DECIZIE   Nr. 44 din  2 mai 1995

cu privire la constitutionalitatea art. 16 lit. b) si g) din Legea notarilor publici si a activitatii notariale

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 92 din 16 mai 1995

    Curtea Constitutionala a fost sesizata, la data de 23 martie 1995, de catre Sectiile Unite ale Curtii Supreme de Justitie, in legatura cu neconstitutionalitatea art. 16 lit. b) si g) din Legea notarilor publici si a activitatii notariale.
    In sesizare se arata, in esenta, ca art. 16, care stabileste conditiile ce trebuie indeplinite pentru functia de notar public, este neconstitutional, intrucat exclude posibilitatea de a fi notar a licentiatilor specializati in "Drept economic si administrativ", ceea ce incalca principiile constitutionale privind libera dezvoltare a personalitatii umane, prevazut de art. 1 alin. (3), egalitatea in drepturi a cetatenilor, fara privilegii si discriminari, instituita de art. 16 alin. (1), dreptul la munca fara ingradiri si dreptul la libera alegere a profesiei, reglementate de art. 38 alin. (1), exercitarea acestora neputand fi restransa decat in conditiile art. 49 alin. (1).
    In vederea solutionarii sesizarii, s-au solicitat, potrivit art. 19 din Legea nr. 47/1992, punctele de vedere ale presedintilor Camerei Deputatilor si Senatului, precum si al Guvernului, iar in temeiul art. 5 din Legea nr. 47/1992, opiniile facultatilor de drept din Bucuresti, Cluj-Napoca si Sibiu, precum si relatii de la Ministerul Invatamantului, in legatura cu situatia actuala a specializarii "Drept economic si administrativ" din facultatile existente.
    Senatul, in punctul sau de vedere, solicita respingerea sesizarii, considerand ca prevederile art. 16 lit. b) si g) din Legea notarilor publici si a activitatii notariale sunt constitutionale, deoarece cerinta de a fi licentiat in drept-stiinte juridice sau doctor in drept corespunde pregatirii necesare functiei de notar, pe cand specializarea in "Drept economic si administrativ" nu asigura o asemenea pregatire. Se mai arata ca, dupa Revolutie, Guvernul provizoriu a admis ca cei cu studii de 3 ani sau cu studii administrative sa poata da diferente pentru a fi echivalati cu cei specializati in "stiinte juridice", insa nici absolventilor care au promovat aceste examene nu li s-au eliberat diplome de licenta, ci numai "atestate" care nu pot fi considerate similare licentei dobandite la absolvirea facultatii. De aceea se apreciaza ca absolventii institutelor economico-administrative de 3 ani sau ai sectiilor administrative ale facultatilor de drept, neavand diplome de licenta in "studii juridice", nu pot ocupa functia de notar public, aceasta constituind o masura de protectie a cetatenilor.
    In punctul de vedere al Guvernului se apreciaza, de asemenea, ca art. 16 lit. b) si g) din Legea notarilor publici si a activitatii notariale nu incalca prevederile Constitutiei, deoarece notarii publici indeplinesc un serviciu de interes public, ce presupune o pregatire generala corespunzatoare, de natura sa asigure cunoasterea temeinica a legislatiei si a principiilor de drept. Acestor exigente le corespund dispozitiile art. 16 lit. b) din lege, in care s-a prevazut conditia ca notarul public sa aiba licenta in "Stiinte juridice" si nu doar specializarea intr-o anumita ramura de drept, si anume "Dreptul administrativ".
    Se mai arata ca formele de instruire si perfectionare prevazute in art. 32 alin. (1) din Constitutie sunt modalitati de exercitare a dreptului la invatatura si ele fiind liber alese, precum si destinate anumitor domenii de activitate, nu se poate sustine ca exercitarea drepturilor pe care le confera numai in acele domenii de activitate ar putea fi privita ca fiind o masura de discriminare.
    In opinia sa, Facultatea de Drept din Sibiu considera ca textele criticate sunt neconstitutionale, intrucat fac o discriminare intre absolventii celor doua specializari - "Stiinte juridice" si "Drept economico-administrativ" - din cadrul aceluiasi profil.
    Facultatea de Drept din cadrul Universitatii Bucuresti, in opinia exprimata, apreciaza ca textele art. 16 lit. b) si g) din lege sunt constitutionale, deoarece, pe de o parte, principiul egalitatii nu inseamna uniformitate, iar, pe de alta parte, dupa anul 1989, Ministerul Invatamantului a dat posibilitatea absolventilor Sectiei "Drept economico-administrativ" sa sustina examene de diferenta care sa le permita dobandirea unui alt statut.
    Directia generala invatamant superior si cercetare stiintifica universitara din cadrul Ministerului Invatamantului a comunicat situatia specializarii "Drept economic si administrativ", din care rezulta ca, in prezent, potrivit Hotararii Guvernului nr. 283/1993, profilul "Stiinte juridice" cuprinde doua specializari: "Drept" si "Drept economic si administrativ" si ca aceasta din urma specializare se regaseste la 11 facultati de stat.
    La dosar s-au mai depus, de catre deputatul Petru Tanasie, unele observatii in legatura cu sesizarea Curtii Supreme de Justitie prin care se arata, in esenta, ca prin formularea la conditii de studii "specialitatea stiinte juridice" nu s-a dorit a se face o discriminare intre absolventii celor doua categorii de facultati de drept ci, dimpotriva, intentia legiuitorului a fost aceea de a evita orice ambiguitate in interpretarea legii, cu privire la profilul facultatii, tinand seama ca ambele sunt facultati de drept, avand ca obiect de predare stiinte juridice.
    Presedintele Camerei Deputatilor nu a comunicat punctul sau de vedere. De asemenea, Facultatea de Drept din Cluj-Napoca nu a trimis relatiile solicitate.
    In temeiul art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constitutionala constata ca este competenta sa solutioneze sesizarea care s-a facut cu respectarea prevederilor art. 144 lit. a) din Constitutie si ale art. 17 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

    CURTEA CONSTITUTIONALA,
avand in vedere obiectia de neconstitutionalitate din sesizarea Curtii Supreme de Justitie, punctele de vedere ale presedintelui Senatului si ale Guvernului, opiniile Ministerului Invatamantului, Facultatii de Drept din Sibiu si ale Facultatii de Drept din cadrul Universitatii Bucuresti, Legea notarilor publici si a activitatii notariale, precum si dispozitiile Constitutiei si ale Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    In principiu, absolventii unui profil de invatamant superior nu pot fi pusi in situatii diferite. Intre esenta specializarii, data de aceea a profilului, si regimul legal al exercitarii profesiei trebuie sa fie o corespondenta fireasca. Existenta, in cadrul facultatii de drept, a mai multor specializari, de la inceputul studiilor universitare, cum a fost in trecut, sau numai in anii III si IV, cum este in prezent, asa cum rezulta din opinia Facultatii de Stiinte Juridice din Sibiu, nu reprezinta argumente care sa justifice un tratament diferentiat pentru absolventii fiecarei specializari, ca si cum ar fi absolventi cu profiluri diferite. In fond, specializarea este, indiferent de natura sa, in stiinte juridice, care se contureaza ca o pregatire universitara de profil pentru viitorii juristi, deosebindu-se de pregatirea in stiinte economice, in stiinte tehnice, in stiinte medicale etc.
    De altfel, si Hotararea Guvernului nr. 283/1993, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 171 din 22 iulie 1993, reglementeaza profilul stiintelor juridice cu cele doua specializari - Drept, respectiv Drept economic si administrativ - de unde rezulta ca, in mod logic, cele doua specializari conduc la formarea de specialisti de formatie juridica, care, in esenta, au acelasi gen de studii universitare. Existenta specializarii in cadrul unui profil nu se poate intoarce impotriva profilului. Din analiza programelor analitice anexate la dosar, cum se mentioneaza si in opinia Decanatului Facultatii de Stiinte Juridice din Sibiu, rezulta, in mod evident, ca toate disciplinele juridice fundamentale se regasesc la ambele specializari, chiar daca uneori difera numarul de ore, iar alteori denumirea disciplinei este intrucitva diferita, dar nu in ce priveste materiile de baza.
    Primii 2 ani de studii, la ora actuala, sunt identici, specializarea apare numai in anii III si IV, ani in care, de asemenea, exista un numar de materii care sunt identice, atat ca numar de ore, cat si ca denumire: Drept civil, Dreptul mediului inconjurator, Drept comercial, Drept de proprietate intelectuala, pentru anul III, respectiv Drept international privat, Dreptul muncii si protectiei sociale, Dreptul transporturilor, Protectia juridica a drepturilor omului, pentru anul IV.
    Deosebit de relevant pentru cauza de fata este faptul ca disciplina facultativa "Activitate notariala" este cuprinsa, in programa pentru anul IV, numai la specializarea "Drept economic si administrativ". In aceste conditii, interdictia instituita de textul in discutie este nu numai discriminatorie, ci lipsita de un suport faptic si legal adecvat.
    Este evident ca legea nu poate fi in consonanta cu substanta formatiunii profesionale a absolventilor facultatii de drept, daca nu da dreptul, deopotriva, absolventilor ambelor specializari de a ocupa functia de notar, parind chiar mai indreptatiti pentru aceasta functie - daca se are in vedere disciplina facultativa mentionata - absolventii specializarii "Drept economic si administrativ".
    Este, de asemenea, de observat ca in punctul de vedere al Senatului se face o confuzie intre institutele de 3 ani si facultatile care au durata studiilor de minimum 4 ani. Specializarea "Drept administrativ" nu a fost niciodata expresia unui program de studii de 3 ani, cunoscut, in general, ca specific doar pentru pregatiri de genul subinginerilor si al altor categorii profesionale asemanatoare.
    In concluzie, in prezenta unuia si aceluiasi profil de pregatire universitara, anume "Stiinte juridice", absolventii acestui profil, indiferent cum este denumita specializarea, au, in esenta, aceeasi licenta, intrucat nu se poate sustine ca licenta intr-un profil o da numai o anumita specializare a acestuia, chiar daca, prin numarul de studenti, aceasta specializare are o pondere mult mai mare.
    Prin urmare, prevederile art. 16 lit. b) din Legea notarilor publici si a activitatii notariale, atacate, intra in consonanta cu principiile art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1) si art. 38 din Constitutie, numai daca se intelege ca ele vizeaza profilul "Stiinte juridice" si nu numai o specializare din cadrul acestuia.
    In alta ordine de idei, Curtea Constitutionala retine ca absolventii acestei specializari, in mod constant, au ocupat si functia de notar, iar restrangerea, pentru absolventii acestei specializari, a accesului spre aceasta functie, apare ca o incalcare a principiilor consacrate in art. 1 alin. (3), precum si in art. 38 din Constitutie.
    Potrivit art. 38 din Constitutie, dreptul la munca nu poate fi ingradit, pe de o parte, iar alegerea profesiei si alegerea locului de munca sunt libere, pe de alta parte. De aceea un act normativ care stabileste o interdictie pentru o anumita categorie de absolventi de a ocupa o anumita functie, pe care acestia o puteau ocupa pana in acel moment, reprezinta o incalcare a textului constitutional evocat mai sus. Distinct de acest aspect, s-ar crea o discriminare si intre absolventii specializarii "Drept economic si administrativ", deoarece, chiar potrivit noii reglementari, unii ar putea sa ocupe functia de notar, si anume cei prevazuti la art. 16 lit. g), si altii nu, chiar din aceeasi promotie, cand ei sunt absolventi ai uneia si ai aceleiasi specializari, in baza unuia si aceluiasi plan de invatamant, ceea ce evident ca nu poate fi acceptat. Ar fi de data aceasta un tratament juridic privilegiat pentru unii si discriminatoriu pentru altii, contrar art. 16 alin. (1) si art. 38 alin. (1) din Constitutie, nu numai in cadrul profilului, dar, ceea ce este si mai grav, in cadrul unei specializari din cadrul profilului.
    Solutia de mai sus, in legatura cu interpretarea lit. b) a art. 16 din Legea notarilor publici si a activitatii notariale, se impune pe cale de consecinta si la lit. g) a aceluiasi articol, ramanand fara obiect exceptia de neconstitutionalitate invocata de Curtea Suprema de Justitie.
    Avand in vedere considerentele expuse, precum si dispozitiile art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1), art. 38 alin. (1), art. 49 alin. (1) si ale art. 144 lit. a) din Constitutie, precum si prevederile art. 20 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    1. Constata ca prevederile art. 16 lit. b) din Legea notarilor publici si a activitatii notariale sunt constitutionale numai in masura in care prin expresia "licentiat in drept-stiinte juridice" se intelege absolventul unei facultati de drept, indiferent de specializare.
    2. Constata ca dispozitiile art. 16 lit. g) din aceeasi lege sunt constitutionale.
    3. Decizia se comunica Presedintelui Romaniei si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
    Deliberarea a avut loc la data de 2 mai 1995 si la ea au participat: Vasile Gionea, presedinte, Viorel Mihai Ciobanu, Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Florin Bucur Vasilescu si Victor Dan Zlatescu, judecatori.

                      PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
                      prof. dr. VASILE GIONEA

                              Magistrat-asistent,
                              Constantin Burada