DECIZIE Nr. 136 din 3 aprilie 2003
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 315 si
ale art. 316 din Codul de procedura penala
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 298 din 6 mai 2003
Costica Bulai - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Nicoleta Grigorescu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 315 si ale art. 316 din Codul de procedura penala, exceptie
ridicata de Viorel Craciun in Dosarul nr. 4.599/2002 al Judecatoriei Baia Mare.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost
legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca nefondata, sustinand ca dispozitiile criticate nu
contravin prevederilor constitutionale invocate.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 10 decembrie 2002, pronuntata in Dosarul nr.
4.599/2002, Judecatoria Baia Mare a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 315 si ale art. 316 din Codul de
procedura penala, exceptie ridicata de inculpatul Viorel Craciun intr-o cauza
penala avand ca obiect savarsirea infractiunilor de conducere pe drumurile
publice a unui autovehicul in stare de ebrietate si ultraj, prevazute de art.
37 alin. 1 teza intai si a doua din Decretul nr. 328/1966 si, respectiv, art.
239 alin. 1 si 3 din Codul penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) din Codul
penal.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul exceptiei sustine
ca dispozitiile legale supuse controlului de neconstitutionalitate incalca
principiul privind impartialitatea procurorilor consacrat de art. 131 alin. (1)
din Constitutie, intrucat "confera procurorului care a efectuat urmarirea
penala proprie si a intocmit rechizitoriul dreptul sa participe si la sedintele
de judecata, ajungandu-se la situatia in care acesta sa cumuleze functia de
instructie penala cu functia de acuzare". Pe de alta parte, dispozitiile
art. 315 si ale art. 316 din Codul de procedura penala incalca dreptul autorului
exceptiei la un proces echitabil, in sensul prevazut de art. 6 pct. 1 din
Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale,
intrucat "impartialitatea se determina in mod obiectiv fata de partile
procesului penal, presupunand ca magistratul care instrumenteaza si exercita
urmarirea penala proprie nu trebuie sa exercite functiuni care ar naste
banuieli legitime ca impartialitatea sa obiectiva ar fi pusa in discutie".
Judecatoria Baia Mare considera ca exceptia de neconstitutionalitate este
nefondata, deoarece nu contravine prevederilor art. 131 alin. (1) din
Constitutia Romaniei si nici art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, cu motivarea ca in
legislatia noastra nu exista functia de judecator de instructie, situatie in
care procurorul care a instrumentat cazul si a intocmit rechizitoriul poate
prezenta in instanta concluzii, in calitate de reprezentant al Ministerului
Public.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului
si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, potrivit art. 18^1 din Legea nr.
35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat si punctul de vedere al
institutiei Avocatul Poporului.
Guvernul apreciaza ca reglementarea constitutionala si procesual penala a
activitatii procurorului asigura garantia respectarii drepturilor si
libertatilor persoanei in procesul penal chiar daca acesta a efectuat urmarirea
penala, a pus in miscare actiunea penala, a luat masuri preventive sau
restrictive de libertate si a dispus trimiterea in judecata. Daca actele si
masurile procesuale ar fi date in competenta unor persoane diferite, acestea ar
trebui efectuate cu respectarea aceluiasi cadru legal.
Nu se poate sustine ca exista o contradictie intre faptul ca procurorul
care supravegheaza urmarirea penala si dispune trimiterea in judecata a
inculpatului sustine si acuzarea in proces, atata vreme cat solutionarea cauzei
revine instantei judecatoresti, respectiv unui magistrat independent si
impartial.
Referitor la practica Curtii Europene a Drepturilor Omului, invocata de
autorul exceptiei de neconstitutionalitate in sustinerea ei, Guvernul arata ca
prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 28/2000 s-a statuat ca, "desi
jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului s-a fixat in sensul ca
actele procesuale efectuate de procuror sunt susceptibile de lipsa de
impartialitate, aceasta nu conduce automat la concluzia neconstitutionalitatii
dispozitiilor referitoare la rolul procurorului din Codul de procedura penala,
deoarece, astfel cum rezulta din analiza dispozitiilor procedural penale in
materie, prin aceste dispozitii sunt asigurate drepturile fundamentale,
neexistand o contrarietate cu prevederile Constitutiei".
Avocatul Poporului considera, in motivarea punctului sau de vedere, ca
"principiile impartialitatii si legalitatii, a caror nerespectare o invoca
autorul exceptiei, sunt respectate, deoarece procurorii participa la sedintele
de judecata potrivit vointei legiuitorului, exprimate in dispozitiile art. 315
si ale art. 316 din Codul de procedura penala, norme procedurale conforme
dispozitiilor art. 125 alin. (3) din Constitutia Romaniei, potrivit carora
<<Competenta si procedura de judecata sunt stabilite de lege>>.
In acest sens, este de retinut ca, prin organizarea procesului penal pe
baza principiului contradictorialitatii, Codul de procedura penala in vigoare
obliga organul de urmarire penala sa adune probele atat in favoarea, cat si in
defavoarea invinuitului sau inculpatului, iar aceste norme procedural penale
sunt in deplina concordanta cu prevederile Constitutiei. In ceea ce priveste
rolul procurorului in faza de cercetare judecatoreasca, conform dispozitiilor
art. 316 din Codul de procedura penala, acesta exercita un rol activ in vederea
aflarii adevarului si a respectarii dispozitiilor legale, fiind liber sa prezinte
concluziile pe care le considera intemeiate, potrivit legii si tinand seama de
probele administrate, iar atunci cand cercetarea judecatoreasca nu confirma
invinuirea sau cand a intervenit vreuna din cauzele de incetare a procesului
penal, procurorul este obligat sa puna concluzii, dupa caz, de achitare a
inculpatului sau de incetare a procesului penal".
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala constata ca a fost legat sesizata si este
competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, ale art. 1
alin. (1), art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
315 si ale art. 316 din Codul de procedura penala, care au urmatorul continut:
- Art. 315: "Procurorul este obligat sa participe la sedintele de
judecata ale judecatoriilor, in cauzele in care instanta de judecata a fost
sesizata prin rechizitoriu, in cauzele in care legea prevede pentru
infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii de 2 ani sau mai mare, in cauzele in
care vreunul din inculpati se afla in stare de detentie sau este minor, precum
si in cazul in care se dispune inlocuirea pedepsei amenzii cu cea a inchisorii.
La sedintele de judecata privind alte infractiuni, procurorul participa cand
considera necesar.
La sedintele de judecata ale celorlalte instante, participarea procurorului
este obligatorie in toate cazurile.";
- Art. 316: "In desfasurarea cercetarii judecatoresti si a
dezbaterilor, procurorul exercita rolul sau activ in vederea aflarii adevarului
si a respectarii dispozitiilor legale. Procurorul este liber sa prezinte
concluziile pe care le considera intemeiate, potrivit legii, tinand seama de
probele administrate.
Cererile si concluziile procurorului trebuie sa fie motivate.
Cand cercetarea judecatoreasca nu confirma invinuirea sau cand a intervenit
vreuna din cauzele de incetare a procesului penal prevazute in art. 10 lit. f)
- h) si j), procurorul pune, dupa caz, concluzii de achitare a inculpatului sau
de incetare a procesului penal."
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prin dispozitiile
legale criticate sunt incalcate prevederile constitutionale ale art. 131 alin.
(1), care au urmatorul continut:
"Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului
legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea
ministrului justitiei."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca
dispozitiile criticate sunt incluse in Titlul II, Capitolul II, Sectiunea I din
Codul de procedura penala, destinate desfasurarii judecarii cauzelor care
reglementeaza, printre altele, participarea procurorului la sedintele de
judecata si rolul acestuia in faza de cercetare judecatoreasca. Astfel,
prevederile legale contestate stabilesc conditiile participarii obligatorii si
facultative a procurorului la sedintele de judecata si rolul exercitat de
acesta in faza de cercetare judecatoreasca, care trebuie realizat potrivit
legii, in consonanta cu probele administrate.
In faza de urmarire penala, procurorul este obligat, in virtutea rolului
sau activ, sa administreze probe atat in favoarea, cat si in defavoarea
invinuitului sau inculpatului, in scopul aflarii adevarului si pentru lamurirea
cauzei sub toate aspectele.
Aceleasi obligatii ii sunt opozabile reprezentantului Ministerului Public
si in cea de-a doua faza a procesului penal.
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca posibilitatea
conferita de textele atacate procurorului care a intocmit actul de sesizare a
instantei, de a participa si la sedintele de judecata, aduce atingere
principiilor legalitatii si impartialitatii, sub egida carora toti procurorii
trebuie sa isi desfasoare activitatea.
In examinarea criticilor formulate, Curtea retine ca impartialitatea este
un corolar al principiului legalitatii si raspunde, ca si acesta, exigentei
asigurarii egalitatii cetatenilor in fata legii, formulata in Constitutie, cu
statut de drept fundamental, in art. 16.
Din acest principiu rezulta ca procurorul, in calitatea sa de reprezentant
al intregii societati, de aparator al ordinii de drept, precum si al
drepturilor si libertatilor cetatenilor [art. 130 alin. (1) din Constitutia
Romaniei], are obligatia sa isi exercite actiunea cu obiectivitate, fara alt
scop general prestabilit si fara partinire in favoarea statului sau a vreuneia
dintre partile din procesele judiciare la care participa.
Potrivit statutului sau constitutional si legal, procurorul trebuie sa
vegheze ca organele la a caror activitate participa sau a caror activitate o
supravegheaza sa aplice legea fara discriminare.
Tinand seama de aceste considerente, ca si de faptul ca, in activitatea
lor, procurorii sunt supusi, conform art. 131 alin. (1) din Constitutie, in
egala masura, principiului legalitatii, sustinerea ca art. 315 si 316 din Codul
de procedura penala ar permite procurorului care participa la dezbaterile
judiciare sa fie partinitor nu poate fi primita nici chiar in ipoteza in care
procurorul de sedinta ar fi intocmit rechizitoriul in cauza sau ar fi efectuat
ori supravegheat urmarirea penala.
Obligatia constitutionala de impartialitate subzista pentru procuror si in
aceste ipoteze si nimic nu se opune ca, in raport cu noile probe administrate
in cauza sau cu o alta perspectiva de evaluare a probelor administrate in
cursul urmaririi penale - perspectiva deschisa de dezbaterile contradictorii
din faza de judecata -, procurorul sa isi schimbe optiunea privind solutia ce
trebuie pronuntata si sa puna concluzii de achitare a inculpatului sau de
restituire a dosarului la parchet.
Dimpotriva, in conformitate cu dispozitiile art. 28 alin. 4 din Legea nr.
92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, procurorul este liber
sa prezinte in instanta concluziile pe care le considera intemeiate potrivit
legii, tinand seama de probele administrate in cauza.
In sfarsit, Curtea constata ca s-a mai pronuntat asupra
constitutionalitatii dispozitiilor art. 315 alin. 1 din Codul de procedura
penala prin deciziile nr. 30 din 1 februarie 2001, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 236 din 10 mai 2001, si nr. 40 din 30
ianuarie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 109
din 20 februarie 2003. Astfel, Curtea a respins exceptia ca neintemeiata, cu
motivarea ca procurorii participa la judecata potrivit vointei legiuitorului
exprimate in dispozitiile contestate pe calea controlului constitutional, norme
procedurale care, conform prevederilor art. 125 alin. (3) din Constitutie,
"sunt stabilite de lege".
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c), al art. 145
alin. (2) si al art. 131 alin. (1) din Constitutie, precum si al art. 13 alin.
(1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) si al art. 25 alin. (3) din Legea nr.
47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 315 si ale
art. 316 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Viorel Craciun in
Dosarul nr. 4.599/2002 al Judecatoriei Baia Mare.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 3 aprilie 2003.
PRESEDINTE,
prof. univ. dr. COSTICA BULAI
Magistrat asistent,
Afrodita Laura Tutunaru