ORDIN Nr. 212
din 18 iunie 2008
pentru aprobarea Normelor
privind definirea, descrierea, prezentarea si etichetarea bauturilor
traditionale romanesti
ACT EMIS DE:
AUTORITATEA NATIONALA PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 496 din 2 iulie 2008
Văzând Referatul de aprobare nr. 117.036 din 21 mai
2008, întocmit de Direcţia generală implementare politici agricole,
având în vedere prevederile art. 34 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea producţiei, circulaţiei
şi comercializării alimentelor, republicată,
în baza prevederilor art. 6 alin. (1) şi ale art. 24
alin. (1) din Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr.
110/2008 privind definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea şi protecţia
indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase şi de abrogare a
Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 1.576/89,
în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr.
385/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale, ale art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 862/2006
privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii Publice, cu
modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea
Guvernului nr. 748/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii
Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, cu modificările ulterioare,
ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,
ministrul sănătăţii publice şi preşedintele Autorităţii Naţionale pentru
Protecţia Consumatorilor emit următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă Normele privind definirea,
descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti:
ţuică, horincă, turţ, palincă, vinars, rachiu de fructe, rachiu de tescovină şi
rachiu de drojdie de vin, prevăzute în anexa care face parte integrantă din
prezentul ordin.
Art. 2. - (1) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale, Ministerul Sănătăţii Publice şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia
Consumatorilor, prin direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală
judeţene şi a municipiului Bucureşti, direcţiile de sănătate publică judeţene
şi a municipiului Bucureşti şi, respectiv, prin inspectoratele regionale pentru
protecţia consumatorilor, respectiv prin oficiile judeţene pentru protecţia
consumatorilor şi al municipiului Bucureşti, vor duce la îndeplinire
prevederile prezentului ordin.
(2) Nerespectarea prevederilor prezentului ordin se
sancţionează potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 42/1995 privind producţia de
produse alimentare destinate comercializării, cu modificările şi completările
ulterioare, şi actelor normative din domeniul protecţiei consumatorilor.
(3) Verificarea şi controlul respectării prevederilor
prezentului ordin privind producerea şi comercializarea băuturilor tradiţionale
româneşti: ţuică, horincă, turţ, palincă, vinars, rachiu de fructe, rachiu de
tescovină şi rachiu de drojdie de vin şi a prevederilor Regulamentului
Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 110/2008 privind definirea,
descrierea, prezentarea, etichetarea şi protecţia indicaţiilor geografice ale
băuturilor spirtoase şi de abrogare a Regulamentului Consiliului (CEE) nr.
1.576/89, constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute în
Ordonanţa Guvernului nr. 42/1995, cu modificările şi completările ulterioare, se fac de către Ministerul
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Inspecţia tehnică şi control în
realizarea şi promovarea produselor din industria alimentară.
(4) Verificarea şi controlul pe
piaţă al respectării prevederilor prezentului ordin privind etichetarea
băuturilor tradiţionale româneşti: ţuică, horincă, turţ, palincă, vinars,
rachiu de fructe, rachiu de tescovină şi rachiu de drojdie de vin şi a
prevederilor Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr.
110/2008 se fac de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.
Art. 3. - (1) Prezentul ordin se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării.
(2) Comercializarea băuturilor tradiţionale româneşti:
ţuică, horincă, turţ, palincă, vinars, rachiu de fructe, rachiu de tescovină şi
rachiu de drojdie de vin, produse şi etichetate înaintea intrării în vigoare a
prezentului ordin, este permisă până la epuizarea stocului; la intrarea în
vigoare a prezentului ordin se interzice utilizarea stocurilor de etichete care
nu sunt conforme cu prevederile Regulamentului Parlamentului European şi al
Consiliului (CE) nr. 110/2008.
(3) La data intrării în vigoare
a prezentului ordin, Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi
pădurilor, al ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui Autorităţii
Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 268/441/117/2003 pentru aprobarea
Normelor privind definirea, descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 573 din 11 august 2003, cu modificările şi completările
ulterioare, se abrogă.
Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,
Dacian Cioloş
Ministrul sănătăţii publice,
Gheorghe Eugen Nicolăescu
Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor,
Dan Vlaicu
ANEXA
NORME
privind definirea, descrierea, prezentarea şi
etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - (1) Fără a aduce atingere prevederilor
Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 110/2008
privind definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea şi protecţia
indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase şi de abrogare a
Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 1.576/89, publicat în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene, seria L nr. 39 din 13 februarie 2008, prezentele norme
definesc termenii utilizaţi privind definirea, descrierea, prezentarea şi
etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti: ţuică, horincă, turţ, palincă,
vinars, rachiu de fructe, rachiu de tescovină şi rachiu de drojdie de vin şi
stabilesc autorităţile responsabile cu verificarea respectării prevederilor
Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 110/2008 şi cu
verificarea pe piaţă a etichetării acestora.
(2) Prevederile prezentelor norme se aplică
băuturilor tradiţionale româneşti: ţuică, horincă, turţ, palincă, vinars,
rachiu de fructe, rachiu de tescovină şi rachiu de drojdie de vin, din
producţia internă.
(3) Operatorii economici care desfăşoară o activitate
în domeniul producţiei şi comercializării băuturilor tradiţionale româneşti:
ţuică, horincă, turţ, palincă, vinars, rachiu de fructe, rachiu de tescovină şi
rachiu de drojdie de vin au obligaţia de a respecta prevederile prezentelor
norme.
CAPITOLUL II
Definiţii şi cerinţe tehnice
Art. 2. -In sensul prezentelor norme, definiţiile şi
cerinţele tehnice sunt următoarele:
1. concentraţia alcoolică
în volum - raportul dintre volumul de alcool în
stare pură, la temperatura de +20°C, conţinut în produs, şi volumul total al
acestui produs la aceeaşi temperatură; se exprimă în procente de volum (%
voi.);
2. produse îndulcitoare - produsele care conferă gustul dulce, cum sunt: zahărul semialb, zahărul alb, zahărul
alb extra, dextroza, fructoza, siropul de glucoza, zahărul lichid, zahărul
lichid invertit, siropul de zahăr invertit, zahărul caramelizat, mustul de
struguri concentrat rectificat, mustul de struguri concentrat, mustul de
struguri proaspeţi, mierea de albine, siropul de roşcove, precum şi orice alte
zaharuri naturale care au un efect asemănător cu cel al produselor menţionate
anterior;
3. zahăr caramelizat - produsul obţinut exclusiv prin tratamentul termic controlat al
zaharozei fără adaos de baze, acizi minerali şi aditivi chimici;
4. substanţă aromatizantă - substanţă chimic definită, cu proprietăţi aromatizante, care se
obţine prin procese fizice corespunzătoare (inclusiv distilarea sau extracţia
cu solvenţi) ori prin procese microbiologice sau enzimatice care pornesc de la
materiale de origine vegetală ori animală, atât în stare brută, cât şi după
prelucrare pentru consum uman prin metode tradiţionale de preparare a
alimentelor (inclusiv uscarea, torefierea şi fermentarea);
5. preparat aromatizant -
un produs diferit de substanţa descrisă la pct. 4, concentrat sau nu, care se
obţine prin procese fizice corespunzătoare (inclusiv distilarea sau extracţia
cu solvenţi admişi pentru industria alimentară) sau prin procese enzimatice ori
microbiologice care pornesc de la materii de origine vegetală sau animală, atât
în stare brută, cât şi după prelucrarea
pentru consumul uman prin metode tradiţionale de preparare a alimentelor
(inclusiv uscarea, torefierea şi fermentarea);
6. aromatizare -
operaţiunea care constă în adăugarea la prepararea băuturii spirtoase a uneia
sau mai multor arome, aşa cum au fost definite la pct. 4 şi 5;
7. colorare -
operaţiunea care constă în adăugarea la prepararea băuturii spirtoase a unuia
sau a mai multor coloranţi;
8. marc de fructe - un
produs obţinut atât din fructe proaspete, cât şi din fructe aflate în diferite
stadii de maturare şi fermentare, zdrobite ori întregi, cu sau fără sâmburi,
care valorifică atât fructele, cât şi borhoturile de fructe (resturi de fructe
zdrobite), în special cele care nu pot fi folosite la fabricarea marcului de
fructe materie primă pentru gemuri, dulceţuri etc;
9. un grad decalitru (grad dai) - cantitatea de
alcool etilic anhidru (100% voi.) conţinut în 0,1
litri; 10% voi. reprezintă un grad dal la temperatura de +20°C; un litru de
alcool etilic anhidru conţine 10 grade dal;
10. grad german de duritate (°dH) este egal cu 10 miligrame de oxid de calciu la un litru de apă;
11. alcool etilic de
origine agricolă - alcoolul etilic ale cărui
caracteristici sunt cele enumerate în anexa nr. 1 pct. 1 la Regulamentul
Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 110/2008; în cazul în care se
face referire la materia primă utilizată, alcoolul trebuie să fie obţinut
exclusiv din materia primă respectivă;
12. distilat de origine
agricolă - lichidul alcoolic obţinut prin
distilarea, după fermentarea alcoolică, a unuia sau a mai multor produse
agricole menţionate în anexa I la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, care nu prezintă nici caracteristicile
alcoolului etilic de origine agricolă, nici pe cele ale unei băuturi spirtoase,
dar care păstrează aroma şi gustul materiei (materiilor) prime utilizate; în
cazul în care se face referire la materia primă utilizată, distilatul trebuie
să fie obţinut exclusiv din materia primă respectivă;
13. maturare şi învechire - operaţiunea care constă în a lăsa să se producă în mod natural,
în recipiente potrivite, anumite reacţii care imprimă băuturii caractere organoleptice calitative pe care nu le avea anterior;
14. conţinut în substanţe
volatile - cantitatea de substanţe volatile,
altele decât alcoolul etilic şi metilic conţinut în băutura obţinută exclusiv
prin distilarea sau redistilarea materiilor prime
folosite;
15. amestec -
operaţiunea care constă în combinarea a două sau mai multe băuturi spirtoase
diferite în vederea obţinerii unei băuturi noi;
16. adăugare de alcool - operaţiunea care constă în adăugarea de alcool etilic de origine
agricolă şi/sau de distilate de origine agricolă la o băutură spirtoasă;
17. combinare (cupajare) - operaţiunea care constă în punerea împreună a două sau mai multe
băuturi din aceeaşi categorie, între care există numai diferenţe minore de
compoziţie, datorate unuia sau mai multora dintre următorii factori:
- metodele de fabricare;
- aparatele de distilare folosite;
- durata de maturare sau învechire;
- zona geografică de producţie.
Băuturile astfel obţinute aparţin aceleaşi categorii ca
şi băuturile iniţiale, înainte de combinare;
18. loc de fabricaţie - localitatea sau regiunea unde are loc procesul de fabricare a
produsului finit, care conferă băuturii caracterul şi calităţile definitive
esenţiale.
CAPITOLUL III
Definirea, descrierea şi prezentarea băuturilor
tradiţionale româneşti
Art. 3. -In funcţie de tehnologia de fabricaţie, de
materiile prime şi materialele folosite, de calităţile organoleptice şi de
proprietăţile fizico-chimice, ţuica, horinca, turţul, palinca, vinarsul,
rachiul de fructe, rachiul de tescovină şi rachiul de drojdie de vin se
definesc după cum urmează:
1. Ţuica este o băutură alcoolică tradiţională românească obţinută exclusiv
prin fermentarea alcoolică şi distilarea prunelor (diverse soiuri), întregi sau
zdrobite, ori a sucului obţinut din prune, în prezenţa sau în lipsa sâmburilor:
a) fermentarea prunelor se realizează în căzi din lemn
sau în cuve de fermentare ori în vase din inox, în funcţie de zona în care s-au
produs prunele, de soi, de tehnologia specifică aplicată;
b) distilarea se face în cazane
din cupru cu ardere directă sau în instalaţii de distilare, la o concentraţie
alcoolică de maximum 86% vol., astfel încât produsul distilării să aibă o aromă
şi un gust provenind de la fruct sau fructe; redistilarea la aceeaşi tărie
alcoolică este autorizată;
c) având un conţinut în substanţe volatile mai mare sau
egal cu 200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
d) având un conţinut în acid cianhidric, în cazul
ţuicii obţinute din prune cu sâmburi, de maximum 7 grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
e) având un conţinut maxim în alcool metilic de 1.200
de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
f) în funcţie de durata de învechire, denumirea
produsului „ţuică" poate fi înlocuită cu denumirile:
- „ţuică bătrână" obţinută din distilate învechite minimum 3 ani;
- „ţuică extra" obţinută din distilate învechite
minimum 7 ani;
g) în zonele geografice Maramureş şi Oaş, ţuica poate
fi denumită „horinca" sau „turţ";
h) folosirea la fabricarea ţuicii a produselor
îndulcitoare, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 2, nu este permisă;
i) folosirea la fabricarea ţuicii a substanţelor
aromatizante, preparatelor aromatizante, coloranţilor, alcoolului etilic de
origine agricolă sau a distilatului de origine agricolă, aşa cum au fost
definite în art. 2 pct. 4, 5, 7, 11 şi 12, nu este permisă;
j) combinarea (cupajarea), aşa cum a fost definită în
art. 2 pct. 17, este permisă;
k) concentraţia alcoolică minimă este diferită în
funcţie de procesul tehnologic de obţinere tradiţional zonei, dar nu mai mică
de 24% vol. la comercializare pentru consum;
l) depozitarea, păstrarea şi
învechirea produsului se realizează în vase din lemn, inox sau din sticlă.
2. Palinca este o
băutura alcoolică tradiţională românească obţinută exclusiv prin fermentarea
alcoolică şi distilarea unui fruct cărnos sau a unui amestec de fructe ori a
unui marc de fructe, aşa cum a fost definit în art. 2 pct. 8, sau a unui suc
din acest fruct ori dintr-un amestec de fructe, în prezenţa sau în lipsa
sâmburilor:
a) fermentarea fructelor se
realizează în căzi din lemn sau în cuve de fermentare ori în vase din inox, în
funcţie de zona în care s-au produs fructele, de soiuri, de tehnologia
specifică aplicată;
b) distilarea se face în cazane din cupru cu ardere
directă sau în instalaţii de distilare, la o concentraţie alcoolică de maximum
70% vol., astfel încât produsul distilării să aibă o aromă şi un gust provenind
de la fruct sau fructe; redistilarea la aceeaşi concentraţie alcoolică este
autorizată;
c) având un conţinut în substanţe volatile mai mare sau egal cu 200 de grame la hectolitrul de alcool
100% vol.;
d) având un conţinut în acid cianhidric, în cazul
palincii obţinute din fructe cu sâmburi, de maximum 7 grame la hectolitrul de
alcool 100% vol.;
e) având un conţinut maxim în alcool metilic de 1.000
de grame la hectolitrul de alcool 100% vol; în cazul următoarelor fructe: prune
(Prunus domestica L.), corcoduşe
(Prunus domestica L. subsp.
Syriaca-Borkh., Janch. Ex. Mansf.), prune
brumării (Prunus domestica L), mere (Malus domestica Borkh.), pere (Pyrus communis L), cu excepţia perelor Williams (Pyrus
communis L. cv „Williams"), zmeură (Rubus idaeus L), mure (Rubus
fruticosus auct. aggr), caise (Prunus armeniaca L.) şi piersici [Prunus persica (L.)
Batsch], conţinutul de alcool metilic este de
maximum 1.200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; în cazul
următoarelor fructe: pere Williams (Pyrus communis
L. cv „Williams"), coacăze roşii (Ribes rubrum L), coacăze negre (Ribes nigrum L), scoruşe (Sorbus aucuparia L.), soc (Sambucus
nigra L.), gutui (Cydonia oblonga Mill.) şi
boabe de ienupăr (Juniperus communis L. şi/sau Juniperus oxicedrus L), conţinutul de alcool metilic este de maximum 1.350 de grame la
hectolitrul de alcool 100% vol.;
f) folosirea la fabricarea
palincii a produselor îndulcitoare, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 2,
nu este permisă;
g) folosirea la fabricarea palincii a zahărului
caramelizat, aşa cum a fost definit în art. 2 pct. 3, nu este permisă nici în
scopul de a adapta culoarea, culoarea galbenă sau galben-aurie obţinându-se
prin învechire în butoaie de stejar;
h) folosirea la fabricarea palincii a substanţelor
aromatizante, preparatelor aromatizante, coloranţilor, alcoolului etilic de
origine agricolă sau a distilatului de origine agricolă, aşa cum au fost
definite în art. 2 pct. 4, 5, 7, 11 şi 12, nu este permisă;
i) combinarea (cupajarea), aşa cum a fost definită în
art. 2 pct. 17, este permisă;
j) concentraţia alcoolică minimă este de 40% vol. la
comercializarea pentru consum;
k) depozitarea, păstrarea şi învechirea produsului se
realizează în vase din lemn, inox sau din sticlă.
3. Vinarsul este o
băutură alcoolică tradiţională românească obţinută exclusiv prin distilarea
vinului sau a vinului alcoolizat la maximum 86% vol.
sau prin redistilarea unui distilat de vin la maximum 86% vol.:
a) distilarea se face în instalaţii de distilare, la o
concentraţie alcoolică de maximum 86% vol., astfel încât produsul distilării să
aibă o aromă şi un gust specifice vinului respectiv;
b) având un conţinut în
substanţe volatile mai mare sau egal cu 125 de grame la hectolitrul de alcool
100% vol.;
c) având un conţinut maxim în alcool metilic de 200 de
grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
d) folosirea la fabricarea vinarsului a produselor îndulcitoare, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 2, nu este
permisă;
e) folosirea la fabricarea vinarsului a zahărului
caramelizat, aşa cum a fost definit în art. 2 pct. 3, este permisă numai în
scopul de a adapta culoarea;
f) folosirea la fabricarea
vinarsului a preparatelor aromatizante, aşa cum au fost definite în art. 2 pct.
5, este permisă numai în scopul de a îmbunătăţi calităţile de gust, culoare şi
miros; se pot folosi numai extracte naturale obţinute din fructe şi plante;
g) folosirea la fabricarea
vinarsului a substanţelor aromatizante, coloranţilor, alcoolului etilic de
origine agricolă sau a altor distilate de origine agricolă, aşa cum au fost
definite în art. 2 pct. 4, 7, 11 şi 12, nu este permisă;
h) combinarea (cupajarea), aşa cum a fost definită în
art. 2 pct. 17, este permisă;
i) concentraţia alcoolică minimă este de 37,5% vol. la
comercializarea pentru consum;
j) în funcţie de durata de învechire, este admisă
indicarea pe etichetă a perioadei de învechire, după cum urmează:
- V „vinars", obţinut din
distilate învechite minimum un an;
- VS „vinars superior", obţinut din distilate
învechite minimum 3 ani;
- VSOP „Very Superior Old Pale", obţinut din
distilate învechite minimum 5 ani;
- XO „Extra Old", obţinut din distilate învechite minimum 7 ani.
4. Rachiul de fructe este
o băutură alcoolică tradiţională românească obţinută exclusiv prin fermentarea
alcoolică şi distilarea unui fruct cărnos sau a unui amestec de fructe ori a
unui marc de fructe, aşa cum a fost definit în art. 2 pct. 8, sau a unui suc
din acest fruct ori dintr-un amestec de fructe, în prezenţa sau în lipsa
sâmburilor:
a) fermentarea fructelor se realizează în căzi din lemn
sau în cuve de fermentare ori în vase din inox, în funcţie de zona în care s-au
produs fructele, de soiuri, de tehnologia specifică aplicată;
b) distilarea se face în cazane din cupru cu ardere
directă sau în instalaţii de distilare, la o concentraţie alcoolică de maximum
86% vol., astfel încât produsul distilării să aibă o aromă şi un gust provenind
de la fruct sau fructe; redistilarea la aceeaşi tărie alcoolică este
autorizată;
c) având un conţinut în substanţe volatile mai mare sau
egal cu 200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
d) având un conţinut în acid cianhidric, în cazul
rachiului obţinut din fructe cu sâmburi, de maximum 7 grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
e) având un conţinut maxim în alcool metilic de 1.000
de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; în cazul următoarelor fructe:
prune (Prunus domestica L.), corcoduşe (Prunus domestica L. subsp. Syriaca-Borkh., Janch. Ex. Mansf.), prune brumării (Prunus domestica L), mere (Malus domestica Borkh.), pere (Pyrus communis L), cu excepţia perelor Williams (Pyrus
communis L. cv „Williams"), zmeură (Rubus idaeus L), mure (Rubus
fruticosus auct. aggr), caise (Prunus armeniaca L.) şi piersici [Prunus persica (L.)
Batsch], conţinutul de alcool metilic este de
maximum 1.200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; în cazul
următoarelor fructe: pere Williams (Pyrus communis
L. cv „Williams"), coacăze roşii (Ribes rubrum L), coacăze negre (Ribes nigrum L), scoruşe (Sorbus aucuparia L.), soc (Sambucus
nigra L.), gutui (Cydonia oblonga Mill.) şi
boabe de ienupăr (Juniperus communis L. şi/sau Juniperus oxicedrus L), conţinutul de alcool metilic este de
maximum 1.350 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
f) folosirea la fabricarea rachiului a produselor
îndulcitoare, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 2, nu este permisă;
g) folosirea la fabricarea rachiului a substanţelor aromatizante,
preparatelor aromatizante, coloranţilor, alcoolului etilic de origine agricolă
sau a distilatului de origine agricolă, aşa cum au fost definite în art. 2 pct.
4, 5, 7, 11 şi 12, nu este permisă;
h) combinarea (cupajarea), aşa cum a fost definită în
art. 2 pct. 17, este permisă;
i) concentraţia alcoolică minimă este de 37,5% vol. la
comercializarea pentru consum;
j) termenul „Williams" este rezervat rachiului de
pere, produs în exclusivitate din pere din soiul Williams;
k) când se obţine dintr-un amestec de două sau mai
multe varietăţi de fructe în proporţii stabilite (de exemplu, 70% mere şi 30%
pere), produsul se va numi „rachiu de fructe", completat cu numele
fiecărei specii, în ordinea descrescătoare a cantităţilor de fructe folosite; când
se obţine dintr-un amestec de două sau mai multe varietăţi de fructe în
proporţii variabile, se va numi „rachiu de fructe";
l) depozitarea, păstrarea şi
învechirea produsului se realizează în vase din lemn, inox sau din sticlă.
5. Rachiul de tescovină de
struguri este
băutura alcoolică tradiţională românească obţinută din tescovină de struguri
fermentată şi distilată, fie direct prin vapori de apă, fie după un adaos de
apă, la care se poate adăuga drojdie de vin într-o proporţie determinată:
a) fermentarea se realizează în
căzi din lemn sau în cuve de fermentare ori în vase din inox, în funcţie de
tehnologia specifică aplicată;
b) distilarea tescovinei sau a lichidului fermentat
extras din tescovină se efectuează în cazane din cupru cu ardere directă sau în
instalaţii de distilare, la o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol.; se
permite redistilarea până la aceeaşi concentraţie alcoolică;
c) cantitatea de drojdie de vin care poate fi adăugată
tescovinei de struguri este de cel mult 25 kg drojdie la 100 kg tescovină de
struguri utilizată; cantitatea de alcool obţinută din drojdia de vin nu trebuie
să depăşească 35% din cantitatea totală de alcool din produsul finit;
d) având un conţinut în substanţe volatile de minimum
140 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol. şi un conţinut maxim în alcool
metilic de 1.000 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
e) folosirea la fabricarea rachiului de tescovină a
produselor îndulcitoare, a zahărului caramelizat, substanţelor aromatizante,
preparatelor aromatizante şi coloranţilor, aşa cum au fost definite în art. 2
pct. 2, 3, 4, 5 şi 7, nu este permisă;
f) folosirea la fabricarea rachiului de tescovină a
alcoolului etilic de origine agricolă sau a distilatului de origine agricolă,
aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 11 şi 12, nu este permisă;
g) combinarea (cupajarea), aşa cum a fost definită în
art. 2 pct. 17, este permisă;
h) concentraţia alcoolică minimă este de 37,5% vol. la
comercializarea pentru consum;
i) depozitarea, păstrarea şi învechirea produsului se
realizează în vase din lemn, inox sau din sticlă.
6. Rachiul de drojdie este
băutura alcoolică tradiţională românească obţinută prin distilarea drojdiei de
vin până la o concentraţie de maximum 86% vol.:
a) distilarea se efectuează în prezenţa drojdiei de
vin în cazane din cupru cu ardere directă sau în instalaţii de distilare, la o
concentraţie alcoolică de maximum 86% vol.; se permite redistilarea până la
aceeaşi concentraţie alcoolică;
b) folosirea la fabricarea rachiului de drojdie a
produselor îndulcitoare, a zahărului caramelizat,
substanţelor aromatizante, preparatelor aromatizante şi coloranţilor, aşa cum
au fost definite în art. 2 pct. 2, 3, 4, 5 şi 7, nu este permisă;
c) folosirea la fabricarea rachiului de drojdie a
alcoolului etilic de origine agricolă sau a
distilatului de origine agricolă, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 11 şi
12, nu este permisă;
d) combinarea (cupajarea), aşa cum a fost definită în
art. 2 pct. 17, este permisă;
e) concentraţia alcoolică minimă este de 38% vol. la comercializarea pentru consum;
f) depozitarea, păstrarea şi învechirea produsului se
realizează în vase din lemn, inoxsau din sticlă.
Art. 4. - (1) La fabricarea băuturilor definite în
prezentele norme, adăugarea apei, eventual a apei distilate sau demineralizate,
este permisă fără modificarea naturii băuturii şi cu respectarea
reglementărilor în vigoare.
(2) Băuturile definite în prezentele norme se produc
şi se comercializează în baza specificaţiei tehnice de produs care trebuie să
cuprindă: caracteristicile organoleptice, fizico-chimice, condiţiile de
îmbuteliere, etichetare şi comercializare.
(3) Etichetarea, prezentarea şi publicitatea băuturilor
prevăzute în prezentele norme vor respecta prevederile naţionale şi comunitare.
(4) Metodele de analiză pentru verificarea
caracteristicilor organoleptice şi fizico-chimice ale băuturilor definite în
prezentele norme se fac în conformitate cu reglementările în vigoare.
Art. 5. - Producătorii, persoane fizice sau juridice,
trebuie să ţină un registru special care conţine informaţiile următoare:
a) tipul de materie primă sau produs de origine
agricolă folosit la fabricarea băuturilor definite în prezentele norme, însoţit
de buletinul de analiză;
b) zahărul caramelizat, preparatele aromatizante şi
extractele naturale obţinute din fructe şi plante şi cantităţile utilizate
pentru fabricarea vinarsului;
c) furnizorul materiei prime sau a produsului de
origine agricolă folosit la fabricarea băuturilor definite în prezentele norme
şi documentele de evidenţă a circulaţiei acestora;
d) denumirea sub care se comercializează băutura;
e) loturile de produs finit rezultate; fiecare lot de
produs finit va fi însoţit de fişa tehnică, buletin de analiză, probă-martor.
Art. 6. - (1) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale, prin Inspecţia tehnică şi control în realizarea şi promovarea
produselor din industria alimentară, este instituţia responsabilă pentru
verificarea respectării prevederilor prezentelor norme şi a prevederilor
Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului
(CE) nr. 110/2008.
(2) Verificarea calităţii loturilor de produse se face
pe baza documentaţiei tehnice a produsului, buletinului de analiză şi a
probei-martor.
CAPITOLUL IV
Etichetarea
Art. 7. - (1) Fără a aduce atingere prevederilor
Hotărârii Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, cu
modificările şi completările ulterioare, etichetarea băuturilor definite în
prezentele norme trebuie să respecte şi menţiunile prevăzute la cap. II - Descrierea, prezentarea şi etichetarea
băuturilor spirtoase, art. 7-14 din Regulamentul Parlamentului European şi al
Consiliului (CE) nr. 110/2008.
(2) Etichetele băuturilor prevăzute în prezentele norme
trebuie să cuprindă în mod obligatoriu, conform prevederilor Hotărârii
Guvernului nr. 106/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale
Directivei (CEE) 2000/13 privind etichetarea, prezentarea şi publicitatea
produselor alimentare, următoarele elemente:
a) denumirea sub care este vândut produsul;
b) lista cuprinzând ingredientele;
c) cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de
ingrediente care dau specificitate produsului;
d) volumul net;
e) concentraţia alcoolică, ce se va înscrie cu cifre cu
cel mult o zecimală urmată de simbolul „% vol." şi care poate fi precedată
de cuvântul „alcool" sau de abrevierea „alc";
f) condiţii de depozitare sau de folosire, atunci când
acestea necesită indicaţii speciale;
g) denumirea sau denumirea comercială şi adresa
producătorului ori ale ambalatorului sau ale distribuitorului; în cazul
produselor provenite din afara Uniunii Europene, respectiv din import, se
înscriu numele şi adresa importatorului sau ale distribuitorului înregistrat în
România;
h) locul de origine sau de provenienţă a produsului,
dacă omiterea acestuia ar fi de natură să creeze confuzii în gândirea
consumatorilor cu privire la originea sau provenienţa reală a produsului;
i) o menţiune privind lotul, care să permită
identificarea datei îmbutelierii.
(3) Elementele obligatorii de etichetare prevăzute la
alin. (2) se înscriu cu caractere vizibile, lizibile, care să nu permită
ştergerea, să nu fie acoperite de alte înscrisuri, imagini sau desene;
(4) Denumirile comerciale, precum şi orice alt înscris,
cuvânt, desen, literă, element figurativ, combinaţii de culoare sau orice altă
combinaţie a acestor semne identice ori similare, utilizate pentru descrierea
băuturilor definite în prezentele norme, nu pot conţine cuvinte, părţi de
cuvinte, semne sau ilustraţii care:
a) pot crea confuzii sau induce în eroare persoanele
cărora le sunt adresate;
b) pot fi confundate de către persoanele cărora le
sunt destinate cu descrierea completă sau parţială a unei produs a cărui
descriere este stabilită prin dispoziţii specifice.
(5) Denumirea sub care se vinde produsul, volumul net
şi concentraţia alcoolică trebuie să fie înscrise în acelaşi câmp vizual.
(6) Pentru băuturile reglementate prin prezentul
ordin, care se supun maturării şi învechirii, în recipiente potrivite, înainte
de îmbuteliere, este admisă înscrierea de elemente figurative sub formă de stea
pe etichete sau pe ambalaj; numărul de stele corespunde anilor de
maturare-învechire înainte de îmbuteliere, astfel: 3 stele - minimum 3 ani, 5
stele - minimum 5 ani şi 7 stele - minimum 7 ani; utilizarea acestor elemente
figurative, precum şi a oricăror elemente figurative similare pentru alte
băuturi spirtoase decât cele definite prin prezentele norme şi prin
Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 110/2008 este
interzisă.
(7) Perioada de maturare sau vechimea poate fi indicată în descrierea, prezentarea ori etichetarea unei băuturi
reglementate prin prezentul ordin numai în cazul în care se referă la cea mai
nouă componentă alcoolică şi cu condiţia ca băutura să fie maturată sau
învechită sub control fiscal.
Art. 8. - Verificarea pe piaţă
a etichetării băuturilor definite în prezentele norme şi a celor definite în
Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 110/2008,
constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute în actele
normative din domeniul protecţiei consumatorilor se fac de către Autoritatea
Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.
Art. 9. - Punerea în circulaţie a băuturilor prevăzute
în prezentele norme se face în conformitate cu reglementările în vigoare
privind preambalarea unor produse în funcţie de masă sau volum, respectiv
Hotărârea Guvernului nr. 530/2001 pentru aprobarea Instrucţiunilor de
metrologie legală IML 8-01 „Preambalarea unor produse în funcţie de masă sau
volum", republicată, cu modificările ulterioare.