În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.ARTICOL UNIC Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/252, adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 23 mai 2018, Camera Deputaţilor: 1. Subliniază influenţa cuprinzătoare şi capacitatea disruptivă a noilor tipuri de active financiare, cum ar fi tehnologia de tip „blockchain" şi criptomonedele, precum şi necesitatea unui efort anticipativ în ceea ce priveşte reglementarea acestora la nivelul Uniunii şi necesitatea de a asigura convergenţa statelor membre ale UE în acest domeniu, inclusiv prin adaptarea cadrului normativ al fondurilor europene. 2. Susţine iniţiativa Comisiei Europene de a găzdui un laborator dedicat noilor tehnologii din domeniul „FinTech" ale Uniunii, unde autorităţile europene şi naţionale vor fi invitate să colaboreze cu furnizorii de soluţii tehnologice într-un cadru neutru şi necomercial, pe perioada unor sesiuni specifice, cu privire la anumite inovaţii în acest domeniu. 3. Îşi manifestă susţinerea cu privire la faptul că tehnologia registrelor distribuite şi tehnologia de tip „blockchain" au un mare potenţial de a stimula simplitatea şi eficienţa, prin crearea de noi infrastructuri şi procese, şi pot deveni elemente centrale ale infrastructurii viitoare a serviciilor financiare. 4. Subliniază că serviciile financiare „FinTech" exercită un impact extins asupra economiei şi societăţii, inclusiv asupra pieţei muncii şi asupra evoluţiei tehnologice în ansamblu, şi că în economia mondială acest tip de servicii cunoaşte diferite modalităţi de reglementare şi, prin urmare, recomandă o prezenţă mai puternică a Uniunii Europene pe plan global, sprijinirea exportului şi o conectare cât mai extinsă a Uniunii la procesele inovative din sfera „FinTech" din alte zone ale lumii. 5. Recomandă analizarea potenţialului de replicare în Uniune a cadrelor de experimentare pentru întreprinderile inovatoare, cunoscute sub numele de spaţii de testare în materie de reglementare. 6. Susţine orientările exprimate de Consiliul European pentru un cadru de reglementare orientat spre viitor, care să cuprindă digitalizarea şi să creeze un mediu în care produsele şi soluţiile „FinTech" inovatoare să poată fi lansate rapid în întreaga Uniune, fără a compromite stabilitatea financiară sau protecţia consumatorilor şi a investitorilor. 7. Atrage atenţia că procesul de inovare în materie de servicii financiare beneficiază de pe urma accelerării progresului tehnologic, a avansului ştiinţific ce aduce mult mai aproape în timp utilizarea pe scară largă a unor tehnologii cu potenţial ridicat de schimbare majoră, cum ar fi calculatoarele cuantice, fapt care necesită o abordare cât mai prospectivă şi o pregătire profesională corespunzătoare a resursei umane, adaptarea armonizată a sistemelor educative din statele membre ale UE şi a celor de învăţare pe tot parcursul vieţii. 8. Recomandă analiza cadrului de reglementare al serviciilor financiare la nivelul Uniunii Europene în ceea ce priveşte adaptarea sa la cerinţele unor tipuri de servicii financiare emergente sau care recâştigă un rol semnificativ pe piaţa unică digitală, cum ar fi instituţiile de creditare pe scară mică, platformele deschise şi altele de acest fel, inclusiv din perspectiva asigurării liberei concurenţe şi a reducerii riscurilor de concurenţă neloaială din partea instituţiilor cu o cotă de piaţă ridicată. 9. Îşi manifestă preocuparea cu privire la vulnerabilitatea diferită a consumatorilor în funcţie de gradul de maturitate al pieţei financiare a fiecărui stat membru şi de nivelul de cunoaştere necesar fructificării serviciilor de tip „FinTech". 10. Îşi manifestă preocuparea pentru nivelul de mobilizare a capitalurilor financiare, în scopul finanţării întreprinderilor aflate la început de drum şi a întreprinderilor mici şi mijlocii, având în vedere situarea acestora între practicile instituţiilor de credit ce ţintesc marile companii şi cele care se adresează consumatorilor individuali; în acest sens recomandă un cadru de autorizare şi reglementare armonizat cât mai simplu pentru a fructifica potenţialul „FinTech" de a umple acest gol la nivelul pieţei unice. 11. Recomandă dezvoltarea armonizată a cadrului de reglementare al „FinTech" şi analizarea sa periodică pentru a estima în ce măsură acesta corespunde necesităţilor din domeniul agricol, posibil prin lansarea unor consultări specifice pe această temă. 12. Atrage atenţia asupra faptului că unele tehnologii inovatoare prezintă un risc inerent, care face parte din natura lor, ceea ce înseamnă că reducerea excesivă a riscurilor are potenţialul de a restrânge finanţarea pe aceste platforme şi de a genera efecte negative asupra diversităţii şi competitivităţii în plan economic. 13. Recomandă cu insistenţă continuarea şi aprofundarea eforturilor de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului prin controlarea evoluţiei criptomonedelor şi a serviciilor financiare de tip nou, inclusiv prin sporirea cooperării pe plan internaţional, pentru a se identifica din timp vulnerabilităţile şi riscurile asociate. 14. Recomandă o evaluare cât mai rapidă a impactului reglementării armonizate a serviciilor financiare de tip nou, după o perioadă de aplicare, pentru a identifica şi propune din timp măsurile de adaptare necesare. 15. Atrage atenţia asupra faptului că la procesul de consultare cu privire la externalizarea către serviciile de stocare a informaţiilor în reţeaua internet - de tip „cloud" - ar trebui să fie invitaţi reprezentanţi ai unui număr cât mai mare de tipuri de furnizori şi utilizatori „FinTech", inclusiv instituţii de credit care funcţionează la scară mică, entităţi inovatoare şi furnizoare de platforme deschise, pentru a reflecta diversitatea şi potenţialul de schimbare al mediului „FinTech". 16. Consideră că monitorizarea evoluţiilor în materie de criptomonede şi oferte iniţiale de monede, împreună cu autorităţile de supraveghere ale Uniunii Europene, respectiv Banca Centrală Europeană şi Comitetul pentru servicii financiare, precum şi cu alte organisme internaţionale de stabilire a standardelor în domeniu, ar fi mai eficientă dacă ar îmbrăca forma unui exerciţiu permanent. 17. Consideră că monitorizarea evoluţiei în materie de criptomonede şi oferta iniţială de monede ar avea o eficienţă sporită dacă s-ar stabili un canal operativ de comunicare cu statele membre, inclusiv în ceea ce priveşte vulnerabilităţile identificate pe plan european şi concretizarea acestora la nivelul statelor membre, ceea ce ar spori potenţialul de intervenţie la nivel european pentru urmărirea obiectivelor de convergenţă. 18. Atrage atenţia asupra necesităţii de a spori contribuţia expertizei tehnice de profil şi pe termen lung a sistemelor de educaţie, pentru a reduce riscul de propagare a erorilor umane sub forma unor erori de sistem în cadrul „FinTech", atât la nivelul entităţilor, cât şi la nivelul sectorului respectiv. 19. Recomandă analiza aprofundată a platformelor deschise, ca un nou model de afaceri, pentru a identifica în ce măsură piaţa unică este pregătită pentru acestea, în condiţiile diferenţelor dintre sistemele de educaţie din statele membre. 20. Îşi manifestă reţinerea cu privire la promovarea înfiinţării de centre de inovare în toate statele membre şi coordonarea activităţilor, deoarece efortul administrativ şi cel bugetar apare ca disproporţionat faţă de eventuala lor contribuţie la procesul de reglementare armonizată în economia digitală. 21. Este în consens cu Comisia Europeană în ceea ce priveşte faptul că valabilitatea juridică şi caracterul executoriu al contractelor inteligente ar putea necesita clarificări. 22. Recunoaşte importanţa unei abordări de „securitate începând cu momentul conceperii" acestor noi tehnologii, dar îşi manifestă reţinerea cu privire la propunerea unui cadru de certificare la nivelul Uniunii pentru produsele şi serviciile de securitate din tehnologia informaţiei şi a calculatoarelor, având în vedere povara administrativă suplimentară şi incertitudinea ridicată privind eficienţa acestuia. 23. Recomandă acţiuni concertate la nivelul Uniunii pentru a se evita adâncirea decalajelor economice între grupurile sociale diverse din Europa, ca urmare a exploatării intensive a tehnologiei de tip „FinTech". Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 30 mai 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, FLORIN IORDACHE