreşti şi procedura de judecată sunt stabilite numai prin
lege, reglementează condiţii procedurale diferite de exercitare a anumitor
drepturi, în cazul de faţă, a dreptului de a introduce o acţiune în contencios
administrativ.
Nu este întemeiată nici critica prin raportare la
dispoziţiile art. 21 şi 53 din Constituţie. In jurisprudenţa sa constantă, din
care se poate aminti, exemplificativ, Decizia nr. 670 din 15 decembrie 2005,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 27 ianuarie 2006, Curtea a statuat că parcurgerea unei
proceduri administrative prealabile, obligatorii, fără caracter jurisdicţional
nu îngrădeşte dreptul de acces liber la justiţie, cât timp decizia organului
administrativ poate fi atacată în faţa unei instanţe judecătoreşti.
In ceea ce priveşte critica autorului excepţiei
referitoare la posibilitatea oferită de lege judecătorului de a stabili în mod
arbitrar momentul de la care începe să curgă termenul în care persoana care se
consideră vătămată printr-un act administrativ cu caracter normativ se poate
adresa instanţei pentru anularea acestuia, Curtea constată că, ulterior
sesizării sale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, prin Legea
nr. 262/2007 a fost introdus în cuprinsul art. 7 din Legea nr. 554/2004
alineatul (11) care
prevede că, în cazul actului administrativ normativ, plângerea prealabilă poate
fi formulată oricând. Prin urmare, sub acest aspect, critica a rămas fără
obiect.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr.
554/2004, excepţie ridicată de Corneliu Căileanu în Dosarul nr. 1.313/45/2006
al Curţii de Apel Iaşi - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 decembrie
2007.
PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbăţeanu