Doamnei Christine LagardeDirector generalFondul Monetar InternaţionalWashington, DC 20431S.U.A.Stimată Doamnă Lagarde:1. Autorităţile române îşi reafirmă angajamentul faţă de programul economic susţinut de Fondul Monetar Internaţional (FMI), Uniunea Europeană (UE) şi Banca Mondială (BM). Am îndeplinit patru din cele cinci criterii de performanţă cantitative şi am înregistrat progrese pe linia reformelor structurale. În mod deosebit, am lansat oferte publice iniţiale (OPI) pentru acţiuni deţinute la două companii energetice de stat, Romgaz şi Nuclearelectrica, iar autoritatea de reglementare în domeniul energiei a implementat paşii următori prevăzuţi în foile de parcurs pentru liberalizarea preţurilor la energie, conform programului. Am accelerat absorbţia de fonduri UE, lucru deosebit de important mai ales în contextul în care cererea internă este mai slabă decât se preconiza. Pentru anul 2014, ne menţinem angajamentul de a reduce gradual deficitul fiscal, dar de a tempera uşor traiectoria de ajustare, pentru a facilita o absorbţie mai mare de fonduri UE, cu scopul de a dezvolta potenţialul de creştere economică.2. Rezultatele noastre în ceea ce priveşte ţintele cantitative şi agenda de reforme structurale pentru prima şi a doua evaluare au fost bune (tabelele 1 şi 2).• Criterii cantitative de performanţă şi ţinte indicative. Patru din cele cinci criterii cantitative de performanţă şi patru din cele cinci ţinte indicative stabilite pentru finele lunii decembrie 2013 au fost respectate. Criteriul de performanţă referitor la soldul general al bugetului general consolidat, stabilit la data aprobării programului, a fost ratat cu o diferenţă mică, în mare parte datorită unor cheltuieli mai mari cu cofinanţarea proiectelor UE. Am adoptat pentru anul 2014 un buget ce prevede o consolidare graduală continuă. Ţinta indicativă referitoare la plăţile restante ce au depăşit data scadenţei pentru toate întreprinderile de stat (ÎS) de la nivel central a fost ratată însă cu o diferenţă substanţială. Se întreprind acţiuni corective pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite în program în materie de arierate, acţiuni descrise în Memorandumul de politici economico-financiare ataşat (MPEF). Inflaţia a scăzut sub intervalul interior al mecanismului de consultare pe inflaţie şi au fost purtate discuţii cu experţii FMI, după cum prevede programul.• Criterii de referinţă structurale. Am înregistrat progrese substanţiale în îndeplinirea criteriilor de referinţă structurale. Am lansat cu succes o OPI de 15 procente din acţiunile deţinute de stat la Romgaz. Am început să publicăm rapoartele lunare privind arieratele autorităţilor centrale şi locale, pe unităţi administrative. Am elaborat de asemenea proiecţiile financiare pe termen mediu care identifică adecvat implicaţiile fiscale ale proiectelor cu finanţare UE, cuprinzând necesarul de cofinanţare, corecţiile financiare şi cheltuielile neeligibile. Am aprobat, prin memorandum de Guvern, o listă de proiecte semnificative prioritare, pe baza criteriilor de prioritizare, care să ajute la fundamentarea bugetului pe anul 2014. Criteriul de referinţă structural referitor la numirea unui consiliu profesionist la Hidroelectrica în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 109/2011 a fost îndeplinit. Am finalizat conceptul şi analiza de cost pentru noul pachet de servicii de bază în domeniul sănătăţii, delimitând opţiunile de implicare a sectorului privat. Noul sistem de control al angajamentelor a fost pus la dispoziţia a trei entităţi-pilot în luna ianuarie 2014; până la finele lunii aprilie 2014, se preconizează ca acesta să acopere toate cheltuielile la nivelul acelor entităţi şi să producă rapoartele necesare. Propunem reprogramarea criteriului structural de referinţă în consecinţă. Am elaborat o nouă lege a obligaţiunilor garantate, pe care o vom înainta, mai târziu decât anticipasem, Parlamentului spre a fi analizată în procedură de urgenţă; propunem reprogramarea criteriului de referinţă structural pentru finele lunii martie 2014. Am amendat reglementările contabile aplicabile în cazul cesionării ÎNP către companiile de administrare a datoriilor, în sensul de a nu se crea o obligaţie fiscală, în conformitate cu rezultatul procedurii de nerespectare a legislaţiei europene (infringement) de la nivelul CE.3. În MPEF ataşat prezentăm planurile pe care le avem pentru a avansa în continuare în direcţia îndeplinirii obiectivelor programului nostru macroeconomic. Având în vedere performanţele noastre în cadrul programului susţinut de FMI, CE şi Banca Mondială, precum şi acţiunile corective întreprinse, Guvernul României şi Banca Naţională a României (BNR) solicită o derogare pentru nerespectarea criteriului de performanţă ratat şi finalizarea primei şi a celei de-a doua evaluări. Intenţionăm să tratăm în continuare acordul ca preventiv.4. Programul va fi monitorizat în continuare prin criterii de performanţă cantitative şi prin ţinte indicative, prin criterii structurale de referinţă şi clauze consultative, în cursul unor evaluări trimestriale în anul 2014 şi semestriale după aceea. Propunem stabilirea de criterii cantitative de performanţă pentru 31 martie 2014 şi 30 iunie 2014 (Tabelul 1 MPEF). Propunem modificarea criteriului de referinţă structural privind lansarea unei OPI pentru Hidroelectrica (finele lunii iunie 2014), prin majorarea volumului de la 10 la 15 procente din acţiunile deţinute de stat şi renunţarea la menţiunea referitoare la majorarea de capital programată. Totodată, propunem modificarea criteriului de referinţă structural referitor la funcţionarea sistemului de control al angajamentelor în toate entităţile bugetului general consolidat (BGC) pentru a facilita monitorizarea. Propunem, de asemenea, modificarea criteriului de referinţă structural privind legea referitoare la obligaţiunile garantate, în sensul de a menţiona că acţiunea solicitată este transmiterea la Parlament. După cum se detaliază în MPEF şi MTI, propunem cinci noi criterii de referinţă structurale, o acţiune prealabilă şi o nouă ţintă indicativă în raport cu care să se măsoare progresele în cadrul programului (MPEF, Tabelul 2). Memorandumul tehnic de înţelegere (MTÎ) explică modul în care sunt măsurate ţintele. Solicităm o reprogramare a datelor de disponibilizare pentru achiziţie asociate acestei evaluări şi evaluărilor viitoare. Cea de-a treia evaluare a programului va avea loc pe data de 25 iunie 2014 sau la o dată ulterioară, iar cea de-a patra pe data de 28 septembrie 2014 sau la o dată ulterioară.5. Considerăm că politicile şi măsurile prevăzute în scrisoarea din 12 septembrie 2013 şi în această scrisoare sunt adecvate pentru realizarea obiectivelor programului nostru economic. Suntem pregătiţi în continuare să adoptăm măsurile suplimentare ce se impun pentru a asigura realizarea acestor obiective. Ne vom consulta cu FMI şi Comisia Europeană (CE) înainte de a modifica măsurile incluse în această Scrisoare şi MPEF ataşat sau de a adopta noi măsuri care s-ar abate de la scopurile programului şi vom pune la dispoziţia FMI şi CE informaţiile necesare în vederea monitorizării programului.6. Acordăm permisiunea noastră FMI şi CE pentru publicarea Scrisorii de intenţie şi a anexelor la aceasta, precum şi a rapoartelor echipelor aferente. Scrisoarea este transmisă în copie domnului Olli Rehn.Cu stimă,Victor-Viorel Ponta,prim-ministruMugur-Constantin Isărescu,guvernatorul Băncii Naţionale a RomânieiANEXA I Memorandum de politici economice şi financiare (Proiect, 25 februarie 2014) Evoluţii economice recente şi perspective 1. Creşterea economică s-a accelerat în primele trei trimestre ale anului 2013, înregistrându-se o creştere a PIB real de 2,7 procente, susţinută de evoluţiile favorabile ale exporturilor, în timp ce cererea internă s-a menţinut modestă. Activitatea economică a fost susţinută în mare parte de producţia industrială puternică şi de recolta agricolă bogată. Pentru anul 2013 estimăm o creştere economică anuală de circa 3,5 procente. Majorarea volumului exporturilor a fost determinată în principal de vânzările de echipamente şi utilaje de transport, pe fondul creşterii cererii externe, inclusiv din ţările non-UE. În acelaşi timp, consumul scăzut de energie, inclusiv ca urmare a îmbunătăţirii eficienţei energetice, a contribuit la o încetinire a importurilor. Ca urmare, ne aşteptăm la restrângerea semnificativă a deficitului de cont curent în anul 2013, la aproximativ 1-1,25 procente din PIB, de la 4,4 procente din PIB în anul 2012, reflectând în principal îmbunătăţirea balanţei comerciale şi a serviciilor. Conform aşteptărilor, inflaţia IPC a început să scadă în al doilea semestru al anului, ajungând la 1,6 procente în luna decembrie 2013 şi apoi la 1,1 procente în luna ianuarie 2014, datorită unei recolte bune, unui efect de bază favorabil, reducerii TVA la pâine şi produsele de panificaţie, precum şi persistenţei deviaţiei negative a PIB de la nivelul său potenţial şi ameliorării anticipaţiilor privind inflaţia. Inflaţia anuală de bază a scăzut, de asemenea, de la 2,9 procente în luna iunie până la -0,1 procente în decembrie 2013 şi ianuarie 2014. Rata şomajului a atins nivelul de 7,1 procente în decembrie 2013, în scădere de la 7,3 procente în perioada iulie-noiembrie. 2. Pentru anul 2014, se preconizează o dinamică a PIB real între 2,2 şi 2,5 procente. O mai bună absorbţie a fondurilor UE va sprijini creşterea investiţiilor. Totodată, este aşteptată o relativă consolidare a consumului privat pe fondul îmbunătăţirii generale a încrederii şi al creşterii, în timp, a venitului real disponibil. Se anticipează că inflaţia IPC va continua să scadă în prima jumătate a anului 2014, revenind la valori aflate în jumătatea superioară a intervalului ţintei în a doua parte a anului 2014, în mare parte datorită unor efecte de bază şi impactului accizelor. Se anticipează că deficitul de cont curent se va menţine între 1 şi 1,5 procente din PIB în anul 2014. Riscurile la adresa perspectivei economice sunt, în ansamblu, echilibrate: datele finale privind producţia agricolă şi industrială în anul 2013 ar putea fi superioare aşteptărilor, în timp ce creşterea creditului pare a fi limitată atât de factori de natura cererii, cât şi de factori de natura ofertei, ceea ce ar putea împiedica redresarea cererii interne. Pe plan extern, România continuă să fie vulnerabilă la riscurile generate de evoluţii nefavorabile pe pieţele financiare internaţionale şi de trenarea creşterii economice în zona euro. Implementarea unor politici prudente, care a contribuit la reducerea substanţială a spreadurilor, va fi esenţială pentru menţinerea încrederii şi protejarea pe mai departe a unor rezerve (buffere) de politici. Standard & Poor’s a îmbunătăţit, în noiembrie 2013, perspectiva ratingului suveran al României de la stabil la pozitiv. Politica fiscală 3. În anul 2013, ţinta preliminară de deficit fiscal a fost 2,5 procente din PIB (în termeni cash), ceea ce presupune o reducere a deficitului structural ESA de cel puţin 0,4 procente din PIB, în conformitate cu regulile din Pactul UE de stabilitate şi creştere (PSC). Cu toate acestea, ţinta de deficit cash în cadrul programului, care a fost stabilită la momentul aprobării programului, a fost ratată cu o mică marjă, în principal datorită unei mai mari cofinanţări UE. În acelaşi timp, veniturile au fost realizate la niveluri mai mici, reflectând reducerea impozitului pe venitul personal şi a celui pe bunuri şi servicii ca urmare a unei recuperări mai slabe pe segmentul fiscal şi a unei colectări mai reduse la jumătatea anului, ca urmare a unei restructurări a administraţiei fiscale. Veniturile nefiscale au scăzut de asemenea ca urmare a unor plăţi mai mici în contul dividendelor din partea instituţiilor publice. Nerealizarea veniturilor a fost în mare parte compensată de niveluri mai reduse decât cele anticipate la transferurile sociale, cheltuielile cu bunurile şi serviciile şi de plăţi mai mici cu dobânzile. Deşi cheltuielile rambursabile în cadrul proiectelor finanţate din fonduri UE s-au situat sub nivelurile vizate, cheltuielile cu cofinanţarea naţională au depăşit proiecţiile. Arieratele au scăzut atât la nivelul administraţiei centrale, cât şi la cel al autorităţilor locale, încadrându-se în ţintele programului. 4. Pentru anul 2014, vom continua procesul de ajustare graduală şi am aprobat un buget care corespunde unei ţinte de deficit de 2,2 procente din PIB în termeni cash. Având în vedere recentele succese înregistrate în accelerarea absorbţiei de fonduri UE, plafonul de deficit este cu 0,2 procente din PIB mai mare faţă de ţinta de deficit prevăzută în MPEF din luna septembrie. Scopul este acela de a crea mai mult spaţiu pentru o cofinanţare mai mare a fondurilor UE (sub forma unui ajustor descris în MTÎ) şi de a susţine investiţiile generatoare de creştere, menţinând în acelaşi timp direcţia de reducere a vulnerabilităţilor fiscale. Anvelopa bugetară presupune un efort structural minim de 0,3 procente din PIB în anul 2014 (0,7 procente din PIB cumulat în perioada 2013-2014, în termeni ESA). 5. Bugetul prevede o creştere cu 1,5 miliarde RON a cheltuielilor cu salariile, sub nivelul creşterii PIB-ului nominal. Salariul minim s-a majorat de la 800 RON/lună la 850 RON/lună în luna ianuarie 2014, următoarea creştere la 900 RON/lună fiind planificată în luna iulie 2014. Costul majorării salariului minim este încorporat în cheltuiala cu salariile aferentă sectorului public. Guvernul va continua să ajusteze numărul angajaţilor din sectorul public, prin ieşirile naturale din sistem şi prin identificarea redundanţelor în vederea asigurării unui ritm mai rapid de implementare în direcţia grilei de salarizare. În anvelopa salarială a fost inclusă şi o alocare suplimentară de 0,3 procente din PIB, aferentă hotărârilor judecătoreşti. Pensiile publice vor fi majorate cu 3,75 procente, conform prevederilor din legea pensiilor. Sunt incluse în buget de asemenea şi ultimele plăţi necesare implementării Directivei de plăţi. Începând cu data de 1 ianuarie 2014, a fost implementată cea de-a doua etapă a majorării programate a venitului minim garantat. Pentru a susţine proiectele generatoare de creştere, vom majora sumele alocate fondurilor rambursabile. 6. Pentru a ne încadra în ţinta de deficit, am implementat măsuri adiţionale. Începând din 2014 am introdus o formulă de indexare a accizelor cu nivelul inflaţiei. Baza de impozitare a companiilor pentru impozitele pe proprietate a fost lărgită pentru a include structurile speciale. Redevenţele pentru resursele minerale, altele decât petrol şi gaze, au fost majorate cu 25 procente. Majorarea salariului minim va genera şi ea venituri suplimentare. Pentru a ne asigura că există resurse financiare suficiente şi a minimiza deci riscul arieratelor şi deficitelor, vom alinia impozitele pe proprietate de la nivelul autorităţilor locale cu procesul de descentralizare sporită a atribuţiilor în materie de cheltuieli ce se are în vedere la acest moment (vezi paragraful 14). După cum prevede deja Codul fiscal, cotele impozitelor pe proprietate aplicabile persoanelor fizice pot fi majorate cu 20 procente la latitudinea autorităţilor locale. Codul fiscal cuprinde deja prevederi menite să soluţioneze arieratele autorităţilor locale. 7. Pe partea de cheltuieli, pentru a ne proteja împotriva incertitudinilor pe segmentul de colectare a veniturilor, am amânat angajarea cheltuielilor cu investiţiile şi subvenţiile în valoare de aproximativ 0,1 procente din PIB până în cea de-a doua jumătate a anului. De asemenea, nu vom elibera rezerva de 10 procente din buget care se aplică unor categorii de cheltuieli (în jur de 2,3 miliarde RON, 0,3 procente din PIB) înainte de cea de-a doua rectificare a bugetului din 2014. Mai mult, suma nealocată de 220 milioane RON va fi utilizată pentru a facilita reducerea arieratelor companiilor de stat din sectorul căilor ferate. 8. Politica fiscală: Începând cu luna septembrie 2013, am redus temporar cota de TVA la pâine şi produse de panificaţie la 9 procente şi am identificat măsuri pe partea de accize menite să contracareze impactul bugetar. Am iniţiat o analiză a impactului acestei măsuri şi vom furniza datele solicitate referitoare la plăţile de TVA, inclusiv numărul de plătitori de TVA înregistraţi în acest sector, pentru a evalua progresele înregistrate în materie de conformare. În cursul anului 2014, vom analiza eficienţa acestei măsuri şi vom decide dacă ea va fi permanentizată. Vom elabora o strategie de reformă a impozitelor pe proprietate şi a sistemului de evaluare a proprietăţilor, reformă ce va introduce principiul destinaţiei proprietăţii, dar în care proprietarul va fi contribuabilul primar. Un grup de lucru interministerial elaborează o strategie pentru un nou regim de impozitare a sectorului petrol şi gaze. Vom introduce un nou regim ce va fi în vigoare din 2015 până în 2024, regim ce va fi discutat cu toţi cei implicaţi. În urma recentei asistenţe tehnice primite din partea FMI, am solicitat asistenţă suplimentară care să ne ajute să elaborăm un plan de acţiune pentru implementarea acestor taxe. În acest context, ne vom asigura că agenţia în domeniul resurselor minerale (ANMR) va pune la dispoziţie tuturor părţilor relevante toate datele necesare privind resursele, cu respectarea aspectelor legate de securitatea naţională. Vom încerca să amendăm proiectul legii impozitului forfetar, inclusiv prin reducerea plafonului, înainte de votarea acesteia în Parlament. 9. Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice vor demara realizarea unei analize cuprinzătoare care să evalueze rezultatele pilonului doi al sistemului de pensii şi implicaţiile acestuia asupra sustenabilităţii şi gradului de adecvare a sistemului de pensii şi asupra dezvoltării pieţei de capital din România. Evaluăm de asemenea opţiunile de reducere a poverii fiscale într-o manieră neutră din punct de vedere bugetar. 10. Pentru a stimula mediul de afaceri şi a reduce fiscalitatea muncii, un obiectiv central al Guvernului este acela de reducere a cotei contribuţiilor sociale. În acest sens, vom încerca să implementăm în a doua jumătate a anului 2014 o reducere semnificativă a acestei cote. Orice reducere de cotă de acest fel va fi efectuată într-o manieră neutră din punct de vedere bugetar, accentul căzând pe măsuri de lărgire a bazei. Reducerea va proteja stabilitatea sistemului de asigurări sociale, siguranţa finanţelor publice şi va promova obiectivele programului. În acest scop, vom efectua un studiu de fezabilitate ce va fi discutat cu toţi cei implicaţi. Concluziile studiului vor fi convenite cu CE, FMI şi Banca Mondială. 11. Pentru bugetul anului 2015 vom implementa măsuri bazate pe raportul de cheltuieli fiscale, care se află în prezent în proces de redactare. Ne vom consulta cu echipele FMI şi CE înainte de a aduce orice modificare sistemului fiscal. 12. Pentru a proteja beneficiile generate de eforturile de ajustare fiscală din trecut, vom depune eforturi de consolidare a instituţiilor fiscale. Domeniile principale de reformă vor include: 13. Pactul fiscal şi bugetul pe termen mediu: În conformitate cu prevederile UE privind guvernanţa fiscală, am modificat Legea responsabilităţii fiscale pentru a integra ţinte fiscale structurale şi măsuri corective în cazul abaterilor. Vom încerca să vizăm un efort structural de ½ procent din PIB până când se va realiza obiectivul bugetar pe termen mediu (OTM), de a avea deficit structural al bugetului general consolidat de 1 procent din PIB. Urmând această traiectorie, ne aşteptăm să atingem OTM până în anul 2015. Vom încerca de asemenea să trecem la un cadru bugetar pe termen mediu. 14. Descentralizarea fiscală: Ne propunem să implementăm o reformă a administraţiei publice prin care unele atribuţii vor fi descentralizate de la autorităţile centrale către autorităţile locale, asigurând resursele financiare necesare acestor atribuţii, într-o manieră neutră din punct de vedere bugetar şi protejând integritatea sistemelor de plăţi şi control. Înainte de adoptarea oricăror modificări legislative, vom prezenta noua lege a descentralizării, în concordanţă cu decizia Curţii Constituţionale, însoţit de o notă de fundamentare în care vom preciza responsabilităţile autorităţilor locale, costurile aferente acestor responsabilităţi, resursele financiare necesare şi calendarul de implementare. Proiectul de lege va fi prezentat şi discutat cu părţile implicate relevante. Se vor elabora instrucţiuni clare de repartizare a salariilor. Resursele vor fi alocate proporţional cu aceste responsabilităţi. Proiectul de lege va identifica deci mecanisme de finanţare a autorităţilor locale care să asigure acoperirea costurilor aferente responsabilităţilor sporite. Aceste măsuri sunt necesare pentru a proteja finanţele publice de posibilitatea unor deficite mai mari sau a apariţiei de arierate în viitor. Vom urmări de asemenea îndeaproape respectarea de către autorităţile locale a limitelor de deficit şi de îndatorare stabilite prin lege şi, dacă va fi nevoie, vom aplica procedurile de insolvenţă prevăzute în Ordonanţa de urgenţă nr. 46/2013. 15. Managementul finanţelor publice: Vom căuta să progresăm cu reformele ce sunt în prezent în curs de implementare, având ca scop îmbunătăţirea sistemelor privind controlul angajamentelor şi raportarea fiscală, prevenirea arieratelor şi o mai bună gestionare a riscurilor fiscale. • Pentru a sprijini aducerea sub control a arieratelor, mai ales la nivelul autorităţilor locale, am început să publicăm, lunar de la finele lunii septembrie 2013, situaţii privind arieratele unităţilor administrativ-teritoriale. Vom menţine arieratele autorităţilor locale şi centrale la un nivel redus, conform ţintelor din program. Curtea de Conturi a efectuat audituri ale facturilor contestate prezentate autorităţilor locale (360 milioane lei) la începutul anului 2013 şi a elaborat un raport pe baza constatărilor auditurilor. În raport s-a evidenţiat faptul că arieratele în dispută au rezultat din contractarea şi recepţia unor bunuri şi servicii fără autorizarea bugetară adecvată şi prin subdeclararea facturilor aferente. Sumele aflate în dispută reprezintă, prin urmare, obligaţia oficialilor de la nivel local care le-au contractat şi care contestă constatările Curţii de Conturi. Am efectuat transferuri de la bugetul de stat către autorităţile locale pentru achitarea facturilor neplătite ce reprezintă obligaţii valabile verificate de Trezorerie, sume ce au fost utilizate la rândul lor pentru stingerea obligaţiilor fiscale ale furnizorilor. Vom solicita autorităţilor locale ca până la finele lunii martie 2014 să transmită situaţia actualizată a valorii arieratelor contestate de la nivelul autorităţilor locale. Autorităţile centrale vor asigura un control mai strict al cheltuielilor totale ale autorităţilor locale, în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 46/2013. • Am realizat progrese în implementarea sistemului de control al angajamentelor. Am aprobat în luna septembrie 2013 ordonanţa de urgenţă ce prevede definiţiile standard pentru angajamente. Am creat o aplicaţie pentru controlul angajamentelor, care completează un nou antrepozit de date şi aplicaţia existentă de trezorerie, pentru a forma sistemul de control al angajamentelor. Până la finele lunii ianuarie 2014 au fost conectaţi toţi utilizatorii din cadrul celor trei entităţi-pilot identificate (Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul pentru Societatea Informaţională şi Primăria Sectorului 6 din municipiul Bucureşti), aceştia începând să utilizeze noul sistem de control al angajamentelor. Până la finele lunii aprilie 2014, sistemul va produce pentru toate instituţiile-pilot rapoarte care includ cel puţin bugetul aprobat sumele angajate şi sumele plătite (criteriu de referinţă structural reprogramat). Intenţia noastră este ca sistemul să fie disponibil pentru operare (conectat, testat, instruit şi cu toate funcţionalităţile incluse) la nivelul tuturor entităţilor din bugetul general consolidat (BGC), ca pilot, până la finele lunii iunie 2014 (criteriu de referinţă structural). În vederea pregătirii acestei tranziţii, la începutul lunii decembrie 2013 am demarat testarea la mai multe unităţi publice pilot. • Continuăm să lucrăm la sistemul de raportare fiscală consolidată; constrângerile legate de capacitate împiedică realizarea unor progrese rapide. Guvernul are intenţia de a solicita asistenţă tehnică suplimentară din partea IFI pentru acest proiect. Vom defini formularele standard de raportare, inclusiv situaţiile financiare şi rapoartele privind principalele agregate fiscale (pornind de la soldul cash), şi vom rula noul sistem la nivelul tuturor entităţilor guvernamentale, până în luna iunie 2014 (altfel spus, transmiterea balanţei de verificare folosind sistemul) - criteriu de referinţă structural. Îl vom rula în paralel cu sistemul existent până la finele anului 2014. Situaţiile financiare de tip accrual (conţinând angajamentele) ale BGC şi raportările ESA95 vor fi generate de sistem şi vor fi publicate începând cu luna iunie 2015 (primele seturi de raportări vor fi pentru anul ce se încheie la 31 decembrie 2014), vor fi reconciliate între ele şi cu raportările cash de execuţie bugetară (criteriu de referinţă structural). • Pentru a îmbunătăţi transparenţa fiscală şi a asigura o mai bună concordanţă cu ESA, vom solicita realizarea de către FMI a unei analize de transparenţă fiscală. O misiune legată de această evaluare va avea loc în luna februarie 2014. • Raportul de buget conţine o discuţie privind riscurile fiscale. Aceasta a început odată cu bugetul anului 2014. Rapoartele viitoare vor fi mai cuprinzătoare şi discuţia privind riscurile va fi extinsă, pentru a include toate prevederile legale, fiind aprofundate şi cuantificate riscurile legate de prognoza veniturilor şi cheltuielilor, obligaţiile contingente, structura datoriei, sistemul bancar, toate PPP-urile, toate întreprinderile de stat (ÎS) şi dezastrele naturale. 16. Absorbţia fondurilor UE şi planificarea investiţiilor publice: O prioritate majoră a Guvernului este cea de a îmbunătăţi planificarea bugetară şi prioritizarea proiectelor. Aceasta ar contribui la sporirea absorbţiei fondurilor UE, în vederea creării spaţiului fiscal şi a susţinerii creşterii economice. Am realizat deja progrese în absorbţia fondurilor agricole, structurale şi de coeziune, rata cumulată de absorbţie ajungând la 33,5 procente pentru fondurile structurale şi de coeziune şi la 67 procente pentru fondurile agricole la finele anului 2013 (de la o medie de 20,2 procente la finele anului 2012); sunt necesare eforturi susţinute pentru atenuarea riscului de dezangajare în 2015, deoarece fondurile care riscă dezangajarea în 2014 se ridică la 2,8 miliarde euro, valoare mai mică decât cheltuielile anticipate pentru anul 2014. • Vom prioritiza mai bine proiectele de investiţii de capital. Am ocupat schema de personal a Unităţii de evaluare şi monitorizare a investiţiilor publice de la Ministerul Finanţelor Publice. Această direcţie va contribui la întărirea controlului calităţii în procesele de elaborare, prioritizare, evaluare şi gestionare a proiectelor noi semnificative de investiţii publice finanţate de la bugetul de stat. În luna septembrie 2013, am adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care se definesc criteriile pentru o prioritizare a proiectelor semnificative de investiţii publice. Vom adopta normele de aplicare a cadrului, până la finele lunii martie 2014, inclusiv cerinţe cuprinzătoare de raportare. În luna octombrie 2013, am adoptat, prin memorandum de Guvern, o listă cu proiectele semnificative prioritizate pe baza criteriilor de prioritizare, care să ajute la elaborarea bugetului pe anul 2014 (criteriu de referinţă structural). Toate proiectele noi semnificative de investiţii publice finanţate de administraţia centrală vor intra sub incidenţa criteriilor de prioritizare şi vor fi supuse aprobării Unităţii de evaluare şi monitorizare a investiţiilor publice. • Vom reevalua proiectele mari în conformitate cu normele aprobate privind prioritizarea investiţiilor. Pe baza acestui exerciţiu, vom identifica o listă de proiecte care urmează a fi anulate la timp pentru elaborarea bugetului pe anul 2015. Va fi de asemenea aprobată şi publicată lista proiectelor de la nivelul autorităţilor locale ce nu vor mai fi cofinanţate de la bugetul de stat în anul 2014. Vom introduce un proces de consultare cu autorităţile locale pentru analizarea şi prioritizarea proiectelor autorităţilor locale în vederea anulării proiectelor neperformante. Aceştia sunt paşi necesari pentru a asigura resurse suficiente proiectelor guvernamentale de înaltă prioritate. • Vom căuta să maximizăm finanţarea UE pentru proiectele care necesită cofinanţare din partea autorităţilor locale. În acest scop, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice va actualiza şi va îmbunătăţi baza de date a proiectelor de investiţii prioritizate la nivelul autorităţilor locale şi va publica lista proiectelor incluse în buget pe pagina de internet, împreună cu proiecţiile bugetare aferente pe o perioadă de trei ani până la finele lui martie 2014. • Am înfiinţat un comitet interministerial pentru a realiza o evaluare iniţială cu privire la introducerea potenţialelor PPP-uri mai devreme în ciclul de viaţă al proiectelor. Vom dezvolta capacitatea MFP de (1) a sprijini ministerele de resort şi pe prim-ministru în elaborarea unei metodologii de identificare şi evaluare a angajamentelor fiscale faţă de PPP-uri; (2) a evalua sustenabilitatea angajamentelor fiscale aferente PPP-urilor ca o contribuţie la aprobarea oricărei iniţiative de acest fel; şi (3) elaborarea de ghiduri pentru încorporarea proiectelor de tip PPP în procesul de luare a deciziilor la nivelul MFP în diferitele stadii ale ciclului de viaţă al proiectelor PPP (identificare, pregătire, licitaţie, implementare). • Considerăm proiectul autostrăzii Comarnic-Braşov ca proiect de maximă prioritate pentru Guvern. Suntem determinaţi să realizăm acest proiect cu cele mai mici costuri şi într-o manieră sustenabilă din punct de vedere fiscal. Am asigurat o alocare bugetară care să acopere riscurile potenţiale pentru buget aferente acestui proiect. Pentru anii 2014 şi 2015, această alocare va fi în sumă de 400 milioane RON şi, respectiv, 1.200 milioane RON. În eventualitatea în care ajungem la încheierea financiară a PPP-lui, iar Eurostat nu decide în anul 2014 că acesta este un proiect extrabugetar, suma alocată va fi utilizată pentru diminuarea deficitului cash. Aceasta se va include ca prevedere în legea bugetului. Înţelegem că finanţatori multilaterali precum BEI, CFI şi BERD se vor implica în proiect doar dacă structura acordului de concesionare şi aranjamentele propuse pentru implementarea proiectului îndeplinesc cerinţele lor. Acest lucru va permite finanţatorilor multilaterali să demareze, împreună cu sponsorii şi autoritatea de atribuire, întrun proces de due diligence în vederea solicitării aprobării din partea organismelor proprii de conducere. Procesul de due diligence va avea scopul de a confirma faptul că proiectul este corespunzător şi viabil sub aspect economic, tehnic, de mediu, financiar şi din punctul de vedere al achiziţiilor, precum şi faptul că acesta îndeplineşte standardele finanţatorilor multilaterali, dar şi toate prevederile relevante conţinute în directivele Uniunii Europene. • Vom elabora, până la finele lunii martie 2014, un mecanism de implementare pentru finanţare UE ca parte a politicii de planificare bugetară pe termen mediu, în conformitate cu strategiile sectoriale. Acest lucru nu înlocuieşte mecanismul care a fost deja înfiinţat pentru evaluarea eligibilităţii pe programele cofinanţate ale Uniunii Europene. În plus, proiectele de capital finanţate din fonduri UE sunt deja îndeaproape monitorizate pentru a asigura îndeplinirea ţintelor de plăţi lunare. • Suntem determinaţi să transmitem un nou acord de parteneriat până la data de 22 aprilie 2014, dată stabilită de Comisia Europeană. Am elaborat proiecţii financiare pe termen mediu în care sunt evidenţiate în mod corespunzător implicaţiile fiscale ale proiectelor finanţate de UE (criteriu de referinţă structural) şi care permit monitorizarea adecvată a cheltuielilor efectuate pe proiectele finanţate de UE, de către autorităţile de management. Până la finele lunii martie vom identifica implicaţiile bugetare ale sumelor aferente perioadei de programare 2007-2013 care riscă să nu fie operaţionale la finele anului 2015. Vom încerca să accelerăm adoptarea planului master în transporturi şi strategia reformei administrative, documente esenţiale pentru programarea şi implementarea fondurilor UE în perioada de programare 2014-2020. • Pentru a permite o mai mare flexibilitate în finanţarea proiectelor UE, date fiind decalajele până la momentul rambursării, creditarea netă a proiectelor Uniunii Europene se va asigura într-un plafon de creditare netă de 4 miliarde RON pentru anul 2014 (ţintă indicativă). • În 2014 ne vom asigura că cheltuielile neeligibile pentru proiectele cofinanţate de UE se vor limita la 1 miliard RON. 17. Legea salarizării unitare: Vom asigura sustenabilitatea cheltuielilor salariale din sectorul public şi vom implementa un sector public mai eficient şi mai echitabil. Pentru a realiza acest obiectiv, vom încerca să implementăm Legea salarizării unitare în sectorul public în limitele anvelopei bugetare existente. Ne angajăm să nu introducem un regim de stimulente la nicio agenţie guvernamentală şi vom amenda ordonanţa de urgenţă pentru a elimina stimulentele la ANAF. Ministerul Finanţelor Publice îşi va elabora propriile planuri de personal, bazate pe eforturile de modernizare aflate în derulare la Trezorerie şi ANAF. Se va elabora o metodologie de determinare a nivelurilor de personal la administraţiile subnaţionale, asigurându-se un echilibru între responsabilităţile nivelului local şi prudenţa fiscală. Aceasta se va face în concordanţă cu atribuţiile descentralizate şi după elaborarea standardelor de cost de către ministerele de resort. Între timp, Guvernul va continua să ajusteze numărul angajaţilor din sectorul public, prin ieşirile naturale din sistem şi prin identificarea redundanţelor în vederea asigurării unui ritm mai rapid de implementare în direcţia grilei de salarizare. Ne vom consulta cu IFI (FMI, CE şi Banca Mondială) înainte de a aduce orice modificări politicii de ocupare în sectorul public sau Legii salarizării unitare. 18. Administrare fiscală: În vederea creşterii nivelului de colectare a veniturilor şi a eficientizării, şi pentru a rezolva recentele nerealizări de venituri, ne vom intensifica, cu efect imediat, eforturile de monitorizare a tuturor aspectelor aferente colectării impozitelor, continuând în acelaşi timp procesul de reformă cuprinzătoare a administraţiei fiscale (ANAF): • În luna octombrie 2013 am creat un grup de lucru la nivel înalt, pentru a înţelege mai bine slaba colectare a veniturilor în trimestrele 3 şi 4 ale anului 2013. Am constatat că aceasta reflecta într-o măsură limitată procesul în derulare de reorganizare a ANAF. Vom aloca resurse suplimentare monitorizării mai stricte a numărului de companii nou- înregistrate, a activităţii de declarare - mai ales la marii contribuabili - şi plată, a stocului şi fluxului de arierate, a numărului de inspecţii efectuate şi a numărului şi cuantumului acordurilor de înlesnire la plată semnate. Grupul de lucru va fi responsabil de asemenea să asigure că activităţile permanente de colectare a veniturilor nu vor fi afectate de restructurare. Am înfiinţat, de asemenea, grupuri de lucru regionale însărcinate cu realizarea ţintelor de colectare a veniturilor. • Pentru a facilita monitorizarea şi comunicarea publică a eforturilor întreprinse, începând cu finele lunii decembrie 2013, am furnizat un raport trimestrial de progres iniţial privind numărul inspecţiilor finalizate de către Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili şi de către direcţia care se ocupă de persoanele fizice cu averi mari şi numărul de acorduri de înlesnire la plată semnate cu mari contribuabili şi cu contribuabilii mijlocii în vederea achitării arieratelor fiscale, precum şi ţinte de colectare pe baza acestor acţiuni. Pe baza ţintelor convenite pentru anul 2014, vom furniza rapoarte de progres ulterioare, începând cu raportul de la finele lunii martie 2014 (criteriu de referinţă structural). Pentru acordurile de înlesnire la plată nu se vor utiliza garanţii de stat. • Ca parte a procesului de restructurare şi modernizare a ANAF, în luna septembrie 2013 am înfiinţat opt direcţii regionale şi până în anul 2015 vom înfiinţa 47 de unităţi fiscale locale. Am realocat aproximativ 1.700 de angajaţi către activităţi de prevenţie şi inspecţie şi vom creşte resursele Direcţiei Regionale Bucureşti pentru a combate frauda. Posturile noii Direcţii Anti-Fraudă vor fi ocupate pe baza unor proceduri de selecţie stricte. Vom asigura instruire profesională suplimentară tuturor angajaţilor implicaţi în combaterea evaziunii fiscale. • Suntem hotărâţi să accelerăm progresele înregistrate în cadrul iniţiativei noastre privind persoanele fizice cu averi mari (PFAM). Direcţia de verificări fiscale (DVF) va continua etapa iniţială a primei aplicări a tehnicilor de control bazate pe metodele indirecte; din cele 30 de verificări prealabile demarate în 2013, un număr de 24 au fost finalizate până la finele lunii decembrie 2013, iar cele rămase vor fi finalizate până la finele lunii martie 2014. DVF va demara etapa a doua prin iniţierea verificărilor persoanelor fizice, conform grupelor iniţial stabilite pe baza cerinţelor privind veniturile a căror sursă nu este cunoscută desemnate în Codul Fiscal, în termen de 60 de zile de la stabilirea acestora. • Conformarea voluntară, altfel spus raportul dintre declaraţiile depuse la termen şi numărul anticipat al declaraţiilor ce vor fi depuse, se îmbunătăţeşte. Am îmbunătăţit în general calitatea verificărilor efectuate în cazul impozitului pe venitul persoanelor fizice. Vom continua să îmbunătăţim tehnicile noastre de control prin utilizarea metodelor indirecte de demonstrare a veniturilor, prin extinderea definiţiei veniturilor a căror sursă nu se cunoaşte şi prin clarificarea caracterului impozabil al plăţilor de dividende, care sunt în prezent frecvent mascate ca rambursări neimpozabile de împrumuturi acordate companiilor. Pentru a ne ajuta să realizăm aceste obiective, am organizat programe de pregătire profesională cu asistenţa specialiştilor din administraţiile fiscale din ţări partenere şi cu asistenţa tehnică a FMI. • Vom desfăşura un proiect-pilot de conformare structurală care va viza munca neînregistrată (la negru) şi evaziunea fiscală, în concordanţă cu versiunea UE a Modelului de gestionare a riscurilor de conformare. Conceptul proiectului va fi finalizat până la finele lunii februarie 2014. Procesul va fi lansat printr-un comunicat de presă care va prezenta publicului proiectul până la finele lunii mai 2014 (criteriu de referinţă structural). Controalele, care vor fi organizate împreună cu Inspecţia Muncii, se vor desfăşura în a doua jumătate a anului 2014. Se preconizează ca proiectul să conducă la sporirea conformării voluntare şi să reducă evaziunea fiscală pe segmentul muncii şi să aibă loc o conştientizare la nivelul întregii ţări cu privire la aspectele aferente. • Vizăm, de asemenea, dezvoltarea serviciilor destinate contribuabililor, oferite spre exemplu prin portalul ANAF (considerat a fi un „ghişeu unic“) până la finele lunii iunie 2014, şi prin asigurarea unei interpretări lipsite de ambiguitate a legislaţiei fiscale. În acest scop vom emite o procedură comună cu MFP şi vom înfiinţa un singur canal care să se ocupe de toate solicitările de interpretare a legislaţiei fiscale, până la finele lunii decembrie 2014. Totodată, vom optimiza procedurile de rambursare a TVA pe baza unei analize de risc, pentru a reduce semnificativ povara pe inspecţiile fiscale în acest domeniu şi pentru a reduce timpul necesar soluţionării cazurilor de restituiri până în luna iunie 2014. Vom crea o bază de date centrală care să ne permită să gestionăm şi să evaluăm împreună cu autorităţile locale datele privind impozitele, taxele şi contribuţiile datorate bugetului general consolidat, precum şi informaţiile despre proprietăţi. Aceasta va fi o sursă importantă de informaţii pentru contribuabili şi ar trebui să ducă şi la creşterea conformării până la 31 decembrie 2014. În final, vom depune toate eforturile pentru a ne asigura că IMM-urile aflate în dificultate beneficiază de termene de plată eşalonate pentru aşi putea achita arieratele fiscale. 19. Sectorul sanitar: Suntem în curs de elaborare a unei reforme cuprinzătoare a sistemului sanitar, ce ar trebui să contribuie la sustenabilitatea financiară a acestui sistem, să crească eficienţa cheltuielilor din acest sector şi să îmbunătăţească rezultatele sale. Reforma constă în patru piloni: (i) un pachet minim de servicii de sănătate, (ii) un pachet de bază de servicii de sănătate, (iii) revizuirea listei medicamentelor compensate şi (iv) revizuirea programelor naţionale de sănătate existente şi introducerea unor noi programe naţionale de sănătate. Noul pachet minim de servicii are scopul de a furniza servicii de prevenţie (evaluarea riscurilor pentru sănătate) şi acordarea de tratamente populaţiei neasigurate, pe lângă serviciile de urgenţă la care aceştia au dreptul în prezent. Pachetul de bază pentru asiguraţi se bazează pe raţionalizarea serviciilor spitaliceşti reducând capacitatea redundantă de servicii prestate în spital în concordanţă cu strategia naţională de sănătate şi deplasând prestarea serviciilor medicale din spitale către furnizorii de servicii de asistenţă medicală primară şi servicii medicale în ambulatoriu; dezvoltarea capacităţii instituţionale de evaluare a tehnologiilor de sănătate şi a protocoalelor bazate pe evidenţe (Agenţia pentru Evaluare şi Calitate în Domeniul Sănătăţii); şi alocarea de resurse mai mari către asistenţa primară şi secundară preventivă. Mai mult, în cadrul noului pachet de servicii de bază, unele servicii sunt scoase din pachetul facilităţilor acordate asiguraţilor (acestea ar putea fi acoperite de către companiile private de asigurare) în timp ce altele, mai importante, vor fi adăugate. 20. Noile servicii care vor fi începute în 2014 în cadrul reformelor din sectorul sanitar se vor încadra în alocarea bugetară disponibilă. Concepţia şi stabilirea costurilor pachetului de bază s-au finalizat în ianuarie 2014, în limitele anvelopei bugetare, descriind opţiunile de implicare a sectorului privat (criteriu de referinţă structural de la finele lunii septembrie 2013). Procesul a presupus discuţii cu diferitele părţi implicate, inclusiv consultare publică pe pagina de internet a Ministerului Sănătăţii. Modalităţile de finanţare a sectorului privat vor fi definite până la finele lunii septembrie 2014. Pachetul actualizat al programelor Naţionale de Sănătate va fi implementat până în luna august 2014, cu încadrarea în alocările bugetare actuale, în timp ce implementarea pachetului minim de servicii de sănătate va demara în ianuarie 2015. Costul suplimentar pentru noua listă de medicamente compensate va fi finanţat din taxa claw-back revizuită, aplicată asupra cheltuielilor farmaceutice, şi din fondurile care se vor economisi ca urmare a revizuirii politicilor în sectorul farmaceutic, precum şi actualizarea listei, de exemplu în concordanţă cu studiul NICE. Vor fi efectuate audituri trimestriale privind prescrierea medicamentelor scumpe pentru a preveni prescrierea exagerată şi pentru a asigura sustenabilitatea sistemului claw-back. Noul sistem claw-back a fost deja discutat cu părţile interesate din industria farmaceutică. Taxa claw-back revizuită va asigura o cotă mai redusă a taxei pentru medicamentele generice, iar faţă de taxa actuală va fi neutră sub aspect bugetar. Până în luna mai 2014 Guvernul va adopta reformele, inclusiv serviciile revizuite care urmează a fi demarate în anul 2014. 21. Ca parte a unei strategii cuprinzătoare privind sectorul sanitar vom implementa următoarele măsuri de remediere a dezechilibrelor financiare din sectorul sanitar şi de modernizare a operaţiunilor sale: • Pentru a creşte ponderea cheltuielilor cu serviciile primare şi în ambulatoriu în totalul cheltuielilor din sectorul sanitar, am revizuit în decembrie 2013 lista de servicii ce pot fi contractate cu furnizorii de asistenţă medicală primară ca parte a acordului-cadru pe anul 2014. Vom asigura o reducere a cheltuielilor cu internările continue în spitale şi eliminarea riscului de apariţie a unor viitoare arierate. • Vom stabili un cadru instituţional adecvat şi vom aloca resursele necesare pentru funcţionarea corespunzătoare a sistemului centralizat de achiziţii publice. Sistemul este deja funcţional, acoperind în prezent patru dintre cele zece grupe principale de medicamente, aparatură şi materiale medicale. Ministerul Sănătăţii va căuta să extindă acoperirea pentru toate cele zece grupe. Ministerul Sănătăţii va elabora un plan de acţiune ce va viza realizarea unui acord la nivel guvernamental privind definirea unui orizont accelerat de timp pentru procesul centralizat de achiziţii. Se anticipează ca economiile aferente pe unitate de cost să fie mai mari decât cele obţinute din desfăşurarea procedurii de licitaţie la nivel local în timp ce reducerea variabilităţii prin standardizare va avea impact asupra calităţii serviciilor medicale. Până la finele lunii februarie 2014, CNAS a plătit toate plăţile restante rămase către sectorul farmaceutic, finalizând astfel implementarea Directivei UE privind întârzierile la plată. • Vom continua să monitorizăm bugetele spitalelor publice pentru a ne asigura că acestea corespund cheltuielilor programate în bugetul general consolidat şi să publicăm on-line situaţiile financiare la zi ale tuturor spitalelor publice. Vom colecta şi analiza date despre costul furnizării de servicii de la un spital la altul cu scopul de a elabora în viitor nişte niveluri de referinţă. • Imprimeria Naţională a tipărit 4,5 milioane de carduri naţionale de sănătate până la finele anului 2013, restul de 10 milioane de carduri pentru populaţia eligibilă urmând a fi tipărite până în luna septembrie 2014. Vom accelera distribuirea acestor carduri. Pentru a promova conştientizarea şi a încuraja utilizarea mai largă a medicamentelor generice, pe reţetele tipărite vom imprima, începând din luna martie 2014, coplata pe care pacientul trebuie să o asigure pentru a primi produsul farmaceutic cu preţ de referinţă (coplata zero sau cea mai redusă) şi drepturile pacienţilor în ceea ce priveşte obligaţia farmaciştilor de a oferi informaţii complete despre medicamentele disponibile pe reţeta tipărită. • Vom continua să implementăm strategia de raţionalizare a spitalelor inclusiv prin raţionalizarea serviciilor asigurate în spitale, mutând acordarea serviciilor de sănătate către ambulatoriu, construind reţele de trimiteri fizice şi funcţionale integrate (incluzând spitale regionale), precum şi sistemul de trimiteri circumscris de la serviciile primare până la serviciile postspitalizare, precum şi traseul pacientului în sistemul de sănătate pentru consolidarea şi diminuarea capacităţilor redundante. În acest scop, vom încerca să obţinem sprijin financiar de la CE şi BM în perioada 2014-2020. 22. Administrarea datoriei: În concordanţă cu strategia noastră de administrare a datoriei publice guvernamentale, vom continua să ne îmbunătăţim managementul riscurilor, în special prin creşterea maturităţii restante medii a datoriei. De exemplu, am lansat în ianuarie 2014 prima emisiune de euro-obligaţiuni denominată în dolari americani cu o maturitate de 30 de ani, în condiţii de finanţare favorabile. Vom actualiza Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale pentru perioada 2014-2016 în concordanţă cu Calendarul anual de emisiuni de titluri de stat publicat la finele anului 2013. Am consolidat rezervele financiare, pentru a ne atinge obiectivul de a acoperi necesarul brut de finanţare pe patru luni, pentru a ne proteja împotriva unor şocuri externe neprevăzute. Dobânda netă plătită pentru aceste rezerve constituie un cost necesar de asigurare împotriva şocurilor. Vom extinde ponderea de emisiuni pe piaţa internă, pentru a dezvolta piaţa internă a titlurilor de stat. În acelaşi timp, dorim să diminuăm volatilitatea din contul curent general al Trezoreriei Statului prin lansarea de certificate de trezorerie cu maturităţi mai scurte. Facem progrese în privinţa platformei electronice de tranzacţionare. Continuăm eforturile de a crea cadrul necesar operaţiunilor pe piaţa secundară, precum şi de lărgire a bazei de investitori şi de sensibilizare a comunităţii internaţionale investiţionale. Beneficiem de asistenţă tehnică finanţată din fonduri UE şi implementată cu asistenţă de la Banca Mondială având ca scop consolidarea departamentului de administrare a datoriei. Ne vom asigura că majorarea garanţiilor emise se menţine prudentă. Politica monetară şi valutară: 23. Rata anuală a inflaţiei a consemnat o traiectorie pronunţat descendentă începând din luna iulie 2013. Cu un nivel de 1,9 procente în septembrie, s-a încadrat în intervalul de ±1 punct procentual asociat ţintei staţionare de 2,5 la sută pe an şi a continuat să scadă până la 1,6 procente în decembrie şi 1,1 procente în ianuarie 2014. Decelerarea s-a datorat în principal inversării efectelor de bază ale preţurilor produselor alimentare, recoltei bogate din anul 2013 şi reducerii cotei TVA la pâine şi produse de panificaţie, precum şi îmbunătăţirii anticipaţiilor privind inflaţia în contextul persistenţei deviaţiei negative a PIB de la nivelul său potenţial. Conform proiecţiei actuale, rata anuală a inflaţiei va coborî temporar sub limita inferioară a intervalului de variaţie asociat ţintei, urmând să reintre treptat în interiorul intervalului şi să se plaseze în jumătatea superioară a acestuia în semestrul II 2014. Continuăm, de asemenea, să monitorizăm îndeaproape rata anuală a inflaţiei de bază, care s-a situat în teritoriu negativ începând din luna octombrie, niveluri similare fiind până la mijlocul anului 2014. 24. În perioada septembrie 2013-ianuarie 2014, BNR a prelungit ciclul de scădere a ratei dobânzii de politică monetară, reducerea cumulată fiind de 100 de puncte de bază, până la 3,50 procente, în condiţiile anticipării menţinerii trendului descendent al ratei anuale a inflaţiei, în contextul persistenţei deficitului de cerere. Pe fondul acestor reduceri, ratele medii ale dobânzilor la creditele noi au atins minime istorice, ajungând în decembrie la 7,6 procente; randamentele la depozite au consemnat scăderi de mai mică amploare. În plus, BNR a redus în luna ianuarie ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) aplicabile pasivelor în lei şi valută cu trei şi respectiv două puncte procentuale, în vederea alinierii treptate la nivelurile practicate de BCE şi de majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană. Am discutat perspectiva politicii monetare cu reprezentanţii FMI şi ai CE în cadrul mecanismului de consultare privind inflaţia. Am convenit asupra faptului că ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste şi contracararea volatilităţii fluxurilor internaţionale de capital continuă să impună o orientare prudentă a politicii monetare, susţinută de implementarea consecventă a mixului de politici macroeconomice. Spaţiul de manevră pentru continuarea relaxării monetare, inclusiv prin reducerea ratei dobânzii, s-a restrâns. Vom monitoriza îndeaproape evoluţiile inflaţiei în urma recentelor acţiuni de relaxare a politicii monetare, pentru a ne asigura că aşteptările inflaţioniste vor rămâne ferm ancorate, iar condiţiile de piaţă se vor menţine favorabile. 25. Evoluţia bazei monetare a reflectat într-o măsură sporită operaţiunile de trezorerie legate de majorarea plăţilor din fonduri UE. Lichiditatea excedentară acumulată, care a fost drenată între timp, explică discrepanţa dintre randamentele pieţei monetare interbancare şi rata dobânzii de politică monetară, care a complicat operaţiunile de politică monetară. Vom asigura condiţii de lichiditate adecvate în sectorul bancar, susţinând în acelaşi timp buna funcţionare a pieţelor de capital şi reducând discrepanţa dintre ratele dobânzilor interbancare şi rata dobânzii de politică monetară pentru a consolida transmisia semnalelor de politică monetară. În acest scop, luăm în considerare reducerea în continuare a coridorului ratelor dobânzilor şi reintroducerea treptată a operaţiunilor de absorbţie a lichidităţii. Privind în perspectivă, BNR va menţine ecartul dintre ratele RMO aplicabile pasivelor în valută şi celor în moneda naţională pentru a descuraja acordarea de împrumuturi în valută. În plus, eventualele modificări referitoare la rezervele minime obligatorii vor fi implementate treptat, după evaluarea impactului etapelor anterioare şi ţinând seama de efectul asupra anticipaţiilor inflaţioniste. Sectorul financiar 26. Sectorul bancar din România dispune de amortizoare de capital corespunzătoare, o poziţie de lichiditate confortabilă şi un grad adecvat de provizionare, dar se confruntă în continuare cu presiuni din perspectiva calităţii activelor şi a procesului de dezintermediere financiară pe plan european, rămânând vulnerabil la şocuri externe. Dinamica anuală în termeni reali a creditelor acordate atât companiilor, cât şi populaţiei se menţine negativă (–6,5 procente şi, respectiv, –2,7 procente la finele lui 2013). Ponderea creditelor neperformante în total credite a fost de 21,9 procente la sfârşitul anului 2013, similar nivelului din luna noiembrie (comparativ cu 18,2 procente la finele anului 2012), reflectând contextul economic dificil, stagnarea creşterii creditării şi eliminarea lentă din bilanţurile băncilor a creditelor neperformante integral provizionate. Gradul de acoperire a creditelor neperformante cu provizioane IFRS şi filtre prudenţiale se situează la finele anului 2013 la 89,8 procente, în timp ce rata de provizionare IFRS (fără filtre prudenţiale) s-a majorat la 67,6 procente (61 procente la sfârşitul lui 2012). În concordanţă cu cerinţele de reglementare la nivelul UE, de la finele lunii ianuarie 2014 a început perioada programată de eliminare treptată a filtrului prudenţial. Astfel, acesta a fost redus cu o cincime şi va fi eliminat treptat până în anul 2018. Această măsură va avea un impact pozitiv asupra nivelului fondurilor proprii luate în considerare la stabilirea ratei de adecvare a capitalului, datorită scăderii treptate a cuantumului filtrelor prudenţiale deduse anterior din fondurile proprii; procesul de eliminare treptată va conduce la o tranziţie graduală a provizionării totale pentru creditele neperformante către valoarea sa IFRS. În termeni contabili, capitalul nu va fi afectat şi se preconizează că, în timp, va facilita reluarea creşterii creditării. Cerinţele de provizionare, împreună cu trenarea activităţii de creditare şi baza relativ ridicată a costurilor, au condus la obţinerea unui rezultat financiar pozitiv în sectorul bancar în anul 2013 (conform datelor preliminare, 498 milioane RON, respectiv o rată de rentabilitate economică de 0,1 procente). 27. Capitalizarea sectorului bancar se menţine puternică, situându-se la 15 la sută la finele lunii decembrie 2013, deşi există unele diferenţe la nivel individual. Nivelul provizioanelor constituite în sistemul bancar a crescut semnificativ în semestrul II 2013, în principal drept rezultat al auditării intermediare a situaţiilor financiare ale băncilor în luna iunie, urmate de inspecţii la faţa locului efectuate de BNR la primele 20 de bănci importante în ceea ce priveşte gradul de adecvare a sistemelor informatice şi practicile de restructurare a împrumuturilor. Un nou audit vizând nivelul garanţiilor constituite, derulat la iniţiativa BNR în ultimul trimestru al anului 2013, a condus la identificarea unui deficit de provizionare de 800 de milioane lei la nivelul întregului sistem, deficit care a fost închis până la finele anului. Deşi poziţia de lichiditate a fost mai puţin restrictivă comparativ cu anii anteriori la nivelul întregului sistem bancar, condiţiile de finanţare sunt încă inegale între bănci. Procesul de dezintermediere al băncilor cu capital străin s-a accelerat, în linie cu tendinţa regională, dar se menţine ordonat, finanţarea din partea băncilor-mamă reducându-se cu 30 la sută faţă de finele anului 2011 (19 la sută numai în perioada ianuarie-decembrie 2013). Ca urmare, a crescut dependenţa de finanţarea internă, cu precădere depozite, ceea ce a condus la scăderea semnificativă a raportului dintre creditele acordate şi depozitele atrase la nivelul întregului sistem, de la 117 la sută în anul 2012 la 105 la sută la sfârşitul anului 2013. Riscurile generate de continuarea retragerii finanţării băncilor-mamă rămân semnificative, îndeosebi în situaţia redresării cererii de credit, deşi acestea sunt atenuate de reducerea filtrului prudenţial şi a rezervelor minime obligatorii. 28. BNR va continua să monitorizeze şi să supravegheze îndeaproape sistemul bancar şi va adopta toate măsurile necesare pentru a se asigura că băncile menţin niveluri suficiente ale capitalului şi lichidităţii, având în vedere contextul economic incert care ar putea genera şi alte provocări legate de calitatea activelor, nivelul profitabilităţii şi retragerea finanţării băncilor mamă în cazul majorităţii băncilor. În acest sens, şi în strânsă coordonare cu FMI şi CE, BNR va continua să efectueze periodic exerciţii de testare la stres a solvabilităţii tip top-down şi bottom-up, precum şi exerciţii de testare la stres a lichidităţii sectorului bancar. Exerciţiul recent de testare la stres de tip top-down efectuat de BNR pentru Raportul asupra stabilităţii financiare din anul 2013 a relevat că, în cazul unui scenariu macroeconomic advers caracterizat de prelungirea recesiunii şi de o depreciere de 20 la sută a monedei naţionale, indicatorul de solvabilitate ar scădea cu 4 puncte procentuale, până la 10,8 la sută (valoare superioară pragului prudenţial al BNR), pe baza ratei de adecvare a capitalului din iunie 2013, ceea ce indică menţinerea solidităţii sistemului bancar în ansamblu, relevând însă şi faptul că în cazul câtorva instituţii de credit nesistemice s-ar impune noi majorări de capital. 29. BNR şi Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDB) vor continua să coordoneze implementarea planurilor de pregătire operaţională şi a aranjamentelor privind prerogativele dobândite în domeniul rezoluţiei bancare conform atribuţiilor specifice. Un amendament la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 a oferit BNR un grad sporit de flexibilitate şi prerogative pentru stabilizarea sistemului financiar în vederea protejării deponenţilor şi menţinerii încrederii publicului în sectorul bancar. Directiva privind rezoluţia bancară va fi transpusă în legislaţia naţională înainte de termenul de implementare printr-o lege care va fi adoptată până la finele lunii septembrie 2014. Legea va clarifica, de asemenea, rolul FGDB în finanţarea măsurilor de rezoluţie bancară, în concordanţă cu principiile avute în vedere de viitoarea directivă UE privind schemele de garantare a depozitelor. În baza cadrului legislativ revizuit, BNR va amenda până la finele lunii septembrie 2014 şi procedurile interne pentru băncile-punte. Detaliile cadrului actualizat al BNR de elaborare a planurilor de acţiune pentru situaţii neprevăzute vor fi stabilite de comun acord cu echipele FMI şi CE. BNR pregăteşte planuri detaliate privind situaţiile neprevăzute pe o bază permanentă. 30. Pentru a se evita orice percepţie privind existenţa unui conflict de interese la nivelul conducerii sale superioare, principiile de guvernanţă corporativă ale FGDB vor respecta cele mai bune practici internaţionale. 31. În concordanţă cu recomandările CERS şi FMI, este în curs de înfiinţare un comitet de politică macroprudenţială, în care rolul principal al BNR este reflectat de structura de vot în cadrul acestuia. 32. BNR va continua să supravegheze îndeaproape practicile băncilor pentru a se evita reînnoirea continuă a creditelor-problemă (evergreening), astfel încât să se asigure că provizionarea pentru pierderi din credite şi evaluarea garanţiilor conform IFRS, precum şi evaluarea riscului de credit al creditelor restructurate se menţin la valori prudente şi în concordanţă cu cele mai bune practici internaţionale, fiind susţinute în mod corespunzător de sistemele informatice. Inspecţiile la faţa locului menite să evalueze nivelul de adecvare a sistemelor informatice ale băncilor şi practicile acestora de restructurare a creditelor, efectuate pe un eşantion de 20 de bănci şi finalizate până la sfârşitul anului 2013, vor fi urmate de inspecţii similare şi la celelalte instituţii bancare. Raportul privind calitatea activelor va fi actualizat cu toate informaţiile noi rezultate în urma acestei evaluări. Prin consultare cu FMI şi CE, până la finele lunii mai 2014 se va elabora un plan de acţiune pentru rezolvarea creditelor neperformante (criteriu de referinţă structural), care va fi implementat până la sfârşitul lunii iunie 2014. Planul va stabili rolul BNR în acest proces, va include responsabilităţile entităţilor supravegheate şi va indica modificări de perspectivă ale regulamentelor prudenţiale, astfel încât să se evite hazardul moral şi să fie stimulată curăţarea rapidă a bilanţurilor de creditele nerecuperabile. 33. BNR va colecta date de supraveghere periodice şi detaliate privind creditele restructurate, inclusiv cele acordate întreprinderilor de stat, cu frecvenţă trimestrială. În scopul asigurării transparenţei, BNR va publica datele agregate. 34. Pentru a stimula dezvoltarea unei pieţe viabile a datoriilor, am revizuit regulile contabile aplicabile cesiunii creanţelor provenite din credite neperformante către firmele locale de recuperare a creanţelor, în aşa fel încât a fost stopat procesul de creare a unei obligaţii fiscale; acest tratament este în concordanţă cu rezultatul cazului de infringement al CE (criteriu de referinţă structural care a fost îndeplinit până la finele lunii decembrie 2013). 35. Pentru a crea posibilitatea apariţiei instrumentelor de finanţare bancară pe termen mai lung atât de necesare, vom aproba legislaţia privind obligaţiunile garantate până la finele lunii martie 2014, sub forma unei legi prezentate Parlamentului pentru analiză în procedură de urgenţă (criteriu de referinţă structural). Diferenţele de opinie rămase nerezolvate cu Asociaţia Română a Băncilor în ceea ce priveşte legislaţia privind obligaţiunile garantate vor fi astfel soluţionate încât să se asigure înregistrarea corespunzătoare a garanţiilor sub formă de creanţe ipotecare. MFP a adoptat de curând un ordin privind o nouă schemă de garantare a creditelor acordate IMM-urilor, cu eficienţă şi funcţionalitate sporite, care contribuie la reducerea gradului de euroizare a portofoliilor bancare. Aceasta va înlocui schema existentă. 36. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) va finaliza cu celeritate procesul de integrare a celor trei autorităţi anterioare de supraveghere. Pe baza evaluării realizate de o companie de consultanţă independentă selectată, cu privire la dimensiunea personalului şi la personalul per se, în decurs de două luni (de la data evaluării realizate de compania de consultanţă) se va elabora un plan de acţiune vizând raţionalizarea ASF. În urma evaluării realizate de consultant, ASF va derula un exerciţiu de optimizare a activităţii. Totodată, ASF va consolida transparenţa şi comunicarea publică a tuturor taxelor şi comisioanelor percepute entităţilor supravegheate. ASF realizează în prezent o comparaţie exhaustivă a structurii taxelor şi comisioanelor cu alte ţări europene, urmând ca structura comisioanelor foarte mari percepute în anumite cazuri să fie aliniată celor mai bune practici internaţionale. 37. Având în vedere că menţinerea disciplinei de plată în rândul debitorilor contribuie în mod semnificativ la consolidarea stabilităţii financiare, vom depune toate eforturile pentru a evita adoptarea unor iniţiative legislative referitoare la insolvenţa persoanelor fizice care ar crea hazard moral şi care ar putea genera abuzuri frecvente din partea debitorilor, deoarece ar submina disciplina de plată. Totodată, pentru a evita ameninţările la adresa stabilităţii financiare decurgând din noile prevederi privind clauzele abuzive din legea de aplicare a Codului de procedură civilă (intrat în vigoare la 1 octombrie 2013), vom asigura înfiinţarea cu celeritate a noii instanţe specializate (inclusiv alocările bugetare necesare sediului central şi personalului suplimentar: judecători şi grefieri) şi vom lua toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea armonizată a acestor prevederi, cum ar fi instruirea judecătorilor. În eventualitatea în care aranjamentul instituţional al acestei noi instanţe specializate nu reuşeşte să evite ameninţările la adresa stabilităţii financiare, ne vom consulta pe larg cu toate părţile implicate, precum şi cu FMI şi CE, pentru identificarea unor soluţii alternative. Dată fiind persistenţa unui volum ridicat de credite neperformante, autorităţile vor elimina, pe cât posibil, impedimentele la adresa restructurării amiabile a datoriilor către firme şi persoane fizice şi la adresa rezoluţiei creditelor neperformante. Reformele în sectorul energiei şi transporturilor 38. Reformele ce promovează investiţiile şi livrarea de servicii mai bune în sectoarele energie şi transporturi sunt esenţiale pentru eforturile noastre de a stimula creşterea în România. În acest scop, implementăm o abordare pe trei axe pentru a îmbunătăţi în mod decisiv poziţia financiară, eficienţa în exploatare şi transparenţa în ansamblu a ÎS şi a cadrului de preţuri în sectoarele energiei şi transporturilor. 39. Măsurile de reducere a arieratelor existente la întreprinderile de stat şi de prevenire a acumulării de noi arierate constituie prima axă a abordării. Nu am atins ţinta indicativă stabilită pentru luna decembrie referitoare la arieratele cumulate ale întreprinderilor de stat aflate în proprietatea administraţiei centrale (arierate ÎS). Ca o măsură de corectare, Guvernul va întreprinde o serie de acţiuni pentru reducerea arieratelor în primul trimestru al anului 2014 cu mai mult decât înseamnă reducerea prevăzută în cursul ţintei iniţiale, pentru a atinge ţinta planificată pentru finele lunii martie. Trei dintre companiile furnizoare de servicii în domeniul electricităţii care înregistrează arierate au fost deja puse în procedură de lichidare voluntară şi se vor efectua de la buget plăţi pentru achitarea parţială a arieratelor companiilor de stat din sectorul căilor ferate către furnizorii de electricitate, precum şi arieratele Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale. Vom transmite FMI un raport în care vom evidenţia acţiunile pe care le-am întreprins pentru a reduce semnificativ arieratele companiilor de stat şi îndeplinirea ţintei indicative pentru finele lunii martie 2014 (acţiune prealabilă). Vom transmite acest raport şi Comisiei Europene. De asemenea, toate ministerele de resort care supervizează întreprinderi de stat cu arierate vor transmite către MFP până la finele lunii martie planuri de acţiune pentru reducerea acestor arierate până la finele lunii decembrie 2014. În plus, vom consolida monitorizarea situaţiei arieratelor, printre altele prin rapoarte de progres periodice adresate MFP şi Guvernului, îmbunătăţirea funcţiei de supraveghere a serviciului de monitorizare a ÎS (cu sprijinul Băncii Mondiale) şi trecerea la colectarea lunară a datelor. Mai mult, vom analiza şi actualiza planurile în cursul anului 2014 cu scopul de a reduce arieratele până la un nivel minim, până în luna septembrie 2015. Planurile vor avea în vedere o gamă largă de opţiuni pentru diminuarea arieratelor, inclusiv plasarea companiilor în insolvenţă sau lichidare. MFP se va asigura că planurile prezentate de ministere sunt în concordanţă cu toată traiectoria generală de reducere a arieratelor stabilită în cadrul programului şi va întocmi un raport centralizator care va evidenţia în mod clar companiile şi acţiunile care vor fi întreprinse pentru respectarea traiectoriei generale. Acest raport centralizator va fi prezentat FMI până la finele lunii aprilie 2014 (criteriu de referinţă structural). 40. Cea de-a doua axă a abordării noastre constă în măsuri de îmbunătăţire a guvernanţei, transparenţei şi monitorizării ÎS. Am numit consiliul întreprinderii de stat producătoare de energie hidroelectrică (Hidroelectrica) până la finele lunii noiembrie 2013, în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice (finele lunii noiembrie 2013 criteriu de referinţă structural). Colaborăm de asemenea cu Banca Mondială pentru a contracta un consultant independent care să realizeze o analiză a modului în care este implementată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011. Analiza va fi publicată după finalizarea sa, iar intenţia noastră este de a utiliza constatările acesteia pentru a îmbunătăţi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011, între altele prin îmbunătăţirea funcţiei MFP de supervizare a întreprinderilor de stat. În urma evaluării, vom elabora linii directoare pentru implementarea acestei ordonanţe în toate ministerele. Totodată, în vederea îmbunătăţirii managementului şi performanţei întreprinderilor de stat vom clarifica şi îmbunătăţi, cu sprijinul Băncii Mondiale, rolurile şi responsabilităţile diferitelor agenţii care acţionează ca acţionari ai întreprinderilor de stat în numele statului (de exemplu, ministerele de resort, MFP, alte agenţii ale statului). În schimb, legea privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice nu a fost adoptată de Parlament până la finele lunii septembrie 2013. Ne propunem acum să aşteptăm finalizarea analizei independente înainte de a obţine aprobarea de către Parlament a acestei legi. Printre alte prevederi, legea va înăspri criteriile profesionale aplicabile membrilor numiţi în consilii şi în funcţiile de conducere şi va conferi MFP autoritatea legală de a supraveghea implementarea adecvată a acestei legi. 41. Ne menţinem angajamentul de a consolida transparenţa operaţiunilor ÎS, fapt ce va asigura mai bine că toate operaţiunile ÎS sunt realizate în direcţia creării de valoare în beneficiul tuturor românilor. În mod special, toate contractele bilaterale noi ale producătorilor de electricitate vor continua să fie încheiate întro manieră transparentă şi nediscriminatorie, la preţurile de pe piaţă, prin bursa de energie OPCOM. Am realizat, în 2013, progrese semnificative, iar cota anuală de electricitate tranzacţionată pe OPCOM a României a crescut de la 35 procente în 2012 la 73 procente în 2013 din oferta totală. Rapoartele anuale privind performanţa ÎS vor fi publicate în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a ÎS. De asemenea, vom depune toate eforturile pentru a soluţiona opiniile calificate de audit referitoare la situaţiile financiare anuale ale ÎS. Deşi bugetele pe anul 2014 ale ÎS trebuiau transmise la MFP la o lună de la aprobarea bugetului de stat, au existat unele întârzieri, îndeosebi la bugetele companiilor CFR - S.A. şi CFR Călători - S.A. Vom avea aceste bugete aprobate până la mijlocul lunii martie 2014, cel mai târziu. 42. Cea de-a treia axă constă în măsuri de îmbunătăţire a cadrului de formare a preţurilor şi a eficienţei sectoarelor energiei şi transporturilor. Vom continua să implementăm foile de parcurs pentru preţurile la electricitate şi gaze şi se va aplica în continuare mecanismul de transmitere pentru achiziţiile de electricitate şi gaze de către societăţile de furnizare. Pentru electricitate, dereglementarea completă a preţurilor la electricitate pentru consumatorii industriali s-a realizat până la data de 1 ianuarie 2014 şi pentru consumatorii casnici se va realiza până la data de 31 decembrie 2017. Pentru gaze naturale, am majorat preţurile reglementate în octombrie şi ianuarie, conform cerinţelor din foaia de parcurs a liberalizării preţului la gaze. Intenţionăm să implementăm restul foii de parcurs pentru dereglementarea preţurilor la gaze conform planificării pentru a realiza dereglementarea completă pentru consumatorii industriali până cel târziu la data de 31 decembrie 2015 şi pentru consumatorii casnici până la data de 31 decembrie 2018. Avem în vedere dereglementarea preţurilor la gaze pentru consumatorii industriali mai devreme decât am planificat, pe baza unui studiu de risc. Dacă este necesar, această dereglementare ar fi însoţită de condiţia ca producătorii să vândă un anumit procent din producţia proprie de gaz disponibilă pe piaţa competitivă, iar furnizorii cu ridicata să tranzacţioneze un anumit procent din vânzările proprii estimate prin utilizarea platformelor centralizate de gaze autorizate de ANRE. ANRE va efectua o analiză de risc, pe baza căreia va decide dereglementarea mai devreme pentru furnizorii cu ridicata. Vom continua de asemenea să luăm măsuri de consolidare a OPCOM ca platformă de tranzacţionare a energiei şi gazelor, inclusiv prin diversificarea acţionariatului. Mai mult, Guvernul va elabora o nouă strategie în sectorul energetic pentru a ajuta la asigurarea securităţii energetice a României şi realizarea potenţialului sectorului energetic ca motor al creşterii economice prin investiţii şi exporturi. 43. Am realizat progrese semnificative în implementarea agendei noastre de privatizare. Prin oferte publice iniţiale (OPI) am vândut 10 procente din acţiuni la compania de energie nucleară (Nuclearelectrica) înainte de luna octombrie 2013 şi 15 procente din acţiuni la compania producătoare de gaze naturale controlată de stat (Romgaz) în luna noiembrie. Ambele OPI-uri au fost suprasubscrise şi au generat venituri brute de aproximativ 450 milioane euro. De consemnat în mod special, tranzacţia Romgaz s-a perfectat în intervalul superior al marjei de preţ. De asemenea, în cadrul OPI de la Romgaz a fost pentru prima dată când am emis titluri GDR (Global Depository Receipts) împreună cu o ofertă publică pe Bursa de Valori Bucureşti. Experienţa căpătată din tranzacţiile de la Nuclearelectrica şi Romgaz va fi utilizată în pregătirea de OPI la alte companii energetice. În mod deosebit, intenţionăm să emitem titluri GDR sau să procedăm la o listare duală în cazul OPI-urilor de la compania de furnizare şi distribuţie de electricitate deţinută de stat (Electrica) şi la Hidroelectrica. Cu excepţia celor prevăzute în planul de reorganizare al companiei Hidroelectrica, precum şi în cele de mai jos pentru Electrica şi Oltenia, nu vom diviza şi/sau fuziona societăţile sau activele societăţilor programate pentru OPI-uri, nici direct nici indirect prin iniţiative legislative precum proiectul legilor companiilor tip holding. Alte acţiuni întreprinse sau ce urmează a fi întreprinse pentru a pregăti OPI-urile următoare, toate constituind criterii de referinţă structurale în cadrul programului includ:
– Electrica: Am angajat un consultant de tranzacţie pentru OPI la mijlocul lunii septembrie 2013. Se lucrează în prezent la separarea de Electrica prin lichidare a trei societăţi regionale de întreţinere generatoare de pierderi şi la scoaterea din Electrica, înainte de OPI, a participaţiilor minoritare deţinute de aceasta la societăţi de distribuţie deja privatizate. Am angajat de asemenea un consultant juridic internaţional care să promoveze oferta peste hotare. Mai mult, vom soluţiona problema neplăţii de către CFR Infrastructură a achiziţiilor sale de electricitate de la Electrica înainte de OPI.
– Hidroelectrica: Am asigurat anularea recursului formulat de guvern împotriva hotărârii judecătoreşti pronunţate împotriva hotărârii de guvern iniţiale de a vinde acţiuni ale Hidroelectrica înainte de data de 30 septembrie. În luna decembrie am emis o nouă hotărâre de guvern pentru vânzarea a 15 procente din acţiunile deţinute de stat la Hidroelectrica şi am selectat un consultant de tranzacţie. În luna februarie, Curtea de Apel a plasat din nou Hidroelectrica în insolvenţă, până la soluţionarea pretenţiilor legale formulate de distribuitorii de energie împotriva companiei. Ne menţinem angajamentul de a lansa o OPI la Hidroelectrica, în conformitate cu criteriul de referinţă structural, de îndată ce compania iese din insolvenţă.
– Oltenia: Consultantul de tranzacţie şi-a finalizat acţiunile de due diligence pe aspectele financiare, legale şi de mediu. Am iniţiat procedura de selecţie pentru angajarea unui consultant care să realizeze o evaluare a rezervelor de cărbuni. Cu toate acestea, vor trebui rezolvate un număr de calificări materiale identificate de auditul financiar pe 2012 al companiei. Vom încuraja cu fermitate echipa de conducere de la complexul Oltenia să lucreze îndeaproape cu consultantul de tranzacţie pentru a depăşi aceste obstacole şi a pregăti compania pentru oferta publică iniţială (OPI), inclusiv măsuri posibile de restructurare sau desprindere a minei Berbeşti, pentru diminuarea arieratelor companiei în aşa fel încât aceasta să devină mai atractivă potenţialilor cumpărători.44. În pofida eforturilor noastre, privatizarea majoritară a companiei feroviare de marfă deţinută de stat (CFR Marfă) nu a fost finalizată înainte de expirarea termenului prevăzut în hotărârea de guvern prin care se aproba tranzacţia. Deşi privatizarea nu s-a finalizat, Consiliul Concurenţei a confirmat că operaţiunea de transformare a datoriei în acţiuni menită să reducă arieratele nu va fi considerată ajutor de stat atât timp cât există o intenţie credibilă de privatizare a companiei CFR Marfă. În 2013, CFR Marfă a înregistrat o pierdere din exploatare care s-a situat în ţinta soldului operaţional global. Pentru a asigura viabilitatea companiei CFR Marfă, intenţionăm o restructurare agresivă a companiei şi continuarea procesului de privatizare. Am aprobat bugetul companiei CFR Marfă pentru anul 2014 care se bazează pe o listă de măsuri concrete de restructurare, printre care se numără reducerea costurilor de personal, vânzarea la fier vechi a vagoanelor uzate moral şi stoparea livrărilor către clienţi ce au arierate faţă de CFR Marfă, ce vor genera un excedent operaţional în 2014 şi un flux pozitiv de lichidităţi. Conducerea CFR Marfă a acţionat deja în această direcţie prin încheierea recentă a unor contracte noi de servicii de transport de marfă şi începerea discuţiilor cu sindicatul în vederea reducerii costurilor de personal conform celor prevăzute în buget, cu intrare în vigoare de la finele lunii martie 2014. Ministerul Transporturilor se angajează să susţină pe deplin echipa de conducere de la CFR Marfă pentru implementarea acestor măsuri. Rezultatele operaţionale ale CFR Marfă vor fi monitorizate în continuare prin intermediul ţintei indicative trimestriale existente stabilite pentru rezultatele operaţionale realizate de cele trei companii principale din domeniul feroviar. Am stabilit, de asemenea, o nouă ţintă indicativă trimestrială referitoare la acumularea de arierate de către CFR Marfă. Ţinta este stabilită la valoarea zero, excluzându-se dobânzile şi penalităţile aferente arieratelor, pentru toată perioada rămasă din program şi va constitui un indicator care să evidenţieze din vreme succesul restructurării. Restructurarea CFR Marfă este esenţială şi încadrarea în ţintele indicative constituie priorităţi în cadrul programului. În eventualitatea în care restructurarea nu generează rezultatele dorite, fapt ce va fi reflectat în ratarea ţintei de arierate la CFR Marfă, vom lua în considerare alte opţiuni de a continua procesul de restructurare, inclusiv pe cele menţionate în paragraful 39. În luna decembrie am aprobat o hotărâre de guvern pentru continuarea privatizării CFR Marfă cu un investitor strategic, lucru care preconizăm că va avea loc în luna mai 2015. 45. Am îndeplinit ţinta indicativă a lunii decembrie referitoare la soldul operaţional agregat pentru trei dintre cele mai mari companii din sectorul feroviar şi filialele acestora. Vom continua să lucrăm îndeaproape cu Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) pentru a reforma sectorul feroviar cu scopul de a îmbunătăţi performanţele financiare şi operaţionale ale ÎS din sectorul căilor ferate şi a calităţii serviciilor feroviare. Un element-cheie al procesului de reformă va fi stoparea acumulării de arierate ale CFR Marfă şi companiei feroviare de stat de transport pasageri (CFR Călători) către compania feroviară de infrastructură deţinută de stat (CFR Infrastructură) şi acumularea de arierate de către cele trei companii feroviare către bugetul general consolidat şi către furnizorii de electricitate. Pe baza subvenţiilor de la bugetul pe anul 2014, vom aproba bugetele pentru CFR - S.A. şi CFR Călători - S.A. în conformitate cu angajamentele asumate de noi în cadrul acestui program. Bugetele vor asigura finanţarea integrală a obligaţiilor menţionate mai sus. Totodată, plăţile de subvenţii aferente anului 2014, ce vor fi efectuate lunar, se vor utiliza întâi pentru a acoperi taxele de acces şi de electricitate şi obligaţiile la bugetul de stat, restul sumelor urmând a fi utilizate pentru alte cheltuieli. Aceasta este probabil să impună restructurarea în continuare a CFR Călători şi CFR Infrastructură. Măsurile de îmbunătăţire a performanţelor operaţionale şi financiare a acestor societăţi ar putea include:
– CFR Infrastructură: Am convenit cu BERD o foaie de parcurs pentru soluţionarea deficienţelor în îndeplinirea condiţionalităţilor şi a altor termeni din acordul de împrumut semnat cu BERD în anul 2012 şi disponibilizarea celei de-a doua tranşe de împrumut în funcţie de progresele înregistrate în implementarea foii de parcurs. Vom lucra de asemenea cu BERD la termenii de referinţă pentru angajarea unui consultant care să elaboreze un plan de acţiune în vederea restructurării. Totodată, vom aproba o hotărâre de guvern pentru închirierea sau închiderea a 700 km de cale ferată. Intenţionăm ca această măsură să fie urmată de închirierea sau închiderea a încă 900 km de cale ferată în cursul anului 2014. Estimăm că aceste acţiuni vor genera economii anuale de 70 de milioane RON. Vom continua să ocupăm posturile de conducere şi din consiliul CFR Infrastructură respectând litera şi spiritul procedurilor descrise în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a ÎS.
– CFR Călători: Conducerea de la CFR Călători a adoptat un număr de măsuri pentru a îmbunătăţi activitatea companiei, inclusiv majorarea preţului biletelor cu până la 10 procente în luna septembrie şi instituirea unor controale mai bune asupra veniturilor obţinute din vânzarea de bilete, reducerea consumului de combustibili cu 20 de procente şi a cheltuielilor cu salariile cu 5 procente, prin reducerea naturală a numărului de salariaţi si reducerea numărului de zile lucrătoare, şi prin întreruperea serviciilor pe cinci sectoare de cale ferată neprofitabile. Până la mijlocul lunii martie 2014 vom modifica în continuare formula de calcul a OSP pentru a acorda o pondere mai mare kilometrilor tren-pasageri parcurşi.46. Vom continua, de asemenea, şi reforma de reglementare a sectorului feroviar. Au fost elaborate şi discutate cu toţi cei implicaţi scheme de performanţă în materie de întârzieri. Operatorii feroviari şi administratorul infrastructurii îşi propun să introducă aceste scheme în contractele lor de acces pentru anul 2014. A fost elaborat în cooperare cu Banca Mondială un sistem de stimulente pentru administratorul infrastructurii, pentru ca acesta să îşi diminueze costurile şi tarifele unitare. Vom introduce acest sistem în actul adiţional pe 2014 la contractul de activitate al CFR Infrastructură. Pieţele muncii 47. Codul Muncii a continuat să îmbunătăţească funcţionarea pieţei muncii, pe fondul creşterii uşoare a cotei contractelor pe durată determinată de la 8,2 la sută din totalul contractelor active în anul 2012 la 8,4 la sută în 2013. Vom continua monitorizarea implementării Legii dialogului social, asigurându-ne că orice amendament va fi implementat în urma consultării părţilor implicate, prin procedura legislativă normală. Propunerile de posibile amendamente primite de la partenerii sociali în luna decembrie a anului trecut, dacă vor fi apreciate ca fiind corespunzătoare, vor fi transmise spre dezbatere în Parlament. Ne vom continua cooperarea cu Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) pentru a ne asigura că legislaţia respectă convenţiile OIM. 48. Având în vedere şomajul ridicat în rândul populaţiei tinere din România, implementăm Planul Naţional de Locuri de Muncă adoptat în aprilie 2013 şi până în luna aprilie 2014 elaborăm indicatorii de progres. Totodată, ne propunem să introducem şi alte măsuri de îmbunătăţire a tranziţiei tinerilor români către piaţa muncii. Planul de implementare a Garanţiei pentru tineret 2014-2015, aprobat de Guvern în decembrie 2013, care include măsuri eligibile pentru sprijin din partea Iniţiativei pentru ocupare în rândul tinerilor, a fost transmis spre analiză Comisiei Europene. Se anticipează că proiectele-pilot demarate în cadrul acestei iniţiative vor oferi informaţii mai bune despre evoluţia în carieră şi despre instruirea unui grup-ţintă de tineri la nivel naţional. Legislaţia secundară la Legea uceniciei, ce introduce un model dual de ucenicie, şi o lege ce facilitează obţinerea de experienţă profesională de către tinerii absolvenţi de studii superioare au fost adoptate în luna decembrie. Ne aşteptăm ca noua şcoală profesională bazată pe activitate profesională şi schema de instruire profesională, aflate acum în cel de-al doilea an, să atragă un număr crescut de studenţi şi firme partenere, ca urmare a modificărilor aduse în luna decembrie la Legea educaţiei naţionale, prin care durata acesteia a fost extinsă cu un an. Iniţiative legislative 49. Curtea Constituţională a României a declarat neconstituţionale modalitatea de promulgare a Codului insolvenţei prin ordonanţă de urgenţă a Guvernului şi o parte din conţinutul acestuia. Prin urmare, a fost demarată o nouă procedură de adoptare, prin care Codul insolvenţei a fost aprobat ca proiect de lege de către Guvern şi a fost transmis la Parlament pentru adoptare. Vom continua procesul de consultare cu toate părţile implicate pentru a propune Parlamentului, cu ocazia dezbaterii pe tema proiectului de cod, o serie de amendamente menite să susţină mai bine salvarea din timp a firmelor viabile şi ieşirea rapidă din insolvenţă a celor neviabile. Aceste propuneri vor fi elaborate prin consultare cu echipa FMI privind, cel puţin: procedurile prealabile declarării insolvenţei, voturile creditorilor, finanţarea prioritară, suspendarea automată, ordinea creanţelor şi cerinţele de notificare, mecanisme prin care se previn abuzuri din partea asociaţilor/administratorilor ce ar putea conduce la eşuarea planului de reorganizare, sporirea transparenţei privind procedura de insolvenţă, inclusiv prin asigurarea accesului public la informaţiile referitoare la asociaţi/acţionari semnificativi şi administratori ai companiilor aflate în insolvenţă (prin Registrul Comerţului) (criteriu de referinţă structural stabilit pentru finele lunii aprilie 2014). 50. Vom revizui proiectul legii companiilor de tip holding, în prezent în Parlament, în concordanţă cu bunele practici internaţionale. Tabelul 1. România: Ţinte cantitative în cadrul programului 
1/ Cifra aferentă lunii decembrie 2012 reprezintă stocul. Raportat la ratele de schimb şi preţul aurului din program. 2/ Ţinta la decembrie 2013 este ajustată în sus cu 700 milioane lei pentru a reflecta o finanţare peste nivelul programat datorită tragerilor din programul DPL-DDO cu Banca Mondială. 3/ Cifre cumulate pe parcursul anului calendaristic (de exemplu, cifra din septembrie 2013 este cumulată de la 1 ianuarie 2013). Ţinta din septembrie 2013 este ajustată în jos cu 159 milioane lei pentru cheltuieli peste nivelul programat cu cofinanţarea naţională a proiectelor UE. Ţinta din decembrie 2013 este ajustată în jos cu 600 milioane lei pentru cheltuieli peste nivelul programat cu cofinanţarea naţională a proiectelor UE. Tabelul 2. România: Performanţe pentru prima şi a doua evaluare 
1/ Se propune modificarea acestui criteriu de referinţă structural pentru a se preciza că acţiunea solicitată este transmiterea proiectului de lege către Parlament. 2/ Se propune modificarea acestui criteriu de referinţă structural pentru a se facilita monitorizarea. 3/ Conţinutul acestui criteriu de referinţă a fost modificat: mărimea OPI a fost majorată de la 10 la 15 procente şi s-a renunţat la menţiunea legată de majorarea de capital programată. ANEXA II România: Memorandum tehnic de înţelegere 1. Prezentul memorandum tehnic de înţelegere (MTÎ) defineşte variabilele incluse în criteriile de performanţă cantitative şi în ţintele indicative specificate în Memorandumul de politici economice şi financiare (MPEF), premisele principale, metodele care vor fi utilizate pentru evaluarea performanţei programului şi cerinţele de raportare în vederea asigurării unei monitorizări adecvate a evoluţiilor economice şi financiare. Criteriile de performanţă cantitative şi ţintele indicative şi criteriile de referinţă structurale pentru 2013 şi 2014 sunt prezentate în tabelele 1 şi, respectiv, 2 ale MPEF. 2. În accepţiunea programului, cursurile de schimb ale leului românesc (RON) faţă de euro se stabilesc la RON 4,4588 = 1 Euro, faţă de dolarul SUA la RON 3,4151 = 1 USD, faţă de yenul japonez la RON 3,4480 = 100 Yeni şi faţă de lira sterlină la RON 5,207 = 1 liră sterlină, iar preţul aurului este stabilit la RON 132,1562 pe gram, după cum este afişat pe website-ul Băncii Naţionale a României (BNR) la data de 30 iunie 2013. Cursurile de schimb faţă de alte valute, acolo unde sunt aplicabile, vor fi de asemenea acelea postate pe website-ul BNR în data de 30 iunie 2013. 3. În accepţiunea programului, bugetul general consolidat include entităţile definite în bugetele anilor 2013 şi 2014. Acestea sunt: guvernul central (bugetul de stat, entităţile de stat autofinanţate incluse în buget etc.), autorităţile locale, fondurile de asigurări sociale (pensii, sănătate şi şomaj) şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România. Prezenta definiţie a bugetului general consolidat include de asemenea orice fonduri noi sau alte programe speciale bugetare şi extrabugetare care ar putea fi create pe parcursul perioadei programului pentru a desfăşura o operaţiune de natură fiscală, aşa cum se defineşte în Manualul FMI pentru statisticile financiare guvernamentale 2001. Autorităţile vor informa imediat experţii FMI cu privire la crearea oricăror astfel de fonduri sau programe noi. Criterii de performanţă cantitative, ţinte indicative, intervalul de consultare pe inflaţie şi criterii de performanţă permanente A. Limita privind variaţia rezervelor internaţionale nete 4. În accepţiunea programului, rezervele internaţionale nete (RIN) sunt definite ca RIN ale BNR minus obligaţiile Trezoreriei faţă de Fondul Monetar Internaţional. 5. RIN ale BNR sunt definite ca valoarea în euro a activelor externe brute ale BNR minus pasivele externe brute ale BNR şi vor fi măsurate pe baza definiţiilor operaţionale ale BNR, şi nu a celor contabile. Activele şi pasivele externe denominate în alte monede decât euro vor fi convertite în euro la cursurile de schimb şi preţul aurului din program. 6. Activele externe brute ale BNR se definesc ca incluzând deţinerile de aur monetar, DST ale BNR, poziţia rezervei ţării la FMI, deţinerile de numerar, titluri şi depozite în străinătate în valute străine convertibile. Se exclud din rezervă: (i) metale preţioase, altele decât aurul monetar; (ii) activele în valute neconvertibile; (iii) active nelichide; (iv) orice active care sunt gajate, colateralizate sau se află sub o altă obligaţie, dacă acestora nu le este asociat şi un pasiv extern brut; (v) creanţe asupra rezidenţilor; şi (vi) creanţe în valută decurgând din instrumente derivate în monede străine vizavi de moneda naţională (cum ar fi futures, forwards, swaps şi options). 7. Pasivele externe brute ale BNR se definesc ca toate pasivele în valute străine faţă de rezidenţi şi nerezidenţi, inclusiv angajamentele de vânzare de valute străine decurgând din instrumente derivate (cum ar fi futures, forwards, swaps şi options), depozitele în valută ale băncilor constituite ca rezerve minime obligatorii şi tot creditul nerambursat de la FMI, dar excluzând depozitele în valută ale Guvernului la BNR. Limita pentru variaţia cumulată a RIN de la începutul anului 2013 şi 2014 (în milioane euro)1/ 
1/ CP = criteriu de performanţă; date pentru finele lunii. Rulajele sunt cumulate de la începutul aceluiaşi an calendaristic (de exemplu, cifra din iunie 2013 este cumulată de la 1 ianuarie 2013). Stocurile curente sunt obţinute prin adunarea rulajelor la stocul de la finalul anului precedent. 8. Ţintele RIN vor fi ajustate (i) în sus (în jos) cu surplusul (deficitul) din tragerile în cadrul programului faţă de proiecţia de bază [tragerile în program se definesc ca trageri externe de la creditorii oficiali (BM şi CE) care sunt utilizabile pentru finanţarea bugetului de stat total] şi (ii) în jos cu întregul cuantum al deficitului realizat faţă de proiecţia de bază din plasamentul de obligaţiuni externe al MFP. Tragerile din programul extern şi al MFP - Proiecţii de bază (în milioane euro)1 
1 Rulajele sunt cumulate de la începutul aceluiaşi an calendaristic (de exemplu, cifra din iunie 2013 este cumulată de la 1 ianuarie 2013). B. Mecanismul de consultare pentru rata inflaţiei la 12 luni 9. Intervalele de consultare trimestriale în jurul ratei proiectate a inflaţiei pe 12 luni în preţuri de consum [aşa cum sunt măsurate de indexul preţurilor de consum (IPC), publicat de Institutul Naţional de Statistică] sunt specificate mai jos. În cazul în care rata inflaţiei IPC an-la-an se află în afara intervalelor exterioare specificate mai jos, autorităţile vor efectua o consultare cu FMI cu privire la politicile propuse ca răspuns înainte de a solicita alte achiziţii în cadrul programului. În plus, BNR va avea discuţii cu experţii FMI în cazul în care rata inflaţiei IPC an-la-an se situează în afara intervalelor interioare specificate pentru finele fiecărui trimestru în tabelul de mai jos. Intervalul de consultare pe inflaţie 
C. Criteriu de performanţă privind soldul bugetului general consolidat 10. Deficitul bugetar pentru anii 2013 şi 2014 va fi monitorizat prin soldul cash al bugetului general consolidat în clasificarea GFS 1986. Conform metodologiei naţionale, veniturile şi cheltuielile aferente fondurilor UE vor fi tratate pe bază de angajament. Orice încasări din privatizare vor fi tratate ca articol sub linie. Autorităţile se vor consulta cu experţii FMI cu privire la măsurile de corecţie în cazul unor nerealizări în materie de venituri şi finanţare guvernamentală. Limita cumulată pentru soldul bugetului general consolidat1/ 
1/ Cifre cumulate pe parcursul anului calendaristic (de exemplu, cifra din iunie 2013 este cumulată începând din 1 ianuarie 2013). 11. Limita cumulată pentru soldul bugetului general consolidat va fi ajustată în sus cu nerealizările de cheltuieli aferente cofinanţării naţionale a proiectelor cu finanţare UE (exclusiv cofinanţarea din fonduri de top-up). Pentru finele lunii martie 2014, soldul bugetului general consolidat va fi ajustat în sus cu nerealizările de cheltuieli trimestriale aferente cofinanţării naţionale a proiectelor cu finanţare UE (exclusiv cofinanţarea din fonduri de top-up) raportate la un scenariu de bază de 3.223 milioane RON, în limita a 650 milioane RON. Pentru finele lunii iunie 2014, soldul bugetului general consolidat va fi ajustat în sus cu nerealizările de cheltuieli trimestriale aferente cofinanţării naţionale a proiectelor cu finanţare UE (exclusiv cofinanţarea din fonduri de top-up) raportate la un scenariu de bază de 3.223 milioane RON, în limita a 650 milioane RON. 12. Ministerul Finanţelor Publice (MFP) va furniza de asemenea date lunare pentru a măsura deficitul sub linie. Soldul bugetului general consolidat măsurat sub linie va include:
Din care: (a) finanţare temporară pentru proiecte UE, din care finanţare temporară pentru proiectele finanţate din fonduri structurale şi de coeziune; (b) rambursări de la UE pentru proiecte cu finanţare UE, din care rambursări pentru proiectele cu finanţare din fonduri structurale şi de coeziune. Se vor furniza de asemenea şi datele privind soldul iniţial şi soldul final al contului de Trezorerie. 13. Dacă diferenţa dintre deficitul bugetului general consolidat măsurat deasupra liniei şi sub linie este mai mare de 200 milioane de lei în fiecare trimestru pe parcursul anului 2014, MFP se va consulta cu experţii FMI. Ţinta de deficit pentru primul trimestru include un împrumut de trezorerie pentru CFR Călători pentru eliminarea de arierate, împrumut care va fi înregistrat la prima rectificare bugetară drept cheltuială bugetară. Deficitul total al anului include 220 milioane RON alocaţi acestui scop. D. Ţinta indicativă privind stocul împrumuturilor nete acordate din Trezorerie pentru proiectele finanţate din fonduri UE 14. Ministerul Finanţelor Publice poate acorda împrumuturi nete din Trezorerie beneficiarilor de proiecte finanţate din fonduri structurale şi de coeziune UE, împrumuturi definite ca finanţare temporară pentru proiecte UE minus rambursările de la UE pentru proiecte cu finanţare din fonduri structurale şi de coeziune UE. Stocul net la finele lunii martie şi la finele lunii iunie 2014 nu poate depăşi 4 miliarde RON (ţinte indicative). E. Criteriu de performanţă limitând emiterea de garanţii guvernamentale către sectorul privat nefinanciar şi întreprinderile publice 15. Emiterea de garanţii guvernamentale către sectorul privat nefinanciar şi către întreprinderile publice va fi limitată pe parcursul duratei programului. Plafoanele sunt precizate în tabelul de mai jos. 
F. Criteriu de performanţă privind stocul de arierate interne al bugetului de stat şi sistemului de asigurări sociale 16. Criteriul de performanţă stabilit cu privire la stocul de arierate la nivelul bugetului de stat şi al fondurilor sociale (definite în punctul 3 mai sus) are în vedere eliminarea lor pe durata programului. Stocul va fi măsurat fără a se lua în considerare arieratele interguvernamentale, dar Guvernul va raporta atât arieratele brute, cât şi arieratele nete. În caz de necesitate, Guvernul va lua măsurile corective pentru a preveni acumularea de noi arierate. În accepţiunea programului, arierate înseamnă sume de plată trecute de scadenţă cu 90 de zile (în conformitate cu definiţia cheltuielilor din ESA95). Autorităţile se vor consulta cu echipa FMI în cazul în care noi arierate sunt contestate ca urmare a auditului efectuat de Unitatea centrală de armonizare a sistemelor de management financiar şi control. Ca articol de memorandum, arieratele spitalelor de la administraţia centrală vor fi raportate separat. 
G. Criteriu de performanţă permanent privind neacumularea de arierate externe la nivelul bugetului general consolidat 17. La nivelul bugetului general consolidat nu se vor acumula arierate la plăţile externe pe durata programului. În accepţiunea acestui criteriu de performanţă, un arierat la plata externă va fi definit ca o plată a bugetului general consolidat care nu a fost efectuată în termen de 7 zile de la data scadenţei. Criteriul de performanţă se va aplica pe bază permanentă. H. Ţinta indicativă privind cheltuielile curente primare ale bugetului general consolidat 18. Ţinta indicativă privind cheltuielile curente primare ale bugetului general consolidat este definită ca incluzând cheltuielile de personal, cheltuielile cu bunurile şi serviciile exclusiv fonduri UE (specificate în categoria de împrumuturi externe nerambursabile), subvenţii, transferuri către entităţi publice, pensii (categoria de asistenţă socială din bugetul asigurărilor sociale), ajutorul de stat şi alte cheltuieli din categoria alte transferuri, Fondul de rezervă şi alte cheltuieli clasificate în tabelele de raportare lunară. Cifrele realizate (faţă de care se va compara ţinta) vor include plăţile aferente planurilor de reducere a arieratelor şi cheltuielile finanţate prin taxa de claw-back. 
1 Cifre cumulate pe parcursul anului calendaristic (de exemplu, cifra din iunie 2013 este cumulată începând cu 1 ianuarie 2013). I. Ţintă indicativă privind arieratele la nivelul bugetelor locale 19. Ţinta indicativă privind stocul de arierate interne la nivelul bugetelor locale are în vedere neacumularea de noi arierate şi reducerea lor pe durata programului. În caz de necesitate, Guvernul va lua măsuri corective pentru a preveni acumularea de noi arierate. În accepţiunea programului, arierate înseamnă sume de plată trecute de scadenţă cu 90 de zile (în conformitate cu definiţia cheltuielilor din ESA95). Ca articol de memorandum, arieratele spitalelor de la administraţia locală vor fi raportate separat, trimestrial. 
J. Absorbţia fondurilor UE 20. Contribuţia din fonduri UE menţionată în condiţionalitatea MTÎ va fi măsurată luând în calcul cheltuielile eligibile din fondurile structurale şi de coeziune (FSC) şi din Fondul European Agricol şi de Dezvoltare Rurală (FEADR). K. Monitorizarea întreprinderilor publice 21. Întreprinderile de stat sunt definite ca fiind toate companiile, inclusiv institutele de cercetare, înregistrate în baza Legii nr. 31/1990 (modificată) şi regiile autonome organizate în baza Legii nr. 15/1990 (modificată), în care ponderea cumulată a capitalului public este de peste 50 procente inclusiv, deţinut direct sau indirect de autorităţile centrale ori locale. 22. Se stabilesc ţinte indicative trimestriale pentru trimestrele I şi II ale anului 2014 pentru soldul agregat operaţional net de subvenţii şi de efectele operaţiunilor financiare şi contabile nerecurente (one-off) acumulat pe an calendaristic, pentru următoarele întreprinderi publice: C.N. Căi Ferate CFR - S.A. şi 5 dintre filialele sale (S.C. Intervenţii Feroviare - S.A., Informatică Feroviară - S.A., S.C. Sere şi Pepiniere - S.A., S.C. Electrificare CFR - S.A. şi S.C. Întreţinere Mecanizată - S.A.), S.N. de Transport Feroviar de Marfă „CFR Marfă“ - S.A. şi filiala sa (S.C. Întreţinere şi Reparaţii Locomotive şi Utilaje - S.A.) şi S.N. Transport Feroviar de Călători „CFR Călători“ - S.A. şi filiala sa (S.C. de Reparaţii Locomotive C.F.R. SCRL Braşov - S.A.). Datele vor fi furnizate împreună cu rezultatele operaţionale de către companie. Ţintele vor fi următoarele: 
1 Cifre cumulate pe parcursul anului calendaristic (de exemplu, cifra din iunie 2013 este cumulată începând din 1 ianuarie 2013). 23. În cazul în care una dintre aceste întreprinderi se află plasată în procedură de insolvenţă sau lichidare, eveniment ce intervine atunci când se înscrie în registrul comerţului că întreprinderea a intrat în procedură de insolvenţă sau de lichidare, ori dacă pachetul majoritar de acţiuni a fost privatizat, eveniment ce intervine atunci când se încasează plata de la o entitate în care statul nu deţine o participaţie care să îi confere control asupra acesteia, în schimbul pachetului majoritar de acţiuni ale întreprinderii, ţinta agregată menţionată mai sus nu se va ajusta cu soldul ţintei soldului operaţional iniţial stabilit pentru acea companie. În cazul în care oricare dintre companiile menţionate mai sus este divizată creându-se o nouă companie, ambele companii vor rămâne sub monitorizare. Dacă unele dintre companiile menţionate mai sus sunt comasate, companiile nou-create vor rămâne sub monitorizare. 24. Se stabilesc ţinte indicative trimestriale pentru trimestrele I şi II ale anului 2014 pentru stocul sumelor de plată al întreprinderilor de stat deţinute de administraţia centrală, ce nu au fost efectuate până la data scadenţei. Stocul exclude sumele de plată restante ale acelor întreprinderi de stat deţinute de administraţia centrală ce sunt deja în procedură de insolvenţă sau de lichidare. Data iniţială de măsurare a stocului este 31 decembrie 2012. Datele se vor raporta la nivel de companie. Ţintele vor fi următoarele: 
1 Începând cu finele lunii martie 2014, plăţile restante acumulate şi raportate de companii pe perioada în care se află în procedură de insolvenţă vor fi excluse din ţintă. În cazul în care una dintre aceste întreprinderi se află în procedură de insolvenţă sau lichidare, eveniment ce intervine atunci când se înscrie în registrul comerţului că întreprinderea a intrat în procedură de insolvenţă sau de lichidare, ori dacă pachetul său majoritar de acţiuni a fost privatizat, eveniment ce intervine atunci când se încasează plata de la o entitate în care statul nu deţine o participaţie care să îi confere control asupra acesteia, în schimbul pachetului majoritar de acţiuni ale întreprinderii, ţinta agregată menţionată mai sus nu se va ajusta cu sumele de plată restante ale acelei companii. În cazul în care oricare dintre companiile menţionate mai sus este divizată creându-se o nouă companie, ambele companii vor rămâne sub monitorizare. Dacă unele dintre companiile menţionate mai sus sunt comasate, companiile nou-create vor rămâne sub monitorizare. 25. Se stabilesc ţinte indicative trimestriale pentru trimestrele I şi II ale anului 2014 pentru stocul principalului de plată ce a depăşit data scadenţei de la S.N. de Transport Feroviar de Marfă „CFR Marfă“ - S.A. şi subsidiara sa (S.C. Întreţinere şi Reparaţii Locomotive şi Utilaje - S.A.). Data de la care se începe măsurarea stocului principalului va fi 31 decembrie 2013. Ţinta exclude dobânzile şi penalităţile existente şi viitoare calculate la stocul de plăţi restante la data de 31 decembrie 2013. Ţintele vor fi următoarele: 
L. Cerinţe de raportare pentru acţiunile prealabile 26. Îndeplinirea acţiunii prealabile referitoare la raportarea acţiunilor întreprinse pentru reducerea arieratelor la ÎS presupune primirea de către FMI: • pentru cele 3 întreprinderi de stat S.C. Intervenţii Feroviare - S.A., S.C. Servicii Energetice Oltenia - S.A. Filiala Electrica, S.C. Tipografica Filaret - S.A. aflate în proceduri de insolvenţă sau lichidare - a hotărârilor adunării generale a acţionarilor privind plasarea în procedură de insolvenţă sau lichidare; • pentru plata de la buget în sumă de cel puţin 220 milioane RON pentru eliminarea parţială a arieratelor companiilor feroviare către furnizorii de electricitate - a ordonanţei de urgenţă a Guvernului şi a cererii aprobate de retragere; • pentru plata de la buget pentru eliminarea arieratelor CNADNR la 31 decembrie 2013 - a documentului de deschidere de credit; • pentru închirierea sau închiderea a peste 700 km desfăşuraţi de linie de cale ferată - a hotărârii Guvernului aprobate şi publicate în Monitorul Oficial al României. M. Cerinţe de raportare pentru administraţia fiscală 27. ANAF va furniza date trimestriale (în termen de 25 de zile) despre rezultatele obţinute în materie de inspecţii şi acorduri de înlesnire la plată faţă de ţintele prevăzute în tabelul următor: România: Inspecţii şi Acorduri de Înlesnire la Plată 
1/ Impozitul pe venit declarat în anul curent este aferent veniturilor obţinute în anul precedent. 2/ Se referă la evoluţia stocului (intrări noi minus plăţi efectuate sau anulări) de acorduri de înlesnire la plată şi a valorilor corespondente. N. Cerinţe de raportare 28. Performanţa în cadrul programului va fi monitorizată în baza datelor furnizate FMI şi CE de BNR şi MFP după cum este prezentat în tabelul de mai jos. Autorităţile vor transmite cu promptitudine experţilor FMI şi CE orice revizuiri de date, precum şi orice alte informaţii necesare pentru monitorizarea acordului cu FMI şi cu CE. I. România: Furnizarea de date către FMI şi CE 
1/ Datele privind solvabilitatea vor fi furnizate trimestrial.