DECIZIE Nr.
1025 din 14 septembrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945-22 decembrie 1989
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 739 din 5 noiembrie 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan
-judecător
Tudorel Toader -judecător
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Antonia Constantin.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor „Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea
situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în
proprietatea statului şi ale Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor
imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie
1989", excepţie ridicată de Eugen Alexandru Varga în Dosarul nr. 18.614/3/2008
al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilă. In acest
sens, arată că, în concret, critica de neconstituţionalitate vizează art. 2
alin. (2) din Legea nr. 10/2001, prevederi legale care au fost abrogate prin art.
I pct. 2 din Legea nr. 1/2009.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 1.360
din 28 octombrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 18.614/3/2008, Curtea de
Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu
excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor „Legii nr. 112/1995 pentru
reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe,
trecute în proprietatea statului şi ale Legii nr. 10/2001 privind regimul
juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22
decembrie 1989", excepţie ridicată de Eugen Alexandru Varga într-o
cauză civilă având ca obiect revendicare imobiliară.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că actele normative criticate
contravin normelor constituţionale şi dispoziţiilor internaţionale invocate,
deoarece, deşi nu declară ca fiind expropriate pentru cauză de utilitate
publică imobilele trecute silit în proprietatea statului în baza Decretului nr.
92/1950, Legea nr. 112/1995 şi Legea nr. 10/2001 conţin proceduri şi soluţii
reparatorii care nu numai că afectează exerciţiul neîngrădit al dreptului de
proprietate al persoanelor deposedate abuziv de regimul comunist, ci îl
desfiinţează în toate situaţiile în care bunul nu se poate restitui în natură,
datorită înstrăinărilor făcute de stat „cu respectarea
legii".
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă nu şi-a exprimat opinia în legătură cu constituţionalitatea actelor
normative criticate, rezumându-se doar a se pronunţa asupra admisibilităţii
sesizării Curţii Constituţionale.
Potrivit prevederilor art. 30
alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul
Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate,
raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională este competentă, potrivit
dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum
a fost formulat prin încheierea de sesizare, îl constituie prevederile Legii
nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu
destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 29 noiembrie 2005, şi cele
ale Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod
abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie
2005.
Din examinarea considerentelor cuprinse în încheierea
de sesizare, precum şi a notelor scrise ale autorului excepţiei de
neconstituţionalitate, Curtea constată că în speţă au incidenţă numai
prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, astfel încât, obiect al
excepţiei de neconstituţionalitate, asupra cărora Curtea urmează a se pronunţa,
îl constituie acest text de lege.
Autorul excepţiei susţine că reglementarea criticată
contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 alin. (3) şi (4) privind
proprietatea privată, art. 11 privind dreptul internaţional şi intern şi art.
20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, raportate
la art. 1 paragraful 1 teza a doua din Primul Protocol adiţional la Convenţia
europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, şi
art. 17 pct. 2 coroborat cu art. 30 din Declaraţia Universală a Drepturilor
Omului. De asemenea, apreciază că se aduce atingere şi dispoziţiilor
constituţionale ale art. 148 alin. (2) şi (3) referitoare la integrarea în
Uniunea Europeană, coroborate cu art. II-77 alin. 1 teza a doua din Carta
drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, referitor la dreptul de
proprietate, raportat la art. 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că temeiul acţiunii formulate de autorul excepţiei, şi anume,
revendicare imobiliară, îl constituie prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr.
10/2001. In acest context, Curtea constată că art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 a fost abrogat prin art. I pct. 2
din Legea nr. 1/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945-22 decembrie 1989.
Faţă de această situaţie, având în vedere abrogarea
prevederilor legale ce constituie obiect al excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că
devin aplicabile prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 potrivit
cărora instanţa de contencios constituţional se pronunţă asupra „unei legi
sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în
vigoare".
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi
al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Eugen Alexandru Varga în
Dosarul nr. 18.614/3/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 14 septembrie
2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora