DECIZIE   Nr. 168 din 14 mai 2002

ACT EMIS DE: CONSILIUL CONCURENTEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 590 din  9 august 2002

    Plenul Consiliului Concurentei,

    I. in baza:
    1. Decretului nr. 1.075/2001 privind numirea membrilor Consiliului Concurentei;
    2. prevederilor Legii concurentei nr. 21/1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 88 din 30 aprilie 1996;
    3. prevederilor Regulamentului de organizare, functionare si procedura al Consiliului Concurentei, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 50 bis din 25 martie 1997;
    4. prevederilor Regulamentului pentru aplicarea prevederilor art. 5 si 6 din Legea concurentei nr. 21/1996, privind practicile anticoncurentiale, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 116 bis din 9 iunie 1997;
    5. Instructiunilor cu privire la definirea pietei relevante, in scopul stabilirii partii substantiale de piata, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 57 bis din 4 aprilie 1997;
    6. plangerii formulate de catre Societatea Nationala de Telecomunicatii "Romtelecom" - S.A. la data de 8 octombrie 1999*1), prin care aceasta a sesizat Consiliului Concurentei faptul ca, datorita clauzei de nonconcurenta prevazute la art. 10.2 din contractul de societate al Societatii Comerciale "Global One Communications Romania" - S.A. (denumita in continuare GOCR), in care Societatea Nationala de Telecomunicatii "Romtelecom" - S.A. este actionara, este impiedicata sa efectueze activitati sau investitii de capital pe piata de transmisie a datelor prin pachete, obiect de activitate al GOCR;
    7. investigatiei declansate in baza Ordinului presedintelui Consiliului Concurentei nr. 102/1999;
    8. raportului de investigatie prezentat Consiliului Concurentei de catre raportor, precum si a celorlalte piese din dosar;
    9. faptului ca au fost indeplinite procedura de transmitere a raportului de investigatie partilor implicate pentru luarea la cunostinta si formularea de observatii si procedura de citare pentru audierea partilor in Plenul Consiliului Concurentei, la data de 10 aprilie 2002;
    10. observatiilor la raportul de investigatie, transmise Consiliului Concurentei de catre partile implicate;
    11. declaratiilor facute in timpul audierii din data de 10 aprilie 2002 de catre reprezentantii legali ai partilor implicate, precum si a documentelor depuse de catre partile implicate dupa audiere;
    12. faptului ca a fost intrunita conditia de cvorum de minimum 7 membri pentru ca Plenul Consiliului Concurentei sa poata delibera si decide in mod valabil,
------------
    *1) Nr. 102/01/1.032 din 6 octombrie 1999, inregistrata la Consiliul Concurentei cu nr. RG - 1.035 din 8 octombrie 1999.

    II. avand in vedere ca:
    1. La data de 8 octombrie 1999 Societatea Nationala de Telecomunicatii "Romtelecom" - S.A.*2) (denumita in continuare Romtelecom) a depus la Consiliul Concurentei o plangere, prin care aceasta societate a sesizat Consiliului Concurentei faptul ca, datorita clauzei de nonconcurenta prevazute la art. 10.2 din contractul de societate al GOCR*3), in care Romtelecom este actionara, este impiedicata sa efectueze activitati sau investitii de capital pe piata de transmisie a datelor prin pachete, obiect de activitate al GOCR; astfel, Romtelecom a solicitat Consiliului Concurentei un punct de vedere relativ la aceasta clauza de nonconcurenta din contractul de societate al GOCR, in raport cu prevederile art. 5 din Legea nr. 21/1996.
    Concret, clauza contractuala de nonconcurenta avea urmatorul continut:
    "Partile isi interzic, incepand de la semnarea prezentului contract, crearea sau participarea sub indiferent ce forma in domeniul de activitate al societatii efective sau programate pe termen scurt, direct sau indirect in Romania, in societati concurente celei care face obiectul prezentului contract. Partile la prezentul contract isi interzic de asemenea sa faca concurenta, direct sau indirect, societatii atata vreme cat vor detine actiuni ale acestei societati si pe o durata de 5 ani de la data la care vor inceta sa fie actionari."
    2. GOCR a fost infiintata, ca societate pe actiuni, la data de 1 februarie 1993, avand ca actionar majoritar firma Transpac - S.A. (99,44%). Regia Autonoma "Romtelecom" detinea la data infiintarii GOCR 0,04% din capitalul social. La aceeasi data (1 februarie 1993), in baza unei conventii de cooperare incheiate intre Transpac si Regia Autonoma "Romtelecom", Transpac a cesionat catre Regia Autonoma "Romtelecom" 48,94% din capitalul social al GOCR.
    Conform acestei conventii de cooperare Regia Autonoma "Romtelecom" se obliga:
    - sa nu intreprinda direct/indirect nici o activitate concurenta fata de GOCR;
    - sa obtina in beneficiul GOCR licentele de operator, in particular cele relative la transmisiile de date prin pachete si serviciile cu valoare adaugata aferente;
    - sa puna la dispozitie GOCR liniile interioare pentru ca aceasta sa poata proceda la construirea retelei sale;
    - GOCR urma sa beneficieze de tratamentul clientului cel mai favorizat pentru toate prestatiile pe care Regia Autonoma "Romtelecom" le facea in beneficiul GOCR.*4)
    Achitarea prestatiilor si a angajamentelor asumate de Regia Autonoma "Romtelecom" se efectua de catre Transpac sub forma cedarii de actiuni ale societatii GOCR.
    Durata acestei conventii era de 10 ani de la semnare, cu posibilitatea prelungirii in mod tacit pentru o perioada similara, in situatia in care nici una dintre parti nu o rezilia. Pe cale de consecinta, aceasta conventie expira la data de 1 februarie 2003, daca partile contractante nu o prelungeau in mod tacit.
    3. Ulterior, in cursul lunii ianuarie 1996, au avut loc 3 operatiuni de cesionare de actiuni ale GOCR, in urma carora actionarul majoritar Transpac (ce detinea 50,5% din capitalul social al GOCR) a fost inlocuit pe rand de catre COGECOM - Franta (5 ianuarie), Atlas - Belgia (18 ianuarie) si, in final, de catre Global One Communications Holding BV - Olanda, denumita in continuare GOCH BV (31 ianuarie). In perioada 31 ianuarie 1996 - 5 aprilie 2001 structura capitalului social al GOCR a fost urmatoarea:
    - GOCH BV*5) - 50,5%;
    - Regia Autonoma "Romtelecom" - 48,98%;
    - 3 persoane fizice - 0,52% .
    4. Regia Autonoma "Romtelecom" a mentionat ca datorita acestei clauze este practic impiedicata sa efectueze activitati sau investitii de capital pe piata de transmisie a datelor prin pachete, obiect de activitate al GOCR, invocand prevederile art. 54 din Legea nr. 21/1996, conform carora sunt nule de drept orice clauze contractuale ce se raporteaza la o practica anticoncurentiala prohibita prin art. 5 din acelasi act normativ.
    5. Presedintele Consiliului Concurentei, prin Ordinul nr. 102/1999, a declansat investigatie pentru analizarea compatibilitatii acestei clauze cu prevederile art. 5 din Legea nr. 21/1996.
    6. In acest context Romtelecom a inaintat Consiliului Concurentei, la data declansarii investigatiei pentru analiza compatibilitatii clauzei de nonconcurenta cu prevederile art. 5 din Legea nr. 21/1996, o cerere pentru certificarea prealabila de catre Consiliul Concurentei a neinterventiei.
    Conform art. 3 alin. (1) din Regulamentul pentru aplicarea prevederilor art. 5 si 6 din Legea concurentei nr. 21/1996 privind practicile anticoncurentiale (numit in cele ce urmeaza Regulament), intitulat "Procedura de certificare prealabila de catre Consiliul Concurentei ca nu exista temei pentru interventie in baza art. 5 alin. (1) sau art. 6 din lege", inainte de a stabili o intelegere, decizie de asociere sau practica concertata, agentii economici implicati pot solicita Consiliului Concurentei o certificare prealabila ca nu exista motiv pentru interventie in baza art. 5 alin. (1) din legea de mai sus cu privire la comportamentul concurential preconizat.
    Dupa cum rezulta din economia textului legal, o premisa esentiala pentru certificarea neinterventiei de catre Consiliul Concurentei este aceea ca aceasta cerere sa fie anterioara recurgerii la comportamentul concurential respectiv. In cazul de fata clauza de nonconcurenta a operat de la momentul infiintarii GOCR, respectiv anul 1993, iar cererea de neinterventie a fost inaintata de catre Romtelecom la data de 8 noiembrie 1999, deci la 6 ani de la data convenirii acesteia si la 2,5 ani de la data intrarii in vigoare a Legii nr. 21/1996. In concluzie, nefiind indeplinita premisa esentiala ceruta de prevederile legale pentru ca institutia Consiliului Concurentei sa poata certifica neinterventia sa, deci sa poata parcurge pasii procedurali ulteriori (solicitarea completarii cererii, data efectiva a cererii), Consiliul Concurentei nu a dispus de baza legala in temeiul careia sa urmeze procedura standard prevazuta de regulament. Mai mult, trebuie mentionat ca cererea de certificare prealabila a neinterventiei a fost depusa de Romtelecom la data de 8 noiembrie 1999, la 30 de zile dupa depunerea la data de 8 octombrie 1999 de catre aceeasi societate, la Consiliul Concurentei, a unui document prin care se autodenunta ca, in calitate de actionar in GOCR, a consimtit la stipularea unei clauze de nonconcurenta in contractul de societate al acesteia. De asemenea:
    - Romtelecom a mentionat ca, datorita acestei clauze, este practic impiedicata sa efectueze activitati sau investitii de capital pe piata de transmisie a datelor prin pachete, obiect de activitate al GOCR;
    - Romtelecom a facut apel, pe de o parte, la prevederile art. 5 din Legea nr. 21/1996, in conformitate cu care sunt interzise orice intelegeri, exprese sau tacite, intre agenti economici, precum si orice decizii de asociere ori practici concertate intre acestia care au sau pot avea ca obiect/efect denaturarea, restrangerea sau impiedicarea concurentei, si, pe de alta parte, la prevederile art. 54 din Legea concurentei nr. 21/1996, conform carora sunt nule de drept orice clauze contractuale ce se raporteaza la o practica anticoncurentiala prohibita prin art. 5 din aceeasi lege;
    - in autodenunt Romtelecom precizeaza: "Va rugam sa ne comunicati daca aceasta clauza contractuala contravine Legii concurentei sau altor dispozitii legale si, deci, daca este lovita de nulitate absoluta."
    Conform art. 46 din legea mentionata, la primirea unei cereri ce denunta o practica anticoncurentiala Consiliul Concurentei examineaza daca aceasta prezinta suficient temei de fapt si de drept pentru a justifica declansarea unei investigatii si, in cazul in care nu prezinta temei, Consiliul o respinge in termen de 30 de zile de la data inregistrarii cererii. Conform aceleiasi legi, in termenul legal de 30 de zile, deci la data de 8 noiembrie 1999, presedintele Consiliului Concurentei, in baza notei Departamentului servicii, a emis Ordinul nr. 108/1999, prin care a decis declansarea investigatiei in speta.
    Ulterior emiterii ordinului de mai sus, dar in aceeasi zi, Romtelecom a inaintat o cerere pentru certificarea prealabila a neinterventiei, mentionand in cuprinsul cererii, la capitolul "Motivul cererii", ca la data intrarii in vigoare a clauzei de nonconcurenta nu era in vigoare Legea concurentei, care interzice in art. 5 orice intelegeri intre agenti economici care au ca obiect sau pot avea ca efect restrangerea concurentei. Mai mult, in cuprinsul acelei cereri Romtelecom invoca art. 54 din aceeasi lege, mentionand ca nerespectarea art. 5 atrage nulitatea absoluta a clauzei contractuale mentionate. Romtelecom a mentionat, de asemenea, ca, datorita acestei clauze, este practic impiedicata sa efectueze activitati sau investitii de capital pe piata de transmisie a datelor prin pachete, obiect de activitate al GOCR.
    Deci Romtelecom nu a inaintat Consiliului Concurentei o cerere de neinterventie clasica, in care sa ii dovedeasca acestuia, conform pct. 9.2 din cap. III din Formularul de solicitare a neinterventiei, "de ce acordul nu are ca obiect sau ca efect restrangerea, impiedicarea ori denaturarea concurentei pe piata romaneasca". Dimpotriva, Romtelecom arata ca aceasta clauza o impiedica "sa efectueze, sub indiferent ce forma, activitati sau investitii de capital pe piata de transmisie a datelor prin pachete".
    7. In concluzie, pe langa faptul ca nu a indeplinit conditia esentiala ceruta de reglementarile legale de a fi prealabila, cererea Romtelecom nu a putut fi calificata ca fiind o cerere de neinterventie, intrucat nu a avut obiectul prevazut de dispozitiile legale, ci ca o cerere prin care denunta o practica anticoncurentiala la care a fost parte (autodenunt). Consiliul Concurentei a declansat investigatia in cadrul termenului legal de 30 de zile de la data primului autodenunt al Romtelecom si nu ca urmare a celui de-al doilea autodenunt al acesteia, facut in cadrul unei asa-numite cereri de certificare prealabila a neinterventiei.
    Aceasta asa-numita cerere de certificare prealabila a neinterventiei a fost insa conexata cu investigatia deja declansata de catre Consiliul Concurentei in cauza, a fost considerata ca un al doilea autodenunt al Romtelecom, care, in plus, oferea si date suplimentare despre piata pe care activa GOCR. Din aceste motive procedura parcursa ulterior a fost cea de investigatie.
    8. Partile contractante sunt cele ce corespundeau structurii de actionariat a GOCR existente la data intrarii in vigoare a Legii nr. 21/1996 (1 februarie 1997):
    - Societatea Nationala de Telecomunicatii "Romtelecom" - S.A.;
    - Global One Communications Holding BV - Olanda (GOCH BV);
    - 3 persoane fizice*6).
    9. Romtelecom este controlata de societatea OTEROM Ltd - Cipru, fiind operatorul national de telecomunicatii care detine intreaga infrastructura de telecomunicatii; de asemenea, acesta se bucura de exclusivitate in Romania in ceea ce priveste serviciile de voce, care se vor liberaliza la data de 1 ianuarie 2003.
    10. GOCH BV este o societate de nationalitate olandeza, ce face parte din grupul multinational Global One, fiind o filiala a Atlas Telecommunications - S.A. - Belgia. Atlas a fost o tranzactie notificata Comisiei Europene la data de 16 decembrie 1994, fiind o societate in comun infiintata de catre France Telecom (50%) si Deutsche Telekom AG (50%), ambii parinti initiali ai GOCR. Atlas este, potrivit Deciziei Comisiei Europene, instrumentul participarii France Telecom si Deutsche Telekom AG intr-o a doua tranzactie, in care acestia doi impreuna cu Sprint Corporation - S.U.A. (cel de-al treilea parinte initial al GOCR) au creat o societate - joint venture - denumita initial Phoenix si la data notificarii acestei a doua tranzactii la Comisia Europeana, 29 iunie 1995, redenumita de catre parti Global One.
    Global One deserveste piata mondiala a afacerilor, a consumatorilor si a operatorilor, cu precadere companii multinationale cu furnizorii, distribuitorii si clientii lor.
    11. GOCR a fost infiintata pe o durata de 99 de ani. GOCR are ca obiect principal de activitate dezvoltarea in Romania a unei retele publice de transmisie a datelor prin pachete si a serviciilor cu valoare adaugata aferente,
------------
    *2) Sediul social: Bd. Libertatii nr. 14, sectorul 5, Bucuresti; nr. de inregistrare la Oficiul registrului comertului: J/40/8.926/1997.
    *3) Sediul social: bd. Dimitrie Pompei nr. 9 - 9A, sectorul 2, Bucuresti, cod 72326; nr. de inregistrare la Oficiul registrului comertului: J/40/9.171/1993.
    *4) Atat GOCR, cat si Romtelecom au mentionat ca aceasta prevedere nu s-a aplicat, relatiile dintre cei doi operatori realizandu-se in conditii comerciale normale.
    *5) Sediul: Olanda, Hoofddorp, Strawinskylaan 2001, 1077zz, Amsterdam; nr. de inregistrare la Registrul comertului din Amsterdam: 33276922.
    *6) Stanovici Michel, Donald Parker, Robert Givens.

    III. Analiza clauzei de nonconcurenta
    12. Clauza de nonconcurenta poate fi abordata fie ca o restrictionare auxiliara unei concentrari economice (crearea unei societati in comun concentrative - joint venture), fie ca practica susceptibila a afecta concurenta, supusa prevederilor art. 5 alin. (1) si (6) din Legea nr. 21/1996.
    Datorita sustinerilor contradictorii ale celor doua parti implicate, respectiv:
    - GOCH BV a sustinut ca noua societate - GOCR - este o societate in comun concentrativa, deci operatiunea de infiintare a acesteia este o operatiune de concentrare economica*7). Fiind operatiune de concentrare economica, clauza de nonconcurenta este o restrictie auxiliara si deci exceptabila;
    - Romtelecom a sustinut ca nu exista un control in comun asupra noii societati, ci un control unic exercitat de catre GOCH BV*8). In consecinta, operatiunea de infiintare a GOCR nu este concentrare economica, iar clauza de nonconcurenta nu este o restrictie auxiliara acesteia, ci o intelegere ce afecteaza concurenta,
cazul a necesitat o analiza detaliata a formei de control ce se exercita de catre cele doua societati-mama asupra GOCR, pentru a stabili modalitatea de abordare a clauzei de nonconcurenta: restrictie auxiliara unei operatiuni de concentrare economica sau intelegere susceptibila a afecta concurenta.
    13. Evaluarea clauzei de nonconcurenta in cazul societatilor in comun concentrative. Restrictionare auxiliara
    Pentru ca obligatia de nonconcurenta impusa actionarilor GOCR sa poata fi analizata ca o restrictie auxiliara, operatiunea de infiintare a GOCR trebuie sa fie una de concentrare economica, cu alte cuvinte societatea in discutie sa fi fost infiintata ca societate in comun concentrativa.
    Conform prevederilor Regulamentului privind autorizarea concentrarilor economice, o operatiune de asociere constituie o concentrare economica daca indeplineste in mod cumulativ 3 conditii:
    - existenta controlului in comun;
    - autonomia structurala a societatii in comun;
    si
    - societatea in comun sa nu aiba ca obiect sau ca efect coordonarea comportamentului concurential al societatilor-mama.
    14. Controlul in comun, exercitat pe baze legale sau de facto, se poate realiza:
    14.1. prin egalitatea in drepturile de vot sau la numirea organelor de conducere;
    14.2. prin drepturile de veto conferite actionarilor minoritari;
    14.3. prin exercitarea obisnuita a drepturilor de vot, atunci cand actionarii care detin impreuna majoritatea drepturilor de vot ajung la un acord privind exercitarea acestora in mod concertat.
    15. In cazul de fata situatia actionariatului GOCR, valabila pana la data de 5 aprilie 2001, data retragerii Romtelecom din GOCR, s-a prezentat astfel:
    - GOCH BV - 50,5%;
    - Romtelecom - 48,98%;
    - 3 persoane fizice - 0,52% .
    In statutul GOCR, la art. 11 se prevede ca fiecare actiune da dreptul la vot si la reprezentare in adunarile generale ale actionarilor in conditiile legale si statutare (adica proportional cu cota de participare la capitalul social). De asemenea, conform art. 14 alin. 2 si 3 din statut, pentru a putea delibera valabil adunarea generala a actionarilor ordinara trebuie sa fie compusa dintr-un numar de actionari reprezentand cel putin jumatate din capitalul social; la a doua convocare nu este necesar nici un cvorum. Adunarea generala a actionarilor ordinara statueaza in toate cazurile cu majoritatea voturilor actionarilor prezenti sau reprezentati. Deci, pentru a putea delibera valabil este necesar si suficient numai votul actionarului majoritar - GOCH BV (50,5% din capitalul social).
    Ca atare, egalitatea in drepturile de vot nu poate fi pusa in discutie, deciziile in cadrul adunarii generale a actionarilor luandu-se de catre actionarii GOCR proportional cu cota de participare la capitalul social.
    16. In ceea ce priveste egalitatea la numirea organelor de conducere, s-au stabilit urmatoarele:
    - Consiliul de administratie al GOCR este compus din 5 membri, dintre care 3 erau numiti de GOCH BV, iar 2 de Romtelecom;
    - GOCH BV numea 2 directori, tehnic si economic, iar Romtelecom numea un director, pe cel comercial.
    Rezulta deci ca nu exista egalitate intre cei doi actionari ai GOCR la numirea organelor de conducere.
    17. Referitor la drepturile de veto, de esenta acestora este faptul ca dreptul de veto inseamna dreptul unui anumit actionar de a se putea opune luarii unei decizii de catre un alt actionar; exercitarea unui drept de veto rezida intr-o situatie de blocaj la nivelul societatii controlate, blocaj care nu se poate solutiona decat daca cei doi actionari ajung la un compromis, la o solutie comuna.
    In cazul de fata Romtelecom nu a beneficiat de drepturi de veto; daca ar fi existat, aceste drepturi de veto ar fi fost prevazute in actele constitutive ale GOCR, care insa nu contin nici o referire la un eventual drept de veto al Romtelecom sau la faptul ca anumite decizii se pot lua numai cu aprobarea Romtelecom.
    In concluzie, ipoteza controlului in comun bazat pe eventualele drepturi de veto ale Romtelecom este exclusa.
    18. In ceea ce priveste ipoteza unui control in comun de facto asupra GOCR, aceasta forma de control se putea materializa in existenta unei intelegeri tacite intre actionarii GOCH BV si Romtelecom de a vota in mod concertat - gentlemen's agreement. GOCH BV a sustinut existenta acestei gentlemen's agreement incheiate cu Romtelecom. Cea de-a doua parte a acestei intelegeri tacite, Romtelecom, a negat insa existenta acestei gentlemen's agreement tacite si a sustinut, prin adresa directorului general Vassilios Tsakoniatis, ca "rezulta ca Global One, in calitatea sa de actionar majoritar, isi poate impune controlul prin exprimarea majoritatii in luarea deciziilor. Prin urmare, tipul de control ce se exercita asupra GOCR este cel de control unic exercitat de catre GOCH BV".
    Mai mult, analizand procesele-verbale ale Adunarii generale a actionarilor GOCR, a reiesit ca, atunci cand au existat divergente cu privire la o anumita decizie, iar GOCH BV, in calitatea sa de actionar majoritar, a dorit sa isi impuna parerea, a reusit tocmai datorita exercitarii majoritatii drepturilor de vot. Elocvent in acest context este faptul ca, in cadrul Adunarii generale ordinare a actionarilor GOCR din data de 12 aprilie 2000, conform procesului-verbal, la cel de-al patrulea punct de pe ordinea de zi, "revizuirea anuala a salariilor/indemnizatiilor echipei de conducere", reprezentantul GOCR a recomandat majorarea salariilor echipei de conducere a societatii.
    Reprezentantul Romtelecom a ridicat obiectii la acest punct, cerand o amanare a deciziei cu privire la acest aspect.
    Rezolutia in discutie a fost supusa la vot, actionarii aproband cu majoritate de voturi modificarea salariilor echipei de conducere.
    Referitor la cel de-al cincilea punct de pe ordinea de zi, majorarea indemnizatiilor cenzorilor, reprezentantul Romtelecom a reiterat pozitia exprimata anterior in sensul amanarii unei decizii cu privire la acest aspect.
    Cu toate acestea, actionarii au aprobat cu majoritate de voturi o majorare medie a indemnizatiei cenzorilor.
    In concluzie, decizia s-a luat cu majoritatea voturilor, deci a apartinut GOCH BV.
    19. Celelalte argumente invocate de GOCH BV in favoarea existentei unui control in comun asupra GOCR au fost urmatoarele:
    - fiind infiintata ca raspuns la o licitatie internationala lansata de Guvernul Romaniei pentru constituirea unei retele publice de date si furnizand servicii Ministerului Afacerilor Externe si Ministerului Finantelor Publice, statul roman a urmarit ca aceste servicii sa nu fie furnizate de o companie exclusiv privata, ci de una in care sa fie prezent si asupra careia sa exercite un anumit control.
    In acest context, raportul de investigatie a retinut ca la data infiintarii GOCR "Romtelecom" (deci statul roman, la acea data Romtelecom fiind regie autonoma) detinea un numar de 40 de actiuni, reprezentand 0,04% din capitalul social al GOCR. Cesionarea catre Romtelecom a 48,94% din actiunile GOCR s-a realizat in baza unei conventii de cooperare, prin care Romtelecom si-a asumat obligatii suplimentare fata de cele prevazute in contractul de societate initial al GOCR;
    - Romtelecom avea dreptul sa numeasca presedintele consiliului de administratie (CA) si directorul comercial al societatii.
    Raportul de investigatie a retinut ca presedintele CA nu beneficiaza de vot preponderent in cadrul procedurii de votare in CA*9). Mai mult, conform art. 7 pct. 7.2 din contractul de societate al GOCR, Romtelecom numea directorul comercial, iar partea straina numea directorul economic si pe cel tehnic. GOCH BV a sustinut ca partea comerciala a activitatii societatii se afla sub controlul Romtelecom, lucru inexact intrucat deciziile privind administrarea si conducerea societatii se iau in cadrul adunarii generale a actionarilor si CA, unde GOCH BV era majoritara;
    - intrucat Romtelecom a pus la dispozitie GOCR infrastructura specifica, iar partenerul strain a adus echipamentele, tehnica si know-how, rezulta intentia lor de a lucra impreuna si de a coopera in noua societate.
    Raportul de investigatie a retinut ca acest lucru este posibil nu doar in cazul societatilor in comun, ci si in cazul societatilor in care exista un/unii actionar/actionari majoritar/majoritari si unii actionari minoritari - actionarii majoritari conlucreaza cu cei minoritari pentru a asigura succesul societatii infiintate, acesta fiind practic scopul oricarei asocieri. De asemenea, chiar GOCR a declarat ca "nu a beneficiat de nici o facilitate acordata de actionarul Romtelecom. Toate relatiile comerciale pe care le-am avut cu acest actionar au fost stabilite pe baze comerciale neutre, obiective, fiind tratati in mod similar cu ceilalti parteneri de afaceri ai acestei societati. Existenta unui tratament nepreferential, neprivilegiat, aplicat noua de catre Romtelecom rezulta cu claritate din copiile contractelor incheiate intre societatea noastra si Romtelecom".
    Avand in vedere aceste aspecte, rezulta ca infrastructura de telecomunicatii aflata in posesia Romtelecom a fost pusa la dispozitie GOCR in aceleasi conditii ca si celorlalte societati care au solicitat accesul la aceasta infrastructura;
    - GOCH BV a afirmat ca planul de afaceri al GOCR a fost votat de Romtelecom.
    Raportul de investigatie a retinut ca acesta nu este un element pentru a considera ca forma de control exercitat asupra GOCR este aceea de control in comun. Daca Romtelecom ar fi avut drept de veto asupra adoptarii planului de afaceri, deci daca in lipsa acordului Romtelecom planul de afaceri nu ar fi putut fi adoptat, atunci controlul exercitat asupra GOCR ar fi fost control in comun, conform prevederilor Regulamentului privind autorizarea concentrarilor economice;
    - GOCH BV a invocat jurisprudenta Comisiei Europene, deciziile invocate fiind insa nerelevante in speta, intrucat au ca obiect incheierea unui acord intre actionarul minoritar si cel majoritar, in baza caruia acestia exercita controlul in comun asupra noii entitati, ceea ce nu a fost cazul in speta;
    - GOCH BV a invocat paragraful 34 din Nota Comisiei Europene cu privire la notiunea de concentrare economica din anul 1995, denumita in continuare Nota, conform caruia "In cazul in care se infiinteaza o noua societate mixta, spre deosebire de achizitionarea unui actionariat minoritar intr-o societate deja existenta, exista o mai mare probabilitate ca societatile mama sa realizeze o politica comuna prestabilita [...]".
    Fata de acest aspect s-a retinut:
    - aceasta Nota a fost modificata de Comisia Europeana in anul 1998;
    - acest text instituie o prezumtie simpla: "exista o mai mare probabilitate", situatie in care, conform normelor de procedura, simpla prezumtie trebuie coroborata cu alte probe pe care GOCH BV nu le-a adus in cauza;
    - aceasta prevedere, mentionata la paragraful 34 din Nota, trebuie insa coroborata cu prevederea de la paragraful 19 din cadrul aceluiasi capitol, conform careia: "Controlul in comun exista atunci cand doi sau mai multi agenti economici sau persoane au posibilitatea de a exercita o influenta decisiva asupra unui alt agent economic. Influenta decisiva in acest sens inseamna puterea de a bloca actiunile care determina comportamentul comercial strategic al unui agent economic. Spre deosebire de controlul unic, care confera unui agent economic specific puterea de a determina deciziile strategice cu privire la un agent economic controlat, controlul in comun este caracterizat de posibilitatea unei situatii de blocaj ce rezulta din puterea a doua sau mai multor societati mama de a respinge deciziile strategice propuse de una dintre ele. Inseamna, deci, ca acesti actionari trebuie sa ajunga la o intelegere comuna in determinarea politicii comerciale a societatii pe care au infiintat-o."
    In cazul de fata, avand in vedere si declaratiile Romtelecom din cadrul sedintei de audiere, chiar daca Romtelecom s-ar fi opus adoptarii unei decizii, opinia GOCH BV ar fi prevalat, datorita detinerii majoritatii drepturilor de vot si a exercitarii acestora in mod obisnuit (lucru care de altfel s-a si intamplat).
    In concluzie, ipoteza unui control in comun de facto asupra GOCR exercitat de catre Romtelecom si GOCH BV nu a putut fi retinuta.
    20. Intrucat cele 3 conditii: control in comun, autonomie structurala si necoordonarea comportamentului concurential al societatilor mama trebuie indeplinite cumulativ pentru a fi in prezenta unei societati in comun, iar in cazul de fata conditia controlului in comun nu este indeplinita, analizarea celorlalte doua conditii nu a mai prezentat interes pentru scopurile raportului de investigatie. Concluzia a fost aceea ca actionarul majoritar GOCH BV a exercitat controlul unic asupra GOCR. Prin urmare, GOCR nu este o societate in comun concentrativa. GOCR nefiind o societate in comun concentrativa, clauza de nonconcurenta nu a putut fi analizata ca restrictie auxiliara unei concentrari economice.
    21. Analizarea operatiunii de asociere a GOCH BV si Romtelecom si, implicit, a clauzei de nonconcurenta, ca intelegere intre doi agenti economici supusa prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 21/1996.
    Pentru a cadea sub incidenta art. 5 alin. (1) din legea mentionata o intelegere intre doi agenti economici trebuie sa aiba ca obiect sau sa poata avea ca efect restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei pe piata romaneasca.
    22. Pentru a incadra o anumita situatie in dispozitiile acestui articol este necesara indeplinirea cumulativa a 3 conditii:
    - existenta unei intelegeri;
    - intelegerea sa fie intre doi sau mai multi agenti economici;
    - intelegerea sa aiba ca obiect sau sa poata avea ca efect restrangerea, impiedicarea ori denaturarea concurentei.
    Intrucat primele doua conditii erau indeplinite, cea de-a treia conditie a necesitat analiza faptului daca cele doua societati mama ale GOCR, respectiv GOCH BV si Romtelecom, erau potential concurente.
    23. In legislatia romaneasca, ca de altfel si in legislatia comunitara, nu s-a precizat ca afectarea concurentei trebuie sa fie semnificativa. In ceea ce priveste jurisprudenta comunitara, parte a acquisului comunitar pe care, in cadrul procesului de integrare europeana, Romania va trebui sa o preia, Curtea Europeana de Justitie a statuat ca "o intelegere este capabila sa afecteze comertul dintre statele membre daca, pe baza tuturor factorilor obiectivi, de drept si de fapt, este posibil a se prevedea cu un grad suficient de probabilitate ca poate influenta, direct sau indirect, acum ori in viitor, tipul de comert dintre statele membre intr-o asemenea masura, incat ar putea sa impiedice atingerea obiectivului crearii unei singure piete intre statele membre".
    Orice incalcare a regulilor de concurenta este de natura sa afecteze "atingerea obiectivului crearii unei singure piete".
    24. Ridicarea unui obstacol in calea intrarii pe o anumita piata a unor noi actori, care ar creste gradul de concurenta pe piata respectiva, reprezinta o aplicatie particulara a acestui criteriu. Comisia Europeana a stabilit ca infiintarea unei societati in comun avand ca obiect prestarea serviciului de paging interconectat pentru piata nationala irlandeza, de catre compania nationala de telecomunicatii si unul dintre liderii mondiali in domeniul telefoniei mobile, poate constitui un obstacol pentru potentiali concurenti si, in consecinta, constituie o restrictionare a concurentei care intra sub incidenta art. 81 alin. (1) din Tratat (fost art. 85 alin. 1)*10).
    Mergand pe aceasta interpretare, ceea ce s-a demonstrat in raportul de investigatie a fost ca prin clauza de nonconcurenta din contractul de societate al GOCR a fost afectata concurenta pe piata transmisiei de date, prin aceea ca s-a impiedicat intrarea pe piata in mod independent a celor doua societati mama ale GOCR.
    25. Raportul de investigatie a analizat daca cele doua societati mama ale GOCR, parti intr-o alta societate, sunt potential concurente, pe baza criteriilor sugerate de catre Comisia Europeana in anul 1983. Comisia a mentionat ca ponderea acordata fiecaruia dintre criterii variaza de la caz la caz. Principalul aspect ce se ia in considerare este acela daca, avand in vedere toate circumstantele relevante in cauza, partile unei asocieri ar fi de asteptat in mod rezonabil sa intre pe piata individual, deci sa furnizeze in mod individual, si nu prin asociere, serviciile ce sunt furnizate de catre societatea pe care respectivele parti au infiintat-o. In esenta, criteriile sugerate de Comisia Europeana vizeaza: accesul la inputuri, capacitatea de a presta serviciul respectiv in mod individual, si nu prin asociere, capacitatea de a vinde (fiecare parte are acces la canalele de distributie necesare pentru serviciul pe care il furnizeaza actualmente societatea in care firmele s-au asociat) si factorul de risc (asumarea de catre fiecare dintre parti a riscului tehnic si financiar pe care il presupune furnizarea serviciului in mod individual, si nu prin intermediul asocierii).
    Aceste criterii urmeaza sa se aplice atat pietei geografice, cat si pietei produsului pe care activeaza societatea ai carei actionari se presupune ca sunt potentiali concurenti.
    Daca infiintarea noii societati este calea aleasa de societatile mama pentru a-si extinde activitatile pe o noua piata a produsului, cea mai importanta intrebare este aceea daca ele deja opereaza pe o piata a produsului invecinata cu piata pe care activeaza societatea fiica, fapt ce le-ar indreptati sa intre pe noua piata in mod independent, si nu prin asociere.
    26. In cazul de fata cele doua societati mama ale GOCR, care si-au asumat reciproc obligatia de nonconcurenta fata de societatea nou-creata, au activitati semnificative pe piete invecinate cu piata GOCR; aceste piete sunt cele ale serviciilor de telefonie fixa si mobila, pe care ambele societati mama sunt prezente fie direct, fie prin intermediul unor filiale sau al altor societati din cadrul grupului din care fac parte. Aceste piete au o importanta semnificativa comparativ cu piata societatii nou-create GOCR.
    Romtelecom este operatorul national de telecomunicatii din Romania, care beneficiaza de exclusivitate in ceea ce priveste telefonia fixa in Romania si este unicul detinator al infrastructurii de telecomunicatii din Romania, pe care o inchiriaza societatilor ce activeaza pe piata transmisiei de date. Dupa privatizare, decembrie 1998, societatea care detine controlul asupra Romtelecom este OTEROM, ce are ca actionar firma OTE - Grecia. Aceasta companie a instalat*11) si opereaza mai multe retele pentru furnizarea serviciilor de transmisiuni date, conectivitate si acces pe teritoriul Greciei si este actionarul principal (peste 80% din capitalul social) al companiei OTENET, ce furnizeaza servicii Internet pe teritoriul Greciei.
    Totodata, GOCH BV a fost infiintata*12) ca societate in comun de catre France Telecom, Deutsche Telekom si Sprint ca un "vehicul" prin care acestea sa patrunda pe piata europeana a serviciilor de comunicatii de date, serviciilor cu valoare adaugata si Internet. Ulterior Deutsche Telekom si Sprint s-au retras, iar France Telecom (denumita in cele ce urmeaza FT) a ramas unicul actionar. Pana la liberalizarea pietei de telecomunicatii din Franta, ce a avut loc la 1 ianuarie 1998, FT a fost operatorul national de telecomunicatii din Franta.
    GOCH BV (si, prin intermediul sau, FT) este prezenta pe piata definita in speta in calitate de actionar majoritar si detinator al controlului unic asupra GOCR. Dar FT este prezenta pe piata romaneasca de telecomunicatii si prin intermediul Societatii Comerciale "MobilRom" - S.A.*13). Desi GOCR a mentionat*14) ca nu a existat interes din partea societatii mame straine sau a oricarei alte societati straine din cadrul grupului FT din care aceasta face parte de a intra pe piata relevanta romaneasca pe cont propriu sau printr-un alt parteneriat, s-a demonstrat ca Societatea Comerciala "MobilRom" - S.A, societate membra a grupului FT, a solicitat si a obtinut Licenta pentru instalarea, operarea si intretinerea unei retele nationale publice pentru comunicatii date, dar nu a desfasurat activitate de transmisii date datorita clauzei de nonconcurenta - subiect al analizei. In acest context, fiind cunoscuta opinia Romtelecom de a pune capat acestei clauze, rezulta ca exista un interes si din partea celeilalte societati mama - FT de a intra pe piata relevanta si printr-o alta societate comerciala, "MobilRom" - S.A.
    Pe de alta parte, Romtelecom in noua sa structura de actionariat, deci cu firma greceasca OTE detinatoare a controlului, si in calitate de operator national de telecomunicatii are potentialul de a intra pe piata transmisiei de date si a serviciilor Internet. Romtelecom a precizat in acest sens*15) ca intentioneaza sa investeasca in cursul unui an 24 de milioane de dolari S.U.A., in vederea dezvoltarii propriei retele de date, fapt ce ar contribui la dezvoltarea concurentei pe piata romaneasca a transmisiei de date (9 milioane dolari S.U.A. pentru modernizarea infrastructurii existente in tehnologia de comutare de pachete ATM etc.).
    27. Afirmatia GOCR*16) potrivit careia Romtelecom nu are resursele financiare necesare nu a putut fi asadar retinuta. De asemenea, nici afirmatia GOCR potrivit careia Romtelecom nu are personal calificat pentru a presta servicii in domeniu si nici nu dispune de echipamente, experienta (decat cea castigata in calitate de actionar al GOCR) si know-how nu poate fi retinuta decat pentru perioada 1997 - 1998 (decembrie), data privatizarii Romtelecom. Ulterior privatizarii Romtelecom dispune de echipamente, experienta si know-how prin intermediul societatii mama OTE, care a instalat si opereaza retele pentru furnizarea serviciilor de transmisiuni date, conectivitate si acces pe teritoriul Greciei: Hellaspac I si II (servicii X25, FR), Hellascom (linii inchiriate digitale), servicii de tip ATM.
    28. Deci, uzand de toate acestea Romtelecom putea imbunatati mediul concurential daca nu ar fi fost tinut de obligatia de nonconcurenta din contractul de societate al GOCR. Este adevarat ca poate nu ar fi fost un concurent de talia GOCR, care are 8 ani de experienta pe piata romaneasca, dar acesta nu este un motiv suficient pentru a impiedica intrarea Romtelecom, deci a unui nou actor, pe piata transmisiei de date si a serviciilor Internet.
    In concluzie, GOCH BV (si, prin intermediul sau, FT) si Romtelecom (OTE) erau potentiali concurenti, avand activitati substantiale - prin societatile mama - in domenii similare, avand capacitatea tehnologica si financiara pentru a intra pe piata relevanta si in nume propriu, fapt ce ar fi dus la o imbunatatire a mediului concurential.
    Prin urmare, fiind potentiali concurenti, decizia lor de a se asocia intr-o noua societate in care acestia coopereaza afecteaza concurenta si cade sub incidenta art. 5 alin. (1) din Legea nr. 21/1996.
    Potrivit principiului accesorium sequitur principale si intelegerea de nonconcurenta dintre GOCH BV si Romtelecom cade sub incidenta art. 5 alin. (1) din legea mentionata. Referitor la acest aspect, dar cu mentiunea ca in discutie a fost crearea unei societati in comun, Comisia Europeana a stabilit ca infiintarea unei societati ce avea ca obiect prestarea serviciului de paging interconectat pentru piata nationala irlandeza, de catre compania nationala de telecomunicatii si unul dintre liderii mondiali in domeniul telefoniei mobile, poate constitui un obstacol pentru potentialii concurenti si, in consecinta, constituie o restrictionare a concurentei, intrand sub incidenta art. 85 alin. (1) din Tratatul de la Roma (actualul art. 81 alin. 1)*17). De asemenea, in cazul BT/MCI, Comisia Europeana a considerat ca infiintarea de catre operatorul national de telecomunicatii din Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord (BT) si una dintre cele mai mari companii de telecomunicatii din Statele Unite ale Americii (MCI) a unei societati al carei obiect de activitate consta in furnizarea de servicii de telecomunicatii globale cade sub incidenta art. 85 din Tratatul de la Roma, intrucat societatile mama sunt si vor continua sa fie si in viitor cel putin concurenti potentiali pe pietele relevante in discutie. Mentionam ca societatile mama si-au asumat obligatia de nonconcurenta fata de noua societate infiintata. Comisia Europeana a retinut ca societatile mama nu au demonstrat ca infiintarea noii societati este singurul obiectiv urmarit de catre acestea, pentru a intra si a ramane pe pietele relevante in cauza, deoarece ambele companii au activitati substantiale in domenii similare si au capacitatea tehnologica si financiara pentru a intra pe piata relevanta in nume propriu. In plus, datorita crearii noii societati, este putin probabil ca vreuna dintre companiile mama sa dezvolte un set similar de produse pentru a-l folosi pe piata relevanta in nume propriu. Pentru aceste motive Comisia Europeana a stabilit ca infiintarea noii societati cade sub incidenta art. 85 din Tratat*18).
    29. Conditiile prevazute de art. 5 alin. (2) si (4) din Legea nr. 21/1996 pentru a putea beneficia de dispensa sunt:
    - partile sa solicite acest beneficiu, intrucat o exceptare nu se acorda in mod automat;
    - partile sa dovedeasca ca efectele pozitive ale practicii prevaleaza asupra celor negative ce rezulta din restrangerea concurentei.
    In cazul de fata, chiar daca practica in cauza era anterioara intrarii in vigoare a Legii nr. 21/1996, partile erau obligate, conform art. 2 alin. (1) lit. b) din Regulamentul pentru aplicarea prevederilor art. 5 si 6 din Legea concurentei nr. 21/1996 privind practicile anticoncurentiale, sa o notifice Consiliului Concurentei la data intrarii in vigoare a acestei legi: "Pentru intelegerile, deciziile de asociere sau practicile concertate, anterioare sau posterioare intrarii in vigoare a legii care intra sub incidenta interdictiei prevazute la art. 5 alin. (1) din lege [...], se va proceda dupa cum urmeaza:
    b) pentru a obtine dispensa in cazurile individuale de intelegeri, decizii de asociere ori practici concertate, in conditiile prevederilor art. 5 alin. (2) din lege, agentii economici [...] interesati vor solicita Consiliului Concurentei dispensa in conditiile prezentului regulament.
    (2) Neobservarea prevederilor alin. (1) nu excepteaza intelegerile, deciziile de asociere si practicile concertate de la interdictia stabilita prin art. 5 alin. (1) din lege, iar agentii economici in cauza vor fi supusi sanctiunilor prevazute de aceasta, chiar daca respectivele acorduri [...] ar indeplini conditiile de exceptare individuala ori s-ar incadra intr-o categorie exceptata."
    30. Reglementarea romaneasca in ceea ce priveste acordarea dispensei - art. 5 alin. (2) si (4) din Legea nr. 21/1996 si art. 2 alin. (1) lit. b) din regulamentul de mai sus - este similara reglementarii comunitare, si anume art. 7 - 8 din Reglementarea nr. 17 a Consiliului (1)*19), din 6 februarie 1962, prima reglementare pentru aplicarea art. 85 si 86 din Tratat, modificata si completata prin Reglementarea nr. 59 (2)*20), Reglementarea nr. 118/63/CEE (3)*21) si prin Reglementarea (CEE) nr. 2.822/71(4)*22):
    "Intelegerile, deciziile si practicile concertate avute in vedere la art. 85 paragraful 1 din Tratat, intervenite dupa intrarea in vigoare a prezentului regulament si in profitul carora persoanele interesate doresc sa se prevaleze de dispozitiile art. 85 paragraful 3 trebuie sa fie notificate la Comisie. Atat timp cat nu sunt notificate, nu poate fi pronuntata nici o decizie de aplicare a art. 85 paragraful 3 (nn - similar art. 5 alin. (2) din Legea nr. 21/1996).
    Daca unele intelegeri, decizii si practici concertate existente la data intrarii in vigoare a prezentului regulament si notificate in cadrul termenelor prevazute la art. 5 paragraful 1 nu indeplinesc conditiile de aplicare de la art. 85 paragraful 3 din Tratat si daca intreprinderile si asociatiile de intreprinderi interesate le pun capat sau le modifica in asa fel incat nu mai intra sub interdictia prevazuta la art. 85 paragraful 1 sau daca indeplinesc conditiile de aplicare a art. 85 paragraful 3, interdictia prevazuta la art. 85 paragraful 1 se aplica numai pentru perioada stabilita de Comisie.
    O decizie a Comisiei in aplicarea frazei precedente nu poate fi pusa in fata intreprinderilor si asociatiilor de intreprinderi care nu si-au dat in mod expres acordul la notificare."
    31. In concluzie, beneficiul exceptarii individuale (dispensa) se acorda la cererea partilor implicate, carora le incumba sarcina probei in ceea ce priveste indeplinirea conditiilor stabilite la art. 5 alin. (2) din Legea nr. 21/1996. Consiliul Concurentei nu poate acorda dispensa din oficiu. In cazul de fata Consiliul Concurentei a manifestat clementa si a solicitat punctul de vedere atat GOCH BV*23), cat si Romtelecom referitor la obtinerea unei dispense, avand in vedere si Reglementarea Consiliului European nr. 17/1962, conform careia interdictia prevazuta la art. 85 paragraful 1 - corespondentul art. 5 alin. (1) din legea romaneasca - se va aplica pentru o anumita perioada, care va fi stabilita de Comisia Europeana.
    32. Societatea Nationala de Telecomunicatii "Romtelecom" - S.A., fiind cea care a solicitat, in temeiul art. 54 din Legea nr. 21/1996, declararea nulitatii clauzei de nonconcurenta, ca raportandu-se la o practica anticoncurentiala, nu a fost de acord*24). Au fost retinute urmatoarele aspecte legate de atitudinea Romtelecom:
    - Romtelecom era parte implicata in contractul ce continea clauza de nonconcurenta susceptibila a incalca prevederile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 21/1996, deci isi daduse acordul, in calitate de actionar, la stipularea acestei clauze in contractul de societate al GOCR; Romtelecom, ca parte implicata, putea solicita Consiliului Concurentei o dispensa, proband efectele benefice ale acestei clauze si necesitatea introducerii ei in contractul de societate al GOCR; solicitand Consiliului Concurentei anularea clauzei in discutie, Romtelecom a recunoscut implicit ca aceasta este anticoncurentiala si si-a asumat riscul incalcarii prevederilor Legii nr. 21/1996 atunci cand, eventual, ar fi putut beneficia de o exceptare;
    - desi pare de neinteles, acest comportament al Romtelecom este explicabil prin schimbarea, in raport cu momentul semnarii contractului de societate al GOCR (si deci momentul asocierii cu Transpac, devenita ulterior GOCH BV), februarie 1993, a structurii actionariatului Romtelecom, in urma privatizarii acestei societati. Postprivatizare cel care exercita controlul asupra Romtelecom nu mai este statul roman, ci compania greceasca OTEROM Ltd, care a preluat Romtelecom cu toate contractele in derulare la acel moment, implicit si cu contractul ce contine clauza de nonconcurenta in discutie. Intrucat, potrivit dreptului comun in materie, OTEROM Ltd era obligat sa respecte acest contract, desi practic nu a consimtit la semnarea lui (nefiind actionar Romtelecom la acea data) si, pe de alta parte, avand ca actionar firma OTE, principalul operator de telecomunicatii din Europa de Sud-Est, care dorea sa intre si in Romania pe piata transmisiei de date, modalitatea posibila prin care ar fi putut pune capat obligatiei de nonconcurenta era anularea clauzei ca fiind anticoncurentiala si, prin aceasta, asumarea implicita a riscului de a fi sanctionat.
    33. GOCH BV, desi si-a mentinut pozitia ca prin clauza in discutie nu se aducea atingere concurentei, si-a manifestat disponibilitatea pentru efectuarea unei cereri de dispensa, dar a argumentat necesitatea existentei acestei clauze in contractul de societate al GOCR prin incapacitatea Romtelecom de a intra in nume propriu pe piata, in situatia in care, potrivit reglementarilor legale in materie, ar fi trebuit sa probeze faptul ca efectele benefice ale clauzei de nonconcurenta prevaleaza asupra celor negative rezultate din restrangerea concurentei.
    34. In concluzie, din motive de ordin procedural:
    - lipsa acordului Romtelecom, deci al uneia dintre partile implicate; si
    - lipsa argumentarii efectelor benefice ale clauzei,
operatiunea de infiintare a societatii GOCR si, pe cale de consecinta, clauza de nonconcurenta nu au putut sa beneficieze de exceptarea prevazuta la art. 5 alin. (2) din Legea nr. 21/1996.
------------
    *7) Anexele nr. 2 si 6 la raportul de investigatie.
    *8) Anexa nr. 21 la raportul de investigatie.
    *9) Art. 7 pct. 7.1 lit. b) din Contractul de societate al GOCR.
    *10) Commission Decision of 18 October 1991 relating to a proceeding pursuant to article 85 of the EEC Treaty (IV/32.737 - Eirpage).
    *11) Adresa Romtelecom nr. 102/01/223/14.02.2001, inregistrata la Consiliul Concurentei cu nr. V2 - 270/14.02.2001.
    *12) Punct de vedere GOCR, inregistrat la Consiliul Concurentei cu nr. V2 - 12/8.01.2001.
    *13) Sediu: Bucuresti, Calea Dorobantilor nr. 135 - 145, sectorul 1.
    *14) Punct de vedere GOCR, inregistrat la Consiliul Concurentei cu nr. V2 - 12/8.01.2001.
    *15) Adresa Romtelecom nr. 102/01/223/14.02.2001, inregistrata la Consiliul Concurentei cu nr. V2 - 270/14.02.2001.
    *16) Punct de vedere GOCR, inregistrat la Consiliul Concurentei cu nr. V2 - 12/8.01.2001.
    *17) Commission Decision of 18 October 1991 relating to a proceeding pursuant art. 85 of the EEC Treaty (case IV/32.737/ - Eirpage).
    *18) Commission Decision of 27 July 1994 relating to a proceeding pursuant art. 85 of the EEC Treaty (case IV/34.857 - BT/MCI).
    *19) (1) J.O. 13 in 21.2.1962, p. 204/62.
    *20) (2) J.O. 58/10.07.1962, p. 1655/62.
    *21) (2) J.O. 162/7.11.1963, p. 2696/63.
    *22) J.O. 285/29.12.1971, p. 49.
    *23) Adresa Consiliului Concurentei nr. V2 - 198/7.02.2001; raspuns GOCR prin Adresa GOCR/DG/TS/36/01 din data de 14.02.2001, inregistrata la Consiliul Concurentei cu nr. V2 - 275/14.02.2001.
    *24) Adresa Romtelecom nr. 102/01/223/14.02.2001, inregistrata la Consiliul Concurentei cu nr. V2 - 270/14.02.2001.

    IV. Piata relevanta
    35. Piata serviciului
    Serviciul care defineste piata in acest caz este serviciul de transmisii de date prin comutarea de pachete. Comisia Europeana considera piata acestor servicii ca o piata distincta in domeniul telecomunicatiilor*25).
    Comutarea de pachete este un mod de a imbunatati capacitatea de utilizare a retelei si consta in descompunerea secventelor de date in pachete, alimentarea acestora si a altor pachete din retea, comutarea pachetelor catre destinatia dorita si rearanjarea acestora pentru a obtine secventele originale de date.
    36. Protocoalele ce pot fi utilizate pentru transmisia datelor prin pachete sunt: X25, Frame Relay (FR), Transmission Control Protocol/Internet Protocol (TCP/IP), Asyncronous Transfer Mode (ATM). GOCR utilizeaza pentru furnizarea de servicii de comunicatii date prin comutarea de pachete protocolul X25*26), unul dintre cele mai timpurii, un protocol standard. Serviciile de date prin comutarea de pachete ce folosesc acest protocol (denumite servicii de date X25) sunt mai lente, de viteza mai mica decat serviciile care folosesc protocoale ca FR, ATM sau IP*27), dat fiind faptul ca serviciile de date X25 se bazeaza pe pachete mai mici si necesita comutari care permit incarcarea si alimentarea pe fiecare pachet.
    37. Avand in vedere acest aspect, la nivelul Comunitatii Europene, serviciile de comunicatii date prin comutarea de pachete au fost divizate, in cadrul aceleiasi piete a produsului, in functie de segmentele diferite de consumatori carora li se adreseaza:
    - anumiti consumatori genereaza de obicei aplicatii de viteza redusa si volum scazut, avand cerinte limitate si impartite geografic. Aceste cereri se datoreaza atat tipului specific de utilizare, cum ar fi bancile, care opereaza automatele bancare cu acoperire nationala sau retelele de puncte de vanzare in magazine, cat si dimensiunii unor astfel de clienti, cum ar fi intreprinderile mici si mijlocii. Asemenea servicii sunt facturate in functie de volumul transmis, in concordanta cu tarifele publicate. Toti detinatorii de functii de operatori de telecomunicatii opereaza retele publice cu acoperire nationala prin furnizarea de servicii de date X25 acestui segment de utilizatori (retele publice de date prin comutarea de pachete). Pana la liberalizarea pietei de telecomunicatii - in Romania la data de 1 ianuarie 2003 - in fiecare stat membru al Uniunii Europene exista o singura retea publica de transmisii date prin comutarea de pachete, construita de operatorul national de telecomunicatii;
    - companiile mai mari si alti utilizatori majori genereaza un trafic substantial si regulat. Cerintele acestor utilizatori fac posibila pentru un tert furnizor de servicii sau chiar pentru potentialul client asumarea costurilor ridicate pentru crearea unor circuite de linii inchiriate, de exemplu: instalarea de retele private virtuale (VPN), pentru a acoperi cererile individuale de servicii. Prin urmare, aceasta cerere este din ce in ce mai mult satisfacuta de servicii de date prin comutare de pachete care folosesc alte protocoale decat X25, cum ar fi FR si ATM (pentru aplicatiile VPN) si IP (pentru ambele: aplicatii publice la scara larga si VPN) sau serviciile comutate (prin reteaua telefonica comutata sau ISDN).
    Aceste servicii sunt facturate conform tarifelor negociate si iau in considerare caracteristicile individuale ale cererii fiecarui client.
    38. Avand in vedere, pe de o parte, faptul ca GOCR opereaza in principal o retea nationala de transmisii date bazata pe protocolul X25*28), dar furnizeaza si servicii Internet (bazate pe protocolul TCP/IP), deci se adreseaza ambelor categorii de clienti identificate anterior, si, pe de alta parte, faptul ca exista societati care furnizeaza numai servicii Internet, s-a abordat problema substituibilitatii transmisiunii de date prin protocolul X25 cu cea prin protocolul TCP/IP.
    In ceea ce priveste relatiile de substituibilitate intre serviciile de transmisiuni de date traditionale - X25 si serviciile Internet, este necesar sa se faca urmatoarea distinctie: substituibilitate din punct de vedere al ofertei si substituibilitate din punct de vedere al cererii pentru aceste servicii.
    39. Din punct de vedere al ofertei trebuie mentionat ca ambele tipuri de servicii sunt utilizate pentru aceleasi obiective de afaceri, indiferent de protocolul de transmisie angajat: transfer de date, schimb de mesaje electronice (posta electronica), schimb de documente electronice (EDI), accesarea bazelor de date distante, iar furnizorii de servicii care au la baza retele IP pot oferi servicii X25, respectiv furnizorii de servicii ce au la baza retele X25 pot oferi servicii IP. Cu toate acestea, desi la nivelul anului 2000 existau 16 societati posesoare de licente de operare in domeniul transmisiei de date, practic doar GOCR si Logic Telecom au furnizat servicii de transmisii de date, celelalte societati furnizand doar accesul la servicii Internet.
    In concluzie, in ceea ce priveste oferta, exista substituibilitate potentiala intre serviciile de transmisie de date traditionale - X25 si serviciile Internet.
    40. Din punct de vedere al cererii (clientilor, consumatorilor) cerintele anumitor consumatori - companiile mari care genereaza un volum mare de date si in mod regulat - sunt satisfacute de protocoale mai avansate de transmisie decat X25, cum ar fi TCP/IP*29). Mai mult, un client face distinctie intre transmiterea/primirea de date printr-o retea separat si prin Internet din motive legate atat de viteza de transmitere, cat mai ales de asigurarea confidentialitatii transmisiei. Deci necesitatile clientilor sunt diferite: companiile care au nevoie de un nivel de securizare inalt apeleaza la serviciile de date X25. Furnizorul de servicii garanteaza niveluri minime de calitate a serviciilor de telecomunicatii, dar nu ofera posibilitatea de a naviga catre surse de informatii - servere decat ca optiune suplimentara. Serviciile Internet presupun acces la o retea deschisa, acces la informatii de pe servere din toata lumea, un mediu slab securizat; informatiile critice sunt securizate. Nu se garanteaza niveluri de calitate, iar furnizorul nu isi asuma responsabilitati asupra continutului informatiei vehiculate sau a integritatii acesteia. Sunt servicii care satisfac necesitatile de comunicare cu exteriorul ale companiilor, dar si ale persoanelor fizice.
    De asemenea, o diferentiere mai accentuata a utilizarii Internetului fata de celelalte servicii cuprinse in activitatea de transmisii de date se realizeaza cu precadere la nivelul utilizatorilor de tip consumer (persoane fizice sau Small Home Office), utilizatori care fac apel mai ales la consultarea de baze de date, inclusiv World Wide Web*30).
    In acest context trebuie mentionat ca Ministerul Comunicatiilor emite licente de operare separat pentru furnizorii serviciilor de transmisii de date, iar pentru furnizorii accesului la serviciile Internet este necesara obtinerea unei autorizatii pentru servicii cu valoare adaugata. Daca un operator detine licenta de operare pentru transmisii de date si doreste sa ofere si servicii Internet, trebuie sa obtina o autorizatie separata pentru acest serviciu.
    41. In concluzie, in ceea ce priveste cererea, exista o distinctie intre serviciile de transmisie de date traditionale X25 si serviciile Internet din punct de vedere al volumului de date transmis si al confidentialitatii transmisiei. Aceasta definire a pietei produsului prin prisma substituibilitatii serviciului de date X25 cu TCP/IP a fost sustinuta si de alti operatori. Avand in vedere aceste aspecte, desi fac parte din aceeasi piata a produsului, transmiterea de date prin comutarea de pachete, au fost tratate distinct serviciile de date traditionale X25 (denumite in continuare servicii de transmisii de date) si serviciile Internet. Acest mod de definire a pietei a mai fost utilizat in jurisprudenta Consiliului Concurentei, un exemplu in acest sens fiind Decizia presedintelui Consiliului Concurentei nr. 475/2001. Aceasta decizie a avut ca obiect autorizarea operatiunii de dobandire de catre FT Franta a actiunilor detinute in Global One de catre societatile Sprint Corporation S.U.A. si Deutsche Telekom AG Germania. Prin aceasta operatiune, FT a obtinut controlul unic asupra GOCR, societate controlata de catre GOCH BV. In aceasta decizie s-a definit piata relevanta pe care are loc operatiunea de concentrare economica ca fiind piata pe care activeaza societatea GOCR: piata serviciilor de transmisii de date si piata serviciilor Internet. Aceasta decizie in cauza nu a fost contestata de catre GOCR sau de catre societatea mama a acesteia, GOCH BV, nici sub aspectul modului de definire a pietei relevante, nici sub aspectul faptului ca GOCR este o societate aflata sub controlul unic al GOCH BV.
    42. Structura pietei
    Analiza a prezentat interes incepand cu anul 1999, intrucat din acel moment Romtelecom, beneficiind de experienta, calificarea si know-how-ul firmei mama OTE, era practic capabila sa intre in nume propriu pe piata transmisiei de date.
    42.1. Serviciul de transmisii de date
    Din datele furnizate la solicitarea Consiliului Concurentei de catre Agentia Nationala pentru Comunicatii si Informatica, respectiv de catre Ministerul Comunicatiilor, privind societatile care au obtinut licenta pentru transmisii de date in anii 1999 - 2000, licenta fiind obligatorie pentru desfasurarea activitatii de transmisii de date, conform art. 8 din Legea telecomunicatiilor nr. 74/1996, a reiesit ca in anul 1999 au obtinut licente pentru transmisii de date doar 4 societati. In urma contactarii acestora de catre Consiliul Concurentei a rezultat, aspect retinut in Raportul de investigatie, ca doar doua societati au activat pe piata: GOCR si Logic Telecom, dintre care GOCR a fost cea mai puternica, avand o cota de piata de 78% .
    In anul 2000 a reiesit ca beneficiau de licente de transmisii de date 16 societati; in urma contactarii acestora de catre Consiliul Concurentei a rezultat ca marea majoritate a acestora furnizau doar servicii de acces la Internet, iar celelalte, de exemplu GTS, aveau un singur client. Prin urmare, GOCR si-a conservat pozitia de lider pe piata transmisiilor de date in anul 2000.
    42.2. Serviciile Internet
    Piata serviciilor de Internet a fost si este o piata concurentiala, afirmatie sustinuta de faptul ca aceste servicii sunt servicii complet liberalizate*31), a caror furnizare se face in baza Autorizatiei pentru servicii cu valoare adaugata. Pe aceasta piata a existat si exista un numar mare de societati care furnizeaza acest tip de servicii (Internet Service Provider). GOCR a avut o cota de piata de 7,04% .
    43. In concluzie, piata serviciilor de transmisii de date traditionale a fost afectata de existenta clauzei de nonconcurenta in discutie, existand la nivelul anului 1999 doar doi concurenti, dintre care GOCR a fost cea mai puternica. In ceea ce priveste piata serviciilor de Internet, aceasta a fost o piata concurentiala, ea nefiind afectata de existenta clauzei de nonconcurenta.
    44. Piata relevanta geografica
    Avand in vedere ca atat serviciul de date X25, cat si serviciul Internet sunt furnizate la nivel national, GOCR avand punct de prezenta in fiecare resedinta de judet, piata relevanta geografica in speta este cea nationala (teritoriul Romaniei).
    45. Estimarea costurilor totale ale intrarii pe piata relevanta
    Conform celor declarate de GOCR*32), pentru a crea o entitate la scara echivalenta cu GOCR este necesar sa fie luati in considerare urmatorii factori:
    - investitiile totale in echipamente (mijloace fixe);
    - interconectare retea - interconectarea echipamentelor ce formeaza reteaua se face folosind infrastructura Romtelecom;
    - liniile internationale - pentru iesirea in exterior a traficului generat in reteaua GOCR se utilizeaza linii inchiriate de la Romtelecom si Societatea Nationala de Radiocomunicatii - S.A.;
    - instalarea efectiva si configurarea echipamentelor - cheltuielile legate de personalul tehnic al societatii;
    - cheltuieli cu formarea personalului, cu salariile;
    - asigurarea service;
    - serviciile de facturare si serviciile de prelucrare a tichetelor de trafic national sau international;
    - activitati de promovare;
    - necesarul de lichiditati al unei societati nou-infiintate pana in momentul in care aceasta este capabila sa se autofinanteze.
    Valoarea totala a acestor costuri este de aproximativ 40 de milioane de dolari S.U.A.
    Avand in vedere costurile mari ale intrarii pe piata relevanta, de ordinul zecilor de milioane de dolari S.U.A., acestea pot reprezenta bariere la intrarea pe piata.
------------
    *25) 94/546/EC/Commission Decision of 17 July 1996 relating to a proceeding pursuant art. 85 of the EEC Treaty and article 53 of the EEA Agreement (case no IV/35.337 - Atlas).
    *26) Adresa GOCR/DG/TS/25/2000, inregistrata la Consiliul Concurentei cu nr. V2 - 64/20.01.2000.
    *27) 94/546/EC/Commission Decision of 17 July 1996 relating to a proceeding pursuant art. 85 of the EEC Treaty and article 53 of the EEA Agreement (case no IV/35.337 - Atlas).
    *28) Adresa Romtelecom inregistrata la Consiliul Concurentei cu nr. V2 - 270/14.02.2001.
    *29) 94/546/EC/Commission Decision of 17 July 1996 relating to a proceeding pursuant art. 85 of the EEC Treaty and article 53 of the EEA Agreement (case no IV/35.337 - Atlas).
    *30) Adresa GOCR/DG/TS/39/01 din 26.02.2001, inregistrata la Consiliul Concurentei cu nr. V2 - 381/27.02.2001.
    *31) Adresa nr. T/ND/4/598/7.02.2000 a Agentiei Nationale pentru Comunicatii si Informatica - Directia reglementari si licente in comunicatii, inregistrata la Consiliul Concurentei cu nr. V2 - 122/7.02.2000.
    *32) Adresa GOCR/DG/TS/39/01 din data de 26.02.2001, inregistrata la Consiliul Concurentei cu nr. V2 - 381/27.02.2001.

    V. Anularea clauzei de nonconcurenta
    46. La data de 5 aprilie 2001 Adunarea generala extraordinara a actionarilor GOCR a decis:
    - retragerea actionarului Romtelecom din GOCR, prin transferul celor 48.980 de actiuni detinute de Romtelecom catre GOCH BV, in baza contractului de vanzare-cumparare de actiuni si incetare a asocierii, semnat la data de 5 aprilie 2001;
    - anularea clauzei de nonconcurenta din Contractul de societate al GOCR (art. 4 pct. 1 si 3 si art. 10 pct. 10.2).

    VI. Concluzii
    47. GOCR nu a fost o societate in comun concentrativa, deoarece a fost controlata de catre actionarul majoritar GOCH BV; pe cale de consecinta, clauza de nonconcurenta nu este o restrictie auxiliara unei concentrari economice.
    48. Infiintarea GOCR de catre doi potentiali concurenti cade sub incidenta art. 5 alin. (1) din Legea nr. 21/1996; pe cale de consecinta, potrivit principiului de drept accesorium sequitur principale, clauza de nonconcurenta urmeaza acelasi regim cu operatiunea de infiintare a GOCR, deci cade sub incidenta art. 5 alin. (1) din legea mentionata.
    49. Prin intermediul acestei clauze s-a creat o bariera artificiala la intrarea pe o piata caracterizata de investitii mari si puternic specializata; aceasta bariera a impiedicat intrarea celor doi potentiali concurenti - Romtelecom si GOCH BV - in mod individual pe piata si nu prin asociere, fapt ce ar fi dus la o imbunatatire a mediului concurential.
    50. Afectarea concurentei s-a produs pe piata serviciilor de transmisii de date traditionale, unde la nivelul anului 1999 au existat doar doi operatori (dintre care unul si cel mai puternic a fost GOCR, care a avut o cota de piata de 78%), situatia mentinandu-se practic si la nivelul anului 2000, cand, desi mai multe societati au obtinut licente pentru a presta activitate de transmisii de date, acestea nu au operat, in fapt, pe piata.
    51. Operatiunea de infiintare de catre doi potentiali concurenti a unei societati in care acestia coopereaza si, pe cale de consecinta, clauza de nonconcurenta nu au putut beneficia de exceptare de la interdictia prevazuta la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 21/1996, conform art. 5 alin. (2) si (4) din acelasi act normativ.
    In temeiul art. 21 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 21/1996,

    decide:

    Art. 1
    Global One Communications Holding BV si Societatea Nationala de Telecomunicatii "Romtelecom" - S.A. se fac vinovate de incalcarea dispozitiilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 21/1996 prin incheierea unui acord de asociere materializat in crearea unei noi societati, "Global One Communications Romania" - S.A., si stipularea in contractul de societate al acesteia a clauzei de nonconcurenta, conform careia cele doua societati mama se obligau una fata de cealalta sa nu faca concurenta, direct sau indirect, noii societati infiintate, atat timp cat vor detine actiuni ale acestei societati si pe o durata de 5 ani de la data la care vor inceta sa fie actionari.
    Art. 2
    In temeiul art. 50 lit. a) din Legea concurentei nr. 21/1996 se ia masura aplicarii sanctiunii amenzii pentru incalcarea dispozitiilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 21/1996. In temeiul prevederilor art. 56 lit. a) si ale art. 60 alin. (3) din acelasi act normativ Comisia Consiliului Concurentei, ce va fi numita de catre presedintele Consiliului Concurentei prin ordin, va stabili cuantumul amenzii pe baza criteriilor prevazute de art. 57 din aceeasi lege.
    Art. 3
    Prezenta decizie va fi publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, pe cheltuiala partilor implicate, in termen de 30 de zile de la comunicare.
    Art. 4
    Prezenta decizie intra in vigoare la data comunicarii sale de catre Secretariatul general al Consiliului Concurentei.
    Art. 5
    Prezenta decizie poate fi atacata, conform art. 52 alin. (3) din Legea nr. 21/1996, la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia contencios administrativ, in termen de 30 de zile de la comunicare.
    Art. 6
    Departamentul servicii si Secretariatul general din cadrul Consiliului Concurentei vor urmari aducerea la indeplinire a prezentei decizii.
    Art. 7
    Secretariatul general va transmite aceasta decizie la:
    Global One Communications Holding BV - Olanda
    Sediul social: Olanda, Hoofddorp, Strawinskylaan 2001, 1077zz, Amsterdam.
    Numarul de inregistrare la Registrul comertului Amsterdam: 33276922
    Prin imputernicit:
    Societatea Comerciala "Global One Communications Romania" - S.A. - Romania
    Sediul social: str. Dimitrie Pompei nr. 9 - 9A, sectorul 2, Bucuresti.
    Numarul de inregistrare la Oficiul registrului comertului: J40/9171/1993
    Codul fiscal: R 3751444
    Societatea Nationala de Telecomunicatii "Romtelecom" - S.A. - Romania
    Sediul social: Bd. Libertatii nr. 14, sectorul 5, Bucuresti.
    Numarul de inregistrare la Oficiul registrului comertului: J 40/8926/1997
    Codul fiscal: R 427320.

                      PRESEDINTELE CONSILIULUI CONCURENTEI,
                           THEODOR VALENTIN PURCAREA