HOTARARE Nr. 57 din 21 decembrie 1999
pentru acordarea increderii Guvernului
ACT EMIS DE: PARLAMENT
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 625 din 22 decembrie 1999
Avand in vedere dezbaterile care au avut loc in sedinta comuna a Camerei
Deputatilor si Senatului din data de 21 decembrie 1999 asupra Programului de
guvernare si intregii liste a Guvernului, prezentate de catre domnul Mugur
Constantin Isarescu, candidatul pentru functia de prim-ministru,
in conformitate cu rezultatul votului consemnat in procesul-verbal din data
de 21 decembrie 1999,
in temeiul art. 102 alin. (3) din Constitutia Romaniei,
Parlamentul Romaniei adopta prezenta hotarare.
Art. 1
Se acorda incredere Guvernului, in componenta prevazuta in anexa nr. 1,
pentru realizarea Programului sau de guvernare prevazut in anexa nr. 2.
Art. 2
Incepand cu data depunerii juramantului si pana la incetarea mandatului de
prim-ministru, domnul Mugur Constantin Isarescu se suspenda din functia de
presedinte al Consiliului de administratie si de guvernator al Bancii Nationale
a Romaniei, cu aplicarea prevederilor art. 36 alin. (5) din Legea nr. 101/1998.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
ION DIACONESCU
p. PRESEDINTELE SENATUI,
MIRCEA IONESCU-QUINTUS
ANEXA 1
COMPONENTA
Guvernului Romaniei
1. Mugur Constantin Isarescu - prim-ministru
2. Mircea Ciumara - ministru de stat, presedintele Consiliului
de Coordonare Economico-Financiara,
ministru pentru relatiile cu Parlamentul
3. Hajdu Gabor - ministru de stat, ministrul sanatatii
4. Petre Roman - ministru de stat, ministrul afacerilor
externe
5. Valeriu Stoica - ministru de stat, ministrul justitiei
6. Constantin Dudu Ionescu - ministru de interne
7. Victor Babiuc - ministrul apararii nationale
8. Decebal Traian Remes - ministrul finantelor
9. Smaranda Dobrescu - ministrul muncii si protectiei sociale
10. Radu Berceanu - ministrul industriei si comertului
11. Ioan Avram Muresan - ministrul agriculturii si alimentatiei
12. Traian Basescu - ministrul transporturilor
13. Nicolae Noica - ministrul lucrarilor publice si amenajarii
teritoriului
14. Romica Tomescu - ministrul apelor, padurilor si protectiei
mediului
15. Andrei Marga - ministrul educatiei nationale
16. Ion Caramitru - ministrul culturii
17. Crin Antonescu - ministrul tineretului si sportului
18. Vlad Rosca - ministrul functiei publice
19. Peter Eckstein-Kovacs - ministru delegat pe langa primul-ministru
pentru minoritati nationale.
ANEXA 2
PROGRAM DE GUVERNARE
Cadrul general
Guvernul si-a conceput programul pornind de la urmatoarele optiuni de baza:
1. Integrarea in Uniunea Europeana corespunde intereselor economice ale
tarii. Romania trebuie sa valorifice sansa pe care a obtinut-o prin invitarea
de a incepe negocierile de aderare la Uniunea Europeana.
2. Aderarea la Comunitatile Europene poate asigura continuitatea si predictibilitatea
finantarii externe - ancora care a lipsit pana in prezent demersurilor de
reforma. Romania trebuie, la randul ei, sa isi defineasca cu claritate
prioritatile si politicile, pe care sa le respecte pentru a fi credibila in
fata investitorilor straini.
3. Seriozitatea si credibilitatea unui program de guvernare destinat
finalizarii reformei si reluarii cresterii economice sanatoase sunt strans
legate de reinstaurarea principiului conform caruia nici o cheltuiala nu poate
fi promisa sau angajata pana cand nu exista resurse certe pentru acoperirea ei.
In perioada scursa pana in prezent tranzitia a fost incoerenta si
incompleta datorita unui complex de factori, dintre care unii de natura
interna, iar altii de natura externa (lipsa unui ajutor extern constant si
predictibil), ancora pentru pastrarea echilibrelor macroeconomice - obiectivul
de baza monetara urmarit de Banca Nationala a Romaniei ca mijloc de stapanire a
inflatiei - a fost desigur insuficienta si fragila fata de diversitatea si
complexitatea problemelor ridicate de transformarea intregii societati
romanesti.
Romania intra acum intr-un nou timp istoric, intrucat invitarea la
negocierile de aderare la Uniunea Europeana permite apelul la un alt fel de
ancora, de natura institutionala. Noua situatie poate inversa perceptiile
negative ale cercurilor financiare internationale cu privire la soliditatea
angajamentului pentru reforma al Romaniei.
Depasirea lipsei de credibilitate externa poate instaura predictibilitatea
influxurilor externe de capital, cu efecte benefice asupra acuratetii
stabilirii tintelor macroeconomice. Aceasta poate evita impunerea unor
restrictii prea dure si mai ales schimbarea frecventa a prioritatilor si
politicilor utilizate. Guvernul si partidele politice sunt chemate sa
mobilizeze energiile populatiei intr-un efort de modernizare, ale carui
principale coordonate sunt deja trasate de legislatia comunitara pe care ne-o
insusim treptat, dar de acum inainte intr-un ritm sustinut.
Guvernul isi propune ca in anul 2000 sa ia o serie de masuri care sa
reprezinte o continuare a eforturilor si realizarilor in domeniul reformei din
guvernarile anterioare, precum si o serie de masuri noi.
Guvernul, avand un mandat limitat in timp, este constient de dificultatea
schimbarilor care pot avea loc in decurs de un an, mai ales intr-un an
electoral. Dar, dincolo de presiunile politice si sindicale, inerente unei
asemenea perioade, ne asumam riscul unor asemenea schimbari. Avem acum o tinta
clara si depinde de noi sa fim credibili in eforturile pe care le facem.
Principala misiune a noului Guvern o reprezinta repunerea economiei
romanesti pe drumul cel bun si spre tinta declarata consensual de toate fortele
politice democrate ale tarii: integrarea euroatlantica. Pentru aceasta este
necesara respectarea cu strictete a unor restrictii impuse de volumul limitat
al resurselor disponibile.
Tinerea sub control a deficitului fiscal si a balantei de plati externe
reprezinta cea mai importanta constrangere. De asemenea, pentru a nu crea o
presiune suplimentara asupra echilibrului balantei de plati si asupra cursului
leului trebuie avuta in vedere continuarea restructurarii activitatilor
economice dependente in mare masura de importurile de materii prime energetice.
Punerea in miscare a economiei romanesti pe aceste coordonate va fi un
proces anevoios si cu costuri inevitabile, dar este perfect posibil ca
rezultatele pozitive sa apara inca din anul urmator, sub forma reducerii
inflatiei si a reluarii cresterii economice.
Acest Guvern va inceta practica punerii sub semnul intrebarii a tuturor
actelor guvernelor anterioare si nu doreste sa incrimineze in vreun fel
"greaua mostenire". Acest Guvern se considera continuarea democratica
si constitutionala a guvernelor anterioare, avand aceleasi scopuri strategice:
formarea unei economii de piata functionale, eficiente si echitabile, precum si
integrarea euroatlantica a Romaniei. Guvernul se va stradui sa nu repete
greselile acestor 10 ani de tranzitie si, totodata, sa corecteze situatiile de
blocaj actuale.
Obiectivele guvernarii
Evident, am fi vrut sa prezentam un program de guvernare amplu, care sa
acopere totalitatea dimensiunilor economico-sociale si culturale ale societatii
romanesti. Am ales calea de a supune increderii numai ceea ce rezulta din
calculele economico-financiare riguroase. In acelasi timp, un program amplu ar
fi trebuit sa cuprinda programe sectoriale. Acest lucru nu este posibil in
prezent, deoarece toate programele sectoriale trebuie revazute prin prisma
exigentelor impuse de inceperea procesului de negociere in vederea aderarii la
Uniunea Europeana. Referindu-ne la calcule, acestea arata ca situatia este in
continuare dificila. Anul 1999 a fost cu siguranta anul unor dificultati majore
pentru societatea romaneasca, dar anul 2000 poate fi ceea ce ne propunem: un an
de cotitura.
Criteriile conform carora propunem sa se judece caracterul de cotitura al
acestui program de guvernare sunt:
- stoparea caderii productiei, concomitent cu reducerea substantiala si
sustenabila a inflatiei si cu reluarea cresterii economice;
- corelarea macrostabilitatii in domeniul economiei nominale cu situatia
economiei reale, prin accentul pus pe indicatorii care reflecta relatia dintre
productivitate si nivelul de trai.
Pe plan extern vrem ca Romania sa se sincronizeze definitiv cu lumea
euroatlantica, iar rezultatele indelung asteptate ale reformei sa insemne pasii
decisivi catre integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, inclusiv atingerea
intr-o perspectiva previzibila a standardelor de bunastare cunoscute in
Occident. Pentru aceasta suntem hotarati sa punem bazele unui parteneriat
profesionist intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana, in care vom
actualiza capacitatea noastra de a fi compatibili din punct de vedere
institutional cu partenerii din Occident.
Vom negocia cu profesionalism si vom respecta termenii negociati.
Vom pune in valoare experienta si cunostintele specialistilor nostri,
conjugate cu cele ale expertilor internationali. Foarte multe depind de noi, de
eforturile noastre pentru respectarea criteriilor de aderare, precum si pentru
asumarea obligatiilor inerente acesteia. In acelasi timp vom sti sa valorificam
avantajele majore ce decurg din strategiile Uniunii Europene pentru sprijinirea
tarilor candidate in procesul de pregatire pentru aderare.
Pe plan intern prioritatile noastre vor fi coerenta actului de guvernare,
stoparea saracirii populatiei, inscrierea pe curba dezvoltarii durabile,
crearea unor institutii publice eficiente in slujba cetatenilor, raspunderea
pentru cheltuirea banului public, dezvoltarea clasei mijlocii si toleranta zero
fata de coruptie. Aceste prioritati sunt concordante cu exigentele integrarii
europene.
In anul 2000 Guvernul va fi responsabil de: demararea efectiva a procesului
de aderare la Uniunea Europeana; continuarea finantarii externe multilaterale
(Fondul Monetar International - Acordul stand-by; Banca Internationala pentru
Reconstructie si Dezvoltare - PSAL, ASAL; Uniunea Europeana; Banca Europeana de
Investitii; Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare) si reluarea
finantarii externe private, a carei amploare trebuie extinsa, ca o conditie
esentiala a modernizarii economiei romanesti. In acelasi timp Guvernul pe care
il propunem ramane un continuator al eforturilor si realizarilor guvernelor
precedente in domenii precum: finalizarea liberalizarii pietelor, a
privatizarii si stabilizarii macroeconomice, precum si in consolidarea
mecanismelor si institutiilor pietei.
Pana la sfarsitul lunii februarie 2000 se va finaliza strategia de
dezvoltare economica pe viitorii 4 ani, convenita cu Comisia Europeana. Ne
angajam sa asiguram o maxima transparenta in cheltuirea fondurilor obtinute de
la Uniunea Europeana pentru sprijinirea procesului de aderare, astfel incat sa
fie eliminata orice posibilitate de deturnare si risipire a acestora.
Ne propunem ca buna guvernare in Romania sa insemne capacitate de actiune.
Vom obtine aceasta prin imbunatatirea structurilor organizatorice, exigenta in
selectarea si evaluarea activitatii functionarilor publici, reorientarea
actiunii Guvernului catre nevoile cetatenilor. Buna guvernare pe care o
propunem astazi tarii se va baza pe intarirea autoritatii institutiilor
statului si pe asezarea temeinica a statului de drept in societatea romaneasca,
conditii fara de care nu poate fi conceputa increderea cetatenilor in actul de
guvernare.
Guvernul doreste sa redobandeasca increderea cetateanului in actul de
guvernare si pentru aceasta una dintre prioritatile noastre este finalizarea
reformei institutionale. Daca nu vom zdruncina o data pentru totdeauna inertia,
delasarea si interesele obscure ale administratiei, vom cheltui in continuare,
fara folos, si energie umana si alte resurse, fara ca aceasta sa aiba vreun
efect pozitiv asupra cetatenilor nostri.
Realizarea coerentei actului de guvernare va fi posibila in masura in care
vom reusi sa asiguram in interiorul coalitiei armonizarea necesara unor decizii
solid fundamentate si sustinute politic. Regula de actiune pe care ne-o
propunem pentru asigurarea acestei armonizari este complementaritatea
initiativelor politice si solidaritatea in luarea deciziilor. Dorim ca acest
Guvern sa demonstreze ca actuala coalitie guvernamentala isi respecta
angajamentele pe care si le-a luat fata de cetatenii tarii noastre si ca in
anul care a ramas pana la viitoarele alegeri parlamentare este capabil sa
raspunda cu seriozitate principalelor asteptari ale populatiei.
Nu ne propunem sa facem promisiuni fara acoperire, vrem ca oamenii sa aiba
incredere in seriozitatea si in bunul nostru simt. Aceasta incredere o vom
onora in primul rand printr-o conduita a responsabilitatii in coalitie,
printr-o relatie normala si constructiva cu fortele politice din opozitie,
relatie bazata pe respect si transparenta.
Programul de guvernare pe care il prezentam astazi isi propune obiective pe
care noi le consideram realiste si credibile. Programul nu contine si nu vom
accepta sa promovam in actiunea noastra politici ale jumatatilor de masura.
Credem ca Romania nu mai are timp de pierdut, iar increderea si eforturile
cetatenilor nostri trebuie sa primeasca raspunsuri concrete in bine, in cel mai
scurt timp posibil. In fata sansei de a-si dobandi pe deplin identitatea
alaturi de tarile europene dezvoltate, Romania trebuie sa isi comprime timpul
dezvoltarii sale.
Vom avea in atentie sa intarim substantial relatiile Guvernului cu
Parlamentul, asigurand respectarea si indeplinirea cu consecventa a
obligatiilor Executivului in raport cu activitatea legislativa.
Romania are nevoie de un nou impuls al solidaritatii nationale pentru a
recladi speranta ca putem invinge impreuna. Vrem sa eliminam confuziile
provocate de aplicarea fragmentara si incompleta a reformelor, vrem sa eliminam
inconsecventele ramase in cadrul legislativ sau in aplicarea cu fermitate a
acestuia. Romania are nevoie de coerenta si ordine si suntem hotarati sa le
impunem in actul guvernarii.
Cea mai importanta provocare a viitorului Guvern va fi lupta impotriva somajului
de durata ca expresie a solidaritatii noastre nationale. Aceasta presupune
gasirea de noi cai pentru stimularea flexibilitatii economice, pentru
promovarea angajarii tinerilor.
Pe de alta parte, realizarea unei clase de mijloc prospere in toate tarile
europene dezvoltate ne asigura ca si la noi acest obiectiv poate fi si trebuie
sa fie obtinut pe cale economica si pe cale educationala. O prioritate in
acelasi sens este dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii, care,
transformate in unitati de productie sau servicii, vor asigura noi locuri de
munca indeosebi pentru oamenii cu buna calificare si pentru tineri.
Va propunem sa luam toate aceste provocari ca pe niste bune sanse. Ne
trebuie o convingere continua in viitorul nostru, in loc sa stam pe loc de
teama sa nu pierdem si putinul care ne-a mai ramas. Altminteri vom continua
actuala ineficienta si risipa a resurselor nationale fie din lipsa
cunostintelor, mai precis dintr-o ineficienta utilizare a culturii de a
produce, fie, mai ales, din lipsa curajului de a actiona. Sa fim constienti de
incarcatura momentului istoric actual si sa asiguram valorificarea acestor
oportunitati in beneficiul tuturor locuitorilor Romaniei.
Reducerea inflatiei si reluarea cresterii economice
In perioada guvernarii anterioare au fost inregistrate cateva progrese
importante de ordin calitativ:
- reducerea progresiva a subventiei incrucisate la energie, care a permis
degrevarea industriei de sarcini apartinand domeniului protectiei sociale;
- restructurarea semnificativa in minerit si demararea procesului de
restructurare in domeniul transportului feroviar;
- privatizarea primelor banci cu capital de stat si a primei companii din
sectorul utilitatilor. Pe langa semnalul neechivoc transmis pietelor financiare
internationale cu privire la ireversibilitatea angajamentului pentru edificarea
unei economii de piata, s-a avansat pe calea spargerii legaturii clientelare
dintre bancile de stat si marile intreprinderi nerestructurate, creandu-se
perspectiva ameliorarii guvernantei corporative in sectorul public al
economiei;
- dezvoltarea pietei funciare, evidentiata prin extinderea importanta a
tranzactiilor cu terenuri agricole. Continuarea acestei tendinte este cruciala
pentru viitorul agriculturii romanesti, al carei principal factor de productie
trebuie sa aiba o valoare data de piata;
- punerea in aplicare a sistemului asigurarilor sociale de sanatate care,
in ciuda unor inerente disfunctionalitati initiale, este un element important
al ameliorarii prestatiilor de natura sociala.
Trebuie, de asemenea, subliniat faptul ca, desi au existat constrangeri
externe foarte dure in anul 1999, s-a reusit plata exemplara a serviciului
datoriei externe concomitent cu mentinerea convertibilitatii de cont curent a
monedei nationale. In momentele cele mai grele si in lipsa unei finantari
externe oficiale Romania nu s-a abatut de la calea reformei si nu a apelat la
nici o restrictie valutara sau de alta natura. Dimpotriva, programul de
liberalizare si reforme a continuat, este adevarat cu mai putina coerenta si cu
ritm slabit. Efectele benefice ale acestei realizari sunt resimtite in sectorul
bancar autohton (ale carui rezerve valutare nu au fost afectate) si strain, ca
si prin pastrarea libertatii de acces a importurilor in conformitate cu
prevederile acordurilor internationale incheiate de Romania.
Programul economic al Guvernului pentru anul 2000 isi propune sa duca mai
departe eforturile in domeniul privatizarii, liberalizarii, macrostabilizarii
si functionarii mecanismelor pietei, dar, in acelasi timp, sa angajeze efectiv
Romania in procesul de aderare, ceea ce va conduce la recastigarea
credibilitatii, la reluarea pe scara mai larga a finantarii externe si la
recastigarea coerentei actului de guvernare.
Liniile directoare mai sus enuntate constituie un program de guvernare care
accelereaza reforma, desi ne vom desfasura activitatea intr-un an electoral.
Rezultatele asteptate prin aplicarea acestui program sunt reducerea sustenabila
a ratei inflatiei si reluarea cresterii economice chiar incepand cu anul 2000.
Consideram ca scaderea inflatiei este posibila tocmai pentru ca in anul
1999 s-au eliminat o serie de factori agravanti ai cresterii preturilor.
In primul rand, eliminarea subventiei incrucisate la transportul feroviar
si finalizarea eliminarii subventiilor incrucisate la energia electrica fac ca
in anul 2000 sa se reduca perspectiva cresterilor bruste ale preturilor
energiei, care au contribuit in trecut la reasezari masive ale preturilor.
In al doilea rand, eforturile de finantare a deficitului extern si de
consolidare a rezervei valutare a tarii din anul 1999 permit ca in anul 2000 sa
se contureze perspectiva diminuarii presiunii asupra leului, astfel incat
pastrarea echilibrului extern si plata serviciului datoriei externe sa nu mai
constituie factori determinanti ai cresterii inflatiei si ai deprecierii
leului.
Ne propunem, in consecinta, o tinta a inflatiei intre 25% si 30%, pe care o
vom preciza in curand, cu ocazia prezentarii in Parlament a bugetului, dupa ce
vom finaliza un exercitiu riguros de ipoteze si calcule economice si
financiare.
Tinta de inflatie pe care o propunem este ambitioasa, avand in vedere
derapajul din acest an si problemele reale ale economiei romanesti, de care
suntem constienti. Realizarea ei este extrem de importanta pentru a demonstra
angajamentul nostru in redresarea economico-financiara a tarii si pentru a
recastiga credibilitatea absolut necesara in vederea demararii negocierilor de
aderare si reluarii finantarii externe.
In ceea ce priveste reluarea cresterii economice, primul efort pe care
trebuie sa il facem este parasirea iluziilor. Astfel, exista opinia conform
careia simpla crestere a veniturilor populatiei ar determina cresterea cererii
interne agregate si, pe aceasta baza, cresterea productiei. Calculele arata
insa ca aceasta legatura nu functioneaza in economia romaneasca, datorita
persistentei structurilor invechite ale economiei romanesti si problemelor
calitative si de competitivitate ale produselor autohtone.
Anul 1998 este edificator in acest sens. Cresterea veniturilor a determinat
in anul respectiv o sporire a importurilor si nu o crestere a productiei
interne. Rezultatul final l-a constituit o deteriorare mai accentuata a
pozitiei contului curent, impunerea - in lipsa finantarii externe - a unei
deprecieri accentuate a leului si reinflamarea inflatiei in anul 1999.
Pe de alta parte, datele statistice arata ca recesiunea economica in
ultimii 3 ani este strans corelata cu scaderea investitiilor. Scaderii PIB cu
6,6% in 1997 si cu 7,3% in 1998 i-au corespuns reduceri ale investitiilor de
15,9% si de 18,1% in anii 1997 si, respectiv, 1998. Dinamica celorlalte
componente ale PIB nu a fost la fel de nefavorabila ca cea a investitiilor.
Aceasta sugereaza ca politica de relansare a cresterii economice trebuie sa
se bazeze pe stimularea reluarii procesului investitional. Avand in vedere
ponderea importanta a finantarii investitiilor din resurse proprii, o cale
importanta de stimulare a investitiilor o constituie crearea conditiilor pentru
cresterea economiilor neguvernamentale.
Politica economica de reluare a cresterii economice va avea trei
componente:
Prima componenta - Politica de reforme fiscale - va fi conceputa astfel
incat sa stimuleze cresterea volumului de economii, pe baza carora sa fie
reluat procesul de investitii.
A doua componenta - Politica veniturilor - va fi ferm orientata catre
mentinerea corelatiei normale intre productivitate si salarii, stimuland
activitatea eficienta, munca de calitate. Salariile reale nu vor putea creste
fara o crestere a productivitatii muncii.
A treia componenta - Politica monetara - va fi destinata atingerii tintei
de inflatie, obiectiv important pentru ca reluarea cresterii economice sa fie
sanatoasa si de durata.
In aceste conditii calculele arata ca este posibila realizarea unei
cresteri economice minimale de 1,3%, fara afectarea echilibrelor
macroeconomice, cu conditia neobstructionarii finantarii externe autonome deja
existente (de exemplu: trageri in cadrul unor linii de credit extern pentru
proiecte de dezvoltare sau investitii externe de capital angajate). Majorarea
finantarii externe poate, conform acelorasi calcule, sa suplimenteze acest
minim de crestere economica.
Esential pentru reluarea unei cresteri economice sanatoase si de durata
este mentinerea mixului coerent de politici macroeconomice enuntat anterior,
concomitent cu reducerea deficitelor, consolidarea echilibrelor financiare si
reforma fiscala.
Reforma fiscala
Ca si in anul 1999, zona cea mai dificila a combinatiei de politici
macroeconomice ramane in domeniul fiscal-bugetar. Ca atare, efortul principal
de ajustare se va localiza in zona acestor politici.
In efortul de ajustare Guvernul va porni de la necesitatea ca atingerea
echilibrelor macroeconomice sa nu fie resimtita disproportionat de sectorul
intreprinderilor viabile. Acest principiu implica faptul ca, pe de o parte,
scutirile si exceptarile de la plata impozitelor vor fi drastic limitate, iar
pe de alta parte, toti agentii economici trebuie sa isi plateasca obligatiile
catre buget.
Acordarea fara discernamant a scutirilor si a exceptarilor a fost
devastatoare pentru Romania, producand inechitate si generand un mecanism greoi
si incoerent.
Reducerea taxelor, fundamentata pe calcule minutioase, trebuie sa creeze
surse suplimentare de venit pe un circuit intreg (in cascada).
Subliniem insa faptul ca fundamentarea trebuie sa fie extrem de riguroasa,
intrucat o neincasare a taxelor, urmata de o revenire la actuala legislatie, ar
insemna un semnal catastrofal.
- Deficitul bugetar consolidat va fi limitat la maximum 3% din PIB, acesta
reprezentand maximum de deficit ce poate fi finantat neinflationist.
- Reforma fiscala va tinti relansarea cresterii economice, printr-o
relaxare a ratelor de impozitare, avand ca suport largirea bazei de impozitare
si imbunatatirea modului de colectare a impozitelor si taxelor.
- Vor avea loc simplificarea constructiei bugetare si alinierea ei la
practicile europene, prin desfiintarea, ca regula generala, a fondurilor
speciale.
- Se va revizui legislatia privind modul de retinere si distribuire a
impozitelor locale, actualmente generatoare de mari disparitati, de natura sa afecteze
coeziunea sociala si nationala.
- Vor fi diminuate pana la eliminare scutirile si exceptarile de la plata
impozitelor, care sunt profund inechitabile.
- Politica veniturilor va avea in vedere mentinerea puterii de cumparare a
salariilor personalului bugetar si a pensiilor, in masura permisa de
imperativul tinerii sub control a inflatiei. In cazul societatilor comerciale
cu capital majoritar de stat care au inregistrat pierderi, se va recurge la
plafonarea fondului de salarii.
Guvernul va initia si va derula o reforma fiscala majora, pornind de la
faptul ca:
- legislatia fiscala actuala este incoerenta si discriminatorie;
- legislatia propusa nu va afecta tinta de deficit de 3% din PIB si va fi
elaborata pe baza promovarii principiilor neutralitatii stimulentelor si
evitarii caracterului discriminatoriu si discretionar al politicii fiscale;
- in actualele conditii ale economiei romanesti o reducere a ratelor de
impozitare, concomitent cu eliminarea discriminarilor si a exceptarilor
existente, constituie un factor esential in politica de relansare a cresterii
economice.
Noua arhitectura a sistemului de impozitare va fi conceputa astfel incat sa
asigure:
- consolidarea mediului macroeconomic;
- stimularea economisirii si a investitiilor;
- accelerarea schimbarilor structurale.
Ajustarea fiscala avuta in vedere se va derula in sensul:
- eliminarii sistemului complex, greoi de administrat si generator de
coruptie al facilitatilor, scutirilor si exceptarilor la plata obligatiilor
fiscale;
- reducerii impozitului pe profit;
- practicarii unei cote unice la taxa pe valoarea adaugata;
- reasezarii accizelor.
Continuarea reformelor in economia reala si ameliorarea functionarii
institutiilor pietei
Continuarea liberalizarii
Consolidarea progreselor realizate pana in prezent si perfectionarea
reglementarilor existente:
- revizuirea formelor de ajustare a preturilor utilitatilor publice, in
scopul stimularii eforturilor de reducere a costurilor, fara insa a reinstaura
mecanisme discretionare de control al preturilor;
- imbunatatirea reglementarii si utilizarea practica a instrumentelor de
aparare comerciala (masuri antidumping, compensatorii, de salvgardare), in
scopul contracararii practicilor neloiale si/sau a situatiilor de perturbare
grava a pietei, fara a recurge la masuri unilaterale si disproportionate in
raport cu prejudiciul.
Eliminarea limitarilor nejustificate ale libertatii de tranzactionare (de
exemplu obligativitatea emiterii de permise de operare; interzicerea
compensarilor in afara sistemului MIC).
Continuarea privatizarii
Intr-un timp cat mai scurt trebuie sa se realizeze schimbarea structurii de
proprietate, in vederea atingerii masei critice a proprietatii private, pentru
asigurarea conditiilor de functionare optima a economiei de piata.
Accelerarea procesului de privatizare reprezinta un mijloc principal pentru
relansarea economica. De aceea, pana la sfarsitul anului 2000 se va finaliza,
in linii mari, procesul de privatizare. In acest sens se va actiona pentru:
- subcontractarea catre entitati private (banci de investitii, firme de
consultanta) a activitatilor specifice de privatizare;
- prioritatea acordata materializarii tranzactiilor fata de considerente
cum sunt: recuperarea integrala a datoriilor acumulate de intreprinderea
privatizata, asumarea de angajamente investitionale si de pastrare a locurilor
de munca de catre noul proprietar;
- finalizarea privatizarii efective a societatilor comerciale incluse in
Programul PSAL.
In anul 2000 de rezultatele privatizarii depinde, intr-o proportie
importanta, acoperirea deficitelor bugetar si al balantei de plati. In acest
sens atat F.P.S., cat si ministerele care gestioneaza societati privatizabile
vor fi mandatate sa urmareasca deopotriva scurtarea termenelor si cresterea
numarului de tranzactii realizate.
Experienta Romaniei, dar si a altor tari in tranzitie, arata ca finalizarea
privatizarii nu conduce in unele conditii la imbunatatirea performantelor
microeconomice si a guvernantei corporative. In acest sens sunt necesare
intarirea institutiilor de piata, precum si modificarea normelor de
comportament social.
Pietele financiare
Guvernul va urmari adoptarea grabnica de catre Parlament a legislatiei
privitoare la pietele de capital, respectiv a celei privitoare la piata
asigurarilor, pentru alinierea lor la directivele europene.
Vor fi continuate restructurarea si privatizarea bancilor cu capital de
stat, in scopul impunerii disciplinei financiare.
Va fi dezvoltata piata secundara a titlurilor de stat, care, printr-o
functionare coerenta, va constitui o sursa de incredere pentru finantarea
sectorului de stat in conditii determinate de piata.
Intarirea guvernantei corporative si simplificarea procedurilor
falimentului
Intarirea guvernantei corporative se va realiza prin progresele
inregistrate in domeniul privatizarii, ale aplicarii legislatiei falimentului,
precum si prin cresterea rolului justitiei in asigurarea respectarii
prevederilor contractuale (infiintarea de tribunale comerciale etc.).
Modificarea legislatiei in vigoare are in vedere si apararea pozitiei
creditorului si asigurarea prevalentei lui in fata debitorului. Institutia
falimentului trebuie sa devina principalul instrument de asanare a economiei si
de disciplinare financiara a intreprinderilor.
Imbunatatirea normelor si procedurilor Agentiei de Valorificare a Activelor
Bancare se va realiza prin recurgerea, in mare masura, la metode economice de recuperare
a creantelor.
Ameliorarea structurilor pietei (demonopolizarea)
Vor avea loc restructurarea si privatizarea acelor parti din utilitatile
publice care nu constituie monopol natural, care produc mari pierderi in
economie si consuma subventii de la buget.
Accelerarea restructurarii Companiei Nationale de Electricitate - S.A. si a
Societatii Nationale de Gaze Naturale "Romgaz" - S.A., astfel incat
sa poata face fata presiunilor concurentiale pe o piata demonopolizata, va
contribui esential la mai buna functionare a mecanismelor de piata. Aceste
masuri vor fi insotite de initierea privatizarii societatilor comerciale mari
din sectoarele de transport feroviar si minier.
In vederea cresterii disciplinei financiare Guvernul va limita drastic
finantarea directa din surse publice a unor intreprinderi si va urmari in mod
ferm incasarea creantelor bugetare fata de debitori.
Reducerea in anul 2000 cu inca 25% a subventiilor bugetare in activitatea
extractiva si continuarea procesului de inchidere a minelor neviabile vor
apropia de finalizare restructurarea si eficientizarea unui sector care a
produs pierderi financiare importante in economia romaneasca.
Stimularea functionarii pietelor in agricultura
Politica agricola a Guvernului porneste de la premisa ca, in cadrul
actualelor constrangeri bugetare, exista resurse financiare limitate prin care
agricultura sa poata fi un beneficiar privilegiat de fonduri obtinute prin
redistribuire. In acest sens se va urmari reducerea diferentelor in conditiile
financiare din domeniul agricol fata de cele din alte sectoare.
Valorificarea mai eficienta a potentialului agricol se va baza pe
recurgerea la masuri compatibile cu o economie de piata, precum:
- restituirea terenurilor catre fostii proprietari si formarea unei
veritabile piete a pamantului;
- privatizarea societatilor comerciale agricole.
O asemenea abordare se inscrie in tendintele deja existente de reformare a
Politicii agricole comune a Uniunii Europene, urmarind edificarea unui sector
agricol performant si nedependent cronic de subventii masive, ceea ce va
facilita substantial negocierea dosarului agricol al aderarii Romaniei.
Politici sociale
In domeniul politicii sociale Guvernul va urmari sa finalizeze eforturile
anterioare in domeniul legislatiei muncii, al ocuparii fortei de munca,
relatiilor de munca, asigurarilor si al asistentei sociale.
In acest scop se va actiona in urmatoarele directii:
- adoptarea si implementarea unui nou Cod al muncii;
- aplicarea unei noi legi pentru stimularea ocuparii, formarii profesionale
si protectiei sociale a persoanelor aflate in cautarea unui nou loc de munca;
- elaborarea Planului national de actiune pentru ocupare in munca;
- implementarea Legii Inspectiei Muncii;
- crearea conditiilor de aplicare a proiectului legii privind asigurarea in
caz de accidente de munca si boli profesionale;
- reglementarea sistemului de salarizare pentru functionarii publici;
- implementarea sistemului public de pensii si alte drepturi de asigurari
sociale;
- recalcularea (recorelarea) pensiilor si transformarea lor in puncte de
pensie;
- promovarea si implementarea componentei de administrare privata a
fondurilor universale de pensii;
- implementarea legii privind asistenta sociala a persoanelor varstnice;
- infiintarea Consiliului National al Persoanelor Varstnice;
- implementarea Legii voluntariatului;
- aplicarea reglementarilor cu privire la utilizarea Fondului national de
solidaritate.
Reluarea finantarii externe
Reluarea finantarii externe multilaterale
Pe termen scurt Guvernul va depune eforturi pentru finalizarea acordurilor
in vigoare cu institutiile financiare internationale. Astfel vor fi create
premisele incheierii de acorduri pe termen mai lung cu aceste institutii.
Efectele benefice astfel obtinute in planul credibilitatii externe vor permite,
in perspectiva, un acces mai larg si in conditii mai avantajoase pe pietele
private de capital. Guvernul va diversifica sursele de finantare prin emisiunea
de obligatiuni convertibile in actiuni ale marilor companii privatizabile,
precum si reluarea emisiunilor de obligatiuni suverane, o data cu recastigarea
credibilitatii si cu imbunatatirea ratingului.
Atragerea capitalului privat
Guvernul va urmari indeosebi asigurarea unui mediu de afaceri favorabil,
care permite rezultate superioare celor realizabile prin stimulente fiscale
acordate discretionar si care fragilizeaza incasarile bugetare. In acest sens
se va actiona in directia:
- stabilitatii legislative;
- stabilitatii macroeconomice;
- simplificarii practicilor si procedurilor administrative.
Relansarea activitatii de investitii
In contextul financiar auster o preocupare prioritara o reprezinta asigurarea
finantarii din surse externe a proiectelor majore, vizand cu prioritate
modernizarea infrastructurii transporturilor. Pentru anul 2000 ar putea fi
atrase credite externe de peste 520 milioane euro, in conditiile asigurarii
unei cofinantari de la buget de 185 milioane euro.
Modificarea normelor de comportament social
Infractionalitatea economica si coruptia reprezinta un obstacol major in
calea relansarii economice. Pentru reducerea acestui fenomen in economia
romaneasca se va actiona in directia adoptarii de noi masuri legislative si
pentru constituirea unui sistem de administratie simplu si eficient, care sa
conduca la prevenirea unor astfel de practici, fara a neglija intarirea
masurilor de sanctionare a actelor de coruptie.
Sunt avute in vedere masuri de aplicare rapida a prevederilor Legii
functionarilor publici pentru realizarea unui corp modern de functionari
publici de inalt profesionalism, cu o conduita corespunzatoare, care sa
contribuie, prin activitatea desfasurata, la reducerea semnificativa a
manifestarilor de coruptie.
Reforma in domeniul justitiei
Pentru realizarea atat a obiectivelor programului de guvernare anuntat dupa
alegerile din 1996, cat si a obiectivelor ce rezulta pentru Romania din
recentul ei statut de tara candidata in procesul de aderare la Uniunea
Europeana, in anul 2000 - ultimul an al actualei legislaturi inainte de alegeri
- se impune continuarea procesului de reforma legislativa si institutionala in
domeniul justitiei si in domeniile conexe, dupa cum urmeaza:
1. Continuarea procesului de corelare a legislatiei interne cu legislatia
Uniunii Europene
2. Continuarea reformei justitiei prin elaborarea unei noi legi pentru
organizarea judecatoreasca
3. Modernizarea legislatiei procesual civile prin adoptarea:
- proiectului de lege pentru modificarea si completarea Codului de
procedura civila (adoptat de Camera Deputatilor);
- proiectului de lege privind executorii judecatoresti.
4. Continuarea reformei legislatiei penale prin adoptarea:
- proiectului de lege pentru modificarea si completarea Codului penal;
- proiectului de lege pentru armonizarea unor dispozitii din Codul penal si
din Codul de procedura penala cu Rezolutia nr. 1.123 din 1997 a Consiliului
Europei;
- proiectului de lege privind modificarea Codului de procedura penala,
aprobat de Guvern si transmis Parlamentului;
- proiectului de lege privind probatiunea.
5. Continuarea reformei sistemului penitenciar prin:
- adoptarea proiectului de lege privind executarea pedepselor (aprobat de
Guvern si transmis Parlamentului);
- elaborarea proiectului de lege privind statutul personalului de
penitenciar.
6. Continuarea reformei legislatiei civile prin:
- adoptarea proiectului de lege privind regimul juridic al unor imobile
preluate in mod abuziv dupa 6 martie 1945;
- elaborarea proiectului de lege pentru modificarea si completarea Codului
civil;
- elaborarea proiectului de lege privind dobanda legala;
- adoptarea unei noi reglementari privind asociatiile si fundatiile.
7. Modernizarea legislatiei privind publicitatea imobiliara prin:
- adoptarea proiectului de lege privind organizarea si functionarea
profesiei de registrator de proprietate si a birourilor de carte funciara (aprobat
de Guvern si transmis Parlamentului);
- elaborarea proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 7/1999
privind cadastrul si publicitatea imobiliara.
8. Imbunatatirea garantarii drepturilor persoanelor fizice si ale
persoanelor juridice pe baza adoptarii unei noi legi privind contenciosul
administrativ, al carei proiect a fost adoptat de Guvern si transmis
Parlamentului
9. Adoptarea unei noi reglementari a activitatii de expertiza tehnica
judiciara, extrajudiciara si de medicina legala
10. Modernizarea legislatiei contraventionale prin elaborarea unui nou
proiect de lege privind contraventiile
11. Elaborarea proiectului de lege privind medierea, ca modalitate de
solutionare a litigiilor, alternativa a procedurii judiciare
12. Elaborarea proiectului de lege privind extradarea in vederea
compatibilizarii cu dispozitiile Conventiei europene privind extradarea si cu
dispozitiile Acordului Schengen.
Politica externa
In acest moment politica externa a Romaniei se afla in fata unei noi
misiuni, ce decurge din noul statut al tarii noastre in ansamblul relatiilor
internationale, in primul rand prin includerea sa pentru prima data pe drumul
institutional al integrarii in Uniunea Europeana, ca si prin recunoasterea
calitatii sale de candidat important pentru urmatoarea etapa a largirii
Aliantei Nord-Atlantice.
Politica externa va servi mai eficace si mai concret obiectivele majore ale
guvernarii tarii in aceasta noua faza, decisiva pentru reducerea decalajelor ce
ne despart de tarile dezvoltate.
Politica externa va asigura un salt calitativ important in realizarea
obiectivelor majore si a prioritatilor definite in programele anterioare de
guvernare. Prioritatile de politica externa ale etapei urmatoare sunt:
- parcurgerea cu succes a proceselor de negociere pentru aderarea la
Uniunea Europeana;
- pregatirea momentului invitarii Romaniei de a face parte din Organizatia
Tratatului Nord-Atlantic;
- pregatirea preluarii presedintiei Organizatiei pentru Securitate si Cooperare
in Europa de catre Romania;
- crearea conditiilor de compatibilitate avantajoasa pentru Romania cu
marile procese integratoare si de globalizare din lume;
- executarea politicii externe articulata cu realitatea ce priveste direct
cetatenii Romaniei: regimul vizelor, regimul diplomelor scolare si
universitare, libera circulatie a persoanelor, interesul firmelor romanesti in
plasarea produselor din Romania pe pietele externe, incurajarea investitiilor
straine in stransa conlucrare cu capitalul autohton.
Delimitam aceste obiective ca sfera centrala a interesului national.
Politica externa va fi angajata in toate actele sale pentru asigurarea si
cresterea credibilitatii Romaniei. Baza acestor demersuri o vor reprezenta
respectarea regulilor si angajamentelor in relatiile cu partenerii straini,
precum si comunitatea de valori si de interese a Romaniei cu spatiul
euroatlantic in care ne integram.
Politica externa a Romaniei in anul 2000 si dincolo de acesta se va
sprijini pe consensul fortelor politice democratice ale tarii. Nu consideram ca
poate exista alternativa la aceasta optiune. Pe acest drum credem ca se vor
pune temeliile ireversibilitatii marilor angajamente internationale ale tarii.
Acestea nu pot fi partizane, ci bazate pe consensul fortelor politico-sociale
si al societatii civile romanesti. Ne propunem ca spiritul de coeziune
nationala, a carui prima consacrare a fost realizata prin "acordul de la
Snagov", sa devina o metoda de lucru.
Intelegem sa conducem o politica externa activa pentru a inlatura definitiv
cercul vicios al izolarii, pe de o parte, si al temerii in fata strainatatii,
pe de alta parte. Consideram ca in relatiile noastre cu institutiile
occidentale nu atitudinea servila este cea potrivita, ci capacitatea noastra de
a percepe corect propriul nostru interes national, de a-l prezenta cu argumente
moderne partenerilor, de a ne actualiza compatibilitatea institutionala cu
acestia, de a negocia profesionist si a respecta termenii negociati. Vom pune
in valoare experienta si cunostintele specialistilor nostri, conjugate cu cele
ale expertilor internationali.
Va trebui ca fiecare etapa importanta in procesul de aderare la Uniunea
Europeana sa fie pregatita in stransa consultare cu entitatile interesate ale
societatii romanesti si sa fie amplu explicata opiniei publice pentru a fi
sustinuta efectiv de aceasta.
Misiunea actuala a politicii externe a Romaniei tine seama de faptul ca
sincronizarea noastra cu lumea dezvoltata, prin parcurgerea procesului de integrare
in Uniunea Europeana, se masoara in primul rand prin reducerea decalajelor de
nivel de trai fata de aceasta. Un asemenea obiectiv l-au avut si l-au parcurs
Spania sau Portugalia in etapa integrarii lor in Uniunea Europeana. Noi putem
fi capabili de aceeasi performanta.
Liniile directoare ale politicii externe a Guvernului Romaniei sunt
urmatoarele:
a) Integrarea Romaniei in structurile europene si euroatlantice
Guvernul va realiza noi actiuni pentru integrarea progresiva a tarii
noastre in structurile politice, economice si de securitate din spatiul
euroatlantic. Aceasta orientare porneste de la convingerea ca optiunea de
integrare, pornind de la valori si aspiratii comune, corespunde cel mai bine
intereselor fundamentale de prosperitate ale poporului roman, de garantare a
sigurantei nationale a tarii noastre.
Uniunea Europeana
Procesul de pregatire pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana va
dobandi un nou dinamism, in contextul creat de decizia Consiliului European de
la Helsinki de incepere a negocierilor de aderare cu Romania in anul 2000 si de
evolutiile care au loc in planul reformei institutionale a Uniunii Europene.
Prioritatile majore ale procesului de pregatire pentru aderare la Uniunea
Europeana sunt definite de criteriile de aderare stabilite de Consiliile
Europene de la Copenhaga si Madrid. Obiectivele concrete ale pregatirii pentru
aderare vor avea in vedere prioritatile pe termen scurt si mediu ale
Parteneriatului pentru aderare pe anul 1999, formulate pe baza Raportului anual
de evaluare al Comisiei Europene, publicat la 13 octombrie 1999, Programul
national de aderare la Uniunea Europeana si strategia economica pe termen
mediu, in curs de elaborare de catre expertii romani cu sprijinul institutiilor
europene si internationale.
Valorificand noua strategie a Comisiei Europene privind continuarea
procesului de extindere a Uniunii Europene, Guvernul va urmari recuperarea
decalajului care separa Romania de statele candidate care au inceput
negocierile de aderare in anul 1998. Obiectivele specifice sunt precizate in
anexa.
Organizatia Tratatului Nord-Atlantic
Continuarea actiunilor si demersurilor in vederea confirmarii Romaniei
drept un candidat important si credibil pentru urmatoarea largire a NATO, prin:
- amplificarea dialogului politic si a contactelor pe linie militara, pe
plan bilateral si multilateral, pentru sporirea contributiei Romaniei la
dezvoltarea conceptuala si operationala a colaborarii transatlantice;
- intensificarea dialogului si cooperarii cu NATO si tarile aliate pe tema
implementarii Programului national anual de aderare a Romaniei la NATO, conform
Planului de actiune pentru aderare adoptat la summitul de la Washington, precum
si prin urmarirea indeplinirii intocmai a obiectivelor asumate de partea romana
in program;
- indeplinirea in continuare a obligatiilor asumate in cadrul
Parteneriatului pentru Pace si al altor forme institutionalizate de colaborare
pe plan politico-militar;
- participarea, pe masura resurselor existente, la operatiunile de
mentinere a pacii, inclusiv in zona noastra geografica;
- adoptarea de masuri si initiative practice in lupta impotriva
amenintarilor neconventionale la adresa stabilitatii si securitatii
(proliferarea armelor de distrugere in masa, crima organizata, imigratia
ilicita, traficul ilegal de arme si narcotice, terorismul international);
- afirmarea in continuare a Romaniei ca factor de stabilitate si ca
furnizor de securitate in Europa de Sud-Est;
- urmarirea cu atentie a problematicii Identitatii Europene de Securitate
si Aparare in cadrul NATO si al Uniunii Europene - Uniunea Europei Occidentale
si promovarea ideii implicarii pe cat posibil a tarilor partenere si asociate
in dezvoltarile ce deriva din acest proces.
b) Pregatirea Presedintiei Romaniei la Organizatia pentru Securitate si
Cooperare in Europa
In perspectiva preluarii de catre Romania a presedintiei Organizatiei
pentru Securitate si Cooperare in Europa in anul 2001, se vor intreprinde
masurile politice, financiare si de personal necesare in vederea asumarii
acestei responsabilitati.
Se vor aloca resursele bugetare necesare pentru participarea Romaniei la
troica Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa in perioada 2000 -
2002 si va fi elaborat un buget distinct pentru gestionarea cheltuielilor
aferente. Ministerul Afacerilor Externe isi va asuma sarcinile ce revin tarii
noastre in primul an de participare la troica Organizatiei pentru Securitate si
Cooperare in Europa - anul 2000.
c) Colaborarea in cadru multilateral
Actiunile diplomatice in cadrul multilateral al relatiilor internationale
vor fi concordante cu demersurile Romaniei pentru integrarea in structurile
politice, economice si de securitate europene si euroatlantice, precum si in
concordanta cu interesele Romaniei de intensificare a raporturilor bilaterale.
In acest scop Guvernul va actiona pentru:
- pregatirea conditiilor pentru alegerea Romaniei ca membru nepermanent al
Consiliului de Securitate al O.N.U. in anii 2003 - 2004;
- implicarea directa in activitatea desfasurata de Consiliul Europei si de
diferitele sale mecanisme, indeosebi pe temele majore referitoare la reforma
acestei structuri internationale, functionarea noii Curti Permanente a
Drepturilor Omului, cooperarea regionala etc.;
- adancirea participarii Romaniei la structurile regionale de cooperare -
Initiativa Central-Europeana, Initiativa de Cooperare in Sud-Estul Europei
(SECI) - inclusiv prin demararea activitatilor Centrului de la Bucuresti pentru
combaterea infractionalitatii transfrontaliere - si pregatirea conditiilor
pentru preluarea presedintiei Cooperarii Economice la Marea Neagra;
- consolidarea procesului de cooperare in Europa de Sud-Est (SEECP), ca
initiativa regionala generata din regiune si reprezentand interesele tarilor
din zona, indeosebi prin organizarea in Romania, in februarie 2000, a reuniunii
sefilor de stat si de guvern ai statelor participante la SEECP. Se va realiza
semnarea Cartei relatiilor de buna vecinatate, stabilitate, securitate si
cooperare in Europa de Sud-Est, primul document politic multilateral in acest
domeniu la care sunt parte statele din regiune;
- imprimarea unui continut concret si realist formelor noi de colaborare la
nivel subregional - indeosebi euroregiunile si structurile trilaterale la care
participa Romania;
- participarea activa si constructiva la activitatile din cadrul Pactului
de stabilitate pentru Europa de Sud-Est, prin promovarea unor proiecte
regionale de cooperare care sa reflecte interesele economice, politice si
strategice ale Romaniei. Reluarea navigatiei normale pe Dunare va constitui un
obiectiv prioritar in acest domeniu. Guvernul va stimula in continuare
initiativele romanesti pentru Pactul de stabilitate, prin consultarea si
sprijinirea efectiva a cercurilor de afaceri romanesti, a reprezentantilor
societatilor civile, a mediului academic, astfel incat proiectele propuse sa
reflecte obiective concrete si practice, de interes pentru acestia, pentru tara
in general;
- participarea activa la actiunile desfasurate in cadrul miscarii
francofone.
d) Intensificarea relatiilor bilaterale
Pornind de la convingerea ca participarea Romaniei la viata internationala
se fundamenteaza pe raporturile de colaborare cu celelalte state, Guvernul
Romaniei va actiona, cu prioritate, pentru:
- extinderea relatiilor politice, economice si culturale cu toate statele
membre ale Uniunii Europene, ceea ce constituie componenta esentiala a
politicii Romaniei de integrare in Uniune;
- intensificarea Parteneriatului strategic cu S.U.A., prin intarirea
caracterului politic al acestuia, ceea ce constituie unul dintre pilonii de
baza ai politicii externe a Romaniei;
- dezvoltarea in continuare a relatiilor speciale, privilegiate ale Romaniei
cu Republica Moldova, urmarindu-se integrarea lor intr-o Europa unita si
consolidarea spatiului cultural si spiritual comun;
- dezvoltarea relatiilor de buna vecinatate si a cooperarii economice cu
toate statele din Europa de Sud-Est, pentru consolidarea stabilitatii,
securitatii si cooperarii in zona noastra geografica si integrarea acesteia in
structurile europene si euroatlantice; incurajarea evolutiilor democratice in
aceasta regiune;
- aprofundarea relatiilor cu celelalte state candidate la integrarea
europeana; dezvoltarea raporturilor de parteneriat cu Ungaria si Polonia, prin
punerea in valoare a intelegerilor existente si deschiderea de noi domenii de
colaborare;
- Romania fiind profund interesata in construirea unor bune relatii de
parteneriat cu Federatia Rusa, ca stat democratic si stabil, va urmari
normalizarea deplina si dezvoltarea raporturilor bilaterale romano-ruse,
inclusiv prin finalizarea Tratatului politic bilateral si relansarea
legaturilor economice si comerciale;
- extinderea in continuare a relatiilor cu Ucraina, prin punerea in
aplicare a tuturor prevederilor Tratatului politic bilateral, inclusiv a
acelora privind respectarea drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor
nationale, precum si prin intensificarea negocierilor pentru reglementarea
problemelor aflate in atentie;
- dezvoltarea in continuare a bunelor relatii de colaborare si cooperare cu
Republica Populara Chineza;
- intensificarea in continuare a raporturilor cu statele din Caucaz si din Asia
Centrala, promovand indeosebi cooperarea economica, de natura sa asigure un
acces convenabil la resursele de hidrocarburi din aceasta zona;
- consolidarea relatiilor cu tari din alte zone geografice, cu care are
acorduri de parteneriat, precum Japonia, Canada si Israel, in special in
domenii economice, prin realizarea de noi proiecte de cooperare si investitii
in Romania;
- asigurarea rezonantei cu tendintele de integrare economica din zona
Americii Latine si amplificarea cooperarii cu tarile din aceasta zona;
- relansarea raporturilor cu tarile din Africa; intensificarea cooperarii
cu tari din Asia - Pacific, tinand seama de importanta lor in economia
mondiala; dezvoltarea si diversificarea relatiilor cu tarile arabe din Orientul
Mijlociu si din zona Golfului, valorificand oportunitatile de cooperare pe plan
economic si comercial.
e) Dimensiunea educationala si culturala. Relatiile cu romanii de peste
hotare
Una dintre prioritatile actuale fara de care nu ar putea fi conceputa o
Europa unita este dezvoltarea capacitatii educationale. Aceasta inseamna
inscrierea Romaniei in tendintele capitalismului modern, capitalismul educat,
informat, bazat pe mijloace moderne de comunicare. In societatea pe care vrem
sa o construim civilizatia se extinde ca bun public. In spatiul euroatlantic
este asigurat accesul real la civilizatie prin educatie. Politica externa isi
va regasi contributia la necesara imbinare dintre crearea capitalului
educational in tara noastra si tendintele din spatiul euroatlantic.
Vor fi diversificate relatiile culturale cu alte tari si vor fi promovate
proiecte pentru reintegrarea valorilor romanesti in circuitul culturii europene
si universale, pentru afirmarea spiritualitatii romanesti pe plan mondial. Vor
fi continuate si diversificate proiectele destinate persoanelor de origine
romana de peste hotare, pentru afirmarea si pastrarea identitatii lor etnice,
lingvistice, culturale si religioase.
In promovarea obiectivelor prioritare ale politicii externe a Romaniei o atentie
deosebita va fi acordata mentinerii unor legaturi stranse cu cercurile
academice, reprezentantii societatii civile, organizatiile neguvernamentale si
cercurile de afaceri, in domenii si pe proiecte de interes concret pentru
acestea, concordante cu obiectivele de politica externa. Avand in vedere
atributiile sporite care revin Ministerului Afacerilor Externe, vor fi
promovate in activitatea guvernamentala coordonarea si sincronizarea mai buna a
pozitiilor si actiunilor din planul relatiilor externe.
Serviciul diplomatic extern al Romaniei va fi redimensionat tinand seama de
prioritatile politicii externe a tarii si de resursele financiare care ii sunt
necesare, iar pregatirea continua a diplomatilor va fi aplicata cu rigoare si
exigenta.
Imbunatatirea competentei si coerentei actului de guvernare
Structura Guvernului
Noua arhitectura a Guvernului a fost conceputa pentru a raspunde
exigentelor derivand din restrictiile economice pe care Romania trebuie sa si
le asume in procesul integrarii europene si euroatlantice.
Pregatirea sedintelor Guvernului
Fundamentarea actelor normative prezentate spre aprobare Guvernului trebuie
sa aiba in vedere doua elemente esentiale:
- incadrarea in limitele constrangerilor bugetare existente;
- compatibilitatea cu acquisul comunitar relevant in domeniu.
Comunicarea intre centrii de decizie: intre Guvern si Parlament, intre
Guvern si partide
- In vederea imbunatatirii actului de guvernare, noul Guvern va actiona in
sensul informarii reciproce pentru asigurarea coordonarii proiectelor de acte
normative cu implicatii fiscal-bugetare initiate de institutiile cu drept de
initiativa legislativa.
- In procesul negocierilor dintre partenerii sociali va creste rolul
institutiilor existente, special create pentru facilitarea dialogului si
armonizarii intereselor Guvernului, patronatelor si sindicatelor.
ANEXA
OBIECTIVELE PRIORITARE
de pregatire a Romaniei pentru aderarea la Uniunea Europeana
1. Obiective si principii
Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana va reprezenta o prioritate
strategica pentru politica noastra externa, inscriindu-se ca o constanta de
prim ordin pentru asigurarea prestigiului extern, a prosperitatii si
securitatii natiunii romane, prin integrarea in comunitatea de valori si
principii democratice ale statului de drept si ale economiei de piata,
impartasite de statele membre ale Uniunii Europene.
Prioritatile majore ale procesului de pregatire pentru aderare la Uniunea
Europeana sunt definite de imperativul indeplinirii criteriilor de aderare
stabilite de Consiliile Europene de la Copenhaga si Madrid.
Obiectivele concrete ale pregatirii pentru aderare vor avea in vedere
prioritatile pe termen scurt si mediu ale Parteneriatului pentru aderare pe
anul 1999, formulate pe baza Raportului anual de evaluare al Comisiei Europene,
publicat la 13 octombrie 1999, Programul national de aderare la Uniunea
Europeana si strategia economica pe termen mediu in curs de elaborare de catre
expertii romani cu sprijinul institutiilor europene si internationale.
Pornind de la noua strategie a Comisiei Europene privind desfasurarea, in
paralel cu negocierile de aderare, a unui proces de monitorizare a progreselor
pe linia indeplinirii criteriilor de aderare, Guvernul va urmari recuperarea
decalajului care separa Romania de statele candidate care au inceput
negocierile de aderare in anul 1998.
2. Mecanismul institutional intern pentru pregatire si negocieri
Intre modernizarea Romaniei si preluarea graduala dar sustinuta a
acquisului si politicilor comunitare nu numai ca nu exista paralelisme sau
contradictii, ci exista o identitate. Din acest motiv exista si o legatura
indisolubila intre pregatirea pentru aderare si functionarea normala a tuturor
proceselor orizontale din administratia publica centrala si din economie.
Inceperea iminenta a procesului de evaluare bilaterala a capitolelor pentru
negocieri si densitatea acestuia impun imbinarea organica a actiunii externe cu
coordonarea procesului intern de pregatire. Totodata schimbarile institutionale
trebuie astfel intreprinse incat sa nu pericliteze stabilitatea si
continuitatea procesului, precum si integritatea experientei acumulate pana in
prezent.
Guvernul va avea ca prioritate imediata punerea in functiune a mecanismului
institutional intern pentru asigurarea coerentei demersurilor de politica
externa cu masurile de politica interna pe linia adoptarii si aplicarii
acquisului comunitar, a reformei, macrostabilizarii si relansarii economice, a
reformei si consolidarii capacitatii administrative si institutionale a
societatii romanesti.
Se vor realiza adaptarile institutionale pentru includerea Departamentului
pentru Integrare Europeana in structura Ministerului Afacerilor Externe si se
va modifica in mod corespunzator structura Comitetului Interministerial pentru
Integrare Europeana. Comitetul va trebui sa se intruneasca in plen cu o
periodicitate mai redusa si sa isi desfasoare activitatea, in special, pe grupe
de lucru corespunzatoare problematicii intersectoriale. Relevanta si asumarea
politica a prioritatilor vor fi asigurate prin formarea unui consiliu executiv
format din ministri responsabili pentru procese orizontale.
Guvernul va crea echipa nationala pentru negocierile de aderare la Uniunea
Europeana si Secretariatul pentru coordonarea procesului de negocieri si
pregatire pentru aderare si va accelera pregatirile pentru intrarea in
functiune a Unitatii de traduceri a acquisului comunitar, prin coordonarea
Institutului European de catre Ministerul Afacerilor Externe.
In perspectiva noilor obiective impuse de inceperea negocierilor de aderare
la Uniunea Europeana, se va consolida Misiunea permanenta a Romaniei pe langa
Uniunea Europeana.
Relatia dintre executiv si comisiile specializate ale Parlamentului, in
scopul indeplinirii prioritatilor integrarii europene, va fi perfectionata prin
realizarea unor legaturi si fluxuri informationale permanente care sa asigure
sustinerea si accelerarea laturii legislative a preluarii acquisului comunitar.
Momentul actual, de deschidere a negocierilor de aderare, impune
dezvoltarea rolului strategic al compartimentelor pentru integrare europeana
din ministere. Astfel, compartimentele pentru integrare europeana vor fi
subordonate direct conducatorilor institutiilor, prin respectarea efectiva a
Hotararii Guvernului nr. 140/1995, fiind totodata incadrate cu personal
corespunzator ca numar si calitate.
Consiliul Legislativ va fi sprijinit sa isi asume efectiv functia de
verificare a compatibilitatii proiectelor de acte normative cu reglementarile
comunitare. Notele de fundamentare si expunerile de motive ale fiecarui proiect
de act normativ vor trebui sa se refere explicit la actele normative comunitare
transpuse, iar avizele Consiliului Legislativ ar trebui sa evalueze gradul de
compatibilitate atins. Guvernul va urmari cu rigoare modul in care se aplica
noile reglementari.
Procesul de pregatire a aderarii si de armonizare a legislatiei va fi mai
bine fundamentat - cu sprijinul activ al Institutului European - prin
elaborarea de studii sectoriale de impact si luarea acestora in considerare,
prin formarea continua a functionarilor publici pentru a se adapta exigentelor
aderarii si prin traducerea legislatiei romanesti si comunitare.
Capacitatea de reflectie si actiune strategica astfel dezvoltata trebuie sa
serveasca alocarii judicioase a resurselor bugetare proprii, in corelare cu
imbunatatirea capacitatii de absorbtie a fondurilor comunitare prestructurale,
in vederea atingerii obiectivelor majore ale modernizarii Romaniei pentru
aderarea la Uniunea Europeana.
Pregatirile pentru aderare vor fi valorificate printr-o riguroasa
organizare si coordonare a negocierilor, prin formarea si intarirea grupurilor
sectoriale de lucru si prin constituirea unitatii centrale de negocieri, sub
autoritatea politica a ministrului de externe.
Se vor evita interferentele, suprapunerile si paralelismele, care afecteaza
eficienta si fluiditatea procesului de aderare.
Adaptarile pe linia mecanismului institutional intern de pregatire si
negocieri de aderare vor fi efectuate in limita de timp impusa de termenul
anuntat pentru lansarea Conferintei interguvernamentale pentru inceperea
negocierilor de aderare, respectiv la 14 februarie 2000, si de necesitatea de a
se elabora mandatele de negociere la capitolele vizate pentru inceperea
procesului de negocieri.
3. Obiectivele pentru anul 2000 in procesul de pregatire pentru aderarea
Romaniei la Uniunea Europeana
- Reluarea exercitiului de screening al acquisului comunitar in anul 2000
la toate cele 31 de capitole de acquis comunitar, inclusiv la cel adoptat in
cursul anului 1999. De asemenea, se va accelera procesul de elaborare a
documentelor de pozitie, avand in vedere intentia celor doua Presedintii ale
Consiliului Uniunii Europene de a deschide in anul 2000, 12 - 16 capitole de
negociere cu Romania.
- Elaborarea unei strategii economice pe termen mediu, care sa asigure
corelarea celorlalte documente de dezvoltare (Planul national de adoptare a
acquisului comunitar, Planul national de dezvoltare, Planul national de
dezvoltare rurala)
- Adoptarea cadrului juridic, administrativ si bugetar necesar in vederea
programarii si gestionarii programelor PHARE, ISPA (infrastructura si mediu) si
SAPARD (agricultura si dezvoltare rurala), inclusiv prin introducerea
evaluarilor de impact ecologic si a unor norme relative la achizitiile publice
compatibile cu cele ale Uniunii Europene pentru proiecte cofinantate de
Fondurile comunitare; infiintarea unei agentii de plati functionale pentru
SAPARD
- Realizarea prioritatilor din Parteneriatul pentru aderare, reactualizat
pe baza Raportului anual al Comisiei Europene din luna octombrie 1999
- Adoptarea masurilor necesare pentru favorizarea deciziei Uniunii Europene
de anulare a regimului restrictiv de circulatie a cetatenilor romani in spatiul
Uniunii Europene (intarirea controlului la frontiera, negocierea de acorduri
bilaterale cu statele vecine privind regimul frontierei, alinierea la legislatia
si la practica Uniunii Europene in materie de vize)
- Participarea la procesul de dialog, consultare si cooperare cu Uniunea
Europeana in domeniul operatiunilor de gestionare a crizelor, care vor fi
conduse de Uniunea Europeana. Pregatirea in continuare pentru participarea la
operatiunile "de tip Petersberg" si la activitatile mecanismelor si
organismelor din cadrul Uniunii Europei Occidentale, conform statutului
Romaniei de stat partener asociat al Uniunii Europei Occidentale
Alinierea pozitiilor de politica externa ale Romaniei la pozitiile comune
ale Uniunii Europene din domeniul PESC.
Urmarirea desfasurarii dezbaterilor din cadrul Conferintei
interguvernamentale din anul 2000 avand ca tema reforma institutionala a
Uniunii Europene si participarea la informarile si schimbul de vederi pe
aceasta tema dintre Uniunea Europeana si statele candidate.