DECIZIE Nr. 481 din 9 noiembrie 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385^1
alin. 1 lit. e) din Codul de procedura penala
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 1143 din 2 decembrie 2004
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Iuliana Nedelcu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedura penala,
exceptie ridicata de Constantin Istrate in Dosarul nr. 1.411/2004 al Inaltei
Curti de Casatie si Justitie - Sectia penala.
La apelul nominal se prezinta, pentru partea Raiffeisen Bank - S.A., consilierul
juridic, constatandu-se lipsa autorului exceptiei si a celorlalte parti, fata
de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
Reprezentantul partii prezente solicita respingerea exceptiei de
neconstitutionalitate ca neintemeiata.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
ca neintemeiata, deoarece asupra dispozitiilor legale criticate Curtea s-a
pronuntat prin Decizia nr. 369 din 2 octombrie 2003, ocazie cu care a constatat
ca art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedura penala sunt
constitutionale.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 6 iulie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 1.411/2004,
Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 385^1
alin. 1 lit. e) din Codul de procedura penala.
Exceptia a fost ridicata de inculpatul Constantin Istrate in dosarul cu
numarul de mai sus, avand drept obiect solutionarea unui recurs declarat
impotriva Deciziei penale nr. 40A din 22 ianuarie 2004 a Curtii de Apel
Bucuresti - Sectia a II-a penala, prin care s-au admis apelurile declarate de
inculpati si de Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti si s-a dispus
desfiintarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta
de fond.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine
ca prevederile legale criticate sunt neconstitutionale, deoarece prin limitarea
folosirii caii de atac a recursului numai pentru o anumita categorie de decizii
pronuntate de instantele de apel i se ingradeste dreptul la un proces
echitabil. Or, potrivit dispozitiilor constitutionale invocate, cat si a celor
din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale, orice persoana are dreptul la judecarea cauzei in mod public,
echitabil si intr-un termen rezonabil de catre o instanta independenta si
impartiala.
Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala opineaza ca
dispozitiile legale criticate nu contravin prevederilor sau principiilor
constitutionale invocate. Dimpotriva, textul atacat este in deplin acord cu
dispozitiile art. 126 alin. (2) si ale art. 129 din Legea fundamentala, care
incredinteaza legiuitorului dreptul de a stabili competenta si procedura de
judecata, inclusiv caile de atac si conditiile exercitarii acestora.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a
fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului
si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul Romaniei apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este
neintemeiata, deoarece instituirea regulilor de desfasurare a procesului in
fata instantelor judecatoresti este de competenta exclusiva a legiuitorului.
Aceasta solutie decurge din dispozitiile constitutionale ale art. 126 alin.
(2), potrivit carora "competenta instantelor judecatoresti si procedura de
judecata sunt prevazute numai prin lege", precum si din cele ale art. 129,
conform carora "impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate si
Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii".
De asemenea, in considerarea unor situatii deosebite, legiuitorul poate
institui reguli speciale de procedura, precum si modalitati de exercitare a
drepturilor procedurale, astfel incat accesul liber la justitie nu presupune
accesul la toate structurile judecatoresti si la toate caile de atac.
Conceptul de "proces echitabil" nu implica in mod necesar
existenta mai multor grade de jurisdictie si nici posibilitatea exercitarii
cailor de atac - inclusiv a celor extraordinare - de catre toate partile din
proces.
Avocatul Poporului considera ca exceptia de neconstitutionalitate este
neintemeiata, deoarece textul legal criticat nu ingradeste sub nici un aspect
dreptul partilor de a fi asistate de un avocat ales sau numit din oficiu, in
tot cursul procesului, si nu opreste partea interesata de a apela la instantele
judecatoresti si de a se prevala de toate garantiile procesuale care
conditioneaza, intr-o societate democratica, procesul echitabil. Faptul ca
legea nu permite exercitarea unei cai de atac impotriva deciziilor prin care
s-a dispus rejudecarea cauzelor nu constituie o incalcare a dreptului la un
proces echitabil si la solutionarea cauzei intr-un termen rezonabil, ci,
dimpotriva, urmareste asigurarea celeritatii procedurii, avand in vedere
urgenta impusa de rejudecarea cauzelor penale.
Conceptul de "proces echitabil" nu implica imperios existenta mai
multor grade de jurisdictie, a unor cai de atac ale hotararilor judecatoresti.
De asemenea, prevederile legale criticate sunt norme de procedura si
reprezinta optiuni ale legiuitorului, care a avut in vedere instituirea
regulilor de desfasurare a procesului in fata instantelor judecatoresti, deci
si reglementarea modalitatilor de exercitare a cailor de atac.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este
competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedura penala, care au urmatorul
continut: "Pot fi atacate cu recurs: [...]
e) deciziile pronuntate, ca instante de apel, de tribunale, tribunale
militare teritoriale, curti de apel si Curtea Militara de Apel, cu exceptia
deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor."
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prin dispozitiile
legale criticate sunt incalcate prevederile constitutionale ale art. 23 alin.
(11) referitoare la principiul prezumtiei de nevinovatie, ale art. 24 alin. (1)
privind garantarea dreptului la aparare si ale art. 129 referitoare la
"Folosirea cailor de atac", precum si ale art. 6 pct. 1 din Conventia
pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care
reglementeaza dreptul la un proces echitabil.
Examinand exceptia, Curtea Constitutionala constata ca asupra
constitutionalitatii dispozitiilor art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de
procedura penala s-a mai pronuntat, statuand ca acestea sunt constitutionale.
Astfel, prin Decizia nr. 369 din 2 octombrie 2003, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 828 din 22 noiembrie 2003, pronuntandu-se in
legatura cu critica potrivit careia art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de
procedura penala ingradeste dreptul de exercitare a cailor de atac, intrucat nu
prevede calea de atac a recursului si impotriva deciziilor prin care s-a dispus
rejudecarea cauzelor, Curtea a constatat ca textul legal criticat este in
deplina concordanta cu art. 129 din Constitutie, care reglementeaza folosirea cailor
de atac. Acest drept fundamental se realizeaza in conditiile legii si, prin
urmare, este in competenta exclusiva a legiuitorului de a stabili care sunt
caile de atac si in ce conditii pot fi exercitate [art. 126 alin. (2) din
Constitutie]. Faptul ca impotriva hotararilor judecatoresti prin care s-a
dispus rejudecarea cauzei nu se poate folosi calea de atac a recursului nu
afecteaza drepturile procesuale ale inculpatului referitoare la garantarea
dreptului la aparare ori a prezumtiei de nevinovatie, avand in vedere ca la
rejudecarea fondului instanta este obligata sa examineze intreaga cauza sub
toate aspectele.
De asemenea, in legatura cu sustinerile de neconstitutionalitate privind
exercitarea cailor de atac si concordanta legii procesuale romanesti cu art. 6
din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale, care consacra dreptul persoanei la un proces echitabil, Curtea
s-a pronuntat prin Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 255 din 22 octombrie 1996. Prin aceasta
decizie, Curtea Constitutionala, statuand in sensul practicii Curtii Europene a
Drepturilor Omului, a constatat ca notiunea de "proces echitabil" nu
implica imperios "existenta mai multor grade de jurisdictie, a unor cai de
atac ale hotararilor judecatoresti, nici, pe cale de consecinta, posibilitatea
exercitarii acestor cai de atac [...] de catre toate partile din proces".
Cele statuate prin deciziile mentionate isi mentin valabilitatea si in
prezenta cauza, intrucat nu au intervenit elemente noi care sa justifice
schimbarea acestei jurisprudente.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147
alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, art. 11 alin. (1) lit. A.d)
si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385^1 alin.
1 lit. e) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Constantin Istrate
in Dosarul nr. 1.411/2004 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia
penala.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 9 noiembrie 2004.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Afrodita Laura Tutunaru