DECIZIE Nr. 88 din 2 iunie 1998
cu privire la constitutionalitatea prevederilor art. 9 alin. (1), corelat cu
anexa nr. 3/15 din Legea bugetului de stat pe anul 1998
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 207 din 3 iunie 1998
Curtea Constitutionala a fost sesizata, la data de 28 mai 1998, asupra
neconstitutionalitatii prevederilor art. 9 alin. (1), corelat cu anexa nr. 3/15
din Legea bugetului de stat pe anul 1998, de catre 75 de deputati, si anume:
Anghel Stanciu, Gheorghe Secara, Miron Tudor Mitrea, Ecaterina Andronescu,
Niculae Napoleon Antonescu, Constantin Eremia Cotrutz, Petru Bejinariu, Ioan
Iuliu Furo, Leonida Lari Iorga, Mihai Vitcu, Mihail Sireteanu, Mihai Ioan Popa,
Daniela Bartos, Marian Ianculescu, Vasile Panteliuc, Mihai Nicolescu, Florian
Serac, Hildegard Puwak, Vasile Candea, Marina Ionescu, Gheorghe Valceanu,
Traian Sabau, Radu Liviu Bara, Dumitru Buzatu, Adrian Croitoru, Marin Cristea,
Ion-Florentin Sandu, Romulus Ion Moucha, Dumitru Popescu, Ilie Neacsu, Gheorghe
Ariton, Mitica Balaet, Nicolae Leonachescu, Mitzura Domnica Arghezi, Nicolae
Vasilescu, Constantin Babalau, Florea Buga, Mihai Drecin, Nicolae Bud, Miron
Chichisan, Vasile Miclaus, Valentin Adrian Iliescu, Ioan Gavra, Petru Steolea,
Corneliu Ciontu, Viorel Burlacu, Viorel Pop, Vasile Ghiga, Stefan Ignat,
Daniela Popa, Iosif Boda, Victor Achimescu, Ioan Bivolaru, Viorel Hrebenciuc,
Victor Neagu, Ion Munteanu, Gheorghe Oana, Alexandru Lapusan, Virgil Popa,
Traian Dobre, Madalin Voicu, Vichentie Nicolaiciuc, Sevastian Fenoghen, Iosif
Panes, Florea Simion, Ioan Sonea, Sever Mesca, Ion Dutu, Luca Stefanoiu,
Romulus Raicu, Petre Turlea, Dumitru Gheorghe, Mircea Cosea, Marcu Tudor, Lazar
Ladariu si Osman Fedbi.
Prin obiectia de neconstitutionalitate formulata, se arata ca prevederile
legale atacate sunt neconstitutionale, pentru urmatoarele motive:
Alocatia bugetara de 11.850,3 miliarde lei, prevazuta pentru invatamant la
art. 9 alin. (1) si in anexa nr. 3/15 din Legea bugetului de stat pe anul 1998,
este inferioara cu 1.809,833 miliarde lei fata de limita minima a acestei
alocatii, de 4% din produsul intern brut, prevazuta la art. 169 alin. (1) din
Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata. Aceasta derogare este
considerata neconstitutionala "prin incalcarea flagranta a prevederilor
unei legi organice (Legea nr. 84/1995), anulate printr-o lege ordinara (Legea
bugetului de stat)", contravenind astfel urmatoarelor norme constitutionale:
art. 51, potrivit caruia respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a
legilor este obligatorie, si art. 16 alin. (2), potrivit caruia nimeni nu este
mai presus de lege.
In temeiul art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicata, s-au
solicitat puncte de vedere presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si
Guvernului.
In punctul de vedere al presedintelui Camerei Deputatilor se arata ca
obiectiile de neconstitutionalitate sunt neintemeiate. Astfel, in legatura cu
sustinerea ca Parlamentul a incalcat prevederile unei legi organice printr-o
lege ordinara, se sustine ca aceasta este nefondata, intrucat "nu se tine
seama de faptul ca intr-o lege organica exista si dispozitii de natura legii
ordinare si nici de principiul specialia generalibus derogant". Legea nr.
84/1995 este o lege organica, cuprinzand dispozitii normative ce reglementeaza
organizarea generala a invatamantului, insa ea contine si prevederi de natura
unei legi ordinare, cum sunt si dispozitiile art. 169 alin. (1) care stabilesc
limita de 4% din produsul intern brut pentru finantarea invatamantului de stat.
Se arata, in continuare, ca Legea bugetului de stat, fiind o lege speciala,
poate deroga de la prevederile cu caracter general ale art. 169 din Legea
invatamantului, fara a infrange Constitutia, fiind o situatie tipica de
derogare legislativa. In concluzie se afirma ca prevederile art. 9 alin. (1)
corelat cu anexa nr. 3/15 din Legea bugetului de stat pe anul 1998, nu incalca
dispozitiile art. 16 alin. (2) si ale art. 51 din Constitutie, invocate in
sesizare.
In punctul de vedere al Guvernului se apreciaza ca obiectia de
neconstitutionalitate, formulata prin sesizare, este neintemeiata, pentru
urmatoarele motive:
Totalitatea sumelor prevazute pentru invatamant in bugetul de stat, pentru
anul 1998, este de 16.425,1 miliarde lei, cuprinzand atat alocatia bugetara,
cat si alte surse. Fata de produsul intern brut preliminat pentru anul 1997,
ponderea cheltuielilor de invatamant reprezinta circa 6,6%, iar, daca se are in
vedere exclusiv alocatia bugetara de 11.850,3 miliarde lei, aceasta pondere
este de 4,7% . In cazul in care comparatia se face cu produsul intern brut
prognozat pentru anul 1998, ponderea cheltuielilor de invatamant in totalul
acestuia reprezinta 4% .
De asemenea, se precizeaza ca, tinand seama de continutul bugetului, pentru
suma suplimentara de 1.809,883 miliarde lei, prevazuta in sesizare, nu exista
surse de finantare.
Desi art. 169 alin. (3) din Legea nr. 84/1995 nu face obiectul sesizarii,
Guvernul considera ca poate fi pusa la indoiala insasi constitutionalitatea
prevederilor respective, pentru ca este contrar dispozitiilor art. 137 alin.
(2) din Constitutie ca Parlamentul sa stabileasca prin legi, avand un alt
obiect de reglementare, proportiile sumelor ce urmeaza sa fie alocate prin
buget pentru diverse capitole de cheltuieli.
Referitor la caracterul normei cuprinse la art. 169 alin. (3) din Legea nr.
84/1995, se apreciaza ca aceasta nu este de natura legii organice. O lege
organica poate sa nu cuprinda, in totalitate, norme de natura organica, ci sa
contina, pe langa dispozitii de domeniul legii organice, si prevederi de
domeniul legii ordinare. Astfel, Legea nr. 84/1995 este o lege organica, insa
ea include si dispozitii ce reglementeaza domenii ale legii ordinare, cum este
si art. 169 alin. (3) din aceasta lege, care contine prevederi referitoare la
finantarea invatamantului.
Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.
CURTEA CONSTITUTIONALA,
avand in vedere obiectia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizata,
punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si Guvernului,
raportul judecatorului-raportor si prevederile Legii bugetului de stat pe 1998,
ce fac obiectul sesizarii, raportate la dispozitiile Constitutiei si ale Legii
nr. 47/1992, republicata, constata urmatoarele:
Curtea Constitutionala este competenta sa solutioneze obiectia de
neconstitutionalitate cu care a fost legal sesizata, potrivit art. 144 lit. a)
din Constitutie si prevederilor Legii sale organice nr. 47/1992.
In esenta, obiectia de neconstitutionalitate invocata consta in aceea ca
alocatia pentru invatamant prevazuta la art. 9 alin. (1) si in anexa nr. 3/15
din Legea bugetului de stat pe anul 1998 este inferioara cotei de 4% din produsul
intern brut, alocata invatamantului prin Legea invatamantului nr. 84/1995, la
art. 169 alin. (1), ceea ce, reprezentand o abatere, printr-o lege ordinara, de
la dispozitiile unei legi organice, are semnificatia unei incalcari a regimului
constitutional al legii organice.
Potrivit art. 72 alin. (3) lit. m) din Constitutie, organizarea generala a
invatamantului constituie un domeniu rezervat legii organice, din care cauza
Legea invatamantului nr. 84/1995, avand in vedere si majoritatea cu care a fost
adoptata, constituie o asemenea lege.
Potrivit art. 169 alin. (1) din aceasta lege, finantarea invatamantului de
stat se face de la bugetul de stat, in limita a cel putin 4% din produsul
intern brut. Totodata la alin. (3) al acestui articol se prevede ca veniturile
proprii ale unitatilor de invatamant, subventiile, donatiile, sponsorizarile si
taxele incasate de acestea nu afecteaza alocatia de la bugetul de stat.
Prin Decizia nr. 6/1992, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 48 din 4 martie 1993, Curtea Constitutionala a statuat ca o derogare
poate fi stabilita numai printr-o lege de aceeasi natura cu aceea a legii de la
care se deroga. Rezulta, pe cale de consecinta, ca printr-o lege ordinara nu se
poate deroga de la o prevedere de natura legii organice, deoarece ar insemna
ca, printr-o asemenea derogare, legea ordinara sa reglementeze in domenii
rezervate de Constitutie legii organice.
In ceea ce priveste Legea bugetului de stat pe anul 1998, aceasta este o
lege ordinara, intrucat bugetul de stat nu constituie o materie rezervata de
Constitutie legii organice, iar potrivit normei constitutionale prevazute la
art. 137 alin. (3), bugetul de stat se aproba prin lege.
Prevederile art. 169 alin. (1) din Legea invatamantului nr. 84/1995,
referitoare la cota de 4% din produsul intern brut pentru invatamantul de stat,
constituie insa o norma financiara, prevazuta in titlul VI al acestei legi.
Deci ea nu face parte din sfera regulilor referitoare la organizarea generala a
invatamantului, ce constituie domeniul rezervat legii organice de art. 72 alin.
(3) lit. m) din Constitutie si care face obiectul de reglementare al textelor
din celelalte titluri ale Legii nr. 84/1995. Daca aceasta norma ar fi de natura
legii organice, atunci si prevederea corespunzatoare din bugetul de stat ar
trebui sa fie de aceeasi natura, ceea ce, asa cum s-a aratat, ar contraveni
dispozitiilor art. 137 alin. (3) din Constitutie. Faptul ca dispozitia legala
respectiva a fost cuprinsa, sub aspect tehnic-legislativ, in Legea
invatamantului nr. 84/1995, nu-i schimba natura. O norma de natura legii
ordinare nu devine o norma de natura legii organice, intrucat este cuprinsa
intr-o asemenea lege, caracterizarea sa, ca fiind ordinara sau organica,
rezultand din obiectul reglementarii. Astfel cum s-a statuat prin Decizia
Curtii Constitutionale nr. 53/1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 312 din 9 noiembrie 1994, domeniile legii organice sunt limitativ
prevazute de Constitutie si de stricta interpretare. De aceea o lege organica,
chiar daca din motive de politica legislativa cuprinde si norme de natura legii
ordinare, nu poate extinde domeniile rezervate de Constitutie legii organice si
asupra acestor norme. Asemenea consecinta este inadmisibila, deosebirea dintre
legea organica si cea ordinara fiind exclusiv de natura constitutionala, nu
legala.
De altfel, in legatura cu procedeul de a se stabili cote din produsul
intern brut ce urmeaza a fi alocate pentru dimensionarea cheltuielilor bugetare,
Curtea, prin Decizia nr. 36/1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 75 din 11 aprilie 1996, a constatat, cu referire la cheltuielile
pentru activitatea de cercetare stiintifica, ca acest procedeu este
neconstitutional. In cauza de fata Curtea nu a fost sesizata pentru a controla
legitimitatea constitutionala a art. 169 alin. (1) din Legea invatamantului nr.
84/1995, problema asupra careia nici nu s-ar putea pronunta decat in cadrul
controlului posterior al constitutionalitatii legii, prin solutionarea unei
exceptii de neconstitutionalitate, astfel cum s-a statuat in jurisprudenta
Curtii prin deciziile nr. 6/1993, nr. 26/1995 si nr. 62/1995, publicate in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 61 din 25 martie 1993, nr. 66 din
11 aprilie 1995 si, respectiv, nr. 122 din 19 iunie 1995.
In consecinta, prevederile art. 169 alin. (1) din Legea invatamantului nr.
84/1995, neavand caracterul unor norme de natura legii organice, rezulta ca
obiectia din sesizare, referitoare la neconstitutionalitatea derogarii, prin
art. 9 alin. (1) si prin anexa nr. 3/15 din Legea Bugetului de stat pe anul
1998, de la dispozitiile acestui articol, este neintemeiata.
Relatia dintre cele doua norme, din Legea invatamantului nr. 84/1995 si din
din Legea Bugetului de stat pe anul 1998, nu este o problema de
constitutionalitate, iar prevederile ce fac obiectul sesizarii sunt
constitutionale, intrucat, astfel cum s-a statuat prin Decizia nr. 36/1996
sus-mentionata, legea bugetului de stat fiind temporara, instituirea unei
alocatii bugetare nu poate fi decat tot temporara, potrivit principiului
constitutional al anulitatii bugetului de stat.
Fata de cele aratate, in temeiul art. 16 alin. (2), al art. 51, al art. 72
alin. (3) si al art. 144 lit. a) din Constitutie, precum si al Legii nr.
47/1992, republicata,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Constata ca prevederile art. 9 alin. (1), corelat cu anexa nr. 3/15 din
Legea bugetului de stat pe anul 1998, sunt constitutionale.
Definitiva.
Decizia se comunica Presedintelui Romaniei.
Deliberarea a avut loc la data de 2 iunie 1998 si la ea au participat: Ioan
Muraru, presedinte, Costica Bulai, Viorel Mihai Ciobanu, Mihai Constantinescu,
Nicolae Popa, Lucian Stangu, Florin Bucur Vasilescu, Romul Petru Vonica si
Victor Dan Zlatescu, judecatori.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
prof. univ. dr. IOAN MURARU
Magistrat asistent sef,
Claudia Miu