DECIZIE
Nr. 699 din 20 decembrie 2005
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 47 alin. (3) lit. b) din Ordonanta
de urgenta a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a
comunicatiilor
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 89 din 31 ianuarie 2006
loan
Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -
judecător
Aspazia Cojocaru
- judecător
Constantin Doldur
- judecător
Acsinte Gaspar
- judecător
Kozsokâr Gâbor
- judecător
Petre
Ninosu - judecător
Ion Predescu -
judecător
Ion Tiucă - procuror
Cristina Cătălina Turcu
- magistrat-asistent
La apelul nominal răspunde Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii, prin consilier juridic, lipsind cealaltă parte, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Comunicaţii solicită
respingerea excepţiei de
neconstituţionalitate,
invocând în acest sens Decizia Curţii Constituţionale
nr. 517 din 11 octombrie 2005.
Reprezentantul Ministerului Public
pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate,
invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 20 octombrie
2005, pronunţată în Dosarul nr. 2.867/2005, Curtea de
Apel Bucureşti-
Secţia a Vlll-a
contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
Pe rol se află soluţionarea excepţiei
de neconstitu-tionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (3) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicaţiilor, excepţie ridicată de
Societatea Comercială BV -
S.R.L. Giurgiu în Dosarul nr. 2.867/2005 al Curţii de Apel Bucureşti
- Secţia a Vlll-a contencios
administrativ si fiscal.
dispoziţiilor art. 47 alin. (3) lit. b) din
Ordonanţa de
urgenţă a
Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicaţiilor, excepţie ridicată de Societatea Comercială BV - S.R.L. într-un litigiu având ca obiect soluţionarea plângerii formulate de autorul
excepţiei împotriva unei
decizii a Autorităţii Naţionale de Reglementare în Comunicaţii prin care s-a stabilit în sarcina autorului
excepţiei un anumit cuantum al
tarifului de monitorizare.
In motivarea excepţiei autorul
acesteia susţine că prevederile legale criticate contravin
dispoziţiilor constituţionale ale art. 56, întrucât aplicarea
tarifului de monitorizare, de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii, ca procent aplicat asupra cifrei de
afaceri obţinute şi din alte activităţi împovărează nejustificat
furnizorul de reţele şi servicii de telecomunicaţii electronice care prestează şi alte tipuri de activităţi, nesupuse reglementării şi autorizării Autorităţii Naţionale de
Reglementare în Comunicaţii.
Totodată, se consideră că Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii percepe o taxă care nu reflectă
nici o contraprestaţie.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a Vlll-a contencios
administrativ şi
fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, întrucât textul legal criticat nu asigură aşezarea justă a sarcinilor fiscale, ceea ce încalcă dispoziţiile art. 56 din Constituţie.
Potrivit prevederilor art. 30 alin.
(1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstitu-ţionalitate.
Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate
este neîntemeiată.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare,
punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente,
concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2),ale art. 2, 3, 10
şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 47 alin. (3) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a
comunicaţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 457 din 27 iunie 2002, care au următorul cuprins: „(3) Tariful de monitorizare datorat de fiecare
furnizor de reţele
sau de servicii de comunicaţii electronice se stabileşte prin decizie a preşedintelui ANRC, ca produs între:
a) procentul determinat potrivit
prevederilor alin. (2); şi
b) cifra de afaceri a
furnizorului respectiv, corespunzătoare anului anterior."
Textul constituţional invocat în susţinerea excepţiei este cel al art. 56 privind contribuţiile financiare.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată,
Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate au mai format obiect al controlului de
constituţionalitate în raport
cu art. 56 din Constituţie.
Astfel, Curtea, prin Decizia nr. 517 din 11 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 1.041 din 23 noiembrie 2005, a constatat constituţionalitatea întregului art. 47 al ordonanţei de urgenţă în cauză.
Cu acel prilej, Curtea, în esenţă, a reţinut că tariful de
monitorizare exprimă plata
oficială stabilită pentru serviciile prestate sau lucrările executate, în funcţie de importanţa, volumul şi
valoarea acestora, şi nu
reprezintă o sarcină fiscală, în sensul de impozite sau de taxe ce constituie venituri la bugetul
de stat, ci este o plată legală pentru activitatea de supraveghere şi control al pieţei comunicaţiilor
electronice, desfăşurată de Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii.
Neexistând elemente noi de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii,
considerentele şi soluţia deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi
în prezenta cauză.
De altfel, Curtea constată că Legea nr. 239/2005 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul comunicaţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 26 iulie
2005, introduce, în cadrul Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 79/2002, un nou capitol - capitolul VIII „Tarifulde
monitorizare" -, care intră în vigoare la data de 31 decembrie 2005. In cadrul acestui capitol,
la art. 48 alin. (2), se prevede că furnizorii de reţele
publice de comunicaţii
electronice, furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau furnizorii de servicii poştale pot solicita, în vederea determinării tarifului de monitorizare aplicabil,
luarea în consideraţie a
veniturilor rezultate din furnizarea de reţele sau de servicii de comunicaţii electronice ori din furnizarea de servicii poştale, în locul cifrei de afaceri prevăzute în situaţiile financiare anuale întocmite pentru anul anterior celui pentru
care se datorează tariful de
monitorizare estimativ, ceea ce este o modificare în sensul dorit de autorul
excepţiei.
Pentru considerentele expuse mai
sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.
A.d) şi al art. 29 din Legea
nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (3) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicaţiilor, excepţie ridicată de
Societatea Comercială BV -
S.R.L. Giurgiu în Dosarul nr. 2.867/2005 al Curţii de Apel Bucureşti
- Secţia a Vlll-a contencios
administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general
obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data
de 20 decembrie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII
CONSTITUŢIONALE,
prof.univ.dr.IOAN
VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu