HOTARARE Nr.
970 din 26 iulie 2006
privind aprobarea Planului
national de actiune in domeniul ocuparii PNAO - 2006
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 698 din 15 august 2006
In temeiul art. 108 din Constituţia României,
republicată,
Guvernul României adoptă
prezenta hotărâre.
Art. 1. - Se aprobă Planul
naţional de acţiune în domeniul ocupării PNAO - 2006, prevăzut în anexa*) care
face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. - Ministerele şi celelalte autorităţi ale
administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniu vor acţiona pentru realizarea măsurilor
cuprinse în Planul naţional de acţiune în domeniul ocupării PNAO - 2006 şi vor
transmite semestrial Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale si Familiei
raportul privind stadiul realizării acestora.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei,
Gheorghe Barbu
p. Ministrul educaţiei şi cercetării,
Dumitru Miron,
secretar de stat
Ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării
rurale,
Gheorghe Flutur
p. Ministrul finanţelor
publice,
Alice Cezarina Bîtu,
secretar de stat
*) Anexa este reprodusă în facsimil.
ANEXĂ
PLANUL NAŢIONAL DE ACŢIUNE ÎN DOMENIUL
OCUPĂRII PNAO - 2006
Capitolul I
Evoluţii privind politicile de ocupare
A. Planuri Naţionale de Acţiune 2002-2005
In contextul procesului aderării la Uniunea Europeană,
Ministerul Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei a început în anul 2001
elaborarea politicilor destinate creşterii gradului de ocupare a forţei de
muncă din România,
Din această perspectivă, în cadrul proiectului de
înfrăţire instituţională PHARE RO9908, derulat de Ministerul Muncii
Solidarităţii Sociale şi Familiei în colaborare cu Ministerul Federal al Muncii
şi Afacerilor Sociale din Germania şi Ministerul Afacerilor Sociale şi Ocupării
din Olanda a fost elaborat primul Plan Naţional de Acţiune pentru Ocuparea
Forţei de Muncă.
1. Primul Plan Naţional
de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Munca-PNAO, adoptat prin HG. nr.759/2002, a stabilit obiective şi măsuri de
realizat în perioada 2002-2003. Documentul a avut o structură amplă având în vedere faptul că
astfel s-a realizat o primă analiză la nivel guvernamental a situaţiei ocupării
forţei de muncă din România, cu participarea tuturor ministerelor şi a
celorlalţi parteneri sociali.
Planul Naţional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de
Muncă a prezentat o analiză a evoluţiilor macro-economice din perioada
1990-2001, a evoluţiei pieţei muncii în perioada 1990-2001 şi a stabilit
obiectivele şi măsurile necesare pentru creşterea gradului de ocupare, conform
celor 4 Piloni ai Strategiei europene de ocupare a forţei de muncă, respectiv
ale celor 18 linii directoare.
Astfel, pentru Pilonul I- Imbunătăţirea capacităţii de angajare au
fost definite un număr de 45 obiective şi 93 de măsuri, pentru Pilonul II- Dezvoltarea
spiritului antreprenorial şi crearea de locuri de muncă au fost stabilite un număr de 22 obiective şi 40 de măsuri, pentru Pilonul III -Promovarea
capacităţii de adaptare a întreprinderilor şi a angajaţilor acestora au fost stabilite un număr de 10 obiective
şi un număr de 21de măsuri iar pentru Pilonul IV- Asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi au fost definite un număr de 11 obiective şi 21 de măsuri,
rezultând pentru PNAO 2002-2003 un număr total de 88 de obiective şi 175 de
măsuri.
Implementarea măsurilor stabilite în cadrul Planului
Naţional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă a fost monitorizată
periodic. In anul 2004, a fost realizată analiza datelor statistice care au
reflectat evoluţia contextului economic, demografic şi al ocupării, cuprinse
mai ales în Anchetele asupra forţei de munca în gospodării AMIGO, din anii
2002-2003, publicate de INS.
S-a constatat că în anii 2002-2003, respectiv în
perioada de aplicare a primului PNAO, economia a evoluat pozitiv: creşterea PIB-ului real
a fost de 5,1% în 2002 şi 5,2% în anul 2003; sectorul serviciilor contribuind
în 2003 cu 46,4% la PIB; ponderea sectorului privat în PIB a ajuns în anul 2003 la 67,7%, faţă de 69,4% în
2002 respectiv, 68% în anul 2001; salariul minim brut pe ţară a crescut în
termeni reali cu 32,7%.
Din punct de vedere al contextului demografic, în aceeaşi perioadă, procesul de scădere a populaţiei totale a României
a continuat, menţinându-se sporul natural negativ şi tendinţa de îmbătrânire a
populaţiei.
Este de menţionat un aspect
metodologic important privind populaţia activă,
populaţia ocupată şi şomajul:
Incepând cu
anul 2002, definiţiile principalilor indicatori ai ocupării şi şomajului au
fost revizuite pentru deplină conformitate cu datele internaţionale şi ale EUROSTAT, iar comparaţii cu anii anteriori sunt posibile
numai din punct de vedere calitativ.
Din punct de vedere al pieţei muncii, rata de
ocupare a rămas relativ constantă, datele
statistice au înregistrat o scădere totală a
acesteia de 0,1 puncte procentuale, pe sexe - o creştere cu 0,1 puncte pentru bărbaţi şi o scădere de
0,4 pentru femei iar pe grupe de vârstă - o creştere cu 0,6 puncte procentuale
pentru 35-54 ani şi o scădere de 0,4 pentru 25-34 de ani.
Pe medii de rezidenţă, pentru populaţia ocupată,
analiza efectuată pentru perioada dintre trimestrul IV 2002 şi trimestrul IV 2003, a arătat unele creşteri, astfel:
- pentru mediul urban - o creştere totală de 79,7 mii
persoane, majoritatea (45,1 mii persoane) fiind ocupate în activităţi din
industria prelucrătoare, iar restul în învăţământ, tranzacţii imobiliare şi
alte servicii, hoteluri şi restaurante, industria extractivă, intermedieri
financiare.
- pentru mediul rural creşterea numărului de persoane
ocupate s-a înregistrat mai ales în activităţi din construcţii 20,7 mii
persoane precum şi între 5 şi 9 mii de persoane în activităţi de transport
depozitare şi comunicaţii, comerţ, sau industria prelucrătoare.
In ceea ce priveşte şomajul, perioada analizată
a fost aceea dintre trimestrele III ale anilor 2003 şi anului 2002,
prezentându-se o reducere a numărului şomerilor BIM cu 140 de mii persoane, din
care 80 mii bărbaţi şi 60 mii femei.
2. Al doilea Plan
Naţional de Acţiune pentru Ocupare 2004-2005 a
fost elaborat în conformitate cu Strategia Europeană
pentru Ocupare, stabilită prin Decizia Consiliului European 2003/578/EC cu
privire la cele 10 Linii Directoare pentru politicile de ocupare şi a fost
adoptat de Guvern prin Hotărârea nr. 588/ 2004.
La elaborarea PNAO 2004-2005 au
fost analizate priorităţile naţionale stabilite în cadrul altor documente
elaborate în contextul corelării politicilor naţionale cu politica europeană în
domeniu, respectiv cu prevederile:
• Planului Naţional de Dezvoltare 2004-2006,
prioritatea 3- „Dezvoltarea Resurselor Umane";
• Programului Economic de Preaderare -PEP 2003;
• Documentului Comun RO-UE de Evaluare a Politicilor
de Ocupare - JAP.
In concordanţă cu Strategia Europeană de Ocupare a
Forţei de Muncă şi cu priorităţile naţionale stabilite în documentele
susmenţionate PNAO 2004-2005 a stabilit următoarele trei obiective strategice
interdependente:
I. Ocuparea deplină
II. Calitatea şi
productivitatea muncii
III. Coeziunea şi incluziunea socială
Implementarea celor trei obiective majore s-a preconizat
a se realiza prin 37 Obiective specifice liniilor
directoare şi anume prin realizarea a 127 Măsuri de către cele 20 de
instituţii cu responsabilităţi în domeniul ocupării are au şi colaborat la
elaborarea planului. Elaborarea planului s-a făcut prin consultări permanente
cu partenerii sociali; forma completă a documentului a fost supusă dezbaterii
în şedinţa Comisiei Naţionale pentru Promovare Ocupării, precum şi în
cadrul Comisiei de Dialog Social de la nivelul ministerului muncii iar observaţiile
acestora au contribuit la finalizarea documentului.
Planul Naţional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de
Muncă 2004-2005 a fost de asemenea monitorizat periodic pentru evaluarea
stadiului de implementare a măsurilor stabilite, constatându-se îndeplinirea
acestora de către instituţiile responsabile.
Datele statistice au arătat atât pentru anul 2004 cât
şi pentru anul 2005 scăderi uşoare ale populaţiei ocupate totale de 1,1 şi, respectiv, 0,2 puncte
procentuale (la 9 luni faţă de anul anterior); pentru populaţia ocupată în vârstă de muncă o
scădere nesemnificativă de 0,1 puncte procentuale şi o stagnare în 2005; pentru
populaţia ocupată de peste 64 ani scăderea puternică din 2004 faţă de 2003 de
15,5 puncte procentuale s-a atenuat în 2005 la 2,5 puncte procentuale,
B. Programul de Guvernare 2005-2008
Priorităţi conţinute în Programul de Guvernare
2005-2008
Principiile acţiunii în
domeniul ocupării forţei de muncă sunt:
• Implicarea partenerilor sociali în elaborarea
politicilor şi strategiilor pentru implementarea unor programe speciale în
domeniul ocupării;
• Şanse egale pentru toţi furnizorii de servicii
de pe piaţa muncii (furnizorii de consiliere, formare profesională şi de
ocupare);
• Deplasarea centrelor de decizie către unităţile
locale pentru a se trece la un management competitiv, care să conducă la
creşterea responsabilităţilor locale şi la optimizarea folosirii resurselor.
Obiectiv - creşterea
gradului de ocupare şi scăderea reală a ratei şomajului Măsuri pasive
• Modificarea cuantumului
indemnizaţiei de şomaj în funcţie de stagiul de cotizare şi contribuţia la bugetul
asigurărilor sociale de şomaj
• Stimularea inserţiei pe piaţa muncii a
absolvenţilor de învăţământ preuniversitar şi universitar, a şomerilor care
sunt părinte unic susţinător al familiei monoparentale sau persoane în vârstă
de peste 45 de ani
Măsuri active
• Creşterea
constantă a ponderii măsurilor de stimulare a ocupării în totalul cheltuielilor
sociale de şomaj
• Promovarea unor programe speciale în parteneriat pentru diminuarea şomajului de lungă durată, atât în
rândul tinerilor cât şi a persoanelor care au depăşit vârsta de 45 de ani,
precum şi din rândul persoanelor care au dificultăţi de integrare
Măsuri instituţionale
• - Crearea autonomiei decizionale
şi de conducere a ANOFM
C. Planul Naţional de
Acţiune în domeniul Ocupării - PNAO 2006 - măsură prioritară pentru integrare
europeană
Planul de măsuri prioritare al Guvernului pentru
integrare europeană a stabilit pentru anul 2006, în domeniul Ocuparea forţei de muncă, ca una dintre măsurile necesare pentru pregătirea deplină a
aderării, elaborarea celui de-al treilea Plan Naţional de Acţiune pentru Ocupare- PNAO 2006.
Prezentul Plan Naţional de Acţiune în domeniul Ocupării - PNAO 2006 are o abordare pragmatică a procesului de
elaborare a politicilor privind piaţa muncii, cu un accent deosebit pe
ameliorarea ocupării din mediul rural şi inserţia pe piaţa forţei de muncă a
persoanelor de etnie romă.
Măsurile de implementare a politicilor de ocupare au ca
scop creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă, prin îmbunătăţirea calităţii
şi productivităţii muncii şi având ca rezultat consolidarea coeziunii sociale
şi teritoriale în concordanţă cu liniile directoare integrate .
Astfel, cu scopul realizării
unui impact efectiv al măsurilor preconizate şi pentru încurajarea modificării
structurii economice din mediul rural şi multiplicarea oportunităţilor de
angajare în sectorul de servicii, au fost stabilite, pentru anul
2006,următoarele Priorităţi generale:
- Consolidarea
capacităţilor instituţionale existente la nivel naţional regional şi local;
- Ocuparea forţei de muncă din mediul rural;
- Inserţia pe
piaţa forţei de muncă a persoanelor de etnie romă;
- Ameliorarea
discrepanţelor zonale şi regionale şi utilizarea cât mai eficientă a fondurilor
comunitare, în
special a Fondului Social European.
Capitolul II
Direcţii naţionale şi europene privind politica de
ocupare
A. Documentul Comun de Evaluare -JAP
O evaluare a priorităţilor, pe termen relativ scurt, cu
privire la politicile de ocupare şi piaţa forţei de muncă din România conţine Documentul Comun de Evaluare (JAP) elaborat
de Guvernul României, în coordonarea Ministerului Muncii Solidarităţii Sociale
şi Familiei, în colaborare cu Comisia Europeană, Direcţia Generală Ocupare şi
Afaceri Sociale, document semnat în luna octombrie 2002.
Priorităţile stabilite
prin JAP reprezintă obiectivele politicilor de ocupare în vederea transformării
pieţei forţei de muncă din România şi adaptării politicilor de ocupare pentru asigurarea
implementării Strategiei Europene de Ocupare, după aderarea la Uniunea
Europeană.
Implementarea acestor priorităţi strategice este
evaluată în mod regulat, un prim Raport de progrese fiind elaborat în aprilie
2004 urmat, la solicitările Comisiei Europene, de un Raport complementar,
furnizat în august 2004.
Activitatea de evaluare fost preluată de Direcţia
Politici Forţă de Muncă, din luna martie 2005, în conformitate cu Ordinul
Ministrului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei nr. 199/2005 care a
stabilit grupul permanent de lucru şi sarcinile acestuia de monitorizare şi
evaluare a progreselor înregistrate cu privire la priorităţile JAP.
Cel de-al doilea Raport de Progrese a fost elaborat în anul 2005 cu perioada generală de referinţă mai
2004 - mai 2005, fiind utilizaţi indicatorii ce corespund anului 2004 şi
trimestrului I 2005..
Cele două concluzii principale
ale celui de-al doilea Raport de Progrese s-au referit la:
I. Influenţa
redusă a creşterii economice asupra evoluţiei ratelor de ocupare, şi insuficienta
consolidare a creşterii economice pentru a contribui suficient la generarea de
locuri de muncă.
II. Consolidarea sistemului
legislativ şi instituţional, corespunzător
pieţei forţei de muncă, pe următoarele domenii: continuarea eforturilor
de flexibilizare a relaţiilor de muncă, diminuarea poverii fiscale asupra
locului de muncă, facilitarea integrării absolvenţilor în muncă şi
îmbunătăţirea calităţii forţei de muncă (încurajarea educaţiei şi formării
profesionale pe întreg parcursul vieţii), adaptarea la nevoile, în continuă
schimbare, ale şomerilor.
Urmare analizei evoluţiilor economiei şi a influenţelor
acestora pe piaţa muncii au fost evidenţiate următoarele aspecte importante
pentru viitoarele politici privind ocuparea:
• Nivelul relativ scăzut al ratei şomajului se
datorează orientării excesului de forţă de muncă rezultat din restructurarea
economiei către agricultura de subzistenţă şi către piaţa forţe de muncă din
ţările UE 15.
• O economie stabilă în
ceea ce priveşte mediul economic şi de afaceri, care atrage investiţii in sectoarele
cu valoare adăugată ridicată şi extinde piaţa internă poate genera locuri de
muncă suficiente în industrie şi servicii.
• Delocalizarea locurilor de muncă din ţările UE 15
către noile state membre, inclusiv România, datorită nivelului salariilor mult
mai mic al decât cel din vest, poate determina o creştere reală a ocupării în
următorii doi sau trei ani.
B. Noile linii directoare europene şi politica de
ocupare din România
Priorităţile politicii de ocupare din România au fost definite pe
termen scurt şi mediu prin al doilea Raport de Progrese privind implementarea JAP, corespunzător
Liniilor directoare integrate 17-24 pentru politicile de ocupare din Uniunea
Europeană (conform Deciziei Consiliului 2005/600/CE), astfel:
Linia directoare integrată 17- Implementarea
politicilor de ocupare care au ca scop ocuparea deplină, îmbunătăţirea
calităţii şi productivităţii muncii şi consolidarea coeziunii sociale şi
teritoriale :
- menţinerea
actualelor tendinţe de îmbunătăţire a ratelor de activitate şi ocupare pentru
populaţia în vârstă de muncă (15-64 ani);
- consolidarea
tendinţei de creştere a ponderii ocupării în sectorul serviciilor şi al
industriei;
- încurajarea modificării
structurii economice din mediul rural pentru a se asigura creşterea
productivităţii muncii în sectorul agricol şi multiplicarea oportunităţilor de
angajare în servicii.
In conformitate cu situaţia şi perspectivele României,
priorităţile identificate pentru îndeplinirea obiectivele generale conţinute în
linia directoare 17 vor fi abordate prin măsurile corespunzătoare următoarelor
linii directoare, astfel:
Linia directoare
integrată 18- Promovarea unei abordări a muncii care are în vedere întregul
ciclu al vieţii:
- încurajarea ocupării tinerilor prin stimularea angajatorilor
şi a tinerilor, prin pregătirea tinerilor pentru intrarea pe piaţa forţei de
muncă (consiliere profesională şi creşterea relevanţei sistemului de învăţământ
pentru nevoile pieţei forţei de muncă);
- creşterea sustenabilităţii financiare a sistemului
de pensii şi corectarea disfuncţionalităţilor legate de modul de calculare a
acestora (finalizarea procesului de recorelare);
Linia directoare integrată 19-Asigurarea unei pieţe
inclusive a muncii, creşterea atractivităţii muncii şi valorizarea muncii
pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, inclusiv grupurile
dezavantajate, şi persoanele inactive:
- reforma sistemului
de asistenţă socială în sensul focalizării pe persoanele aflate în dificultate;
- creşterea capacităţii, la nivel local, a
serviciilor de asistenţă socială şi de ocupare a forţei de muncă pentru crearea
de parteneriate în vederea identificării persoanelor aflate în riscul
capcanelor sărăciei extreme şi oferirii unor soluţii de integrare pe piaţa
forţei de muncă, acompaniate de servicii sociale adecvate;
Linia directoare integrată 20- Imbunătăţirea
corelării cu nevoile pieţei muncii:
- Consolidarea
capacităţii ANOFM de a furniza servicii adaptate clienţilor, în special
grupurilor defavorizate pe piaţa forţei de muncă (romi, beneficiari ai
venitului minim garantat, şomeri de lungă durată);
- Evaluarea
impactului migraţiei forţei de muncă şi crearea unor mecanisme de reglare a
necesităţilor în termeni de calificări şi resurse umane în anumite domenii;
Linia directoare integrată 21-Promovarea flexibilităţii combinată cu securitatea ocupării şi
reducerea segmentării pieţei muncii, ţinând cont de rolul partenerilor sociali:
- Colaborarea constantă cu mediul de afaceri, reprezentanţii lucrătorilor şi ai
asociaţiilor profesionale pentru reglementarea eficientă a relaţiilor de muncă;
- Diminuarea muncii nedeclarate prin întărirea
capacităţii instituţiilor de control a relaţiilor de muncă şi prin campanii de
conştientizare;
- Cooperarea cu mediul de afaceri în vederea
anticipării schimbărilor în plan economic şi adoptării unor scheme de suport
social;
Linia directoare integrată 22- Asigurarea unor dezvoltări favorabile ocupării ale costurilor
muncii şi mecanismelor de stabilire a salariilor:
- Elaborarea strategiei
fiscale, în care se prevede scăderea cotelor la sistemele de asigurări sociale;
Consolidarea sistemului de colectare a taxelor şi
impozitelor;
Linia directoare integrată 23- Extinderea şi îmbunătăţirea
investiţiei în capitalul uman şi
Linia directoare integrată 24- Adaptarea sistemelor de educaţie şi formare profesională ca răspuns
la noile cerinţe în ce priveşte competenţele:
- Imbunătăţirea
calităţii sistemului de educaţie şi formare iniţială şi continuă, mai ales prin
creşterea relevanţei faţă de nevoile pieţei,
- Consolidarea
infrastructurii educaţionale în mediul rural,
- Consolidarea capacităţii administrative a
Autorităţii Naţionale pentru Calificări,
- Incurajarea creşterii
numărului de furnizori de formare profesională, în toate regiunile şi
multiplicarea programelor de formare pe care le oferă;
- Creşterea constantă a ponderii schemelor de
formare profesională în totalul măsurilor active implementate de ANOFM.
Al doilea Raport a fost apreciat de experţii Direcţiei
Generale Ocupare şi Afaceri Sociale a Comisiei Europene, care au iniţiat o
serie de acţiuni comune în vederea unei analizei detaliate şi pentru formularea
de recomandări eficiente, pe baza priorităţilor JAP, privind politicile pe
termen scurt şi mediu privind ocuparea forţei de muncă din România.
Ulterior, în toamna anului 2005 şi primăvara anului
2006 au fost organizate la Bucureşti, Piatra Neamţ şi Sibiu, de către Comisia
Europeană, prin DG Ocupare şi TAIEX, împreună cu Ministerul muncii
solidarităţii sociale şi familiei, prin Direcţia politici forţă de muncă, patru
reuniuni tematice cu rolul de a aprofunda priorităţile asumate prin JAP şi de a
evalua situaţia reală, inclusiv la nivel regional şi
local.
Aceste reuniuni au avut ca temă:
• Accesul egal pe piaţa
forţei de muncă a grupurilor dezavantajate
• Dezvoltarea resurselor umane în mediul rural
• De la munca
nedeclarată la ocupare reglementată
• Politici active pe
piaţa muncii
C. Cadrul Strategic naţional
Politicile adresate pieţei
forţei de muncă, pe care România le implementează, se circumscriu Strategiei
Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2004 - 2010 şi Strategiei pe termen
scurt şi mediu pentru formare profesională continuă 2005 - 2010.
1. Strategia naţională pentru ocuparea forţei de
muncă, 2004 - 2010 a fost elaborată ca un document cadru,
care a identificat principalele probleme ale pieţei muncii precum şi
priorităţile strategice naţionale ale politicii de ocupare, a stabilit nouă
domenii de acţiune cu rezultatele lor aşteptate. Elementele principale ale
Strategiei naţionale pentru ocuparea forţei de muncă 2004 -2010, sunt:
Probleme principale ale pieţei muncii:
• ponderea semnificativă a populaţiei ocupate în
agricultură;
• nivelul ridicat al şomajului de lungă durată şi
al şomajului în rândul tinerilor;
• insuficienţa fondurilor şi a măsurilor de
stimulare fiscală, adresate atât angajatorilor cât şi angajaţilor, în domeniul
formării profesionale continue;
• mecanisme de stabilire a salariilor
insuficient dezvoltate pentru a reflecta corespunzător productivitatea
şi nivelul de calificare;
• insuficienta monitorizare a impactului măsurilor
active asupra grupurilor lor ţintă, necesară pentru planificarea politicilor în
domeniul ocupării.
Priorităţi strategice naţionale ale politicii de
ocupare a forţei de muncă:
• Promovarea adaptabilităţii forţei de muncă, a
învăţării pe parcursul întregii vieţi şi a formării profesionale continue;
• Combaterea efectelor şomajului structural;
• Promovarea coeziunii şi incluziunii sociale
pentru grupurile vulnerabile (romi, tineri care părăsesc sistemul de stat de
protecţie a copilului, persoane cu handicap).
Domenii principale de acţiune cu rezultate
aşteptate:
1. Consolidarea nivelului de ocupare a forţei de
muncă, tinzând spre atingerea obiectivelor europene stabilite la Lisabona;
2. Promovarea adaptabilităţii şi mobilităţii forţei
de muncă;
3. Imbunătăţirea capacităţii de integrare pe piaţa
muncii şi prelungirea vieţii active;
4. Combaterea efectelor şomajului structural şi
reducerea ratei şomajului;
5. Reducerea ratei şomajului pentru grupurile
vulnerabile;
6. Asigurarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii;
7. Consolidarea parteneriatului social;
8. Creşterea eficienţei activităţii instituţiilor cu
responsabilităţi pe piaţa muncii;
9. Reducerea semnificativă a disparităţilor
regionale în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă.
Impactul implementării acestei strategii s-a considerat ca se va înregistra:
• La nivel macroeconomic - prin consolidarea mediului economic şi social şi prin crearea de condiţii favorabile pentru promovarea şi
dezvoltarea de noi afaceri;
• La nivel regional - prin reducerea disparităţilor regionale şi promovarea unei
dezvoltări economice durabile;
• La nivelul beneficiarilor - prin mărirea capacităţii de integrare pe piaţa muncii a grupurilor vizate, ca urmare a implicării în programe specifice,
fapt ce va putea fi evaluat prin monitorizarea următoarelor aspecte:
- numărul persoanelor care se reintegrează pe piaţa
muncii şi a celor care iniţiază activităţi pe cont propriu;
- nivelul salarial al persoanelor după implicare în
programe specifice;
- nivel ridicat al atractivităţii
muncii.
2. Strategia pe termen scurt şi mediu pentru
formare profesională continuă 2005 - 2010
Strategia pentru formarea profesională continuă (FPC) urmăreşte dezvoltarea unui sistem
transparent şi flexibil, care să asigure creşterea ocupabilităţii,
adaptabilităţii şi mobilităţii forţei de muncă şi care să răspundă nevoilor
companiilor privind forţa de muncă calificată.
Strategia stabileşte două obiective strategice,
realizate prin direcţii de acţiune specifice şi direcţii de acţiune transversale:
Obiectivul strategic 1: O
participare crescută la FPC şi facilitarea accesului pentru toate categoriile
de persoane din perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii, cu următoarele
direcţii de acţiune specifice:
- Conştientizarea cu privire la beneficiile FPC
pentru persoane, angajatori şi alţi factori interesaţi;
- Creşterea
investiţiilor publice şi private în FPC şi eficientizarea lor;
- Dezvoltarea unui sistem de FPC flexibil şi
transparent, bazat pe competenţe, integrat Cadrului Naţional al Calificărilor;
- Imbunătăţirea
reţelei de informare, consiliere şi orientare profesională;
- Asigurarea condiţiilor necesare pentru
evaluarea/validarea şi recunoaşterea experienţei şi învăţării anterioare,
inclusiv a competenţelor dobândite în contexte de invăţare non-formale şi
informale;
Obiectivul strategic 2: Creşterea
calităţii şi eficienţei sistemului de FPC printr-un management orientat spre
rezultate, cu următoarele direcţii de acţiune specifice:
- Consolidarea structurilor instituţionale şi a
parteneriatelor în FPC;
- Implementarea mecanismelor de asigurare a
calităţii;
- Direcţiile de acţiune transversale sunt:
- Realizarea de studii, analize şi statistici pentru
FPC;
- Adaptarea cadrului legal pentru elaborarea şi
implementarea noului sistem de FPC.
D. Raportul de monitorizare
Raportul de monitorizare realizat de serviciile Comisiei Europene, document de importanţă
deosebită adoptat de Parlamentul European şi publicat în luna noiembrie 2005 a menţionat pentru România în
domeniul politicilor
privind ocuparea forţei de muncă următoarele recomandări:
- eforturi suplimentare pentru implementarea
eficientă a priorităţilor identificate în Documentul Comun de Evaluare a
Priorităţilor Politicii de Ocupare (JAP);
- integrarea grupurilor minorităţilor
etnice, în special a celei Rome, pe piaţa muncii;
- îmbunătăţirea eficacităţii şi eficienţei
serviciului public de ocupare a forţei de muncă;
- activarea eficientă a măsurilor de pe piaţa muncii.
Capitolul III
Piaţa forţei de muncă în anul 2005 şi tendinţele
acesteia
A. Aspecte macroeconomice
România a continuat să înregistreze ritmuri ridicate de
creştere economică, chiar în condiţiile în care acţiunea factorilor restrictivi
s-a extins pe 3 trimestre din anul 2005. Astfel, produsul intern al anului 2005
a înregistrat o majorare cu 4,1% faţă de anul 2004.
Principalul factor de creştere economică a rămas consumul
de piaţă al gospodăriilor (cumpărările de mărfuri şi serviciile), cu toate ca
formarea brută de capital fix îşi menţine ritmul ridicat de creştere.
O caracteristică importantă a creşterii economice în
anul 2005 o reprezintă tendinţa de modificare a structurii economiei în
favoarea sectorului serviciilor, care a înregistrat o creştere cu 8,1%.
Contribuţia ramurilor economice la creşterea reală a
produsului intern brut
|
|
2003
|
2004
|
2005-
|
|
Industrie
|
1.2
|
1.6
|
0.6
|
|
Agricultura
Construcţii
Servicii
|
0.6
0.4
2.5
|
2.2
0.5
3,2
|
-1.8
0.6
3.7
|
|
Alte componente (SIFIM si impozite nete) Produsul intern brut
|
0.5
5.2
|
0.9
8.4
|
1,0
4,1
|
Sursa: INS Notă:
începând din 2004 s-a procedat ta realocarea SIFIM pe ramuri de activitate
B. Piaţa muncii - Evoluţii recente
1. Utilizarea forţei de muncă în primele 9 luni ale
anului 2005 s-a caracterizat în principal prin reducerea populaţiei ocupate
totale cu 0,2% (de la 9184 mii persoane la 9169 mii persoane) şi menţinerea
numărului populaţiei ocupate în vârsta de muncă.
- modificari procentuale
fată de anul anterior -
|
|
9 luni 2004
|
9 luni 2005
|
|
Populaţia ocupată totală
Populaţia ocupată în vârstă de muncă Populaţia ocupată peste 64
ani
|
1,1
-0,1
-15,5
|
-0,2
0,0
-2,5
|
Sursa: Comisia Naţională de Prognoză
Populaţia ocupată în sectorul
primar al economiei naţionale înregistrează
reduceri importante astfel, din anul 2004, a început să scadă ponderea
populaţiei ocupate în agricultură care nu mai deţine în prezent majoritatea.
In ceea ce priveşte dinamica populaţiei ocupate din sectorul secundar, menţionăm că aceasta
s-a redus continuu până în anul 2002, după care tendinţa a fost de creştere. Se
observă, în acelaşi timp, o extindere a ocupării în sectorul
serviciilor.
- % -
|
|
9 luni
|
9 luni
|
9 luni
|
|
|
2003
|
2004
|
2005
|
|
Populaţia ocupată totală
|
100,0
|
100,0
|
100,0
|
|
Sector primar
|
36,2
|
31,9
|
32,4
|
|
Sector secundar
|
29,5
|
31,1
|
30,3
|
|
- Industrie
|
25,0
|
25,9
|
24,8
|
|
- Construcţii
|
4,5
|
5,2
|
5,5
|
|
Sector terţiar
|
34,3
|
37
|
37,3
|
Sursa: Comisia Naţională de Prognoză
Activităţile cu o dinamică peste medie privind ocuparea
au fost comerţul, tranzacţiile imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii
prestate întreprinderilor, hotelurilor şi restaurantelor.
Alte tendinţe economice pozitive sunt reprezentate de
creşterea constantă a ponderii ocupării în sectorul privat şi mixt (76,3% în 9
luni 2003, 76,6% în 9 luni 2004 şi 78,8% în 9 luni 2005), urmată de reducerea
corespunzătoare a ponderii ocupării în sectorul public (23,7% în 9 luni 2003,
23,4% în 9 luni 2004 şi 21,2% în 9 luni 2005).
Numărul şomerilor definiţi
conform criteriilor Biroului Internaţional al Muncii a scăzut de la 799 mii
persoane in 9 luni 2004, la 718 mii persoane în 9 luni 2005, iar rata şomajului
în mod corespunzător de la 8,0% la 7,3%.
Numărul şomerilor înregistraţi la finele lunii decembrie 2005 a fost de 523
mii persoane, in comparaţie cu 558 mii persoane la finele anului 2004, iar rata
şomajului a scăzut, in mod corespunzător, de la 6,3% la 5,9%. Femeile au
reprezentat în decembrie 2005 41,9% din numărul total de şomeri înregistraţi,
această pondere fiind mai redusă decât in decembrie 2004 (42%). Rata şomajului
feminin a fost de 5,3%, mai redusă decât in decembrie 2004 (5,6%).
Media anuală a ratei şomajului înregistrat în anul 2005
a fost de 5,8%, evoluţia acesteia fiind relativ constantă, cu un nivel de maxim
atins în luna ianuarie (6,4%) şi cel de minim (5,6%) fiind înregistrat în
lunile mai, iunie, iulie şi septembrie.
2. In anul 2005, au fost adoptate două măsuri
legislative care determină influenţe pe termen mediu asupra pieţei muncii,
şi anume relaxarea fiscală şi modificarea Codului Muncii. Modificările aduse
Codului Muncii, prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 65/2005 privind modificarea şi
completarea Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii şi prin Legea nr. 371/2005, au
vizat, în principal liberalizarea pieţei forţei de muncă şi asigurarea
libertăţii contractuale în domeniul stabilirii şi negocierii relaţiilor de
muncă.
Procesul de modificare şi completare a Codului Muncii
s-a fundamentat, în bună măsură, pe negocieri bipartite între sindicate şi
patronate. Modificările vizează, printre altele, următoarele:
- reanalizarea condiţiilor şi modalităţilor de
încheiere a contractului individual de muncă,
- revizuirea
prevederilor referitoare la clauza de neconcurenţă,
- simplificarea procedurilor de evidenţă a
salariaţilor,
- flexibilizarea procedurilor privind concedierile
individuale şi colective,
- relaxarea restricţiilor privind contractele
individuale de muncă pe durata determinată,
- stabilirea duratei timpului de muncă şi a muncii
suplimentare în condiţiile unei economii de piaţă funcţionale,
- reexaminarea modalităţilor de cooperare dintre
angajatori şi sindicate în ceea ce priveşte îmbunătăţirea normelor de muncă ,
- revizuirea prevederilor referitoare la formarea
profesională a angajaţilor,
- revizuirea sistemului de
contravenţii şi sancţiuni în vederea combaterii muncii ilegale.
3. Reforma fiscala,
prin introducerea cotei unice de impozitare, aplicată de la începutul anului
2005, a avut efecte pozitive, concretizate in creşterea numărului de salariaţi
din economia oficială şi inversarea evoluţiei anterioare a numărului de
salariaţi, respectiv precum şi un venit suplimentar la bugetele asigurărilor.
Numărul salariaţilor la
sfârşitul lunii decembrie 2005, a fost de 4501,2 mii persoane, cu 102,9 mii mai
mare decât in decembrie 2004. Din aceasta creştere, cea mai mare parte (164,5
mii) revine activităţilor prestatoare de servicii şi 27,4 mii construcţiilor.
In agricultura, datorita condiţiilor climaterice, s-a produs o reducere cu 7,6
mii a numărului de salariaţi, iar in industrie cu 81,4 mii.
C. Aplicarea politicilor privind piaţa muncii
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în
calitate de serviciu public de ocupare, a preluat măsurile prevăzute în PNAO
2004-2005 şi le-a prevăzut în cele două instrumente de programare a măsurilor
de ocupare şi formare profesională a persoanelor aflate în căutarea unui loc de
muncă (Programul de Ocupare a Forţei de Muncă şi Planul Naţional de Formare
Profesională) sau altor grupuri de persoane (Programul
de Ocupare a persoanelor marginalizate social).
Acţionând într-un context economic favorabil Agenţia
Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a putut să-şi stabilească şi să-şi
realizeze obiectivele esenţiale în domeniul ocupării cu atingerea unui grad de
ocupare a locurilor de muncă vacante de 83,5%, prin includerea în anul 2005 a
747.225 de persoane în măsurile active de stimulare a ocupării forţei de muncă.
Ponderea cheltuielilor cu măsurile active implementate
prin program au reprezentat, în totalul cheltuielilor bugetului asigurărilor
pentru şomaj, cca. 19% faţă de 17% în anul 2004.
Ponderea şomerilor participanţi la cursurile de formare
profesională organizate, inclusiv a şomerilor care au început o formă de
pregătire încă din anul 2004 (51.444 şomeri) în numărul mediu de şomeri
existenţi în evidenţele Agenţiei la finele fiecărei luni din perioada de
raportare (513.721), este de 10,0%, cu 2 puncte procentuale mai mult decât a
fost programat pentru anul 2005.
D. Tendinţe privind piaţa forţei de muncă
Implementarea politicilor
active de ocupare, alături de celelalte măsuri prevăzute în Programul de
Guvernare, menite a asigura o creştere economică sustenabilă, vor asigura pe
termen mediu o îmbunătăţire a ocupării atât prin prisma creşterii numărului de
salariaţi cât şi a ratei de participare a populaţiei în vârstă de muncă.
|
|
|
2005*)
|
2006
|
2007
|
2008
|
|
- modificare
procentuală faţă de anul anterior -
|
|
Populaţia activa totala
Populaţia ocupata totala Salariaţi
|
|
-0,2 -0,1
1,0
|
-0,2
-0,1
0,8
|
-0,3
-0,1
0,6
|
-0,2
-0,0
0,3
|
|
-%-
|
|
Rata de participare a populaţiei în vârsta de muncă
Rata de ocupare a populaţiei in vârstă de muncă
Productivitatea muncii
Rata şomajului BIM
|
|
63,3
58,0
63,3
5,8 79
|
63,4
58,3
6,1
7,8
|
63,5
58,5
6,4
7,6
|
63,6
58,6
6,5
7,4
|
Sursa: Comisia Naţională de Prognoză *) Date
preliminare decembrie 2005.
Evoluţia ocupării va fi influenţată de câţiva factori
contradictorii.
• Pe de o parte, fluxul de investiţii străine va
genera noi locuri de muncă. Întreprinderile mici şi mijlocii se aşteaptă să
aibă, de asemenea, o contribuţie pozitivă, localizată mai ales la nivelul
muncii nesalariale.
• Pe de altă parte, continuarea procesului de
restructurare şi privatizare va induce presiuni asupra ocupării. De asemenea,
în ciuda unei creşteri economice relativ ridicate, piaţa locurilor de muncă
rămâne tensionată, în principal din cauza structurii calificării şomerilor.
• Ca un rezultat agregat al acestor factori,
prognoza macroeconomică estimează posibilitatea reducerii ratei şomajului pana
la circa 7,4% în 2008.
Capitolul IV
Capacitatea instituţională de administrare a pieţei
forţei de muncă
A. Actorii Organizaţionali
Instituţiile care
contribuie la realizarea atât a cadrului de reglementare cât şi a măsurilor
complexe de reglare a pieţei forţei de muncă sunt:
- Ministerul Muncii,
Solidarităţii Sociale şi Familiei, prin Direcţia Politici Forţă de Muncă - în colaborare cu ministerele şi instituţiile relevante,
elaborează politicile şi strategiile în domeniul ocupării forţei de muncă,
inclusiv în ce priveşte domeniul formării profesionale continue.
- Ministerul
Educaţiei şi Cercetării - împreună cu Ministerul
Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei asigură articularea învăţământului
profesional iniţial şi formarea profesională iniţială şi continuă şi să fie în
concordanţă cu nevoile pieţei muncii.
- Agenţia Naţională pentru
Ocuparea Forţei de Muncă - implementează şi
finanţează, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, măsurile active pentru
stimularea ocupării forţei de muncă, inclusiv cele de consiliere, orientare şi
formare profesională.
- Consiliul Naţional de
Formare Profesională a Adulţilor (CNFPA) -
organism tripartit, cu rol consultativ în elaborarea politicilor şi a
strategiilor pentru formarea profesională a adulţilor, format din reprezentanţi
ai Guvernului, patronatelor şi sindicatelor. Totodată, CNFPA coordonează la
nivel naţional activitatea de autorizare a furnizorilor de formare profesională
a adulţilor, de elaborare a standardelor ocupaţionale şi de evaluare şi
certificare a competenţelor dobândite prin formare profesională continuă. Din
anul 2005, i s-a atribuit rolul de Autoritate Naţională pentru Calificări, cu
scopul de a crea un sistem transparent de calificări în formarea profesională,
- Furnizorii de formare profesională, de stat sau privaţi- au rolul de a organiza, implementa şi evalua programele de formare
profesională care trebuie să răspundă nevoilor de competenţe ale companiilor şi
ale persoanelor.
- Autoritatea de
Management pentru Programul Operaţional
Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane -
coordonează asistenţa de preaderare în domeniul de competenţă al ministerului,
prin atribuţiile de autoritate de implementare pentru componenta
"Dezvoltarea resurselor umane" a Subprogramului PHARE 2003
"Coeziune economică şi socială" şi de agenţie de implementare pentru
componenta "Dezvoltarea resurselor umane" a Subprogramului PHARE 2004
- 2006 "Coeziune economică şi socială.
- Partenerii sociali -
cu sarcini şi responsabilităţi, atât la nivel naţional, cât şi sectorial şi de
unitate economică; implicarea lor din ce în ce mai puternică a impulsionat
modificarea şi adaptarea cadrului legislativ.
B. Serviciul public de ocupare
Crearea unui Serviciu public de ocupare modern
s-a realizat în România prin intrarea în vigoare a Legii nr. 145/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale
pentru Ocuparea Forţei de Muncă, cu modificările şi completările
ulterioare, instituţie care funcţionează în temeiul principiului tripartitismului.
Urmare adoptării Legii nr.76/2002
privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi
stimularea ocupării forţei de muncă, cu
modificările şi completările ulterioare, Agenţia Naţională pentru Ocupare şi
Formare Profesională devenită Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de
Muncă-ANOFM a schimbat radical concepţia de utilizare a bugetului
asigurărilor pentru şomaj, cu
un accent deosebit pus pe măsurile active pentru ocuparea forţei de muncă
reglementate de lege.
In anul 2005, în conformitate cu prevederile programului
de guvernare, s-a elaborat un proiect de lege
privind funcţionarea ANOFM cu scopul principal de a
dezvolta capacitatea instituţională a Agenţiei şi
de a crea autonomia decizională şi de conducere a instituţiei.
Proiectul de lege este adoptat
de Senatul României şi a intrat în dezbaterea Camerei Deputaţilor, cameră
decizională, urmând a fi adoptat.
In ultimii ani structura teritorială a ANOFM a fost
puternic dezvoltată, fiind în momentul de faţă una dintre instituţiile
guvernamentale cu răspândire până la nivel local, astfel, în anul.2005 cele 3.475 posturi erau repartizate astfel: 204
posturi în aparatul propriu central; 3.156 posturi
în agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă şi a municipiului
Bucureşti şi 115 posturi
pentru centrul de formare a personalului propriu.
Agenţia funcţionează ca furnizor de servicii care îşi
stabileşte ca ţinte naţionale ocuparea şi formarea profesională a unui număr
de persoane care sunt în căutarea unui loc de muncă.
Activitatea viitoare a ANOFM trebuie
să se concentreze pe acţiuni de creştere a gradului de adresabilitate către
instituţie a persoanelor în căutarea unui loc de muncă, apropierea valorii
ratei şomajului înregistrat de valoarea ratei şomajului BIM, astfel încât
Agenţia să devină principalul factor de dinamizare a tendinţelor de evoluţie a pieţei forţei
de muncă.
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a
continuat demersurile pentru îmbunătăţirea condiţiilor care asigură calitatea
serviciilor SPO şi, astfel s-a obţinut certificatul de calitate al sistemului
de management, conform ISO 9001/2001, pentru sediul central al ANOFM şi pentru
un număr de 36 agenţii locale .
Dezvoltarea instituţională a ANOFM în anul 2006
In subordinea Agenţiei, pe lângă agenţiile pentru ocuparea
forţei de muncă judeţene şi a municipiului Bucureşti {agenţii teritoriale) funcţionează
centrele regionale de formare profesională a adulţilor {centre regionale).
Centrul Naţional de Formare Profesională a Personalului Propriu va fi
operaţional în cursul anului 2006. Incepând cu luna ianuarie 2006 numărul total
de posturi al ANOFM a crescut, urmare aplicării prevederilor OUG nr. 1/2006
privind unele măsuri pentru întărirea capacităţii administrative a României,
ajungând la de 3.545 posturi structurate astfel: 205 posturi pentru aparatul
propriu central; 3.051 posturi pentru agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei
de muncă si a municipiului Bucureşti. Structura Organismului Intermediar pentru
Programul Operaţional Sectorial de dezvoltare a resurselor umane s-a mărit de
la de 24 posturi la 30 posturi, prin redistribuire de la unităţile subordonate.
La nivel regional, 115 posturi sunt alocate pentru centrele regionale pentru
formarea profesională a adulţilor şi 174 de posturi alocate pentru cele 8 OI POS
DRU care, de la 1 ianuarie 2007, vor funcţiona în subordinea ministerului,
pentru o eficienţă sporită a gestionării Fondului Social European.
Activitatea agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei
de muncă si a municipiului Bucureşti s-au reorganizat astfel încât din totalul
de 3.051 posturi, 2.241 posturi sunt ocupate cu funcţionari care lucrează
direct cu publicul, ceea ce reprezintă 71% din numărul total de posturi. In
cursul anului 2006, in cadrul Proiectului Phare, Sprijin pentru întărirea
capacităţii instituţionale a A.N.O.F.M." s-au derulat 4 programe de
instruire cu un număr de 380 participanţi de la nivel central si local. In
prima etapă, 320 funcţionari publici care lucrează direct cu publicul au fost
instruiţi avându-se in vedere: transmiterea de cunoştinţe in vederea
dezvoltării competenţelor transversale; eficienta comunicării; responsabilizare
şi disciplină; lucrul în echipă.
Instruirea la care au participat 60 de directori de la
nivel central si local a abordat următoarele teme: stilul de conducere;
comunicarea; formarea continuă a personalului propriu.
C. Consiliului Naţional de
Formare Profesională a Adulţilor
In ceea ce priveşte
etapele educaţionale ulterioare absolvirii sistemului de educaţie iniţial, în
România sunt definite mai multe concepte şi o serie de instituţii dezvoltate pe
baza acestora care funcţionează împreună în scopul agregării unui sistem de
învăţare pe tot parcursul vieţii care sa susţină o creştere sănătoasă
a cantităţii şi calităţii cererii şi ofertei locurilor de muncă pentru
forţa de muncă românească. Pană in prezent sistemul nu este funcţional şi
rezultatele sunt disparate, România prezentând, la nivel european, una din cele
mai mici rate de participare la formele de educaţie continuă.
Consiliul Naţional de Formare Profesională a
Adulţilor (CNFPA) funcţionează din anul 1999 în
conformitate cu Legea nr. 132/1999 privind înfiinţarea organizarea şi
funcţionarea Consiliul ui Naţional
de Formare Profesională a Adulţilor, republicată, modificată şi completată in
anul 2004 prin Legea nr. 559/2004 ca organism
tripartit.
Din luna decembrie 2004, Consiliul Naţional de Formare
Profesională a Adulţilor (CNFPA) a primit calitatea de Autoritate Naţională a
Calificărilor, cu scopul realizării în România a unui sistem naţional coerent
al calificărilor, aplicabil atât în formarea profesională iniţială, cât şi în
formarea profesională continuă.
In această calitate, CNFPA dezvoltă şi implementează
metodologii privind dezvoltarea, validarea şi certificarea calificărilor,
elaborează şi actualizează Registrul Naţional al Calificărilor, sprijină
înfiinţarea Comitetelor sectoriale şi coordonează activitatea acestora. Rolul comitetelor sectoriale
constă în dezvoltarea, actualizarea şi validarea calificărilor, prin
participarea partenerilor sociali, la nivelul sectoarelor
de activitate.
In februarie 2005, Primul Ministru şi reprezentanţi ai
guvernului, ai confederaţiilor patronale şi sindicale reprezentate în CNFPA au
semnat Acordul Tripartit privind Cadrul Naţional al Calificărilor pentru constituirea
comitetelor sectoriale.
Corelarea Cadrului Naţional al Calificărilor cu cel
european va contribui la creşterea mobilităţii forţei de muncă şi va facilita
transferul şi recunoaşterea calificărilor în ţările membre UE.
Prioritate PNAO 2006
Consolidarea capacităţilor instituţionale existente
la nivel naţional regional şi local
Obiective şi măsuri pentru anul 2006
|
Obiective
|
Măsuri
|
Instituţie responsabilă
|
|
Consolidarea capacităţii
administrative a MMSSF -DPFM
|
Organizarea de sesiuni de pregătire pentru elaborarea,
implementarea şi monitorizarea politicilor de ocupare în contextul viitorului
sistem de planificare şi monitorizare în conformitate cu noile linii
integrate pentru dezvoltare şi ocupare.
|
MMSSF
DPFM
|
|
Consolidarea capacităţii ANOFM de a furniza servicii care
sunt adaptate clienţilor, în special grupurilor
defavorizate pe piaţa forţei de muncă
|
Implementarea legii privind
înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea ANOFM şi a hotărârii de guvern
privind Statutul Agenţiei Naţionale
|
ANOFM
|
|
Continuarea implementării proiectelor cu finanţare externă: Phare „Sprijin pentru întărirea
capacităţii instituţionale a A.N.O.F.M."; Banca Mondială „Dezvoltarea sectorului social"
|
|
Formarea celor 20 de consilieri care
urmează să lucreze în sistem EURES
|
|
Operaţionalizarea Organismului
Intermediar pentru Programul Operaţional
|
|
Implementarea Programului anual de pregătire
profesională a personalului propriu
|
|
Consolidarea capacităţii administrative a
Autorităţii Naţionale pentru Calificări
|
Infiinţarea de noi Comitete sectoriale pentru 6 domenii de
activitate
|
CNFPA
Parteneri sociali
|
|
Creşterea numărului de centre autorizate de evaluare de
competenţe
|
CNFPA
|
|
Creşterea capacităţii de creare de parteneriate la nivel
sectorial şi consolidarea comitetelor sectoriale existente
|
Sprijinirea activităţii comitetelor sectoriale şi pregătirea
membrilor comitetelor sectoriale, prin participarea acestora la diferite
proiecte şi la acţiuni cu caracter de informare/instruire
|
CNFPA Comitete
sectoriale
|
|
Diseminarea bunelor practici ale activităţii comitetelor
sectoriale înfiinţate, în vederea stimulării interesului
partenerilor sociali şi înfiinţării de noi comitete
sectoriale
|
CNFPA
Comitete sectoriale
|
|
Participarea Comitetului Sectorial Turism, Hoteluri,
Restaurante la definirea unui document unic de referinţă care să
stabilească corespondenţa între Clasificarea Ocupaţiilor din România şi
Nomenclatorul Calificărilor
|
ANT
CNFPA
|
Capitolul V
Piaţa forţei de muncă din mediul rural -creşterea
ocupării formale
A. Situaţia actuală
Agricultura este una din ramurile cheie ale economiei
româneşti, iar dezvoltarea rurală a căpătat o atenţie deosebită în contextul
aderării României la Uniunea Europeană.
Din anul 2005 politica privind agricultura românească
are ca ţintă reformarea şi modernizarea sectorului prin punerea în aplicare a
programelor care să ducă la o agricultură eficientă, o agricultură de piaţă.
Obiectivul cel mai important al eforturilor de reformare a agriculturii
româneşti este acela ca rezidenţii din mediul rural să fie încurajaţi să rămână
să dezvolte activităţi economice specifice care să ducă la un standard de viaţă
mai ridicat.
Astfel, s-a trecut de la sistemele de subvenţionare, la
aplicarea în principal a două programe cheie Programul Fermierul şi
Programul Renta Viageră, obiectivul ambelor programe fiind, pe termen mediu
şi lung, crearea unor ferme pe model european, cu potenţial economic şi de
piaţă.
Prioritatea Ministerul Agriculturii Pădurii şi
Dezvoltării Rurale pentru perioada următoare este mărirea capacităţii de
absorbţie a fondurilor europene, fonduri cu care se pot duce la îndeplinire
programele de dezvoltare rurală.
In cadrul acestui minister, a fost organizat sistemul
de administrare a fondurilor europene prin înfiinţarea unei Autorităţi
Competente, organismul central responsabil pentru
cele 2 Agenţii de Plăţi şi pentru Organismul de Coordonare al acestora, după cum urmează:
• Agenţia de Plăţi şi
Intervenţie în Agricultură (APIA) funcţionează, cu
un număr total de 2.015 persoane angajate, la nivel central, judeţean şi local.
Acţiunile prioritare ale agenţiei sunt axate pe procedurile de plăţi directe,
de mecanisme comerciale, de intervenţie pe piaţa cerealelor şi pentru
organizarea şi funcţionarea Agenţiei.
La nivel judeţean personalul Agenţiei are atribuţii de implementare a strategiei în
domeniu, implementarea sistemului pentru înregistrarea şi controlul sprijinului
acordat agricultorilor, verificarea datelor în Registrul electronic al fermelor
şi controlul cererilor. Majoritatea personalului este angajat la nivel local unde are ca principale
atribuţii primirea şi prima verificare administrativă a cererilor.
Experienţa SAPARD a creat un precedent pentru fondurile
care se vor derula începând din anul 2007, prin crearea unor capacităţi
instituţionale atât la nivel central, cât şi la nivel regional, impunând atât o
disciplină financiară, cât şi promovarea conceptului de investiţii, prin
participare publică şi privată, ca urmare Agenţia SAPARD a fost nucleul unei
noi agenţii.
• Agenţia de Plăţi pentru
Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) urmare
adoptării OUG nr. 13/2006 privind înfiinţarea organizarea şi funcţionarea
Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, prin reorganizarea
Agenţiei SAPARD, cu modificările şi completările ulterioare, funcţionează de
asemenea pe 3 nivele: nivelul central si cel regional, preluate de la Agenţia
SAPARD, precum si nivelul judeţean, prin preluarea Serviciilor Tehnice Delegate
din cadrul MAPDR. Cele 8 Birouri Regionale de Implementare a Programului SAPARD
au fost transformate în 8 Centre Regionale de Plaţi pentru Dezvoltare Rurală şi
Pescuit.
De asemenea, este în curs de realizare Sistemul Integrat de Administrare şi Control (IACS). întreaga suprafaţă a României fiind acoperită cu zboruri în vederea
obţinerii de orto-fotoplanuri pe care le finalizează şi livrează Agenţia
Naţională de Cadastru şi Publicitate.
In octombrie 2005 a început campania de înregistrare a
fermelor agricole pentru completarea Registrului Fermelor iar până în prezent au fost înregistrate 1.247.140 ferme (în total
o suprafaţa de 7.212.664 ha), respectiv 83% din total, iar 48% din acestea au
fost introduse în baza de date. In timpul procesului de înregistrare fermierii
au fost informaţi cu privire la principiile de bază ale plăţilor directe şi la
procedurile de înregistrare. Campania de informare a inclus conferinţe de
presă, articole publicate în ziar şi in reviste agricole, broşuri, postere,
sesiuni de informare la nivel local şi în cadrul sesiunilor generale adresate
fermierilor.
In anul 2006, prin
aplicarea prevederilor Legii nr. 231/2005 privind stimularea investiţiilor în
agricultură, susţinerea producătorilor agricoli în sectorul vegetal este
orientată spre susţinerea produselor agricole competitive şi realizarea cotelor
negociate cu Uniunea Europeana. Totodată, se urmăreşte adaptarea formelor de
sprijin la sistemul european de plăţi.
Beneficiarii sprijinului
sunt producătorii agricoli şi aceştia trebuie să facă dovada utilizării de
seminţe certificate, să asigure culturile conform legislaţiei in vigoare şi să
facă dovada dreptului de proprietate/folosinţă asupra terenurilor înscrise in Registrul agricol.
Uniunea Europeana investeşte pentru a sprijini
instituţiile din România in vederea implementării Politicii Agricole Comune a
UE, dintre acestea sunt de menţionat în ceea ce priveşte creşterea capacităţii
administrative, proiectele:
• "Consolidarea
capacităţii Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale de a
elabora politici", cu o durata de 21 luni si
un buget total de 991.819 Euro, pentru consolidarea capacităţii de analiza
economica, aplicarea si evaluarea opţiunilor alternative de politica,
stabilirea de abordări optime precum si pentru dezvoltarea de mecanisme
necesare stabilirii si monitorizării impactului politicii cu parteneri din
Austria şi Germania.
• "Continuarea sprijinului pentru
implementarea completa a Sistemului Integrat de Administrare si Control
(IACS)", cu o durata de 21 de luni şi un
buget total de 1.332.760 Euro, va sigura consolidarea structurii administrative
a IACS astfel incat pana la data aderării sa existe un sistem deplin
funcţional. Rezultatele concrete ale proiectului includ cadrul instituţional si
legislativ pentru IACS, Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole, baza de
date IACS/GIS, manuale de proceduri, instruirea personalului si asigurarea de
informaţii pentru fermieri cu privire la plăţile directe ale UE si IACS.
Proiectul va beneficia de experienţa si competenta profesionala a experţilor de
la Ministerul Federal pentru Agricultura, Alimentaţie si Protecţia
Consumatorilor din Germania si Ministerul Agriculturii si Pădurilor din Italia.
B. Forţa de muncă din
mediul rural
In anul 2004, corespunzător Anchetei Forţei de Muncă -
AMIGO efectuată de INS, populaţia rezidentă în mediul rural au reprezentat un
procent de 46.1% din totalul populaţiei României, iar populaţia ocupată
era de 46.4% din total, respectiv 9158 mii. persoane.
Incepând cu anul 2004 populaţia ocupată în agricultură
nu mai deţine ponderea majoritară. Proporţia populaţiei ocupate în
agricultură a fost de 31.0% din total, iar la grupa de vârstă de 15-64 ani, proporţia scade la 27,5%. Ratele de activitate şi de
ocupare sunt înregistrate ca mai mari în mediul rural faţă de mediul urban
pentru tineri (15 -24 ani) şi pentru persoanele de 55 de ani şi peste.
Din perspectiva statutului profesional, lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi au
reprezentat 32.3% din totalul populaţiei ocupate în 2004 şi 90.8% dintre
aceştia erau rezidenţi în mediul rural.
Mai exact, în mediul rural, au fost înregistrate 1,364 mii persoane ca lucrători pe cont
propriu în agricultură, păduri, vânătoare, silvicultură ş.a. iar 1,195 mii
persoane ca lucrători familiali neremuneraţi, în aceleaşi feluri de activităţi
economice, în timp ce numai 125 mii de persoane au fost înregistrate ca salariaţi.
Fermierii şi lucrătorii calificaţi în agricultură,
silvicultură, vânătoare şi pescuit, precum şi persoanele care lucrau în
artizanat şi meşteşuguri deţineau 66,41% din ocupare (54.8% şi respectiv
11.6%).
In ceea ce priveşte rata şomajului între
urban/rural disparităţile sunt importante (vezi grafic).
Rata şomajului BIM Urban/Rural
Pe grupe de vârstă, se observă diferenţe constante în toate grupele de vârstă între 15
ani şi 54 de ani, cu excepţia grupei de vârstă de 35-44,unde ratele coincid
(6.3%). Pentru persoanele în vârstă de 55 şi peste rata şomajului în mediul
rural este practic imperceptibilă (0,6%), această grupa de vârstă declarându-se
"ocupată".
Diferenţă înregistrată pentru grupa de vârsta de 55-64,
constantă între 2002-2004, ne arată ce provocare extraordinară este
„activarea" pe piaţa formală a muncii a populaţiei de vârstă apropiată
celei de pensionare, mai ales a celei din mediul rural.
Faptele prezentate mai sus sunt o imagine clară a
sub-ocupării populaţiei din zonele agricole şi caracterul dominant al
activităţilor economice de subzistenţă. Având în vedere rata scăzută a
ocupării, provocarea rezidă în alegerea justă a măsurilor active pentru
îmbunătăţirea stării sociale generale si pentru includerea acestei populaţii pe
piaţa formală a muncii (inclusiv in activităţi cu valoare adăugată crescută).
La 31.12.2005, la nivel
naţional, în baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă
erau înregistraţi un număr de 310.346 de şomeri care provin din mediul
rural.
In ceea ce priveşte inactivitatea,
procentul de persoane casnice
(femei), din mediul rural a fost de 56.2% din totalul de 1264 mii persoane
inactive. Cele mai mari diferenţe între urban şi rural pentru rata de
inactivitate se înregistrează la grupele de vârstă 65-69 de ani (+ 37,3 puncte procentuale) şi, respectiv, 60-64 ani
(+36,5 puncte procentuale), cu valori mai mari pentru urban faţă de rural.
Din totalul persoanelor inactive de 15 ani şi peste
(8202 000 mii persoane), 752 mii au declarat că sunt
în căutarea unui Ioc de muncă, dar nu sunt
disponibili să înceapă lucrul sau nu caută de lucru dar sunt disponibili să înceapă lucrul.
In ultimii ani, transformările din industria românească
au avut un impact profund asupra raportului de populaţie ocupată în mediul
rural, astfel aceasta a manifestat o creştere numerică, în special datorită
disponibilizării de personal din sectoarele industriale restructurate.
C. Propuneri de creştere a
ocupării
In cadrul cooperării bilaterale cu Comisia Europeană,
în contextul procesului de implementare a priorităţilor din Documentul Comun de Evaluare a
priorităţilor politice de ocupare (JAP), Ministerul
Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei a organizat în anul 2005 o reuniune
tematică cu tema Dezvoltarea resurselor umane în
mediul rural, cu participarea unor experţi europeni
şi români.
Au fost identificate dificultăţi
cu care se confruntă mediul rural în ceea ce
priveşte piaţa forţei de muncă, educaţia şi formarea profesională,
subliniindu-se necesitatea continuării eforturilor de întărire a capacităţii
instituţionale a administraţiei în general şi crearea unui cadru adecvat pentru
implementarea politicilor de ocupare, formare profesională şi dezvoltare rurală
la nivel regional şi local (inclusiv prin utilizarea fondurilor structurale).
Din dezbateri a rezultat faptul că îmbunătăţirea
calităţii resurselor umane disponibile este cheia lansării procesului de
dezvoltare în mediul rural, proces care se poate sprijini pe o creştere pe trei dimensiuni a capacităţii
instituţionale de coordonare a politicilor adresate mediului rural. Cele trei
direcţii fiind:
- abordarea
integrată (parteneriat efectiv între direcţiile de
muncă, agricultură şi inspectoratele şcolare; diagnoză locală,
responsabilitatea asupra proiectelor de dezvoltare şi asumarea unui viitor
propriu);
- cooperarea
inter-instituţională;
- implicarea actorilor de la nivel local (gestionare la nivel local a procesului de dezvoltare a zonelor rurale prin asigurarea durabilităţii din punct de
vedere cultural şi a responsabilităţii colective.
Este necesară o pregătire în plan strategic la nivel
naţional, prin elaborarea de proiecte şi perfecţionarea mecanismelor de
implementare, având în vedere rolul de facilitare a circulaţiei ideilor şi de
sprijin financiar asumat de Comisia Europeană (aprox. 6-10 mld. Euro vor fi
alocate obiectivului de dezvoltare a resurselor umane din totalul de circa 22
mld. Euro care va fi constitui sprijinul financiar al
UE în perioada 2007-2013 pentru România).
In domeniul dezvoltării mediului rural şi pentru ca
procesul să fie durabil, priorităţile trebuie să fie axate pe:
• relaţionarea ocupării
în agricultură cu creşterea nivelului productivităţii muncii în acest sector, creşterea
investiţiilor în formarea resurselor umane în zona rurală, consolidarea
avantajului natural comparativ al României şi transformarea acestuia în avantaj
competitiv (în sensul producţiei de valoare adăugată);
• menţinerea ratei de
creştere economică pe termen lung, determinând o
îmbunătăţire a percepţiei asupra predictibilităţii economiei şi încurajând
investitorii.. Generarea de locuri de muncă va asigura dislocarea unei părţi a ocupării din agricultură
şi va orienta forţa de muncă spre servicii cu o valoare adăugată ridicată;
• creşterea investiţiilor
în infrastructura zonelor rurale (drumuri,
comunicaţii, şcoli) şi dezvoltarea unor sectoare economice bazate pe
activitatea agricolă de astăzi, dar care să asigure prelucrarea şi furnizarea
unor produse competitive şi de calitate sporită;
• asigurarea unui stoc
suficient de competenţe profesionale prin
investiţii în dezvoltarea resurselor umane în mediul rural (mai ales prin
investiţii în infrastructura de formare şi orientarea pe formarea de competenţe
în ocupaţii cerute în mediul rural). România trebuie să adopte măsuri
suplimentare pentru asigurarea accesului, creşterea participării şi calităţii
învăţământului secundar, inclusiv măsuri pentru îmbunătăţirea tranziţiei de la
scoală la muncă şi a celor destinate reducerii părăsirii premature a sistemului
educaţional.
Pentru anul 2006 Ministerul Agriculturii Pădurii şi
Dezvoltării Rurale îşi propune şi măsuri specifice cu efecte asupra creşterii
gradului de ocupare în mediul rural:
• Asigurarea resurselor financiare necesare pentru
angajarea de personal şi desfăşurarea activităţii Agenţiei de Plăţi şi
Intervenţie în Agricultură;
• Derularea de campanii de informare cu privire la
schemele de plăţi ale Uniunii Europene acordate fermierilor şi operatorilor;
• Susţinerea producătorilor în crearea unor
organizaţii de producători în diferite sectoare
• Campanie de informare a producătorilor de lapte;
• Dezvoltarea capacităţii de implementare a
acţiunilor de dezvoltare rurală, adaptate la acquis-ul comunitar;
• Continuarea pregătirii personalului pentru
implementarea programelor de dezvoltare rurală aferente perioadei de post
aderare;
• Continuarea implementării măsurii 3.4 a
Programului SAPARD denumită "Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor
economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative" în
vederea asigurării unei diversificări sporite a activităţilor agricole;
• Sprijinirea turismului rural şi a altor
activităţi precum dezvoltarea meşteşugurilor şi artizanatului;
• Promovarea în Planul Naţional de Dezvoltare
Rurală 2007-2013 de măsuri pentru dezvoltarea serviciilor în mediul rural:
consultanţă, contabilitate, etc.
• Stabilirea ca obiective importante ale Planul
Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 :instalarea tinerilor fermieri şi
formarea unor exploataţii moderne, măsură corelată cu Programul renta viageră.
Prioritate PNAO 2006
Ocuparea forţei de muncă din mediul rural Obiective şi măsuri pentru anul 2006
|
Obiective
|
Măsuri
|
Instituţie responsabilă
|
|
Asigurarea dezvoltării rurale prin pregătirea populaţiei
rezidente în mediul rural pentru utilizarea fondurilor şi programelor
europene aferente perioadei de post aderare
|
Derularea de campanii de informare cu privire la schemele de plăţi ale Uniunii Europene acordate fermierilor şi
operatorilor
|
MAPDR
|
|
Susţinerea producătorilor în crearea unor organizaţii de
producători în diferite sectoare
|
|
Dezvoltarea capacităţii de implementare a acţiunilor de
dezvoltare rurală, adaptate la acquis-ul comunitar
|
|
Continuarea pregătirii personalului pentru implementarea
programelor de dezvoltare rurală aferente perioadei de post aderare
|
|
Continuarea implementării măsurii 3.4 a Programului
SAPARD denumită "Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice
care să genereze activităţi multiple şi venituri
alternative" în vederea asigurării unei diversificări sporite a
activităţilor agricole;
|
|
Imbunătăţirea calităţii infrastructurii educaţionale şi a resurselor umane disponibile în mediul rural
|
Continuarea implementării celor 3 Componente ale Proiectului
pentru Invăţământul Rural, finanţat de Banca Mondială, în
scopul îmbunătăţirii accesului elevilor din mediul rural la un învăţământ de calitate
|
MEdC
|
|
Implementarea Componentei I 3 a
Proiectului pentru Invăţământul Rural- Reabilitarea şcolilor din mediul
rural, pentru asigurarea condiţiilor minime igienico-sanitare în şcolile
din zonele sărace, mobilarea a 1500 de şcoli
|
|
Implementarea proiectului Phare 2004 2006 „Dezvoltarea Formării
continue a personalului din învăţământul preuniversitar"
|
|
Implementarea programului „Educaţia pentru informaţie în mediul
rural defavorizat,, pentru promovarea unei pedagogii inovante şi
asigurarea accesului liber la informaţie şi cultură a comunităţilor locale
|
|
Derularea de activităţi de formare pentru directorii şi
responsabilii cu asigurarea calităţii din 177 de şcoli (122 şcoli din
programul Phare TVET 2002 şi 55 şcoli din mediul rural asistate prin
programele Phare TVET 2003 şi 2004-2006.
|
MEdC
CTVET
|
|
Stagii de formare privind monitorizarea procesului de
implementare a instrumentelor de asigurare a calităţii pentru inspectorii
generali adjuncţi din judeţele în care se află localizate şcolile implicate
TVET
|
|
Seminalii de formare adresate directorilor şi cadrelor didactice
din 50 de şcoli din mediul rural asistate prin programul Phare TVET 2003 cu
următoarele tematici: Invăţarea centrată pe elev; Management şcolar; Reţele
şcolare şi parteneriat social; Invăţare individuală în vederea integrării
elevilor cu CES; Elaborare de curriculum în dezvoltare locală.
|
|
Livrări de echipamente pentru pregătirea de specialitate pentru
111 şcoli asistate prin proiectele Phare TVET 2001 şi 2002.
|
|
Livrările de echipamente IT şi birotică pentru 150 de şcoli
asistate prin programele Phare TVET 2003 şi 2004 - 2006.
|
|
|
Aplicarea Strategiei de dezvoltare a învăţământului rural 2005 -
2009, cu proiecţie pentru anul 2013
|
|
|
Consolidarea capacităţii ANOFM de a furniza la nivel local servicii adaptate
clienţilor
|
Aplicarea prevederilor Programului de ocupare a forţei de muncă
pentru anul 2006 al ANOFM prin ocuparea a 140.365
persoane din mediul rural, reprezentând 36,9% din
numărul total de 380.000 de persoane programate a fi încadrate în anul 2006.
|
ANOFM
|
|
Formarea, prin Planul Naţional de
Formare Profesională a cca. 15.000 de persoane
din mediul rural, respectiv 30% din total persoane programate a fi cuprinse
la cursuri de formare.
|
|
Desfăşurarea Caravanei Ocupării Mediului Rural pentru informarea populaţiei din mediul rural de facilităţile
prevăzute de Legea nr. 76/2002 şi oferirea de servicii de către ANOFM.
|
|
Creşterea capacităţii instituţionale a ANT de sprijin a turismului rural
|
Constituirea „Conferinţei permanente a turismului rural",,
ca instanţă de schimburi şi acorduri între diferitele organisme din turismul
rural.
|
ANT
|
|
Organizarea de caravane formative în zone turistice cu potenţial
pentru asistenţă de specialitate organelor din administraţia publică locală
în dezvoltarea turismului rural, cu prezentarea profilelor
ocupaţionale, a oportunităţilor investiţionale actuale şi de perspectivă
(fonduri structurale, fonduri pentru agricultură şi dezvoltare rurală)
|
|
Sesiuni de diseminare a exemplelor de "bune practici"
şi "istorii de succes"
|
Capitol VI
Probleme ale inserţiei pe piaţa forţei de muncă a
persoanelor de etnie romă
A. Evaluare generală
Proporţia romilor în cadrul populaţiei din România este
importantă, aceştia plasându-se pe locul doi ca minoritate, după maghiari.
Recensământul din 2002 înregistrează 2,5% din populaţie ca fiind romi, conform
propriei lor identificări etnice declarate (peste 535 persoane). In schimb, în
Raportul de ţară formulat în 2004 de Comisia Europeană se estimează că
populaţia de etnie romă este cuprinsă între 1,8 şi 2,5 milioane.
Populaţia romă se plasează la un nivel extrem de
ridicat de sărăcie, în 2003 riscul de sărăcie fiind de 3 ori mai ridicat faţă
de cel de la nivel naţional. O parte semnificativă a comunităţilor de romi
cumulează o serie de neajunsuri sociale: participare scăzută la educaţie, lipsa
calificării şi a experienţei pe piaţa muncii, o istorie de neparticipare la
economia formală, număr mare de copii începând de la vârste tinere ale mamelor,
lipsa locuinţei sau condiţii proaste de locuit, concentrarea comunităţilor în
zone defavorizate fie din mediul urban fie în mediul rural.
B. Politici guvernamentale, cadrul legal şi
instituţional
In România, populaţia de etnie romă
beneficiază, fără discriminare, de aceeaşi legislaţie ca şi populaţia română
sau populaţia din celelalte etnii. In luna aprilie 2001, prin H.G. nr.
430/2001, s-a adoptat Strategia Guvernului pentru îmbunătăţirea situaţiei
romilor, iar prin OUG 78/2004 s-a înfiinţat Agenţia Naţională pentru Romi
(ANR), având sarcini de a monitoriza acţiunile specifice ale ministerelor
implicate.
Organizarea şi funcţionarea ANR
au fost stabilite prin HG 1703/2004. In anul 2005
prin o noua Hotărâre a Guvernului cu nr. 1124/2005, instituţiei i-au fost
extinse atribuţiile, astfel că, în prezent, aceasta aplică, coordonează,
monitorizează şi evaluează măsurile din domeniile de intervenţie socială
cuprinse în Strategia Guvernului României de îmbunătăţire a situaţiei romilor.
In principal rolul Agenţiei Naţionale pentru Romi este acela de a:
- elabora politica şi
strategia Guvernului în domeniul protecţiei drepturilor minorităţii romilor;
- coordona, monitoriza şi evalua măsurile
sectoriale de intervenţie socială, cuprinse în Strategie;
- iniţia, participa şi promova, împreună cu
instituţiile şi organizaţiile neguvernamentale specializate, acţiuni şi
programe sectoriale, destinate îmbunătăţirii situaţiei romilor.
De asemenea, in contextul
procesului de aderare Uniunea Europeană de transpunere a principiilor,
valorilor si legislaţiei comunitare, a fost înfiinţat la 1 august 2002 Consiliul
Naţional pentru Combaterea Discriminării, urmare a adoptării O.G. 137/2000
privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, cu
modificările şi completările ulterioare, având misiunea de a promova şi apăra
drepturilor stabilite prin legislaţia anti-discriminare.
Urmare petiţiilor primite CNCD a analizat si soluţionat
în anul 2005 un număr de 360 de cazuri. Criteriile de discriminare cele mai
întâlnite în petiţiile adresate CNCD au fost: categorie socială (90), etnie (85), naţionalitate (39),
handicap (21), convingeri (19), vârstă (17), religie (11), HIV/SIDA (10), gen
(9), orientare sexuală (9), categorie defavorizată (6). De asemenea, în cazul
celor 48 de autosesizări soluţionate, cele mai multe au vizat criterii precum etnie (26), gen (15), naţionalitate
(8), vârstă (5), categorie socială (4). Pentru criteriul etnie au fost aplicate
un număr de 22 de sancţiuni de la avertismente la amenzi (cuantum maxim de 40
de milioane ROL).
Petiţiile care au ca
obiect discriminarea persoanelor aparţinând etniei
romilor se referă la: interzicerea accesului în
locurile publice, tratamentul verbal jignitor, limitarea accesului la angajare
în muncă.
C. Principalul factor
determinant al defavorizării sociale pentru populaţia roma-gradul scăzut de
cuprindere în sistemul educaţional
Conform unor cercetări finalizate in 2002 in cadrul
comunităţii roma, aproape 12% dintre copiii în vârstă de 7-16 ani au întrerupt
şcoala înainte de finalizarea învăţământului obligatoriu, iar 18% sunt
neşcolarizaţi. Per total, peste 80% dintre copii neşcolarizaţi sunt romi şi
38,6% dintre romi sunt analfabeţi funcţional.
Analfabetismul funcţional, ca
fenomen în cadrul populaţiei rome este acuzat de faptul că locuieşte, de
regulă, în cartiere mărginaşe iar şcolile în care învaţă copiii romi au
condiţii de învăţare inferioare. In şcolile în care sunt preponderent elevi
romi rata repetenţiei atinge valoarea de 11,3% (aproape de trei ori mai
ridicată decât în cazul întregului sistem de învăţământ). Datorită nivelului
calitativ scăzut al şcolii, aproape 20% din elevii romi ajunşi în clasa a IV-a
sunt analfabeţi funcţional.
In anul şcolar 2002-2003 elevii romi au reprezentat
4,23% din numărul total de elevi înscrişi la nivel naţional. Participarea la
educaţie a atins la nivelul liceului un procent de 1,04% din populaţia şcolară
de aceeaşi vârstă.
Pe lângă cauzele materiale, nivelul de educaţie al
generaţiilor anterioare contribuie şi el la gradul scăzut de participare
şcolară al generaţiilor actuale de copii romi. De asemenea, lipsa educaţiei
preşcolare şi deficienţele de cunoaştere a limbii române de către mulţi copii
romi le afectează performanţele şcolare.
Toate aceste aspecte au drept rezultat incapacitatea
multor copii romi de a se integra în mediul educaţional, fapt ce conduce la o
frecvenţă scăzută la şcoală, diminuarea motivaţiei pentru actul învăţării şi
apariţia abandonului şcolar. Cauzele
comune pot fi sintetizate în:
• insuficienţa resurselor materiale şi financiare
care să asigure un trai decent în special în mediul rural şi suburbiile oraşelor;
• gradul de cultură scăzut al familiilor din care
provin copii/elevii care se manifestă printr-o atitudine negativă, uneori
ostilă faţă de actul educaţional organizat;
• migraţia forţei de muncă spre alte zone ale ţării
sau în statele din UE, care conduce la copii ce nu mai beneficiază de
supravegherea părinţilor.
Se constată creşterea gradului de cuprindere a elevilor
romi în învăţământ, în anul şcolar 2004-2005 faţă de anii anteriori şi datorită
unor masuri precum plata alocaţiei pentru copiii de vârsta şcolară prin
intermediul instituţiilor de învăţământ sau programe de tipul „Acces la
educaţie pentru grupuri dezavantajate", "Cornul si laptele" sau,
pentru adulţi", "A doua şansă".
In 2004-2005, cea mai ridicată rată de cuprindere
şcolară a populaţiei Roma se înregistrează în judeţul Iaşi (28,76%), urmat de
Bacău (14.86% ) şi Botoşani (14,42%); cea mai scăzută rată de cuprindere în
sistemul de educaţie a populaţiei roma se înregistra în cazul jud. Suceava
(7,91%).
D. Eficienţa serviciilor publice care sprijină
includerea pe piaţa muncii a romilor
Politicile publice pentru romi in ceea ce priveşte Ocuparea, domeniu de acţiune prioritar, sunt cuprinse in documente naţionale
strategice, precum:
- Planul General de masuri la Strategiei
Guvernamentale de îmbunătăţire a situaţiei Romilor aprobat în anul 2001 şi
actualizat in 2006;
- Planul de activităţi al
Deceniului de Incluziune al Romilor 2005-2015;
- Memorandumul de
Incluziune Sociala;
- Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013,
- Programul
Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013,
- Programul de Incluziune
Sociala al Băncii Mondiale.
Este necesară o analiză a aspiraţiilor etniei,
cerinţelor si aşteptărilor in materie de ocupare, la nivelul indivizilor si
comunităţilor, a metodelor celor mai eficiente de stimulare si atragere a lor
pe piaţa muncii, aceasta analiza, făcută pe baze ştiinţifice interdisciplinare,
sociologice, etnologice, antropologice.
Politicile publice pentru romi iau in considerare,
încă, doar normele si masurile generale dovedite valabile pentru majoritatea
populaţiei fără particularizări specifice si, posibil, si din acest motiv, cu
rezultate nesemnificative pe piaţa formală a muncii.
Principalele probleme pe care le întâmpină agenţiile
pentru ocuparea forţei de muncă cu privire la includerea în măsurile active a
persoanelor de etnie romă sunt:
• Nedeclararea apartenenţei la etnia romă.
• Persoanele de etnie romă se lasă greu antrenate în
programele de formare profesională;
• Chiar şi în rândul celor care se înscriu la
programele de formare profesională, rata de abandon este mare;
• Lipsa educaţiei iniţiale (4 sau 8 clase) împiedică
accesul persoanelor de etnie romă la programe de calificare.
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă este
instituţia guvernamentală cu rolul principal in aplicarea Strategiei de
îmbunătăţire a situaţiei romilor in privinţa creşterii gradului de ocupare al
acestora, astfel, din anul 2001 Agenţia elaborează şi implementează programe de
ocupare care se adresează populaţiei de etnie romă.
In anul 2004, prin Programul Naţional de Ocupare a
Forţei de Muncă implementat de ANOFM, au fost încadrate în muncă 9079 persoane
de etnie romă, iar în primul trimestru al anului 2005 au fost încadrate 3625.
Pe parcursul întregului an 2005, este planificată încadrarea a 6845 persoane de
etnie romă. Principalele măsuri care au condus la încadrarea în muncă a romilor
în anul 2004 au fost:
• încadrarea prin acordarea serviciilor de mediere -
4286 persoane;
• încadrarea prin ocuparea temporară a forţei de
muncă în lucrări publice de interes comunitar - 3819 persoane;
• ocuparea forţei de muncă prin acordarea de
alocaţii pentru şomerii care se încadrează înainte de expirarea şomajului - 681
persoane.
In scopul creşterii gradului de ocupare a romilor si,
mai ales, atragerea acestora pe piaţa formală a muncii ANR si ANOFM au încheiat un parteneriat in
august 2005 care prevede realizarea comună a următoarelor acţiuni:
• Infiinţarea grupurilor de lucru pentru creşterea
ratei de ocupare a populaţiei de etnie roma pe lângă Agenţiile Judeţene de
Ocupare a Forţei de Muncă-AJOFM
• "Caravana ocupării ", realizata de
către ANOFM pentru populaţia de etnie roma în parteneriat cu ANR
• Bursa locurilor de munca pentru persoanele de
etnie roma, realizată în fiecare lună de care AJOFM-uri , cu Birourile
regionale ale ANR.
Urmare implementării programelor de ocupare pentru
persoanele de etnie romă, în ultimii 2 ani ANOFM a avut următoarele rezultate:
- In anul 2004
- au fost încadrate în muncă 9079 persoane de etnie
romă;
- au fost cuprinşi în cursuri de formare
profesională 282 persoane de etnie romă, 98 dintre aceştia fiind încadraţi în
muncă.
- au participat 9.845
persoane la bursa a locurilor de muncă pentru persoanele de etnie romă fiind
oferite 11.304 de locuri de muncă si au fost încadrate 2.257 persoane.
- In anul
2005
- s-au încadrat în muncă,
10.366 persoane de etnie romă, din cele 6.440 persoane de etnie romă prevăzute a fi încadrate până la
sfârşitul anului 2005 au fost
cuprinse în programe de formare profesională 1601 persoane de etnie romă din care 561 femei.
- au participat 5.788
persoane la bursa locurilor de muncă pentru romi, din care au fost încadrate 1129 persoane.
Programele de formare la care au fost cuprinse cele mai
multe persoane de etnie romă au fost: lucrător în comerţ; zidar rosar
tencuitor; lucrător în creşterea animalelor; asamblor articole din textile;
operator confecţioner industrial îmbrăcăminte; dulgher; lucrător în cultura
plantelor. Principalele meserii aferente cursurilor de calificare la care au
fost înscrise persoanele de etnie romă sunt:
zidar, pietrar, tencuitor
confecţioner asamblor articole textile
lucrător in comerţ
ospătar (chelner)
lucrător in structuri pentru construcţii
lucrător in cultura plantelor
peisagist floricultor
La nivelul fiecărui judeţ, în
luna martie 2004, ANR si AJOFM au încheiat protocoale
de colaborare cu consilierii pentru romi din
cadrul prefecturii si cu organizaţii
neguvernamentale de nivel local care au ca obiect de activitate problematica
romilor. Aceste protocoale au fost reînnoite în anul 2005 pentru o perioadă
nedeterminată de timp. Protocoalele stabilesc principalele acţiuni întreprinse
pentru realizarea unei mai bune colaborări între comunităţile de romi si
instituţiile publice locale in scopul de creste numărul de persoane de etnie
romă încadrate in munca.
Caravana ocupării în comunităţile de romi a demarat în august 2005 cu sprijinul
tuturor instituţiilor implicate în problematica romilor la nivel local:
consiliile locale, primării, prefecturi.
Până la sfârşitul anului 2005, în cadrul acestei
acţiuni, au avut loc deplasări în 515 localităţi cu importante comunităţi de
romi, din cele 42 judeţe. Deplasările efectuate s-au concretizat prin
următoarele rezultate:
• Persoane participante : 11.408, din care femei:
4.875;
• Persoane înscrise în baza de date: 4,898, din care
femei: 1.600;
• Număr persoane programate a fi cuprinse în măsuri
active: 3.979, din care femei: 1.128;
• Număr persoane ocupate: 1.496, din care femei:
330.
E. Programe aflate in desfăşurare, cu finanţare din fonduri europene, destinate etniei rome
Agenţia Naţională pentru Romi are preocupări permanente
pentru atragerea de fonduri pentru susţinerea financiară a măsurilor prevăzute
în Strategia naţională de îmbunătăţire a situaţiei romilor, inclusiv a celor
din domeniul ocupării forţei de muncă.
- Programul PHARE 2002/000-586.01.02, „Sprijin pentru
strategia naţională de îmbunătăţire a situaţiei romilor", în valoare
totală de 7,6 Meuro, cu două componente principale:
• consolidarea capacităţii
instituţionale a structurii de implementare a Strategiei şi a altor parteneri
cu care aceasta colaborează;
• investiţii, în valoare de 4,8 MEURO (prin „Schema de grant-uri " au fost
finanţate până în prezent un număr de 65 proiecte pe domenii grupate astfel:
sănătate, locuire, mică infrastructură şi activităţi aducătoare de venit,
pregătire profesională).
- , Programul PHARE Multiannual 2004-2006 -
Sectorul minorităţi prevede două priorităţi: „Consolidarea capacităţii
instituţionale si construirea de parteneriate în vederea îmbunătăţirii
condiţiilor de viaţă ale romilor şi a şi a imaginii acestora." şi "Imbunătăţirea
accesului la educaţie al comunităţilor dezavantajate".
Ministerul Educaţiei şi Cercetării derulează în cadrul
Programului PHARE 2003 005 551 01 02
- Programul „Accesul la educaţie al grupurilor
dezavantajate", cu valoare de 11,330mil Euro , în scopul prevenirii şi
combaterii excluziunii sociale şi crearea unui mecanism pentru îmbunătăţirea
accesului la educaţie al grupurilor dezavantajate.
Obiectivele programului urmăresc:
• Imbunătăţirea condiţiilor, la nivelul educaţiei
preşcolare, pentru copiii din grupuri dezavantajate
• Stimularea participării şcolare şi îmbunătăţirea
rezultatelor şcolare ale acestor copii pe parcursul învăţământului obligatoriu
• Stimularea înscrierii tinerilor care au depăşit
vârsta legală, pentru finalizarea învăţământului primar şi secundar inferior,
în programe tip A doua şansă.
Prioritate PNAO 2006
Inserţia pe piaţa forţei de muncă a persoanelor
de etnie romă Obiective şi măsuri pentru
anul 2006
|
Obiective
|
Măsuri
|
Instituţia responsabilă
|
|
Imbunătăţirea accesului la educaţie
al grupurilor dezavantajate
|
Derularea Programelor Phare „Accesul la educaţie
al grupurilor dezavantajate", respectiv programul 2003 005 551
01 02 (cu valoare de 11,330mil Euro) şi programul 2004/016
-772.01.01.02 (cu valoare de 5 mil Euro), în scopul prevenirii şi
combaterii excluziunii sociale şi crearea unui mecanism pentru îmbunătăţirea
accesului la educaţie al grupurilor dezavantajate.
|
MEdC
|
|
Promovarea, măsurilor de integrare a populaţiei rome pe
piaţa muncii, inclusiv prin combaterea discriminării
|
Desfăşurarea Caravanei ocupării în comunităţile
de romi, cu
implicarea tuturor instituţiilor cu responsabilităţi in problematica romilor
de la nivel central si local;
|
ANOFM,
ANR,
ANT
|
|
Indeplinirea măsurii din
Programul de ocupare a forţei de muncă al ANOFM pentru anul 2006:
-ocuparea a 10.000 persoane de etnie romă
în urma aplicării măsurilor active prevăzute de Legea nr. 76/2002 privind
sistemul asigurărilor de şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu
modificările şi completările ulterioare.;
|
|
|
Indeplinirea măsurii din Planul
Naţional de Formare Profesională ANOFM pentru anul 2006:
-cuprinderea în programe de formare profesională a
1.661 de persoane de etnie romă, din care: 515 femei;
|
|
Incheierea unui Acord de colaborare între partenerii
din sectorul turism, hoteluri,
restaurante şi ANOFM, ANR la nivel central si local privind oportunităţile de
formare şi ocupare a persoanelor de etnie romă
|
|
Organizarea de întâlniri ale ANT la nivel judeţean pentru
definirea unui Normativ
operativ al ocupaţiilor pentru formarea de
personal de etnie romă pentru sectorul turism, hoteluri, restaurante.
|
|
Organizarea Bursei lunare a locurilor de munca pentru
persoanele de etnie roma
|
|
Consolidarea capacităţii instituţionale a Agenţia
Naţională pentru Romi, in special la nivel teritorial
|
Iniţierea si desfăşurarea, de către ANR, a zece programe de
dezvoltare comunitara, cu prioritate de acţiune în domeniul ocupare
|
|
Capitolul VII
Soluţii de ameliorare a discrepanţelor zonale şi
regionale prin utilizarea cât mai eficientă a Fondului Social European A. Cadrul legal şi instituţional
In conformitate cu HG 497/2004, privind stabilirea cadrului instituţional pentru coordonarea,
implementarea şi gestionarea instrumentelor structurale, cu modificările şi
completările ulterioare, MMSSF este Autoritate de Management pentru
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AM POS DRU).
Conform H.G. 412/2005 privind organizarea şi
funcţionarea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, cu
modificările şi completările ulterioare, AM POS DRU este organizată la nivel de
direcţie generală şi este structurată în Agenţia de Implementare Phare şi
Direcţia Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea
Resurselor Umane.
In cadrul AM POS DRU s-a înfiinţat structura denumită
Şef de Misiune pentru Fondul Social European, dispunând de 6 posturi şi având
ca principală responsabilitate coordonarea la nivel tehnic şi financiar a
Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) şi a
Programului Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PO DCA).
Prin Memorandumul nr. ADB/34256/13.12.2005, iniţiat de Ministerul Integrării Europene, şi aprobat de
Primul-Ministru al României, a fost suplimentat numărul de posturi alocate
organismelor dedicate gestionării fondurilor comunitare. In acest sens, pentru
Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei au fost aprobate 31 de
posturi suplimentare. Prin HG 138/2006 privind modificarea unor acte normative, HG
412/20.05.2005, privind oganizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii,
Solidarităţii Sociale şi Familiei, a fost modificată pentru introducerea celor
31 de posturi alocate AM POS DRU, în numărul total de posturi al MMSSF. Pentru
anul 2006, în cadrul AM POS DRU este prevăzut un număr de 75 de posturi.
Atribuţiile Autorităţii de management sunt, în
principal, următoarele:
a) Elaborarea POS DRU în parteneriat cu toţi factorii
interesaţi, asigurarea corelării cu obiectivele din PND şi a complementarităţii
cu celelalte POS-uri, elaborarea Programului Complement;
b) Transmiterea POS DRU la Comisia Europeană în
vederea negocierii şi aprobării acestuia, precum şi asigurarea legăturii
permanente cu CE;
c) Coordonarea şi managementul
general al POS DRU;
d) Delegarea de responsabilităţi OI-urilor privind
programarea, monitorizarea şi implementarea proiectelor pe bază contractuală şi
asigurarea respectării acestora;
e) Asigurarea selectării proiectelor în conformitate cu
criteriile de selecţie aprobate de Comitetul de Monitorizare al POS DRU;
f) Furnizarea, deschis şi nediscriminatoriu,
potenţialilor beneficiari de proiecte şi tuturor celor interesaţi informaţii
privind POS DRU, criterii de selecţie ale proiectelor, formulare de aplicaţii;
g) Pregătirea unui portofoliu viabil de proiecte şi
lansarea, în coordonare cu OI-urile, de solicitări de propuneri de proiecte şi
sprijin beneficiarilor selectaţi în pregătirea tehnică a proiectelor;
h) Avizarea tehnică a documentelor de licitaţie şi
atribuirea contractelor de servicii şi lucrări pentru proiecte;
i) Asigură un management adecvat la nivel de proiect şi
semnează cu OI-urile şi Beneficiarii Finali, Acorduri de Implementare;
j) Asigură, conformitatea cu regulile comunitare şi
naţionale în domeniu a tuturor cheltuielilor
efectuate pentru produsele şi serviciile furnizate în
cadrul proiectelor sunt;
k) Asigură că OI-urile realizează verificările
on-the-spot conform procedurilor şi în primii 2 ani vor participa împreună cu OI-urile la cel puţin 50% din
verificările on-the-spot efectuate;
1) Transmite toate informaţiile necesare Autorităţii de
Plată pentru certificare;
m) Efectuează plata către Beneficiarii Finali prin
intermediul Unităţii de Plată;
n) Asigură colectarea tuturor datelor privind implementarea, necesare pentru managementul financiar, monitorizarea, controlul şi evaluarea proiectelor şi
introducerea acestora în SMIS;
o) Asigură, la nivelul Unităţii de Plată şi la
Beneficiarii Finali ai proiectelor funcţionează un
sistem separat de contabilitate sau un cod de
contabilitate adecvat pentru toate tranzacţiile legate
de proiect;
p) Elaborează Manualele de Implementare / procedurile
pentru POS DRU şi se asigură că toate instituţiile implicate în implementarea POS DRU şi-au însuşit
prevederile acestora şi utilizează procedurile de lucru
conforme;
q)Elaborează şi, după aprobarea de către
Comitetul de Monitorizare, transmite Comisiei rapoartele anuale de implementare a POS DRU precum şi raportul
final;
r) Asigură conformarea cu cerinţele de informare şi
publicitate ale POS;
s) Constituie comitetul de monitorizare al POS DRU,cu
respectarea principiilor parteneriatului,
reprezentaţivităţii şi egalităţii de şanse între femei
şi bărbaţi;
t) Conduce şi asigură secretariatul Comitetului de Monitorizare.
Organisme Intermediare
(OI)
Pentru îndeplinirea funcţiei de organism intermediar
(OI) pentru POS DRU, prin HG nr.1179/2004 pentru modificarea şi completarea HG nr.497/2004 privind stabilirea
cadrului instituţional pentru coordonarea, implementarea şi gestionarea
instrumentelor structurale, au fost desemnate Ministerul Educaţiei şi
Cercetării (MEdC) şi Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).
Cele două OI au structuri la nivel regional corespunzător celor 8 regiuni de
dezvoltare.
AM POS DRU este responsabilă pentru implementarea POS
DRU iar cele două organisme intermediare implementează axele prioritare. AM POS
DRU deleagă atribuţii către organismele intermediare, aplică mecanismele de
coordonare şi control ale acestora, dar AM POS DRU rămâne responsabilă pentru
îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor delegate.
Prin aprobarea de către guvern a modificării HG nr.
412/05.05.2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii,
Solidarităţii Sociale şi Familiei, cele 8 Unităţi de Implementare a Programului
(UIP) organizate la nivel regional, subordonate Agenţiei Naţionale pentru
Ocuparea Forţei de Muncă, se transformă în Organisme Intermediare Regionale
pentru Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane şi
trec în subordinea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei,
începând cu data de 1 ianuarie 2007.
B. Fondul Social European (FSE)
Domeniile de acţiune al FSE 2007 - 2013 se referă
la:
a). Creşterea adaptabilităţii forţei de muncă, a întreprinderilor şi a antreprenorilor:
i. învăţarea pe
tot parcursul vieţii:
- creşterea
investiţiilor în resursele umane din întreprinderi şi în special IMM-uri prin
implementarea de sisteme şi strategii la locul de muncă, inclusiv ucenicia,
care va asigura îmbunătăţirea accesului la FP, mai ales pentru lucrătorii
necalificaţi şi lucrătorii în vârstă;
- dezvoltarea calificărilor şi competenţelor,
diseminarea competenţelor din domeniul TIC, e-learning, al noilor tehnologii
(eco-friendly) şi management;
- promovarea antreprenoriatului şi inovării şi a
afacerilor pe cont propriu (business start-up).
ii. dezvoltarea ocupării
specifice, pregătire şi servicii suport, inclusiv reinserţia profesională în caz de
restructurare a sectorului (elaborarea şi diseminarea formelor inovatoare şi
productive de organizare a muncii): îmbunătăţirea
sănătăţii şi securităţii la locul de muncă; identificarea viitoarelor cerinţe
privind calificările şi profilul ocupaţional; sprijinirea reinserţiei
profesionale în contextul restructurărilor de sector. b). Creşterea
participării pe piaţa muncii (Imbunătăţirea accesului
la ocupare şi integrarea durabilă pe piaţa muncii
a persoanelor aflate în căutarea unui Ioc de muncă şi a persoanelor inactive, prevenirea
şomajului, în
special a şomajului de lungă durată şi a şomajului tinerilor, prelungirea
vieţii active):
i. modernizarea şi
consolidarea instituţiilor PM, în special SPO şi a
altor instituţii relevante;
ii. măsuri active şi
preventive (identificarea nevoilor prin planuri individualizate, FP, căutarea unui loc de
muncă, mecanisme flexibile pentru reconcilierea vieţii familiale cu cea profesională);
iii. integrarea
dimensiunii de egalitate între femei şi bărbaţi
- acţiuni specifice
pentru îmbunătăţirea accesului la ocupare şi creşterea participării femeilor pe
PM;
- reducerea
segregării pe bază de gen;
iv. ocuparea migranţilor şi întărirea
integrării sociale, facilitarea mobilităţii geografice şi profesionale şi
integrarea PM în zonele transfrontaliere.
c). Consolidarea incluziunii sociale prin
integrarea pe PM a grupurilor vulnerabile:
i. integrarea şi reintegrarea
profesională a persoanelor vulnerabile ş care îngrijesc persoane dependente (excluziune socială, abandon şcolar, minorităţi, dizabilităţi)
-prin accesul la învăţământ şi formare profesională,
sprijin social etc;
ii. acceptarea diversităţii şi combaterea
discriminării la locul de muncă (campanii de sensibilizare, implicarea
comunităţilor locale şi a întreprinderilor şi promovarea iniţiativelor locale).
d) Imbunătăţirea capitalului uman, pentru a promova:
i. reforme ale
sistemelor de educaţie şi FP
- îmbunătăţirea
relevanţei formării iniţiale şi profesionale pentru PM;
- actualizarea competenţelor
formatorilor în contextul economiei bazate pe cunoaştere;
ii. dezvoltarea de
reţele între instituţiile de învăţământ superior,
centrele de cercetare tehnologice şi întreprinderi.
e) Dezvoltarea de
parteneriate şi crearea de reţele (actori sociali, ONG-uri) la nivel naţional, regional, local şi
transnaţional, pentru promovarea unei PM inclusive.
C. Programul Operaţional
Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" 2007 - 2013
POS DRU stabileşte axele
prioritare şi domeniile majore de intervenţie ale României în domeniul
resurselor umane în vederea implementării asistenţei financiare a Uniunii
Europene prin Fondul Social European (FSE), în cadrul Obiectivului "Convergenţă", pentru perioada de
programare 2007-2013, conform priorităţii naţionale de
dezvoltare „Dezvoltarea resurselor umane, creşterea
gradului de ocupare şi combaterea excluziunii sociale şi dezvoltarea
capacităţii administrative" identificate în Planul Naţional de Dezvoltare,
Obiectivul general al POS
DRU este dezvoltarea capitalului uman şi creşterea
competitivităţii acestuia pe piaţa muncii, prin asigurarea oportunităţilor
egale de învăţare pe tot parcursul vieţii şi dezvoltarea unei pieţe a muncii
moderne, flexibile şi inclusive.
Axele prioritare ale
Programului Operaţional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" 2007
-2013 au fost stabilite după cum urmează:
1. Educaţia şi formarea profesională în sprijinul
creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere
Domenii majore de intervenţie
- Educaţie şi formare profesională iniţială de calitate
în sprijinul creşterii economice şi ocupării;
- Educaţia universitară în sprijinul societăţii bazate
pe cunoaştere;
- Capital uman competitiv în educaţie şi cercetare;
- Asigurarea calităţii în FPC.
2. Conectarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu
piaţa muncii
Domenii majore de intervenţie
- Tranziţia de la şcoală la locul de muncă;
- Părăsirea timpurie a şcolii şi educaţia de tip „a
doua şansă";
- Creşterea accesului şi participării la FPC
Promovarea tranziţiei de la şcoală la viaţa activă;
Prevenirea părăsirii timpurii a şcolii şi
"educaţia de a doua şansă";
Imbunătăţirea accesului şi participării la FPC.
3. Creşterea adaptabilităţii forţei de muncă şi a
întreprinderilor
Domenii majore de intervenţie
- Promovarea culturii antreprenoriale
- Formare şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi
pentru promovarea adaptabilităţii
- Dezvoltarea parteneriatului şi încurajarea
iniţiativelor pentru partenerii sociali
4. Modernizarea Serviciului Public de Ocupare
Domenii majore de intervenţie
- Intărirea capacităţii SPO de furnizare a serviciilor
de ocupare;
- Formarea personalului propriu.
5. Promovarea măsurilor active de ocupare
Domenii majore de intervenţie
- Dezvoltarea şi implementarea măsurilor de ocupare
activă
- Promovarea sustenabilitătii
pe termen lung a zonelor rurale în ce priveşte resursele umane şi ocuparea
6. Promovarea incluziunii sociale
Domenii majore de intervenţie
- Dezvoltarea economiei sociale;
- Dezvoltarea unei reţele de servicii sociale
integrate;
- Imbunătăţirea accesului şi participării grupurilor
vulnerabile la sistemul de educaţie şi pe piaţa muncii;
- Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii;
- Iniţiativele transnaţionale pe piaţa incluzivă a
muncii.
7. Asistentă tehnică
- Sprijin pentru implementarea, managementul general şi evaluarea POSDRU;
- Sprijin pentru comunicare şi promovarea POSDRU.
Beneficiari
• Organizaţii profesionale, fundaţii şi asociaţii;
• Organizaţii sindicale şi patronale;
• Agenţiile judeţene de ocupare;
• Autorităţile publice
locale;
• Furnizorii de educaţie;
• Furnizorii de formare profesională acreditaţi;
• Instituţii de învăţământ superior;
• Companii de stat sau private, IMM-uri;
• Entităţi care activează în domeniul economiei
sociale.
Până la data aderării, AM POS DRU va continua
pregătirile în vederea întăririi capacităţii sale administrative de a coordona,
implementa şi gestiona instrumentele structurale corespunzătoare.
Prioritate PNAO 2006
Ameliorarea discrepanţelor zonale şi regionale şi
utilizarea cât mai eficientă a fondurilor comunitare, în special a Fondului
Social European.
Obiective şi măsuri pentru anul 2006
|
Obiective
|
Măsuri
|
Instituţia responsabilă
|
|
Continuarea pregătirilor în vederea întăririi capacităţii
administrative a MMSSF-AMPOSDRU pentru coordonarea,
implementarea şi gestionarea
fondurilor structurale, în special a Fondului Social European
|
Angajarea de personal, astfel încât la sfârşitul
anului 2006, numărul total al persoanelor angajate să fie conform
Planului unic de acţiune
|
MMSSF
AM POS Dezv. Resurselor Umane
|
|
Intensificarea colaborării în procesul de programare şi
de identificare a portofoliului de proiecte (prin misiuni în
teritoriu, organizare de dezbateri şi consultări pe documente de
programare), între Autorităţile de Management şi Organismele Intermediare pe
de-o parte şi structurile regionale pe de altă parte
|
|
Organizarea si desfăşurarea unor cursuri de pregătire
profesionala pentru toate autorităţile de management si organismele
intermediare
(AN)
|
|
Finalizarea Programului Operaţional DRU şi transmiterea la
Comisia Europeană (AN) termen -
|
|
Dezvoltarea unui portofoliu solid de proiecte ce urmează a fi
finanţate cu ajutorul Fondului Social European
|
Capitolul VIII
Iniţiative transversale -Egalitatea de Şanse între
Femei şi Bărbaţi
In contextul aderării la
Uniunea Europeană, politicile României în domeniul ocupării vor avea în vedere
şi armonizarea acţiunilor pentru atingerea ţintelor de la Lisabona.
Astfel este prevăzut ca Statele Membre să încurajeze
participarea femeilor pe piaţa muncii şi să realizeze reduceri substanţiale a
ponderii discriminării de gen în rata de ocupare, rata de şomaj şi sistemul de
salarizare, până în anul 2010. In vederea eliminării discriminării de gen,
politicile vor avea ca scop obţinerea, până în anul 2010, a unei reduceri
substanţiale a diferenţelor de salariu între femei şi bărbaţi în fiecare Stat
Membru printr-o abordare complexă a factorilor care determină această situaţie,
incluzând aici segregarea sectorială şi ocupaţională, educaţia şi formarea profesională,
clasificarea ocupaţiilor şi sistemele de plata, creşterea conştientizării şi a
transparenţei.
Cadrul legal care asigură premisele promovării
conceptului egalităţii de şanse dintre femei şi bărbaţi este asigurat de Legea
nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi. Obiectivele
principale stabilite pentru asigurarea egalităţii de şanse între femei şi
bărbaţi în domeniul muncii sunt următoarele:
• Stimularea creşterii gradului de ocupare al
femeilor;
• Modificarea raportului de participare a femeilor şi
bărbaţilor în unele sectoare de activitate economică;
• Urmărirea reducerii diferenţelor de venit, la muncă
de valoare egală, între femei şi bărbaţi în sectorul privat;
• Evaluarea impactului politicilor salariale asupra diferenţelor
de remunerare între bărbaţi şi femei.
Instituţia responsabilă pentru coordonarea politicilor
naţionale referitoare la egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi este
Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse intre Femei si Bărbaţi, înfiinţată
conform Legii 202/2002, republicată, privind egalitatea de şanse intre femei si
bărbaţi.
Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse intre
femei si bărbaţi (ANES) este autoritatea de stat care asigură promovarea
principiului egalităţii de şanse si de tratament intre femei si bărbaţi si
asigură integrarea activă a perspectivei de gen în toate politicile şi
programele naţionale. ANES are ca obiective principale: fundamentarea şi
elaborarea strategiei şi politicilor guvernului în domeniul egalităţii de şanse
şi de tratament între femei şi bărbaţi, aplicarea acestora, armonizarea cu
reglementările UE a cadrului legislativ din domeniu. ANES este organ de
specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică,
aflată în subordinea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.
Strategia Naţională pentru Egalitate de Şanse între
Femei şi Bărbaţi (2006-2009) şi Planul General de Acţiuni pentru implementarea
Strategiei au fost aprobate prin H.G. nr. 319/2006, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 270/24,03.2006.
In conformitate cu aceste documente, precum şi cu
priorităţile generale aprobate pentru PNAO -2006, Agenţia Naţională pentru
Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi îşi propune realizarea următoarelor
măsuri în colaborare cu autorităţile responsabile cu elaborarea şi
implementarea politicilor de ocupare:
a) In sprijinul programelor de dezvoltare a
resurselor umane
• Campanii de informare a femeilor şi bărbaţilor
privind drepturile egale pe piaţa muncii
• Promovarea accesului egal la formare iniţială şi
continuă pentru femei şi bărbaţi
• Campanii de informare privind oportunităţile de
angajare pentru femeile aflate în situaţie sau risc de marginalizare
• Campanii de informare a femeilor (în special a
celor din mediul rural) privind protecţia maternităţii la locul de muncă, prin
diseminarea informaţiilor la nivel regional/local
• Promovarea accesului
femeilor în activităţi economice unde au o reprezentare scăzută
• Promovarea măsurilor care permit flexibili zarea
timpului de muncă
• Promovarea creării unui sistem de învăţare prin
internet (e-learning) care să poată stimula muncă la domiciliu, mai ales pentru
femeile care nu îşi pot părăsi locuinţa.
• Incurajarea propunerilor de proiecte privind
aplicarea unor măsuri active de ocupare pentru femei, care să poată fi
finanţate din Fondul Social European, începând cu ianuarie
2007
• Promovarea implementării unor măsuri active de
ocupare pentru femei la nivel regional/local, în funcţie de nevoile de ocupare
identificate
• Incurajarea proiectelor care presupun dezvoltarea
de servicii sociale în comunitate pentru îngrijirea
copiilor şi a persoanelor dependente din familie
• Stabilirea unui sistem de indicatori care să
permită identificarea factorilor principali care determină diferenţele de
salarizare între bărbaţi şi femei, precum segregarea ocupaţională, valoarea
socială atribuită ocupaţiilor reflectată în nivelurile de salarizare, accesul
la formare profesională de nivel înalt.
b) Soluţii preconizate:
• Utilizarea indicatorilor de gen în cadrul
implementării şi monitorizării programelor regionale care au în vedere
aplicarea măsurilor active de ocupare
• Aplicarea unor măsuri active de ocupare pentru
femei, ca urmare a evaluării nevoilor regionale/locale
• Incheierea de parteneriate la nivel local în
vederea dezvoltării de servicii sociale pentru îngrijirea copiilor şi a
persoanelor dependente din familie
• Organizarea de burse de locuri de muncă pentru
femeile aflate în situaţie sau risc de marginalizare
• Organizarea unor cursuri pentru pregătirea
profesională continuă a femeilor şi bărbaţilor în
vederea accesului lor egal în toate sectoarele de activitate
• Iniţierea unor programe speciale de reconversie
profesională a forţei de muncă feminine inactive
• Aplicarea unor măsuri active care să permită
femeilor accesul în sectoarele de activitate unde au o reprezentare scăzută
Rezultate aşteptate:
• O mai bună cunoaştere a realităţii
economico-sociale a femeilor şi bărbaţilor şi aplicarea măsurilor active de
ocupare promovând principiul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi
• Creşterea numărului de
femei angajate pe piaţa muncii, în regiunile în care rata şomajului feminin
este mai mare în comparaţie cu cea a şomajului masculin
• înfiinţarea unor grădiniţe şi centre de îngrijire
a copiilor şi persoanelor dependente din familie
• Creşterea numărului de femei angajate şi
menţinute în muncă, în urma aplicării unor măsuri active de ocupare
• Creşterea numărului de femei încadrate în muncă
prin mediere, în urma organizării burselor de locuri de muncă.
Programul naţional multianual
2005-2008 pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor
manager din sectorul IMM, aprobat prin Ordinul
preşedintelui ANIMMC nr. 49/2006, publicat in M.Of. nr. 173 din 23 februarie
2006. Programul este derulat în prezent de ANIMMC la nivel naţional cu
finanţare de la bugetul de stat şi care este deja apreciat la nivel UE ca model
de Best practice.
Obiectivul Programului îl constituie promovarea unui
sistem de informare şi instruire care să faciliteze mobilitatea femeilor pe
piaţa forţei de muncă şi dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale acestora
în scopul implicării lor în structuri economice private, în contextul
problemelor legate de menţinerea echilibrului dintre obligaţiile familiale şi
cele profesionale şi a prejudecăţilor existente la nivel local. Pentru anul
2006 este alocat un buget de 500000 RON La punctul (b)- soluţii preconizate,
rezultate aşteptate:
- campanii de informare denumite "Zilele
femeilor antreprenor" si schimburi de
experienţa cu durata de o zi, organizate in 9 localităţi din tara (Tulcea,
Bacău, Suceava, Cluj Napoca, Targu Mureş, Sibiu, Arad, Craiova, Piteşti) - se
preconizează participarea a peste 500 de femei si a
peste 9 structuri asociative ale femeilor antreprenor
- cursuri antreprenoriale pe durata a 5 zile organizate în 7 judeţe (Brăila, Vaslui, Bistriţa-Năsăud,
Harghita, Hunedoara, Mehedinţi, Prahova), cu câte 25 locuri pentru fiecare
locaţie, 20% din locuri fiind rezervate femeilor din mediul rural, celor cu
dizabilităţi şi minorităţilor etnice
- publicarea si distribuirea gratuita a 5 broşuri informative destinate
femeilor manager, cate 600 de exemplare / titlu
- organizarea Conferinţei „Antreprenoriatul feminin în
România", cu participarea reprezentanţilor entităţilor guvernamentale şi
neguvernamentale implicate în promovarea/ sprijinirea mediului de afaceri şi a
egalităţii de şanse şi a organizaţiilor internaţionale de sprijin
Programul destinat femeilor antreprenor este un program
de succes, fapt pentru care poate fi continuat şi multiplicat în anii următori,
sub o formă adecvată accesării Fondului Social European. Se preconizează că
asociaţiile reprezentative ale femeilor manager şi alte structuri ale mediului
de afaceri local/judeţean/regional, să propună proiecte similare pentru
dezvoltarea competenţelor antreprenoriale ale femeilor. Se estimează o rată de
creştere anuală de 5% a numărului femeilor manager instruite prin acest
program.
Capitolul IX
Monitorizarea PNAO 2006 şi Programul Naţional de
Reformă
A. Monitorizare PNAO 2006
Elaborarea Planului Naţional
de Acţiune în domeniul Ocupării PNAO - 2006 a fost efectuată de un colectiv aflat în coordonarea directorului
Direcţiei Politici Forţă de Muncă, numit de către ministrul Muncii,
Solidarităţii Sociale şi Familiei Coordonator naţional prin ordinul nr. 893 din decembrie 2005.
Pe parcursul procesului de elaborare, Direcţia a
cooperat, în principal, cu Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă,
Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi
Dezvoltării Rurale, Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor,
Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Agenţia Naţională pentru
Romi, Agenţia Naţională pentru Intreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie,
Autoritatea Naţională pentru Turism, Agenţia Naţională pentru Egalitatea de
Şanse intre femei si bărbaţi - ANES, Centrul Naţional pentru Dezvoltarea Invăţământului
Profesional şi Tehnic.
Urmărirea îndeplinirii angajamentelor asumate de PNAO
2006 se va realiza de către Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi
Familiei, în cooperare cu instituţiile susmenţionate pe baza unor indicatori de
monitorizare.
Indicatorii de monitorizare a influenţelor asupra pieţei muncii a rezultatelor acţiunilor
derulate de instituţiile cu responsabilităţi în aplicarea Planului Naţional de
Acţiune în domeniul Ocupării PNAO - 2006 care se vor urmări, sunt următorii:
Indicatori calitativi:
- Rata de
activitate a populaţiei în vârstă de muncă (15-64
ani): ponderea populaţiei active în vârstă de muncă (15-64 ani) în totalul
populaţiei de aceiaşi vârstă, exprimată procentual.
- Rata şomajului BIM: raportul dintre numărul şomerilor definiţi conform criteriilor
Biroului Internaţional al Muncii (BIM) şi populaţia activă totală, exprimat
procentual
- Rata şomajului
înregistrat: raportul
procentual dintre numărul de şomeri înregistraţi şi populaţia activă civilă.
- Rata de participare
a adulţilor (25-64ani) la educaţie şi formare profesională: ponderea persoanelor în vârstă de 25-64 ani care au participat la o
formă de educaţie şi formare profesională (într-o perioadă de referinţă) în
numărul total al persoanelor de aceeaşi vârstă, exprimată procentual.
- Rata de
participare a şomerilor înregistraţi la cursuri de formare profesională: proporţia şomerilor cuprinşi în cursuri de formare profesională, în
totalul şomerilor înregistraţi, exprimată procentual.
- Ponderea cheltuielilor pentru
formarea profesională a şomerilor, în totalul cheltuielilor din bugetul
asigurărilor pentru şomaj (%): cheltuielile publice
cu formarea profesională din bugetul asigurărilor
pentru şomaj (BAS) exprimate ca raport procentual în totalul cheltuielilor din
BAS
- Costul mediu pe
şomer-beneficiar de cursuri gratuite de formare profesională: suma medie a cheltuielilor finanţate din BAS pentru formarea
profesională a unui şomer prin cursuri gratuite
Indicatori cantitativi:
- Numărul de acţiuni realizate
de fiecare instituţie responsabilă
- Numărul de şomeri
înregistraţi de serviciul public de ocupare
- Numărul de şomeri
înregistraţi care au obţinut un nou loc de muncă
- Numărul de şomeri înregistraţi care participă la
cursuri de formare profesională
B. Programul Naţional de Reformă
Procesul de cooperare cu Comisia Europeană în domeniul
priorităţilor de ocupare s-a bazat, până în prezent în principal, pe rapoartele
anuale de progres cu privire la priorităţile identificate în Documentul Comun
de Evaluare a Politicilor de Ocupare (JAP).
In acest moment, România se află în procesul de
pregătire pentru înscrierea în noul ciclu comunitar de programare a politicilor
de atingere a ţintelor de la Lisabona, respectiv de pregătire a primului Plan
Naţional de Reformă.
Programul Naţional de Reformă se va realiza din toamna anului 2006, după o consultare prealabilă
cu toate organismele implicate atât la nivel local cât şi regional, în
concordanţă cu necesităţile naţionale. Pentru îmbunătăţirea coordonării interne
a fost numit un Coordonator Naţional al Strategiei Lisabona şi au fost
desemnaţi responsabili Lisabona la nivelul fiecărei instituţii.
Programul naţional de reformă reprezintă un document
politic orientat către viitor, care trebuie să includă o strategie pe trei ani pentru dezvoltare şi creare de
locuri de muncă. Programele naţionale de reformă vor descrie modul de răspuns
la priorităţile identificate în partea introductivă. Prezentarea se va face pe
trei direcţii:
• Priorităţile macro-economice (vor fi luate în
discuţie mai detaliat programele de stabilitate şi convergenţă);
• Priorităţile micro-economice (această parte va
înlocui rapoartele Cardiff);
• Priorităţile de ocupare
(această parte va înlocui planurile naţionale de acţiune pentru ocupare).
In acest nou context de restructurare a liniilor
directoare în domeniul ocupării şi, mai ales, de corelare mai strânsă cu
priorităţi legate de mediul macro şi micro economic, România trebuie sa-şi
adapteze, în special, mediul intern de cooperare inter şi intra-instituţională,
precum şi cu partenerii sociali, în vederea producerii de politici şi acţiuni
în domeniul ocupării care să asigure atingerea ţintelor asumate pe plan
european.
O atenţie deosebită trebuie acordată mecanismului de
coordonare şi corelare între diferitele planuri prioritare, precum şi asupra
mecanismului de raportare către UE.
Utile pentru reliefarea principalelor necesităţi de
acţiune în domeniu sunt ţintele şi indicatorii de progres stabiliţi în
cadrul Strategiei Europene de Ocupare, pe care statele membre şi le-au asumat
în 2003 şi care rămân, în continuare, valabile:
• Fiecare şomer va beneficia de un "nou
început" inainte de a atinge 6 luni de şomaj, în cazul tinerilor, şi 12
luni, în cazul adulţilor, sub forma unui program de formare, prefecţionare,
practică în muncă, loc de muncă sau altă măsură de îmbunătăţire a capacităţii
de ocupare, acompaniat, dacă e cazul, cu o asistenţă permanentă pentru căutarea
unui loc de muncă;
• 25% din şomerii pe termen lung ar trebui să
participle până în 2010 la o măsură activă sub forma unui program de formare,
prefecţionare, practică în muncă, loc de muncă sau altă măsură de îmbunătăţire
a capacităţii de ocupare (employability), cu scopul atingerii mediei
înregistrate în cele mai avansate trei state membre;
• Persoanele aflate în cătutarea unui loc de muncă,
din întreaga Uniune Europeană, să fie capabili să consulte toate anunţurile de
locuri de muncă, publicate prin serviciile de ocupare ale statelor membre;
• O creştere de cinci ani, la nivelul UE, a vârstei
medii de ieşire de pe piaţa muncii, până în 2010 (comparată cu valoare de 59,9
ani în 2001);
• Asigurare facilităţilor de îngrijire a copiilor,
până în 2010, pentru cel puţin 90% din copiii între 3 ani şi vârsta obligatorie
de înscriere la şcoală şi pentru cel puţin 33% pentru copiii sub 3 ani;
• O rată medie UE de până în 10% a părăsirii
timpurii a sistemului şcolar;
• Cel puţin 85% a
persoanelor în vârstă de 22 de ani din UE trebui sa fi urmat ciclul superior al
învăţământului preuniversitar;
• Rata medie a UE de participare la învăţarea pe
întreg parcursul vieţii să fie de cel puţin 12,5 % din populaţia adultă în
vârstă de muncă (grupa de vârstă 24 - 64)
Instituţii participante la elaborarea Planului Naţional
de Acţiune în domeniul Ocupării PNAO - 2006
• Ministerul Muncii Solidarităţii Sociale şi
Familiei
• Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale
• Ministerul Educaţiei şi Cercetării
• Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de muncă
• Agenţia Naţională pentru întreprinderi Mici şi
Mijlocii şi Cooperaţie;
• Autoritatea Naţională pentru Turism
• Consiliul National de Formare Profesională a Adulţilor
• Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între
femei şi bărbaţi
• Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării
• Agenţia Naţională pentru Romi
• Comisia naţională de prognoză
• Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în
domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale
• Parteneri sociali