NORMELE - CADRU Nr. 6 din  8 martie 1994

privind comertul facut de societatile bancare si celelalte societati de credit, cu cambii si bilete la ordin, pe baza Legii nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, modificata prin Legea nr. 83/1994.

ACT EMIS DE: BANCA NATIONALA A ROMANIEI

NEPUBLICATE

    PARTEA I
    CAMBIA

    Pct. 1
    In temeiul art. 2 alin. 1 din Legea nr. 33/1991 privind activitatea bancara Banca Nationala a Romaniei emite prezentele norme-cadru al caror obiect il constituie comertul facut de societatile bancare si celelalte societati de credit, cu cambii si bilete la ordin pe baza Legii asupra cambiei si biletului la ordin.
    Pct. 2
    Cambia si biletul la ordin sunt titluri de credit negociabile si instrumente de plata care constata obligatia asumata de catre debitor de a plati la vedere sau la o scadenta fixata, beneficiarului sau la ordinul acestuia, o suma de bani determinata.
    Pct. 3
    Societatile bancare organizate si functionand in conditiile prevederilor Legii nr. 33/1991 precum si alte societati de credit, denumite in continuare pentru scopurile prezentelor norme-cadru "societati bancare", vor putea face comert cu cambii si bilete la ordin si vor putea presta servicii bancare specifice acestei activitati pentru clientii lor luandu-si toate masurile pentru eliminarea riscurilor care ar putea afecta calitatea portofoliului lor de astfel de titluri.
    Banca Nationala a Romaniei, organizata si functionand in conditiile prevederilor Legii nr. 34/1991, efectueaza operatiuni cu cambii si bilete la ordin in cadrul propriei sale activitati.

    CAP. 1
    DESPRE EMITEREA SI FORMA CAMBIEI

    Pct. 4
    CAMBIA - este un titlu de credit, sub semnatura privata, care pune in legatura in procesul crearii sale trei persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul. Titlul este creat de tragator in calitate de creditor care da ordin debitorului sau, numit tras, sa plateasca o suma fixata la o data determinata in timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din urma.
    Cambia trebuie sa indeplineasca conditiile de forma si de fond obligatorii stabilite de Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin si descrise de prezentele norme-cadru.
    Pct. 5
    Cambia trebuie sa fie un act autentic in situatia in care tragatorul nu stie carte.
    Pct. 6
    Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor accepta in operatiile lor numai cambii redactate in limba romana.
    Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare pot accepta si cambii redactate intr-o limba straina, luand masurile necesare pentru reducerea riscurilor care ar putea apare in urma operatiunilor efectuate cu aceste titluri.
    Pct. 7
    Cambiile trebuie sa fie completate in intregime cu cerneala sau pix de culoare albastra sau neagra sau prin dactilografiere.
    Pct. 8
    Standardul de continut obligatoriu al cambiei este prezentat in Anexa 1.
    Pct. 9
    Cambia este un titlu formal care, pentru a fi valabil, trebuie sa satisfaca anumite conditii exprimate in formule consacrate de redactare a textului care exprima clauze cu valoare juridica stricta.
    In toate redactarile, cambia trebuie sa cuprinda mentiunile obligatorii cuprinse in lege, care sa satisfaca cerintele suficientei informatii, precum si cerintele reflectarii obligatiilor cambiale asumate de catre parti prin titlul respectiv.
    Pct. 10
    In textul cambiei se pot face si alte mentiuni decat cele obligatorii care sa stipuleze clauze facultative, raspunzand unor necesitati specifice din practica comerciala si financiara.
    Mentiunile facultative fac obiectul intelegerii dintre persoanele care isi pun semnatura pe titlu (denumiti semnatari).
    Pct. 11
    Denumirea de cambie trebuie sa figureze in textul ordinului de a plati, dat prin intermediul cambiei, utilizand formula consacrata "platiti in schimbul acestei cambii".
    Pct. 12
    Denumirea de cambie nu va putea fi trecuta pe marginea, in diagonala sau in partea de jos a titlului chiar daca este insotita de semnatura tragatorului. In orice situatie, denumirea de cambie va figura deasupra semnaturii tragatorului.
    Pct. 13
    Lipsa denumirii de cambie atrage nulitatea titlului.
    Pct. 14
    Din redactarea textului cambiei trebuie sa reiasa obligatiile partilor si natura juridica stricta a raporturilor dintre acestea.
    Pct. 15
    Ordinul de a plati dat de tragator in calitate de creditor, debitorului sau, adica trasului, trebuie sa fie clar, precis si neconditionat. El reprezinta un ordin de a plati pur si simplu reflectand o obligatie care nu este afectata in nici un fel de conditiile stipulate prin mentiunile din textul cambiei, fie ele obligatorii sau facultative (termen, eventuale indicatii asupra provizionului sau depozitului cambiei etc.).
    Pct. 16
    Ordinul neconditionat de a plati se va referi la plata unei sume de bani, exprimata in moneda conform prevederilor pct. 54 - 57 si pct. 259 - 263 din prezentele norme-cadru.
    Pct. 17
    Este interzisa tragerea unei cambii asupra altei cambii sau a oricarui titlu de credit.
    Pct. 18
    Deoarece ordinul de plata nu poate comporta nici conditie suspensiva, nici conditie rezolutorie, ceea ce ar afecta increderea purtatorului in calitatea cambiei, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor accepta in operatiile lor numai cambii cuprinzand formula imperativa: "platiti".
    Pct. 19
    Orice conditii, limitari sau contraprestatii, care se adauga ordinului de a plati, in cambie duc la nulitatea titlului.
    Pct. 20
    Redactarea textului ordinului de a plati nu va putea fi efectuata pe marginea titlului, in diagonala acestuia sau in linie cu semnatura tragatorului ori sub aceasta.
    Pct. 21
    Indicarea numelui trasului este obligatorie.
    Pct. 22
    Trasul care a acceptat cambia si nu tragatorul este obligatul principal intr-o cambie.
    Pct. 23
    In aplicarea dispozitiilor art. 4 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor accepta numai cambii in care numele trasului este indicat prin numele si prenumele persoanei fizice asa cum se afla acestea inscrise in actul de identitate sau denumirea persoanei juridice asa cum se afla aceasta inscrisa in Registrul Comertului. Lipsa acestei mentiuni duce la nulitatea cambiei.
    Pct. 24
    Numele trasului nu va fi redactat pe titlu in diagonala.
    Pct. 25
    Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor accepta numai cambii care au indicata scadenta pe fata titlului, cu exceptia cazului prevazut la art. 2 alin. 2 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin.
    Pct. 26
    Redactarea textului privind scadenta nu se poate face pe diagonala titlului ori sub semnatura tragatorului.
    Pct. 27
    Pentru scopurile prezentelor norme-cadru, locul sau locurile desemnate pe cambie ca loc unde plata trebuie facuta vor fi denumite adresa sau adrese. Adresa contine locul geografic incadrat intr-o unitate administrativ-teritoriala existenta in prezent - judet, municipiu, oras, comuna - identificata prin denumirea acesteia, insotita de denumirea exacta a strazii si a numarului, eventual al codului postal si alte elemente de identificare care sa permita localizarea neechivoca.
    Pct. 28
    Redactarea textului privind adresa unde plata urmeaza sa fie facuta nu se poate face pe diagonala titlului sau sub semnatura tragatorului.
    Pct. 29
    In ceea ce priveste numele beneficiarului sau purtatorului se vor respecta conditiile privitoare la redactarea numelui trasului de la pct. 23 si pct. 24 din prezentele norme-cadru.
    Pct. 30
    Cambiile vor purta mentiuni clare privind ziua, luna si anul emiterii pentru a permite:
    a. - calculul datei scadentei (in cazul scadentei la o anumita perioada de la data emiterii);
    b. - constatarea capacitatii legale a semnatarilor in momentul aplicarii semnaturii pe titlu;
    c. - determinarea drepturilor semnatarilor privind actiunea cambiala impotriva obligatilor cambiali (protest, regres etc.).
    Pct. 31
    Data emiterii trebuie sa fie unica, posibila si certa, chiar daca pe cambie figureaza mai multi tragatori.
    Pct. 32
    Data inscrisa pe titlu este prezumata, certa si opozabila tuturor pana la proba contrarie.
    Pct. 33
    Locul emiterii trebuie sa figureze alaturi de data emiterii titlului.
    Pct. 34
    Semnatura tragatorului trebuie sa fie autografa, manuscrisa si redactata cu pixul sau cu cerneala neagra sau albastra la sfarsitul textului cambiei.
    Pct. 35
    Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor accepta cambii in care numele tragatorului este redactat clar.
    Prin numele tragatorului se intelege numele si prenumele persoanei fizice asa cum se afla acestea inscrise in actul de identitate sau denumirea persoanei juridice asa cum se afla aceasta inscrisa in Registrul Comertului.
    Pct. 36
    Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare pot cere ca titlurile cambiale sa poarte stampilele persoanelor juridice implicate in lantul cambial respectiv, aplicate clar. Lipsa stampilei nu afecteaza valabilitatea titlului. Simpla stampila a unui tragator, persoana juridica, neinsotita de semnatura reprezentantului autorizat al acesteia, anuleaza titlul.
    Pct. 37
    Tragatorul poate recurge la forma autentica a cambiei sau la darea unei imputerniciri prin act autentic. Semnarea numai prin aplicarea unei parafe cuprinzand un nume de persoana fizica nu este permisa, ducand la anularea titlului.
    Pct. 38
    Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare nu vor accepta in cadrul operatiilor lor cambii carora le lipseste una sau mai multe din mentiunile obligatorii stabilite de lege. Aceasta reglementare a activitatii va fi general valabila cu exceptia urmatoarelor cazuri:
    a. - in situatia in care indicarea scadentei nu se face in mod expres pe titlu, cambia se considera ca fiind platibila la vedere;
    b. - in situatia in care indicarea locului de plata nu se face in mod expres pe titlu, se considera ca loc de plata a cambiei locul indicat langa numele trasului, prezumat a fi in acelasi timp si loc al domiciliului trasului (pentru interpretarea notiunii de domiciliu vor fi avute in vedere reglementarile din prezentele norme-cadru referitoare la art. 4 si art. 98 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin);
    c. - in situatia in care locul de emitere nu este indicat expres pe titlu se va considera ca loc al emiterii locul indicat langa numele tragatorului.
    Pct. 39
    In situatia in care o cambie este trasa la ordinul tragatorului insusi, acesta se afla si in pozitia de beneficiar al cambiei.
    Pct. 40
    In situatia in care o cambie este trasa asupra tragatorului insusi, acesta se afla si in pozitia de tras. In cazul efectuarii unor operatiuni cu cambii trase asupra tragatorului insusi, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor face verificari suplimentare urmarind ca aceste titluri sa aiba la baza operatiuni reale.
    Pct. 41
    O cambie poate fi trasa pentru contul unui tert in situatia in care intre tragatorul si beneficiarul cambiei nu exista o relatie directa, intre ei interpunandu-se un tert care nu este expres indicat pe cambie si fata de care tragatorul are o datorie. In acest caz, tragatorul completeaza pe cambie numele beneficiarului, la cererea expresa a tertului care are o datorie anterioara fata de beneficiarul indicat.
    Pct. 42
    Tragatorul pentru contul tertului isi asuma obligatiile pe care le are orice tragator fata de beneficiarul unei cambii si purtatorii ulteriori ai acesteia.
    Pct. 43
    Se prezuma ca locul platii este intreg teritoriul localitatii indicate in cambie in acest scop. In absenta unei astfel de indicatii se considera ca loc al platii intreg teritoriul localitatii inscrise langa numele trasului conform art. 2 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin.
    Pct. 44
    Daca pe langa localitate nu se indica si adresa exacta, atunci societatile bancare pot prezenta cambiile la plata astfel:
    a. - fie la domiciliul trasului;
    b. - fie la domiciliul persoanei desemnate expres pe titlu sa plateasca pentru ea;
    c. - fie la domiciliul acceptantului sau al unei alte persoane desemnata expres pe titlu sa plateasca pentru acceptant;
    d. - fie la domiciliul celui "indicat la nevoie".
    Pct. 45
    In cazul in care cambia cuprinde o clauza expresa prin care ea este platibila la domiciliul unui tert (cambie domiciliata), se prezuma ca plata va fi efectuata de catre tert.
    Pct. 46
    Domiciliul tertului se poate afla fie in aceeasi localitate in care isi are domiciliul trasul, fie in alta localitate.
    Pct. 47
    In situatia in care cambia este platibila la domiciliul trasului, cu ocazia acceptarii, acesta poate indica o alta adresa in localitatea respectiva fara a avea dreptul de a schimba localitatea.
    Pct. 48
    Clauza domicilierii poate fi inserata in titlu fie de catre tragator, cu ocazia emiterii titlului, fie de catre tras cu ocazia acceptarii cambiei, pentru ca plata sa nu fie ceruta la domiciliul sau.
    Pct. 49
    Domicilierea facuta de un girant va fi socotita de societatile bancare ca nescrisa (inexistenta).
    Pct. 50
    In prezentele norme-cadru prin domiciliu se intelege adresa exacta la care persoana fizica domiciliaza sau la care persoana juridica isi are sediul principal (vezi comentariul din prezentele norme-cadru privind art. 98 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin).
    Pct. 51
    Pentru ca dobanzile datorate de obligatul principal sa fie determinate si sa nu ramana la discretia posesorului titlului, este obligatorie inscrierea ratei dobanzii in chiar textul cambiei.
    Pct. 52
    In cazul in care pe o cambie platibila la vedere sau la un anumit timp de la vedere este inclusa o mentiune referitoare la dobanda, dar din textul careia lipsesc indicatiile precise privind nivelul sau suma acesteia, mentiunea se considera ca si cum nu ar fi fost scrisa.
    Pct. 53
    Mentiunea expresa privind dobanda trebuie sa cuprinda:
    a. - expresia "suma este purtatoare de dobanda";
    b. - ca nivelul dobanzii este de ... % (rata dobanzii);
    c. - ca dobanda curge de la data de ...
    Mentiunile a. si b. trebuie sa figureze expres si cumulativ in textul cambiei la care s-a facut referire mai sus cu respectarea conditiilor de redactare.
    Mentiunea c. poate sa lipseasca. Daca sunt intrunite cumulativ mentiunile a. si b. si chiar daca lipseste mentiunea c., dobanda se considera curgand implicit de la data emiterii.
    Pct. 54
    Suma de plata va putea fi trecuta in orice parte de pe fata (recto) cambiei, in cadrul textului acesteia, dar nu in diagonala sau sub semnatura tragatorului, cu conditia ca intre aceasta suma si declaratia cambiala sa poata fi stabilita o legatura.
    Pct. 55
    Pentru a fi evitat riscul falsificarii cambiilor, nu vor fi acceptate decat cambii avand suma de plata indicata atat in litere, cat si in cifre, cu un scris cat se poate de clar si fara alterari ale textului in litere sau cifre.
    Pct. 56
    In cazul in care exista deosebiri intre suma scrisa in cifre si cea scrisa in litere, suma de plata va fi suma redactata in litere.
    Pct. 57
    In cazul in care suma de plata este nescrisa de mai multe ori pe fata cambiei, fie in cifre, fie in litere, suma care se va plati va fi suma cea mai mica.
    Pct. 58
    In activitatea lor, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor respecta esenta si consecintele principiului independentei semnaturilor cambiale, in vederea facilitarii circulatiei cambiilor, care ar fi dificila daca s-ar cerceta validitatea obligatiilor asumate anterior cu ocazia fiecarei transmisiuni, semnaturile de pe cambie fiind considerate independente ca si obligatiile cambiale.
    Pct. 59
    Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor considera ca semnaturi care nu sunt legal valabile pe cambie, semnaturile unor persoane incapabile din punct de vedere juridic a se obliga prin cambie, semnaturi false ori ale unor persoane imaginare sau care nu ar obliga persoanele care au semnat titlul ori in numele carora titlul a fost semnat.
    Obligatiile celorlalti semnatari capabili din punct de vedere juridic raman totusi valabile.
    Pct. 60
    Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor accepta in cadrul operatiilor lor numai cambii in care semnaturile celor care se obliga sunt executate pe titlu in conditiile pct. 34 - 37 din prezentele norme-cadru.
    Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor accepta numai cambii care au semnatura explicata.
    Semnatura explicata cuprinde integral numele si prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice si numele si prenumele reprezentantului sau legal care se obliga prin cambie in conditiile prezentelor norme-cadru.
    Semnatura in care prenumele este prescurtat sau indicat prin initiale este valabila.
    Pct. 61
    Pretinsul reprezentant sau reprezentantul care si-a depasit imputernicirile date pentru un anumit titlu este obligat personal, in ambele cazuri pentru intreaga suma aratata pe titlu.
    Pct. 62
    In cazul in care un titlu a fost platit de un pretins reprezentant sau de un reprezentant care si-a depasit imputernicirile date pentru titlul respectiv, acesta are aceleasi drepturi pe care le-ar fi avut reprezentatul.
    Pct. 63
    Obligatia cambiala poate fi asumata prin mijlocirea unui mandatar sau a unui reprezentant, caruia nu ii pot fi opuse exceptiile ce puteau fi opuse reprezentatului sau care ramane principalul obligat intr-o cambie.
    Pct. 64
    Posesorul titlului se va prezenta reprezentatului sau mandantului pentru ca acesta sa indeplineasca obligatiile cambiale luate in numele sau de reprezentant sau de mandatar.
    Pct. 65
    O persoana se va putea obliga cambial prin mandatar, dar cu conditia ca prin mandat general sa se specifice acest drept pentru mandatar. Aceasta acordare de puteri este suficienta, legea necerand un mandat special pentru fiecare obligatie cambiala.
    Pct. 66
    Din modul in care mandatarul sau reprezentantul semneaza cambia trebuie sa rezulte calitatea de mandatar sau de reprezentant.
    Astfel, semnatura sa trebuie sa fie precedata de formula "in calitate de mandatar" sau "prin procura (p.p.)", caci altfel ar rezulta ca semnatarul se obliga personal.
    Redactarea acestei mentiuni trebuie sa fie clara, mai ales daca este autografa cu respectarea conditiilor de redactare din prezentele norme-cadru.
    Pct. 67
    Tragatorul este raspunzator de acceptarea si de plata cambiei.
    Pct. 68
    Tragatorul se poate elibera de raspunderea pentru acceptarea cambiei.
    Eliberarea tragatorului de raspunderea pentru acceptarea cambiei trebuie sa rezulte din insusi textul titlului cambial.
    Pct. 69
    Tragatorul nu se poate elibera in nici un caz de raspunderea de plata.
    Mentiuni cu privire la eliberarea tragatorului de raspunderea de plata nu pot fi cuprinse in textul cambial deoarece ar conduce la imposibilitatea actiunii de regres a beneficiarului sau a purtatorului titlului fata de tragator, in cazul neacceptarii acestuia la plata de catre tras sau de catre garantii acestuia.
    Pct. 70
    Cambia in alb este un titlu care cuprinde numai semnatura tragatorului, iar uneori si o parte din mentiunile cerute de art. 1 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin.
    Pct. 71
    Mentiunile care lipsesc vor trebui sa fie completate atunci cand posesorul prezinta titlul la plata, fiind obligatoriu ca o cambie in alb sa aiba completat numele ultimului posesor in momentul platii.
    Pct. 72
    Primitorul cambiei in alb ca si oricare din posesorii succesivi ai acesteia au dreptul de a completa titlul respectiv cu mentiunile cerute de art. 1 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin, conform intelegerilor care au avut loc anterior intre semnatarii titlului, fara a mai fi necesara interventia tragatorului, dreptul de completare trecand la posesorii succesivi odata cu predarea titlului.
    In acest scop, odata cu predarea titlului se va adauga si o clauza, care va trebui sa fie astfel facuta incat sa poata intregi vointa semnatarului titlului.
    Aceasta clauza va fi redactata astfel:
    a. - "Inaintea platii posesorul va completa cambia" - in cazul dreptului nelimitat al posesorului cambiei in alb privind completarea acesteia;
    sau
    b. - "Inaintea platii posesorul va completa cambia, fara a depasi ..." - in cazul dreptului limitat al posesorului cambiei in alb privind completarea acesteia.
    Limitarea dreptului posesorului cambiei in alb de a completa titlul respectiv se va face in legatura cu una sau mai multe din cele opt mentiuni obligatorii prevazute de art. 1 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin, respectand standardele de continut din prezentele norme-cadru. De asemenea, posesorul poate completa o cambie in alb destinata de el sa fie o cambie la vedere sau la un anume timp de la vedere cu mentiuni privind limitari ale clauzei de dobanda.
    Pct. 73
    Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare nu vor accepta cambii in alb necompletate la momentul intrarii in portofoliul lor.
    Pct. 74
    Cu ocazia completarii cambiei in alb, beneficiarul sau un posesor ulterior trebuie sa respecte intocmai intelegerile dintre tragator si beneficiar stabilite in momentul emiterii titlului.
    Pct. 75
    Posesorului de buna-credinta nu i se poate imputa nerespectarea intelegerilor dintre tragator si beneficiar exprimate prin cambia in alb la momentul emiterii acesteia daca titlul a fost completat in mod abuziv de catre beneficiar sau de catre un alt posesor al titlului.
    Pct. 76
    Nerespectarea intelegerilor stabilite in momentul emiterii, cu ocazia completarii titlului, va putea fi opusa posesorului care a dobandit cambia cu rea-credinta sau a savarsit o greseala grava in dobandirea ei.
    Banca Nationala a Romaniei si oricare societate bancara, carora le-a fost notificat oficial de catre un tragator faptul ca o cambie in alb emisa de el a fost completata abuziv si apoi pusa in circulatie, nu pot primi acest titlu chiar daca el le este prezentat in vederea platii de catre un posesor de buna-credinta.
    Pct. 77
    Completarea cambiei in alb se va putea face in orice moment, insa anterior prezentarii acesteia la plata si dresarii protestului in cazul refuzului platii.
    Pct. 78
    Completarea cambiei in alb va trebui sa se efectueze in termen de trei ani de la data reala a emiterii. Nerespectarea termenului legal pentru completarea titlului face ca posesorul titlului sa decada din dreptul de a-l completa dupa expirarea lui, decadere care poate fi invocata atat de tragator, cat si de oricare dintre debitorii cambiali.
    Pct. 79
    Termenul de trei ani nu poate fi prelungit prin conventia partilor.

    CAP. 2
    DESPRE GIR

    Pct. 80
    Cambiile cuprinzand sau nu mentiunea "la ordin" pot circula prin gir.
    Pct. 81
    Girul este un act prin care posesorul titlului, numit girant, transfera altei persoane, numita giratar, printr-o declaratie scrisa si subscrisa pe titlu odata cu predarea acestuia, toate drepturile decurgand din titlul astfel redactat si completat.
    Daca tragatorul a inscris in cambie cuvintele: "nu la ordin", titlul este transmisibil numai in forma si cu efectele unei cesiuni de creanta ordinare.
    Ca si girul, cesiunea de creanta este un mijloc specific de transmitere a obligatiilor constand in acordul de vointa (contractual) prin care creditorul (numit cedent) transmite in mod voluntar, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, dreptul sau de creanta unei alte persoane (numita cesionar), care va deveni astfel creditor in locul sau si care va putea incasa de la debitor creanta cedata.
    Pct. 82
    Girul poate fi facut chiar in folosul trasului, indiferent daca a acceptat sau nu, al tragatorului sau al oricarui alt obligat. Acestia pot sa gireze din nou cambia.
    Pct. 83
    Spre deosebire de gir, cesiunea de creanta ordinara devine opozabila numai incepand din momentul notificarii ei debitorului sau incepand din momentul in care debitorul o accepta prin act autentic.
    Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare nu vor accepta in cadrul operatiilor lor alte redactari referitoare la gir sau la cesiunea de creanta decat expresiile "la ordin" sau "nu la ordin" care sa figureze pe titlu in conditiile prezentelor norme-cadru.
    Pct. 84
    De indata ce titlul a fost creat cu respectarea conditiilor de validitate si de forma cerute de Legea asupra cambiei si biletului la ordin, el va putea circula prin gir.
    Pct. 85
    Declaratia cambiala, necesara transferarii titlului, este facuta de posesorul titlului care poate fi sau beneficiarul lui sau un giratar caruia girantul ii transmisese anterior titlul si care au capacitatea legala de a-l gira.
    Pct. 86
    Mentiunile privind circulatia cambiei prin gir se fac de regula pe spatele (verso) titlului, ceea ce face ca operatia de girare sa mai poarte si denumirea de andosare. In cadrul exprimarii scrise privind operatiile de "girare" se va folosi exclusiv notiunea de girare si nu aceea de "andosare".
    Pct. 87
    In cazul in care cambia a fost creata cu numele in alb al beneficiarului, este necesara completarea cu numele acestuia pentru a se putea incepe seria regulata a girurilor.
    Pct. 88
    Giratarul titlului poate fi orice persoana care se poate obliga cambial in conditiile legii, indiferent daca s-a obligat sau nu anterior prin titlul respectiv. In acest caz girul este un gir de intoarcere.
    Pct. 89
    Cand titlul este transmis prin girul de intoarcere unui obligat principal, acesta are ca efect reunirea de catre aceeasi persoana atat a calitatii de creditor, cat si a calitatii de debitor principal.
    Reunirea prin girul de intoarcere a celor doua calitati are efect numai pana la ajungerea la scadenta a titlului destinat a circula prin gir.
    Pct. 90
    In cazul girului de intoarcere, in care beneficiarul gireaza in folosul trasului, al tragatorului sau al oricarui alt obligat, acestia pot gira din nou cambia sau pot exercita drepturile de regres, astfel:
    a. - daca girul este dat in folosul trasului care a acceptat cambia si care, la scadenta, are cambia in posesia sa, el devine si creditor si debitor cambial si, drept urmare, cambia se va stinge prin confuziune. Daca trasul nu a acceptat cambia, el este numai giratar si in aceasta calitate poate sa ceara plata de la girant si de la tragator;
    b. - daca girul s-a dat in folosul tragatorului si trasul a acceptat cambia, tragatorul ii poate cere trasului plata. In cazul in care trasul nu a acceptat cambia, creanta cambiala se stinge, deoarece tragatorul este si creditor si debitor al girantului.
    Pct. 91
    Pe titlu pot fi aratati mai multi giratari, fie in mod cumulativ, caz in care exercitarea drepturilor cambiale se va face de catre toti de comun acord, fie alternativ, caz in care oricare dintre giratarii care se afla in posesia titlului poate sa exercite drepturile cambiale.
    Daca in gir au fost indicati mai multi giratari in mod cumulativ, atunci, pentru transmiterea titlului mai departe prin gir, trebuie ca titlul sa poarte semnatura tuturor giratarilor care devin astfel, la randul lor, giranti.
    Pct. 92
    Girarea titlului catre o societate bancara poarta denumirea de scontare si constituie o modalitate prin care posesorul cambiei isi poate procura prin gir bani, mai inainte de scadenta.
    Pct. 93
    Girul trebuie sa fie neconditionat, neputand fi grevat de contraprestatii sau de raporturi cauzale care ar schimba caracterul abstract al obligatiei cambiale incorporate in titlu.
    Pct. 94
    Pentru a evita ca circulatia titlului sa devina nesigura si pentru a apara pe posesorul lui de eventualele exceptii ce i-ar putea fi opuse, nu se va tine seama de nici o eventuala conditionare a girului aparuta pe titlu.
    Pct. 95
    Cambia fiind indivizibila, girul partial este nul, deoarece nu se poate admite ca o parte a creantei incorporata in el sa apartina girantului, iar cealalta parte giratarului.
    Pct. 96
    Girul "la purtator", exprimat prin formula "platiti purtatorului", echivaleaza cu un gir in alb.
    Pct. 97
    Girul poate fi "in plin" sau "in alb".
    Pct. 98
    Girul "in plin" presupune declaratia girantului semnata si datata de el cuprinzand ordinul adresat debitorului principal, de a plati unei anume persoane indicata de girant.
    Girul "in plin" trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente redactate in conditiile prezentelor norme-cadru:
    a. - semnatura girantului, care este elementul esential al girului si care trebuie sa indeplineasca conditiile cerute de art. 8 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin pentru validitatea unei semnaturi;
    b. - numele giratarului;
    c. - data girarii, in cazul lipsei datei girarii aceasta va putea fi dovedita prin toate mijloacele de proba admise de Codul Comercial, art. 57.
    Pct. 99
    Girul poate fi scris pe spatele (verso) cambiei sau pe un adaos al acesteia denumit "foaie de prelungire" sau "allonge".
    Pct. 100
    Girul "in plin" poate fi inscris chiar pe fata titlului, dar in acest caz el trebuie sa cuprinda in afara de semnatura si alte mentiuni care sa deosebeasca girul de oricare alta operatiune cambiala (acceptare, avalizare).
    Pct. 101
    Girul "in alb" produce aceleasi efecte ca si girul "in plin".
    Pct. 102
    Girul "in alb" este format numai din semnatura girantului, pusa pe spatele cambiei sau pe adaosul acesteia. Nu este permisa inscrierea girului "in alb" pe fata titlului, deoarece acest gir s-ar putea confunda cu acceptarea sau avalizarea.
    Pct. 103
    Girul "in alb" permite posesorului cambiei sa o transmita fara a lua asupra sa vreo raspundere cambiala, deoarece numele sau nu figureaza pe titlu.
    Pct. 104
    Girul "in alb" permite darea in gaj a cambiei si scoaterea ei din gaj mai inainte de scadenta, fara ca aceasta operatie sa lase urme pe titlu.
    Pct. 105
    Girul "in alb" permite prezentarea cambiei la scont.
    Pct. 106
    Transmiterea cambiei prin gir are ca efect transmiterea catre giratar a tuturor drepturilor izvorand din titlu, in mod autonom, astfel ca debitorul cambial nu ii va putea opune giratarului exceptiile personale pe care le-ar putea ridica contra girantului. Giratarul va putea prezenta cambia la acceptare si la plata debitorului cambial si se va putea indrepta pe cale de regres impotriva obligatilor cambiali.
    Pct. 107
    Transmiterea cambiei prin gir nu implica si transmiterea raporturilor materiale care au dat nastere raporturilor cambiale, inclusiv a raporturilor intre tragator si tras ce decurg din raportul cambial fundamental si a raporturilor dintre giranti si ceilalti semnatari ai cambiei, deoarece documentul care constata obligatiile cambiale nu cuprinde si aceste raporturi.
    Pct. 108
    Posesorul cambiei cu un gir "in alb" are urmatoarele posibilitati:
    a. - sa-l completeze cu propriul sau nume;
    b. - sa-l completeze cu numele altei persoane si in acest caz il preda acesteia;
    c. - sa gireze cambia din nou in alb sau la ordinul altei persoane;
    d. - sa transmita cambia unui tert, fara sa completeze girul in alb.
    Pct. 109
    Girantul raspunde fata de giratar si fata de posesorii titlului pentru acceptarea si plata titlului, in caz de neplata la scadenta din partea debitorului.
    Pct. 110
    Girul transmite proprietatea titlului cu particularitatea ca girantii devin obligati solidar pentru plata la scadenta. In caz de neplata la scadenta din partea obligatului principal, posesorul titlului se poate indrepta pe cale de regres contra oricaruia dintre obligati si implicit contra oricaruia dintre giranti.
    Pct. 111
    Girantul se poate exonera de garantia de acceptare si plata fata de primul giratar si fata de ceilalti giratari prin inserarea unei clauze in acest sens in textul girului, utilizand o formula corespunzatoare, precum: "fara garantie", "fara raspundere" sau "fara obligo".
    Aceasta clauza va putea fi invocata de catre girant si numai de catre el impotriva oricarui posesor al titlului.
    Pct. 112
    Persoana care primeste o cambie cu o astfel de clauza dobandeste proprietatea asupra ei ca si drepturile care izvorasc din ea, insa nu va putea exercita actiunea de regres contra girantului pentru plata titlului.
    Pct. 113
    Clauza exprimata printr-una din redactarile "fara raspundere", "fara obligo" sau "fara garantie" poate avea ca scop exonerarea de garantie numai pentru acceptare sau numai pentru plata; in primul caz girantul raspunde numai daca plata nu este efectuata la scadenta; in cel de-al doilea caz, girantul este exonerat de raspundere in cazul acceptarii cambiei.
    Pct. 114
    Girantul poate interzice un nou gir. In cazul in care in textul unui gir este inserata o astfel de interdictie prin expresia "fara gir ulterior", girantul nu raspunde fata de persoanele carora cambia le-a fost girata ulterior contrar indicatiilor sale.
    Pct. 115
    Pentru ca detinatorul unei cambii sa fie socotit posesor legitim al titlului este necesar sa existe o serie neintrerupta a girurilor mentionate pe cambie sau pe adaos ("foaie de prelungire" sau "allonge").
    Pct. 116
    Ultimul gir poate fi in alb; in acest caz, posesorul cambiei nu mai trebuie sa-l completeze, deoarece exista prezumtia ca el este giratar.
    Pct. 117
    Posesorul cambiei este cel indicat in ultimul gir ca giratar, iar daca este vorba de un gir in alb, atunci posesor poate fi orice persoana.
    Pct. 118
    Daca sirul de giruri este intrerupt, posesor legitim este ultimul giratar dinaintea intreruperii.
    Pct. 119
    Debitorul cambial nu are dreptul sa verifice daca girurile sunt reale sau false si nici daca emana de la persoane capabile ori de la cele imputernicite sa le reprezinte. Debitorul cambial are dreptul sa stabileasca numai identitatea posesorului.
    Pct. 120
    Prin succesiune neintrerupta de giruri se intelege succesiunea in care fiecare gir este semnat de catre cel indreptatit, adica fiecare gir este semnat in calitate de girant, de catre cel care, in girul precedent, figura ca giratar.
    Pct. 121
    Daca in seria girurilor se afla un gir in alb, semnatarul girului urmator este considerat giratarul girului in alb.
    Pct. 122
    In cazul in care o persoana pierde, prin orice intamplare posesiunea titlului, posesorul legitim al acestuia, adica acel posesor care va justifica dreptul sau printr-o serie neintrerupta de giruri, nu este obligat sa predea cambia celui care a pierdut-o, cu exceptia situatiilor in care a dobandit-o cu rea-credinta sau a savarsit o greseala grava in dobandirea ei.
    Pct. 123
    Sarcina administrarii probelor intr-o actiune in revendicare privind posesia titlului nu revine posesorului titlului, ci reclamantului care va trebui sa dovedeasca faptul ca posesorul este de rea-credinta sau a savarsit o greseala grava cu ocazia dobandirii titlului respectiv.
    Pct. 124
    Girurile sterse sunt considerate ca nescrise, ele neputand servi nici pentru a umple eventualele lacune in sirul girurilor si nici pentru a-l intrerupe daca acesta este regulat. Aceste giruri se considera ca si cum nu ar fi existat.
    Pct. 125
    Daca un gir este sters si prin aceasta seria este intrerupta, este exclusa legitimitatea formala a ultimului girant si deci si dreptul sau de creditor cambial.
    In aceasta situatie ultimul girant isi va putea exercita drepturile sale numai prin procedura de drept comun.
    Pct. 126
    Girantul care plateste pe cale de regres are dreptul de a sterge girul sau si girurile care urmeaza dupa al sau, caci girantii ulteriori lui sunt eliberati de obligatie prin plata facuta de el.
    Pct. 127
    Girantul care se gaseste in posesia titlului inainte de scadenta poate sterge girurile, ulterioare unui gir in alb care se gaseste in sirul acestora, pentru a lua el locul girantului in alb.
    Aceasta operatie poate fi facuta numai de catre acea persoana care detine titlul in mod legitim si nu de catre o persoana care il poseda in mod abuziv si vrea ca prin aceasta sa dobandeasca in cambie drepturi pe care nu le are, prin intermediul unui fals.
    Pct. 128
    Girul care cuprinde una din mentiunile "valoarea pentru acoperire", "pentru incasare", "pentru procura", mentiuni care implica un simplu mandat (cunoscut sub denumirile de gir pentru incasare sau gir pentru procura), are drept scop sa confere giratarului dreptul de a incasa suma prevazuta in cambie, la scadenta sau mai inainte de scadenta, in calitate de reprezentant sau mandatar al girantului, iar in caz de refuz sa indeplineasca formalitatile pentru realizarea drepturilor cambiale.
    Pct. 129
    In cazul girului pentru procura, giratarul nu poate transmite cambia prin gir altei persoane.
    Pct. 130
    Daca totusi giratarul pentru procura gireaza la randul sau cambia, acest ultim gir va fi considerat de asemenea ca un gir pentru procura, giratarul avand dreptul de a-si substitui o alta persoana, in calitate de mandatar.
    Pct. 131
    Giratarul este obligat si pe deplin legitimat sa exercite drepturile decurgand din cambie. Exercitarea acestor drepturi se face in numele girantului.
    Pct. 132
    Debitorii cambiali pot opune giratarului pentru procura numai exceptiile pe care le-ar fi putut invoca contra girantului.
    Pct. 133
    In situatia girului pentru procura, raporturile intre girant si giratar sunt reglementate prin regulile de drept comun privitoare la mandatul de reprezentare.
    Prin derogare de la aceste reguli, mandatul cuprins in girul pentru procura nu inceteaza prin moartea, incapacitatea sau restrangerea capacitatii mandantului.
    Pct. 134
    Cambia poate fi data in garantie pentru asigurarea unei alte creante pe care giratarul o are contra girantului. Aceasta se realizeaza prin inserarea in gir a formulei "in garantie", "valoarea in gaj", "valoarea in garantie".
    Pct. 135
    Posesorul cambiei, in baza unui gir in garantie, poate exercita toate drepturile ce izvorasc din titlu, chiar si in cazul in care creanta garantata prin gaj nu este exigibila. Posesorul cambiei (giratarul) poate invoca aceste drepturi si impotriva girantului sau, care este fata de el un debitor cambial. In aceasta situatie, giratarul nu poate sa transmita cambia prin gir; daca ar face aceasta operatie, girul nu ar avea decat valoarea unui gir pentru procura.
    Pct. 136
    Cambia girata in garantie de catre girantul care datoreaza o suma de bani giratarului da dreptul giratarului sa se despagubeasca cu preferinta din suma incasata in baza titlului, fata de ceilalti creditori ai debitorului girant care a dat cambia in gaj.
    Pct. 137
    Pentru valabilitatea gajului, mentiunea gajarii titlului va trebui sa fie cuprinsa chiar in gir si sa poarte semnatura girantului, gajul bazandu-se pe intelegerea dintre parti si pe inserarea in acest mod a girului pe titlu.
    Pct. 138
    Obligatii cambiali nu vor putea opune posesorului titlului exceptiile intemeiate pe raporturile lor personale cu girantul, decat in cazul in care posesorul, primind cambia, a lucrat constient in paguba debitorului.
    Prin darea in posesie a titlului, creditorul care ia in gaj titlul nu devine un reprezentant al debitorului, el continuand sa aiba un drept autonom, pe care il exercita in propriul sau interes.
    Pct. 139
    In afara de cele mentionate mai sus si de situatia in care exista o conventie speciala in raporturile dintre giratar si girant se aplica regulile de drept comun privitoare la gaj.
    Pct. 140
    Girul ulterior scadentei produce aceleasi efecte ca un gir anterior, giratarul dobandind un drept propriu.
    Pct. 141
    Daca girul este dat ulterior protestului de neplata sau dupa trecerea termenului pentru dresarea protestului, el produce numai efectele unei cesiuni ordinare. Cesiunea ordinara presupune transferarea creantei cambiale din patrimoniul cedentului in acela al cesionarului in aceleasi conditii in care se gasea patrimoniul primului.
    Pct. 142
    Giratarul este supus, in acest fel de gir, tuturor exceptiilor opozabile girantului. Girantul garanteaza numai existenta creantei nu si plata sumei cambiale, fiindca nu-si poate asuma raspunderea de a se obliga solidar pentru un debitor care nu si-a respectat obligatiile.
    Pct. 143
    Giratarul va putea exercita toate drepturile apartinand girantului, pe care acesta le avea contra tuturor debitorilor cambiali in momentul scadentei.
    Pct. 144
    Girul fara data, facut dupa scadenta, este considerat, pana la proba contrarie, a fi fost facut inaintea trecerii termenului stabilit pentru dresarea protestului, producand in consecinta efecte normale.
    Pct. 145
    Desi girul este facut dupa scadenta, titlul isi pastreaza avantajele conferite de lege, inclusiv puterea de titlu executor, aceasta fiind o calitate acordata cambiei si nu posesorului acesteia.
    Pct. 146
    Prin girul facut pe titlu ulterior protestului de neplata, dupa expirarea termenului pentru dresarea protestului sau pe un act separat alcatuit in acest sens, chiar anterior scadentei, creditorul dobandeste toate drepturile cambiale ale cedentului, ceea ce include si dreptul de a uza de procedura de executare cambiala prevazuta de Legea asupra cambiei si biletului la ordin si de prezentele norme-cadru.
    Pct. 147
    Girul dupa protest este asimilat cu girul facut prin act separat, atat din punctul de vedere al opozabilitatii exceptiilor, cat si din punctul de vedere al efectului executoriu al titlului dobandit, cu alte cuvine se dobandeste un drept derivat si se beneficiaza de procedura de executare prevazuta de lege.

    CAP. 3
    DESPRE ACCEPTARE

    Pct. 148
    Acceptarea este actul prin care trasul, catre care s-a adresat tragatorul pentru plata prin emiterea titlului, se obliga sa plateasca, la scadenta, suma aratata in cambie, posesorului legitim al titlului.
    Pct. 149
    Prezentarea cambiei la acceptare este facultativa, daca nu exista o indicatie expresa in sens contrar in text. Prezentarea la acceptare va putea fi facuta oricand, daca tragatorul nu a fixat un termen pentru prezentare, dar nu mai tarziu de data scadentei. Prezentarea la acceptare va putea fi facuta atat de posesorul cambiei, cat si de un simplu detinator al ei. De aceea, prin neprezentarea cambiei la acceptare nu rezulta nici un fel de raspundere pentru posesor.
    Prezentarea cambiei la acceptare va putea fi facuta si in ziua scadentei.
    Pct. 150
    Acceptarea trebuie ceruta trasului sau indicatului la nevoie, daca exista o asemenea indicatie expresa privind indicatul la nevoie.
    Pct. 151
    Acceptarea va fi ceruta la domiciliul trasului, intelegandu-se prin domiciliu locul unde acesta isi are locuinta sau sediul (art. 98 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin).
    Pct. 152
    Daca a fost indicata o persoana pentru a accepta cambia la nevoie (indicatul la nevoie) si daca cambia nu a fost acceptata de tras, ea trebuie prezentata si indicatului la nevoie.
    Pct. 153
    Prezentarea cambiei la acceptare trasului poate fi obligatorie daca tragatorul insereaza pe titlu o indicatie expresa in acest sens.
    Tragatorul poate sa fixeze sau sa nu fixeze un termen obligatoriu pentru prezentarea cambiei la acceptare.
    Pct. 154
    Oricare dintre giranti va putea stipula obligativitatea prezentarii cambiei la acceptare, fixand sau nu un termen pentru aceasta, cu exceptia cazului in care tragatorul a interzis prezentarea spre acceptare de la bun inceput. Girantii nu vor putea interzice prezentarea la acceptare.
    Pct. 155
    Daca posesorul nu prezinta cambia spre acceptare sau nu o prezinta in termenul fixat, el nu se va putea indrepta, in caz de lipsa de acceptare sau plata, atunci cand clauza acceptarii a fost stabilita expres de tragator, nici impotriva acestuia, nici impotriva girantilor. Daca clauza a fost pusa de un girant, posesorul nu se va putea indrepta impotriva acestuia.
    Pct. 156
    Prezentarea pentru acceptare a cambiei va putea fi interzisa, luand nastere asa-numita cambie neacceptabila, cu exceptia cazurilor in care cambia este platibila la un tert sau in alta localitate decat aceea a domiciliului trasului sau daca ea este platibila la un anume timp de la vedere.
    Pct. 157
    Daca o cambie a fost prezentata spre acceptare cu toate ca prezentarea a fost interzisa, iar trasul a refuzat acceptarea, tragatorul si girantii cambiei nu raspund de lipsa de acceptare.
    Pct. 158
    Prezentarea la acceptare este obligatorie in cazul in care cambia este platibila la un anume timp de la vedere, deoarece de la data prezentarii la acceptare incepe sa curga termenul pentru scadenta.
    Pct. 159
    Cambia platibila la un anume timp de la vedere trebuie sa fie prezentata pentru acceptare in termen de un an de la data emiterii sale, tragatorul putand reduce sau prelungi acest termen prin mentiuni exprese in text, in timp ce girantii pot numai sa reduca acest termen, facand, de asemenea, mentiunile cuvenite pe titlu.
    Pct. 160
    Daca posesorul unei cambii platibile la un anumit timp de la vedere nu prezinta cambia spre acceptare in termen de un an sau in interiorul termenului fixat de tragator, el nu mai are dreptul la nici o actiune cambiala, fata de nici un debitor cambial (fata de tragator sau giranti fiindca decade din actiunea de regres, iar fata de tras fiindca acesta nu a acceptat cambia).
    Pct. 161
    Daca posesorul nu respecta termenul fixat de un girant, acesta este eliberat de raspundere si, odata cu el, sunt eliberati de raspundere si girantii urmatori. Tragatorul si girantii precedenti nu sunt eliberati de raspundere, deoarece ei sunt supusi inca actiunii de regres pana la trecerea termenului de un an, termen pe care ei nu l-au redus.
    Pct. 162
    In cazul mentionarii pe cambie a mai multor termene pentru acceptare stabilite de diversi posesori succesivi ai cambiei, posesorul actual este obligat sa respecte toate aceste termene, daca nu doreste sa renunte la dreptul de a exercita actiunea de regres, deoarece exercitarea acestei actiuni se face in functie de respectarea termenelor puse de fiecare dintre posesori.
    Pct. 163
    Trasul va putea cere, pentru a avea timpul necesar efectuarii unor verificari, ca o noua prezentare la acceptare a cambiei sa i se faca in ziua urmatoare primei prezentari.
    Pct. 164
    Obiectii in legatura cu nesatisfacerea cererii ca titlul sa fie prezentat la o noua acceptare pot fi ridicate, cu obligatia ca cei interesati sa mentioneze acest fapt in actul de protest.
    Pct. 165
    Posesorul cambiei nu este obligat sa lase trasului titlul prezentat pentru acceptare, oricare ar fi motivele invocate de tras pentru satisfacerea unei asemenea cereri.
    Pct. 166
    Pentru respectarea principiului literalitatii obligatiei cambiale, acceptarea trebuie sa fie scrisa pe cambie, fie pe fata, fie pe spatele titlului (verso) si sa poarte semnatura trasului.
    Pct. 167
    Daca acceptarea este scrisa pe spatele cambiei, ea va trebui intotdeauna sa se exprime prin cuvantul "acceptat" sau expresiile echivalente: "voi plati", "voi onora". Cuvantul "vazut" nu este echivalent cu "acceptat". Daca lipseste o asemenea indicatie, semnatura aplicata pe spatele cambiei va fi considerata ca fiind aceea a unui obligat pe cale de regres sau daca nu i se poate da nici o valoare cambiala, ea va fi socotita fara valoare.
    Pct. 168
    Daca acceptarea este facuta pe fata cambiei este suficienta simpla semnatura a trasului care va fi echivalenta cu acceptarea. In ceea ce priveste semnatura trasului se vor respecta prevederile prezentelor norme-cadru si ale Legii asupra cambiei si biletului la ordin privind toate semnaturile cambiale ale persoanelor fizice sau ale imputernicitilor persoanelor juridice.
    Pct. 169
    Pentru ca acceptarea sa poata produce efecte cambiale ea nu poate fi data printr-un act separat. Acceptarea prin act separat da nastere numai unei actiuni conform dreptului comun. Este lipsita de valoare cambiala acceptarea facuta verbal, chiar in fata martorilor.
    Pct. 170
    Acceptarea poate fi valabil facuta pe un duplicat, dar nu si pe o copie a cambiei.
    Pct. 171
    Acceptantul trebuie sa fie aceeasi persoana cu trasul. Semnatura trasului si a acceptantului trebuie sa fie identice, cu exceptia cazului in care se apeleaza la un indicat la nevoie. Daca o terta persoana accepta, acceptarea sa nu are nici o valoare juridica.
    Pct. 172
    Pentru cambiile platibile la un anumit termen de la vedere si pentru acele cambii care trebuie sa fie prezentate spre acceptare intr-un termen stabilit de catre tragator sau de catre un girant, acceptarea trebuie sa fie datata.
    Pct. 173
    Data va trebui sa cuprinda anul, luna si ziua acceptarii, cu exceptia cazului in care posesorul solicita ca data inscrisa sa fie data prezentarii. In cazul in care trasul refuza sa dateze, posesorul este obligat sa constate data prezentarii sale printr-un protest de nedatare. Acesta este unicul mijloc de a proba data acceptarii, necesara posesorului pentru a putea pastra dreptul de regres impotriva girantilor si a tragatorului.
    Pct. 174
    Acceptarea trebuie sa fie neconditionata, orice modificare adusa prin ea mentiunilor cuprinse in cambie, in afara de aceea referitoare la suma, socotindu-se ca refuz de acceptare. Acceptantul ramane totusi obligat in limitele acestei acceptari.
    Pct. 175
    Acceptantul poate restrange acceptarea la o suma mai mica decat aceea prevazuta in cambie.
    Pct. 176
    Daca acceptarea a fost data pentru o suma mai mica, posesorul acesteia nu o poate refuza, pentru ca acceptarea ii foloseste nu numai lui, ci si celorlalti obligati cambiali. Pentru restul sumei neacceptate, posesorul are acelasi drept ca si in cazul lipsei de acceptare.
    Pct. 177
    In cazul in care tragatorul unei cambii indica un loc de plata, altul decat cel al domiciliului trasului, fara a indica insa si persoana care trebuie sa faca plata, acceptantul unei astfel de cambii domiciliate are obligatia ca, odata cu acceptarea, sa arate si persoana care va face plata la locul indicat de tragator.
    Pct. 178
    In cazul in care acceptantul nu onoreaza obligatia de la articolul precedent, se prezuma ca acceptantul intelege sa plateasca el insusi la locul indicat pentru plata.
    Pct. 179
    Atunci cand cambia este platibila la domiciliul sau, odata cu acceptarea, trasul are dreptul de a indica un alt loc de plata, adica o alta adresa unde se va efectua plata, cu conditia ca aceasta sa se afle in aceeasi localitate.
    Pct. 180
    Prin acceptare trasul se obliga a plati cambia la scadenta.
    Pct. 181
    Prin acceptarea cambiei, trasul devine obligatul principal in lantul obligatiilor cambiale.
    Pct. 182
    Obligatia trasului de a plati cambia asumata prin acceptare este valabila si in situatia in care tragatorul este declarat in stare de faliment, chiar daca acceptantul nu a cunoscut acest lucru in momentul acceptarii.
    Pct. 183
    In cazul in care cambia este acceptata si, la data scadentei, posesorul intampina un refuz de plata, acesta (posesorul), chiar daca este tragator, poate recurge la o actiune cambiala directa pentru tot ceea ce poate fi cerut in temeiul art. 53 si art. 54 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin.
    Pct. 184
    Acceptantul poate reveni asupra acceptarii sale pana in momentul in care restituie titlul posesorului legal al acestuia.
    Din momentul in care cambia a fost inapoiata de acceptant personal sau a intrat fara stiinta si fara voia sa in mana posesorului sau legitim, acceptantul este obligat cambial si nu mai poate reveni asupra semnaturii sale.
    Pct. 185
    Daca acceptarea scrisa pe cambie de catre tras este stearsa de catre acesta, mai inainte de inapoierea titlului, acceptarea este considerata refuzata.
    Pct. 186
    Pana la proba contrarie, se prezuma ca stergerea acceptarii a fost facuta inainte de remiterea titlului posesorului sau legitim, in afara de cazul cand acceptantul a adus la cunostinta in scris posesorului cambiei sau oricarui alt semnatar ca a acceptat cambia, situatie in care stergerea acceptarii nu le mai poate fi opusa acestora de catre acceptant.

    CAP. 4
    DESPRE AVAL

    Pct. 187
    Avalul este o garantie personala prin care o persoana, denumita avalist, adica acela care da avalul, garanteaza obligatia unuia dintre obligatii cambiali, directi sau pe cale de regres, numit avalizat, pentru toata suma mentionata pe titlu sau pentru o parte din ea. Validitatea avalului presupune ca suport existenta macar formala a obligatiei, al carei accesoriu este.
    Pct. 188
    Aceeasi persoana poate beneficia de mai multe avaluri.
    Intre avalistii care garanteaza pentru aceeasi persoana nu exista nici un fel de raporturi cambiale, ci numai raporturi de drept comun.
    Pct. 189
    Raporturile dintre avalist si avalizat nu au caracter cambial, ele putand izvori din raporturi variate existente intre ei sau intre acestia si posesorul cambiei.
    Pct. 190
    Avalul va putea sa fie dat, fie de catre un tert, fie chiar de catre un semnatar al cambiei. Avalul nu va putea sa fie dat de tragator sau acceptant, deoarece acestia s-au obligat deja cambial fata de persoanele fata de care s-ar mai putea obliga inca o data prin aval.
    Pct. 191
    Girantul va putea da un aval, deoarece el este obligat numai fata de posesorii care dobandesc cambia ulterior semnaturii sale.
    Pct. 192
    Avalul va putea fi dat chiar pentru o obligatie viitoare, cu conditia, insa, ca avalistul sa intervina ulterior in obligatia cambiala.
    Pct. 193
    Avalul va putea fi dat si pentru o cambie in alb, cu conditia completarii titlului mai inainte de valorificarea drepturilor cuprinse in el.
    Pct. 194
    Pentru a putea da un aval, avalistul trebuie sa aiba capacitatea juridica deplina.
    Pct. 195
    Avalul va putea fi dat pentru intreaga suma aratata pe titlu sau numai pentru o parte din ea.
    Pct. 196
    Avalul se da pe cambie sau pe un adaos la titlu utilizandu-se expresiile "pentru aval" sau "pentru garantie", "pentru fidejusiune" urmate de semnatura avalistului sau a imputernicitului sau.
    Pct. 197
    Semnatura avalistului, ca orice alta semnatura cambiala, trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de art. 8 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin si pct. 34 - 37 si pct. 60 din prezentele norme-cadru.
    Pct. 198
    Avalul nu se poate da sub conditie si nu poate aduce schimbari privind elementele fundamentale ale datoriei garantate si nici nu poate cuprinde clauze incompatibile cu natura sa.
    Pct. 199
    In cazul in care avalul este dat printr-un act separat, acesta va avea numai efectele unei fidejusiuni obisnuite.
    Pct. 200
    Avalul poate fi dat si pe o copie sau pe un duplicat si poate fi redactat de mana cu pixul, cu cerneala, chiar de avalist sau de o alta persoana, dactilografiat sau imprimat cu o stampila. In orice situatie este insa obligatoriu ca formula de avalizare sa fie urmata de semnatura manuscrisa a avalistului.
    Pct. 201
    Avalul va putea fi dat printr-o simpla semnatura a avalistului pusa pe fata titlului, cu conditia ca semnatura respectiva sa nu apartina tragatorului, trasului sau acceptantului. Atunci cand avalul este dat pe spatele titlului, pentru a nu se confunda cu girul, este necesara pe langa semnatura avalistului si adaugarea unei formule de genul: "pentru aval" sau "pentru garantie".
    Pct. 202
    Avalistul este obligat sa indice persoana pentru care da avalul. In cazul in care nu indeplineste aceasta obligatie se prezuma ca avalul este dat pentru tragator, ca fiind persoana care elibereaza de raspundere cel mai mare numar de persoane obligate, fara a fi admisa proba contrara.
    Pct. 203
    Avalistul are o obligatie identica, cu acelasi cuprins si cu aceeasi intindere ca si cea garantata, el fiind garantul unui semnatar al cambiei.
    Pct. 204
    Daca debitorul avalizat este trasul, avalistul nu poate sa opuna posesorului titlului, asa cum nu poate nici trasul, lipsa prezentarii cambiei la scadenta sau lipsa protestului. Prevederile acestui punct din prezentele norme-cadru nu se aplica in cazul cambiilor la vedere sau la un timp de la vedere.
    Pct. 205
    Avalistul nu poate opune posesorului titlului exceptiile rezultate din raporturile sale personale cu debitorul avalizat. Avalistul nu poate sa opuna posesorului exceptiile rezultate din raporturile sale personale cu tragatorul titlului.
    Pct. 206
    Toate consecintele de mai sus privind inopozabilitatea exceptiilor sunt inlaturate in folosul avalistului, ori de cate ori posesorul nu este de buna-credinta in sensul ca a cunoscut exceptia respectiva, a cunoscut diferite vicii de forma ale obligatiei cambiale sau a cunoscut vicii de semnatura.
    Pct. 207
    Obligatia avalistului este o obligatie cambiala autonoma, in sensul ca avalistul se poate servi in contra posesorului de exceptiile derivand din raporturile sale personale cu posesorul, daca ele exista, dar in nici un caz nu se poate servi de exceptiile personale ale persoanei pentru care a dat avalul fata de posesorul cambiei. Posesorul poate sa se indrepte direct in contra avalistului fara a mai fi respectata ordinea din dreptul civil, caci obligatia acestuia este o obligatie autonoma si solidara.
    Pct. 208
    Avalistul poate sa opuna posesorului titlului exceptiile pe care debitorul avalizat le avea contra acestuia. In acest sens, avalistul unui girant nu poate fi urmarit atata timp cat cambia nu a fost prezentata trasului spre acceptare sau plata si protestul nu a fost dresat. De asemenea, el nu va putea fi urmarit daca aceste formalitati nu au fost indeplinite in termenele legale.
    Pct. 209
    Atunci cand semnatura debitorului garantat este falsa, avalul este valabil, caci titlul circula ca si cum ea ar fi adevarata.
    Pct. 210
    Cand posesorul a pierdut actiunea cambiala sau titlul este nul pentru o cauza oarecare, obligatia avalistului se stinge, deoarece el a inteles sa se oblige numai ca avalist.
    Pct. 211
    Avalul intervenit dupa scadenta cambiei nu produce efectele cambiale pe care le-ar fi produs inainte de scadenta, ci numai efectele unei simple fidejusiuni.
    Pct. 212
    Avalistul care a platit cambia dobandeste toate drepturile izvorand din cambie impotriva celui garantat (avalizat), cat si a celor obligati catre acesta din urma in temeiul cambiei.
    Pct. 213
    Avalistul apare ca un debitor de regres, dupa ce a platit, el se poate indrepta, la alegere, in contra tuturor celor obligati fata de el sau numai in contra unuia dintre acestia.
    Pct. 214
    Obligatii cambiali pot opune avalistului care a platit numai exceptiile personale fata de el, nu si exceptiile ce ar fi fost opozabile posesorului titlului achitat sau avalizatului.
    Pct. 215
    Termenul in care trebuie exercitata actiunea in contra avalistului este in functie de pozitia pe care o are in cambie avalistul, dupa cum a garantat pe unul din debitorii de regres, tragator sau girant sau a garantat pe acceptant, caz in care actiunea contra sa poate dura trei ani.
    Pct. 216
    In cazul preschimbarii titlului in forma sa materiala, avalistul, ca de altfel orice semnatar al cambiei, continua sa ramana obligat pentru continutul vechii cambii. Fac exceptie cazurile in care: cambia a fost retrasa de debitor; cambia a ramas in mainile creditorului, dar acesta a luat masurile pentru a pastra actiunea sa contra obligatilor cambiali.
    Pct. 217
    Avalistului care exercita procedura de executare nu i se pot opune exceptiile opozabile fostului posesor al titlului.
    Pct. 218
    Daca avalistul pierde actiunea cambiala in contra avalizatului, ii ramane la dispozitie actiunea derivand din raportul de drept comun care ii leaga, caci avalul nu a putut schimba, cu exceptia unor dispozitii exprese ale partilor in sens contrar, raportul fundamental intre avalist si avalizat.
    Pct. 219
    Obligatia avalistului poate fi la randul sau garantata printr-un aval. In acest caz, acest al doilea avalist, daca plateste cambia, se poate folosi de procedura cambiala atat in contra primului avalist, cat si in contra avalizatului si a obligatilor cambiali anteriori.
    Pct. 220
    Lichidarea raporturilor dintre co-avalisti se face dupa principiile dreptului comun privind pe co-debitorii solidari.

    CAP. 5
    DESPRE SCADENTA

    Pct. 221
    Scadenta este termenul la care cambia este exigibila si trebuie platita.
    Pct. 222
    Pentru a nu obliga pe debitorul cambial sa pastreze suma de plata fara limita de timp, scadenta trebuie sa fie certa, adica sa indice cu precizie ziua sau termenul maxim in interiorul caruia creditorul trebuie sa se prezinte la plata.
    Pct. 223
    Scadenta trebuie sa fie unica, titlul cu scadente succesive fiind nul.
    Pct. 224
    Scadenta trebuie sa fie posibila. Titlurile care poarta o scadenta anterioara datei de emitere sau o scadenta ce nu se poate verifica sunt nule.
    Pct. 225
    Scadenta trebuie sa rezulte cu precizie din textul titlului.
    Pct. 226
    Scadenta poate fi: la vedere, la un anume timp de la vedere, la un anume timp de la data emiterii sau la o data fixa.
    Pct. 227
    Cambia cu scadenta la vedere este platibila la prezentare si in orice caz in termenul legal de un an de la emisiune sau in termenul conventional fixat de tragator care il poate reduce sau prelungi, sau de catre giranti care nu pot decat sa reduca termenul.
    Pct. 228
    Daca tragatorul stipuleaza ca o cambie platibila la vedere nu trebuie sa fie prezentata spre plata inaintea unei anumite date, termenul de prezentare al cambiei curge de la acea data.
    Pct. 229
    Momentul din care se calculeaza data scadentei cambiei la un anumit timp de la vedere este determinat de data acceptarii sau, pur si simplu, de data vizei pusa de debitor pe cambie, care atesta ca posesorul s-a prezentat cu cambia la debitor.
    In caz de refuz de acceptare, termenul curge de la data protestului pentru neacceptare sau refuz de datare.
    In cazul in care a fost omisa precizarea datei prezentarii, acceptarii sau a datei dresarii protestului, atunci data de la care curge termenul este ultima zi de infatisare, adica ultima zi a termenului de un an prevazut de articolul 37 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin.
    Pct. 230
    Daca scadenta este la un anume timp de la data emiterii, ea poate fi exprimata in zile, saptamani, luni si ani de la data emiterii.
    Pct. 231
    Daca scadenta este fixata la inceputul, la mijlocul sau la sfarsitul lunii, prin aceste termene se vor intelege prima, a cincisprezecea sau ultima zi a lunii.
    Pct. 232
    Expresii ca "opt zile" sau "cincisprezece zile" se inteleg nu in sensul de o saptamana sau doua, ci ca opt sau cincisprezece zile calendaristice efective.
    Pct. 233
    Daca scadenta este fixata pe luni, prin expresii ca "trei luni de la data .. .", scadenta se calculeaza fara a tine seama de variatia numarului de zile calendaristice ale fiecarei luni. In cazul concret considerat, scadenta are loc in ziua calendaristica corespunzatoare a lunii stabilite.
    Pct. 234
    Daca o cambie este scadenta la una sau mai multe luni si jumatate de la o anumita data sau de la vedere, se calculeaza mai intai lunile intregi si apoi jumatatea, in sensul prevederilor punctelor precedente din prezentele norme-cadru.
    Pct. 235
    Daca o cambie este scadenta intr-un anumit an sau peste un numar de ani, atunci scadenta va fi in ziua si luna anului indicat, care vor corespunde numarului zilei si lunii emiterii.
    Pct. 236
    Numarul de zile calendaristice, in cazul cambiilor platibile la un anumit termen de la data emiterii sau de la prezentare, nu se va socoti ca multiplu matematic de 24 de ore (ceea ce ar putea genera neregularitati in cazul trecerii de la orarul de vara la cel de iarna si invers).
    Prezentarea cambiei trebuie facuta urmand uzantele traditionale si pe cele internationale "la o ora rezonabila", ceea ce, pentru scopurile prezentelor norme-cadru, se considera o ora in interiorul orarului de functionare al Bancii Nationale a Romaniei si al societatilor bancare.

    CAP. 6
    DESPRE PLATA

    Pct. 237
    Posesorul cambiei platibile la o zi fixa sau la un anume termen de la data emiterii sau de la vedere trebuie sa ceara debitorului plata fie in ziua in care este platibila cambia, fie in una din cele doua zile lucratoare care urmeaza zilei platii. Daca in intervalul celor doua zile lucratoare admise pentru amanarea platii peste ziua scadentei cambiei intervine o sarbatoare legala de o zi sau mai multe, numarul de zile reprezentand sarbatoarea legala se adauga tolerantei de doua zile lucratoare mentionate.
    Pct. 238
    In cazul in care posesorul unei cambii nu prezinta titlul respectiv debitorului direct, ci prin intermediul unei case de compensatie, operatiunea respectiva este echivalenta cu o prezentare la plata.
    Pct. 239
    Posesorul cambiei va prezenta titlul la scadenta la locul si adresa indicate pentru plata.
    Pct. 240
    In cazul in care locul platii nu este indicat in textul cambiei, atunci, in baza art. 2 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin, va fi considerat ca loc al platii locul indicat langa numele trasului.
    Pct. 241
    Daca o cambie a fost acceptata prin interventie, atunci ea trebuie prezentata la plata si persoanei care a acceptat-o sau persoanei indicate in titlu sa plateasca pentru persoana care a acceptat cambia, caci, prin acceptare, persoana care a acceptat prin interventie devine debitorul principal pe titlu. Prezentarea la plata se face la domiciliul acestor persoane. In cazul in care cambia cuprinde indicati la nevoie, titlul va fi prezentat si acestora.
    Pct. 242
    In lipsa indicarii unei adrese pe cambie, posesorul ei va trebui sa o prezinte trasului sau persoanei indicate in titlu sa plateasca pentru el, indiferent daca acesta a acceptat-o sau nu, pentru ca refuzul de acceptare nu poate sa duca la concluzia ca plata va fi refuzata.
    Pct. 243
    Plata va fi ceruta la locuinta debitorului persoana fizica sau la sediul principal al debitorului persoana juridica.
    Nu va fi considerata ca o prezentare valabila aceea facuta in strada sau la bursa. O astfel de prezentare nu poate autoriza dresarea protestului pentru neplata.
    Pct. 244
    In cazul in care locuinta sau sediul debitorului nu pot fi gasite, atunci posesorul trebuie sa ceara plata la ultimul domiciliu cunoscut sau sediu al debitorului. In situatia in care nici prin acest mijloc debitorul nu este gasit, atunci se va dresa un "protest in vant", in conformitate cu prevederile art. 68, alin. 2 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin.
    Pct. 245
    La cererea trasului, odata cu primirea platii, posesorul cambiei este obligat sa predea titlul pe care a inscris mentiunea "achitat".
    Pct. 246
    In cazul in care trasul solicita o chitanta separata de titlu prin care sa se probeze efectuarea platii, posesorul poate proceda la remiterea unui astfel de act.
    Pct. 247
    In situatia in care, odata cu efectuarea platii, trasul nu solicita nici inscrierea mentiunii "achitat" pe cambie, nici o chitanta separata dovedind plata, atunci posesorul va restitui cambia fara a mai efectua nici o operatiune.
    Restituirea voluntara a titlului debitorului de catre creditor constituie dovada eliberarii acestuia si a co-debitorilor sai solidari de obligatiile cambiale pe care si le-au asumat.
    In caz de contestatie va trebui sa se faca dovada, prin orice mijloc de proba, ca restituirea titlului de catre posesor debitorului sau s-a facut in mod voluntar.
    Pct. 248
    Debitorul poate sa refuze plata ori de cate ori nu i se prezinta cambia. El poate sa refuze plata cand din semnatura pusa de posesor rezulta ca acesta nu este persoana care prin titlu este legitimata sa ceara plata, conform art. 18 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin.
    Pct. 249
    In cazul in care cambia este sechestrata de o autoritate judecatoreasca, posesorul sau legitim poate cere plata, in baza unui ordin al autoritatii judecatoresti respective. Debitorul care plateste devine posesorul titlului in baza acestui ordin al autoritatii judecatoresti.
    Pct. 250
    In cazul in care, desi debitorul a platit cambia, fara insa a-i fi fost eliberata o chitanta in acest sens si fara a-i fi fost remis titlul si acestuia i se solicita o noua plata, debitorul poate sa probeze achitarea sumei cu martori si registre sau acte scrise pe cale legala in instanta.
    Pct. 251
    Posesorul este obligat sa primeasca orice plata partiala care i se ofera, atata timp cat cambia nu a fost protestata, in scopul usurarii sarcinii debitorilor cambiali de regres, care nu vor mai putea fi urmariti decat pentru restul sumei de plata. Posesorul care a primit o plata partiala pierde dreptul la actiunea de regres pentru aceasta suma.
    Pct. 252
    In cazul in care creditorul solicita numai o plata partiala, debitorii cambiali il pot obliga pe acesta sa primeasca plata integrala, facand oferta reala de plata.
    Pct. 253
    In cazul platii partiale, posesorul, pentru a-si conserva dreptul la actiunea de regres, trebuie sa protesteze cambia pentru restul sumei neachitate, pentru ca numai in acest mod el se va putea intoarce in contra girantilor anteriori si a tragatorului.
    Pct. 254
    Debitorul care a facut o plata partiala nu poate pretinde sa i se remita cambia achitata si chitanta eliberata catre el in acest sens (cambia chitantata), caci titlul este necesar posesorului pentru restul sumei neplatite. Posesorul caruia i s-a facut o plata partiala este obligat sa elibereze debitorului o chitanta separata pentru plata facuta, facand, in acelasi timp, o mentiune despre aceasta si pe cambie, pentru a se putea vedea ca ea nu mai este valabila decat pentru restul sumei.
    Pct. 255
    Debitorul care plateste la scadenta este valabil eliberat de obligatia sa cambiala, cu exceptia cazurilor in care plata este o frauda sau o grava greseala a sa.
    Prin frauda se intelege cazul in care trasul plateste, desi cunoaste sau ar fi putut sa afle depunand o diligenta rezonabila, faptul ca persoana care prezinta titlul la plata l-a dobandit prin rea-credinta.
    Pct. 256
    In aplicarea art. 18 si art. 44 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin si in virtutea principiului independentei si autonomiei obligatiilor cambiale, debitorul care plateste la scadenta este obligat sa verifice numai succesiunea regulata a girurilor, nu si autenticitatea semnaturilor girantilor.
    Pct. 257
    Desi debitorul nu este obligat sa verifice autenticitatea girurilor, acesta nu este dispensat si de obligatia de a verifica daca identitatea persoanei care prezinta titlul la plata corespunde cu identitatea ultimului giratar prevazut de titlu.
    Pct. 258
    Trasul care face plata inainte de scadenta o face pe riscul si pericolul sau, pentru ca s-ar putea sa fie constrans sa faca o noua plata in favoarea aceluia care s-ar dovedi, la scadenta titlului, ca este posesorul legitim al cambiei.
    Pct. 259
    Pe orice cambie este obligatorie inscrierea sumei de plata si a monedei in care urmeaza sa se efectueze plata.
    Pct. 260
    De regula, cambia trebuie sa fie platita in moneda locului platii, respectiv in lei pentru cambiile platibile in Romania.
    Exceptie de la aceasta regula pot fi urmatoarele doua situatii:
    a. - tragatorul exprima suma de plata intr-o alta moneda decat in lei si plata urmeaza sa se efectueze in aceasta moneda;
    b. - tragatorul exprima suma de plata intr-o alta moneda decat in lei, dar stipuleaza ca plata efectiva se va face in lei la cursul zilei.
    In cazul de la alin. a plata se poate face de catre tras numai cu conditia ca tragatorul sa posede disponibilul in valuta respectiva.
    Pentru cambiile aflate in situatia de la alin. b si de la pct. 262, clauzele cuprinse in redactarea girurilor care ar altera clauza de risc valutar stabilita la emiterea titlurilor se considera nule.
    Pct. 261
    Pentru o cambie aflata in situatia de la pct. 260 alin. b, in cazul intarzierii la plata de catre debitor, posesorul poate cere, la alegerea sa, ca titlul sa-i fie achitat, fie prin transformarea la cursul de schimb valutar convenit pentru ziua scadentei, fie la cursul de schimb valutar din ziua platii.
    Pct. 262
    Tragatorul poate sa stipuleze pe cambie un curs de schimb valutar in functie de care va fi calculata suma de plata.
    Pct. 263
    Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor accepta si cambiile in care suma de plata este exprimata intr-o moneda straina numai cu conditia ca denumirea monedei straine sa fie facuta complet (dolar SUA, dolar Australia, etc.) sau printr-unul din simbolurile recunoscute pe plan international pentru valutele respective (USD, AUD, etc.)
    Pct. 264
    In cazul in care posesorul legitim al cambiei nu prezinta titlul la plata debitorului cambial, in termenul prevazut la art. 40 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin, acesta (debitorul cambial) poate consemna suma de plata la Casa de Economii si Consemnatiuni, depunand recipisa la judecatoria locului de plata. Aceasta depunere va fi facuta pe cheltuiala si pe riscul posesorului cambiei in ceea ce priveste depozitul la Casa de Economii si Consemnatiuni si procedurile de intrare in posesia sumei.
    Prin aceasta, debitorul se elibereaza legal de obligatia de plata pe care o avea fata de beneficiarul cambiei.

    CAP. 7
    REGRESUL IN CAZ DE NEACCEPTARE SAU NEPLATA

    Pct. 265
    In materie cambiala obligatul principal este acceptantul. Pentru exercitarea actiunii cambiale contra acestuia nu este nevoie de indeplinirea nici unei conditii de ordin cambial, cu exceptia aceleia referitoare la prescriptia cambiala.
    Pct. 266
    Actiunea cambiala contra acceptantului si respectiv a avalistilor sai este o actiune cambiala directa.
    Pct. 267
    Fata de ceilalti obligati cambiali, pentru a se putea exercita actiunea cambiala in contra lor, este necesar sa fie indeplinite urmatoarele doua conditii obligatorii:
    a. - constatarea refuzului de plata din partea obligatului principal printr-un act de protest;
    b. - introducerea actiunii in termen.
    Pct. 268
    Actiunea cambiala contra obligatilor cambiali si a avalistilor lor, altii decat acceptantul si avalistii sai, este o actiune cambiala de regres.
    Pct. 269
    In cazul in care acceptantul si avalistii sai refuza o cambie la plata, la scadenta, posesorul acesteia poate exercita dreptul de regres impotriva girantilor, tragatorului si a celorlalti obligati cambiali, cu exceptia acceptantului si a avalistilor acceptantului impotriva carora se poate indrepta printr-o actiune cambiala directa.
    Pct. 270
    In situatia in care acceptantul sau avalistii sai au platit partial cambia, posesorul va putea face actiunea de regres numai pentru suma neplatita.
    Pct. 271
    Actiunea de regres va putea fi exercitata si inainte de scadenta in urmatoarele cazuri in care efectuarea platii este aleatorie:
    a. - daca acceptarea a fost refuzata total sau in parte;
    In situatia in care tragatorul a interzis pe cambie acceptarea prin inserarea cuvantului "neacceptabila", nu se poate actiona pe cale de regres pentru lipsa de acceptare, pentru ca titlul nu trebuia prezentat la acceptare.
    b. - in caz de faliment al trasului, fie ca acesta a acceptat sau nu;
    c. - in caz de incetare de plati din partea trasului chiar daca aceasta nu este constatata printr-o hotarare;
    d. - in cazul in care urmarirea bunurilor trasului a ramas fara rezultat;
    e. - in caz de faliment al tragatorului unei cambii neacceptabile, deoarece posesorul cambiei, care nu poate prezenta cambia la acceptare, nu se mai poate baza nici pe solvabilitatea tragatorului la scadenta.
    Pct. 272
    Protestul reprezinta constatarea printr-un act autentic a rezultatului negativ al prezentarii cambiei spre acceptare si plata.
    Pct. 273
    Protestul de neacceptare se face in contra trasului si a indicatului la nevoie pentru acceptare, in cazul in care posesorul cambiei doreste sa exercite dreptul de regres inainte de scadenta.
    Pct. 274
    Protestul pentru lipsa de acceptare va trebui sa fie facut in termenele fixate pentru prezentarea la acceptare. Astfel, pentru cambiile cu scadenta la o data fixa sau la un anumit termen de la data emiterii, protestul pentru neacceptare va putea fi facut pana in ziua precedenta scadentei, iar pentru cambiile cu scadenta la un anumit anumit termen de la prezentare, protestul va putea fi facut in termen de un an de la data emiterii (a se vedea si art. 26 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin).
    Daca trasul a cerut, potrivit dispozitiilor art. 27 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin, ca o a doua prezentare sa-i fie facuta in ziua urmatoare primei prezentari, protestul va putea fi dresat in ziua care urmeaza ultimei zile utile.
    Pct. 275
    Protestul de neplata se face contra trasului acceptant, a domiciliatarului (cand plata urmeaza a se face printr-un tert) si, in subsidiar, contra acceptantului prin interventie sau a persoanei indicate in cambie sa plateasca pentru acceptantul prin interventie si contra indicatului la nevoie pentru plata. Obligatiile acestora din urma sunt subsidiare, executarea lor putand fi ceruta numai in caz de refuz din partea trasului.
    Pct. 276
    Protestul de neplata a unei cambii platibile la o zi fixa sau la un anumit termen de la data emiterii, sau la un anumit termen de la prezentare, trebuie sa fie facut in una din cele doua zile lucratoare care urmeaza zilei in care cambia este platibila.
    Pct. 277
    In baza dispozitiilor art. 37 si art. 49 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin, daca titlul este platibil la vedere, plata va trebui ceruta si protestul dresat in termenul legal de un an calculat de la data emiterii cambiei.
    Pct. 278
    Posesorul cambiei care a dresat protestul pentru neacceptarea titlului nu mai este obligat sa se prezinte la plata si sa dreseze si un protest de neplata.
    Pct. 279
    Situatia in care trasul, fie ca a acceptat sau nu, a fost declarat in stare de faliment sau situatia in care tragatorul unei cambii stipulate drept neacceptabila a fost declarat in faliment sunt asimilate cu refuzul de acceptare.
    De aceea, in locul protestului este suficienta prezentarea sentintei declarative de faliment pentru a permite posesorului exercitarea actiunii sau executiei de regres.
    Pct. 280
    In cazurile in care incetarea de plati din partea trasului, fie ca acesta a acceptat sau nu titlul, nu a fost constatata printr-o sentinta declarativa de faliment sau bunurile trasului au fost urmarite fara rezultat, posesorul cambiei nu poate sa-si exercite dreptul sau de regres decat dupa ce titlul a fost prezentat trasului spre plata si dupa ce protestul a fost dresat.
    Pct. 281
    Procedura de incunostintare (notificare) privind dresarea unui protest pentru neacceptarea sau neplata cambiei va parcurge drumul invers pe care l-a parcurs titlul. Astfel, posesorul cambiei care a dresat protestul va trebui sa notifice acest fapt girantului sau si tragatorului, in cele patru zile lucratoare care urmeaza protestului sau zilei prezentarii, daca a fost inserata clauza "fara cheltuieli".
    Pct. 282
    Notificarea facuta unui semnatar al cambiei trebuie sa fie facuta in acelasi interval de timp si avalistului sau.
    Pct. 283
    Acela care nu indeplineste aceasta procedura de incunostintare raspunde numai de eventualele daune, insa fara a pierde dreptul de regres.
    Aceste daune nu vor putea sa fie mai mari decat suma din cambie.
    Pct. 284
    Clauza "fara cheltuieli" sau "fara protest" inscrisa pe cambie de tragator, girant sau avalist, il scuteste pe posesor, pentru exercitarea actiunii sau executiei de regres, de dresarea protestului de neacceptare sau neplata.
    Pct. 285
    O asemenea clauza ca cea de la punctul precedent nu scuteste pe posesor de prezentarea cambiei la acceptare sau plata in termenele legale stabilite si nici de notificarile prevazute la art. 50 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin.
    Pct. 286
    Efectele clauzei "fara cheltuieli" sau "fara protest" de la pct. 284 se diferentiaza in functie de semnatarul care a inscris-o in textul cambiei. Astfel, daca aceasta clauza este inscrisa de tragator, ea va produce efecte fata de toti ceilalti semnatari, iar daca clauza este inscrisa de un girant sau de un avalist, ea va produce efecte numai fata de acestia.
    Pct. 287
    Daca posesorul face totusi protestul in situatia inscrierii pe titlu de catre tragator a uneia dintre clauzele de la punctul precedent, cheltuielile raman in sarcina sa. In cazul in care clauza este inscrisa de un girant sau de un avalist, cheltuielile protestului, daca acesta a fost facut, pot fi cerute de la toti semnatarii.
    Pct. 288
    Toate persoanele care, in orice calitate, au semnat o cambie sunt responsabile solidar in ceea ce priveste plata titlului cu toate ca obligatiile cambiale au fost asumate in momente diferite.
    Pct. 289
    Posesorul sau oricare semnatar care a platit cambia va putea exercita actiunea cambiala impotriva oricaruia dintre obligati, individual sau colectiv, si nu obligatoriu in ordinea in care acestia s-au obligat, fara a pierde dreptul de actiune fata de ceilalti in caz de neplata.
    Pct. 290
    Solidaritatea nu se stinge atunci cand plateste unul dintre co-debitori, ci continua sa produca efecte in raporturile cambiale, pana in momentul in care plateste obligatul principal, acceptant al cambiei.
    Pct. 291
    Posesorul titlului se va putea indrepta insa, in ceea ce ii priveste pe obligatii pe cale de regres, numai impotriva acelora care il preced, fata de cei ulteriori, el fiind garant pentru plata.
    Pct. 292
    Posesorul unei cambii are dreptul de a cere tuturor obligatilor cambiali atat pe cale de regres cat si pe cale directa, in functie de respectivul obligat cambial, urmatoarele:
    a. - suma indicata in textul cambiei neacceptata sau neplatita impreuna cu dobanda, daca aceasta a fost stipulata (a se vedea si textul art. 5 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin);
    b. - dobanda legala calculata cu incepere de la data scadentei;
    c. - cheltuielile de protest, acelea aferente notificarilor sau alte cheltuieli justificate, cheltuieli care privesc deopotriva pe obligatii de regres si pe obligatii principali.
    Pct. 293
    In cazul in care actiunea sau executia cambiala de regres se vor exercita inainte de scadenta, din suma reclamata se va deduce o suma egala cu dobanda calculata pentru perioada cuprinsa intre data regresului si data scadentei.
    Nivelul acestei dobanzi este stabilit a fi egal cu nivelul taxei oficiale a scontului stabilit de Banca Nationala a Romaniei, cu exceptia cazurilor in care in cambie este mentionat expres un anumit nivel al dobanzii. In cazul in care in textul cambiei este mentionat expres un anumit nivel al dobanzii, scontul se va calcula pe baza acestui nivel determinat.
    Pct. 294
    Acela care a platit prin regres cambia poate cere de la girantii sai intreaga suma platita calculata conform dispozitiilor art. 53 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin precum si dobanda legala la aceasta suma platita, cu incepere din ziua cand a efectuat plata.
    Pct. 295
    Regula prevazuta in art. 54 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin se aplica si fata de avalistii girantilor, deoarece ei se afla in aceeasi pozitie cu a acestora din urma in raport cu prevederile mentionatului articol.
    Pct. 296
    In schimbul platii efectuate, debitorul de regres are dreptul sa ceara de la posesorul cambiei predarea acesteia impreuna cu actul de protest si un "cont de intoarcere" care poarta mentiunea "achitat".
    Pct. 297
    Contul de intoarcere este un document aditional cambiei care atesta dobanzile si cheltuielile prevazute de art. 54 si art. 55 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin. Pe baza contului de intoarcere si a titlului insusi, debitorul de regres care a achitat cambia poate pretinde de la debitorii sai de regres sau de la obligatul principal suma platita in total pentru acest titlu, inclusiv suma achitata pentru "contul de intoarcere". In absenta contului de intoarcere, el va putea pretinde numai suma din cambie impreuna cu dobanda legala de la scadenta plus taxele legale de protest, de executare sau actionare. In plus fata de aceste sume, el va avea dreptul de a cere si plata cheltuielilor facute de el personal, pentru care poseda documente valabile.
    Pct. 298
    Oricare girant care a platit cambia poate sterge girurile girantilor urmatori. Aceasta este posibil deoarece girantul (sau avalistul acestuia) care a platit cambia, fiind garant fata de posesorii ulteriori pentru plata cambiei, nu poate pretinde de la girantii ulteriori efectuarea unei plati pe care el insusi a garantat-o.
    Pct. 299
    Oricare girant care a platit cambia poate sterge propriul sau gir, deoarece girantii ulteriori sunt eliberati de raspundere si deci nu mai exista posibilitate de regres impotriva sa.
    Pct. 300
    Un girant care a sters propriul sau gir in conditiile de mai sus si care doreste sa mai transmita cambia dupa ce a platit-o va trebui sa faca un nou gir, gir care il va obliga in functie de continutul sau si de momentul in care il da.
    Pct. 301
    In cazul in care o cambie este acceptata partial de catre tras si posesorul exercita regresul pentru neacceptare, iar diferenta de suma care nu a fost acceptata de catre tras este platita de o alta persoana obligata cambial, atunci aceasta din urma persoana are dreptul sa ceara posesorului urmatoarele: mentionarea pe cambie a platii efectuate de catre ea, primirea unei chitante si a unei copii a cambiei certificata pentru conformitate de catre acesta, precum si protestul dresat anterior pentru neacceptarea unei parti din suma.
    Toate aceste dovezi ii sunt necesare acestei persoane obligate cambial care efectueaza restul de plata pentru a putea, la randul sau, sa exercite regresul.
    Pct. 302
    Daca la scadenta acceptantul unei cambii nu plateste, posesorul titlului, care doreste sa incaseze mai repede suma care ii este datorata, va putea sa se despagubeasca prin tragerea unei noi cambii (contra-cambie) asupra unuia din girantii sai platibila la domiciliul acestuia, evitand astfel cheltuielile si intarzierile necesare sustinerii unei proceduri de executare cambiala.
    Pct. 303
    Contra-cambia va trebui sa cuprinda toate mentiunile esentiale cerute pentru validitatea unei cambii.
    Pct. 304
    Suma de plata a contra-cambiei va fi suma care poate fi ceruta prin actiunea de regres, plus un drept de curtaj si taxa de timbru aferenta contra-cambiei. In ceea ce priveste suma ceruta prin contra-cambie, daca respectiva cambie este trasa de posesor, suma se va fixa dupa procedura aferenta unei cambii la vedere, trasa de la locul unde cambia originara este platibila asupra locului domiciliului girantului sau avalistului acestuia. Daca contra-cambia este trasa de un girant (sau avalist care a platit cambia), suma din cambie se va determina dupa procedura aferenta unei cambii la vedere, trasa de la locul unde tragatorul contra-cambiei are domiciliul asupra locului domiciliului girantului sau avalistului acestuia.
    Pct. 305
    Scadenta contra-cambiei poate fi numai la vedere.
    Pct. 306
    Trasul in contra-cambie nu poate fi decat un debitor de regres sau avalistul acestuia si in nici un caz trasul sau un obligat principal sau avalistii acestora.
    Pct. 307
    Locul de plata al contra-cambiei va fi domiciliul aceluia asupra caruia contra-cambia a fost trasa.
    Pct. 308
    Regresul prin contra-cambie se poate exercita tot timpul cat dureaza prescriptia cambiala.
    Pct. 309
    In urmatoarele situatii posesorul unei cambii este decazut din drepturile sale fata de persoanele obligate in regres:
    a. - in cazul neprezentarii la plata a unei cambii la vedere sau la un anumit timp de la vedere, in termen de un an de la data emiterii sale;
    b. - in cazul neintocmirii protestului de neacceptare sau de neplata;
    c. - in cazul neprezentarii la plata atunci cand cambia cuprinde clauza "fara cheltuieli".
    Prin aceste fapte, posesorul, desi pierde actiunea de regres, nu pierde insa actiunea directa contra acceptantului si nici contra avalistului acestuia.
    Pct. 310
    Actiunea de regres nu va putea fi exercitata nici pentru lipsa de acceptare, nici pentru lipsa de plata, daca titlul nu a fost prezentat pentru acceptare in termenul stipulat de tragator, cu exceptia cazului in care rezulta din titlu ca tragatorul a inteles sa se descarce numai de garantia de acceptare. Faptul ca posesorul nu este decazut din drepturile sale fata de obligatii de regres trebuie sa rezulte din cuprinsul stipulatiei privind prezentarea la acceptare, fara a se putea recurge in acest sens la acte sau dovezi exterioare titlului din care sa se deduca eventual intentia tragatorului.
    Pct. 311
    Mentiunea prin care posesorul cambiei este obligat sa prezinte cambia la acceptare poate fi pusa numai de catre tragator sau de catre un girant. In aceasta situatie, numai girantul care a inserat o asemenea clauza se poate prevala de lipsa de prezentare a cambiei la acceptare la termenul stipulat.
    Pct. 312
    Posesorul unei cambii poate fi dispensat de obligatia de a dresa protestul, in caz de neacceptare sau de neplata, numai daca este impiedicat de un obstacol de neinlaturat (prevedere legala, caz fortuit ori de forta majora). In aceste situatii termenele sunt prelungite.
    Pct. 313
    Daca forta majora sau cazul fortuit dureaza mai mult de 30 de zile de la scadenta, drepturile de regres pot fi exercitate fara a mai fi nevoie de prezentare si de protest.
    Pct. 314
    Sarcina furnizarii dovezii cazului fortuit sau de forta majora incumba posesorului cambiei, iar faptele invocate a fi cazuri fortuite sau de forta majora sunt lasate la aprecierea instantelor judecatoresti.
    Pct. 315
    In cazul in care posesorul cambiei a savarsit o greseala in exercitiul conservarii dreptului sau de regres, aceasta culpa nu poate fi acoperita de cazul fortuit sau de forta majora. Pe de alta parte nici faptele pur personale ale posesorului, sau ale persoanei pe care acesta a imputernicit-o sa prezinte cambia la acceptare sau la plata, sau sa o protesteze, nu sunt considerate cazuri fortuite sau de forta majora.
    Pct. 316
    Dupa incetarea cazului fortuit sau de forta majora, posesorul trebuie, fara intarziere, sa prezinte cambia spre acceptare sau spre plata si daca este nevoie sa o protesteze. Cuvintele "fara intarziere" se refera la perioada de timp cuprinsa intre data incetarii cazului fortuit sau de forta majora si prezentarea sau protestarea cambiei, perioada de timp care nu poate fi mai lunga decat intervalul de timp dintre ziua scadentei si ultima zi de prezentare sau de dresare a protestului. Art. 59, alineatul 1 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin prevede ca aceste termene, prin aparitia unui caz fortuit sau de forta majora, sunt prelungite.
    Pct. 317
    De indata ce cazul fortuit sau de forta majora s-a produs, posesorul cambiei, pentru a putea fi exonerat de obligatia de prezentare sau de protestare, este obligat sa aduca aceste evenimente la cunostinta girantului sau prin scrisoare recomandata, fara intarziere (cuvinte al caror inteles este acelasi cu al celor mentionate la articolul precedent din prezentele norme-cadru). Posesorul cambiei mai este obligat sa faca pe titlu sau pe un adaos al acestuia o mentiune datata si semnata de el privind notificarea respectiva.
    Pct. 318
    Neindeplinirea obligatiilor mentionate la articolul precedent din prezentele norme-cadru atrage pentru posesor pierderea dreptului la actiunea de regres, pierdere a carei ratiune rezida in prejudiciul pe care se prezuma ca-l sufera girantul prin necunoasterea la timp a acestor evenimente in perioada in care el, girantul, la randul sau, ar fi putut sa solicite si sa-si asigure plata cambiei din partea obligatului principal.
    Pct. 319
    In cazul in care, intr-o cambie, mai multi obligati au o pozitie egala (ex: co-tragatori sau co-giranti) si unul sau mai multi dintre ei au platit cambia iar altii nu, raporturile dintre aceste persoane vor fi solutionate dupa normele de drept comun, aplicandu-se, in acelasi timp, principiile obligatiunii solidare.
    Raporturile intre obligatii cambiali cu o pozitie egala in cambie nu se pot solutiona pe cale de actiune sau de executare cambiala.
    Pct. 320
    In actiunile lor cambiale Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare se vor integra in procedurile de executare silita, tinand seama de urmatoarele elemente orientative:
    a. - cambia are valoarea unui titlu executor pentru suma inscrisa pe titlu impreuna cu dobanda (daca aceasta a fost stipulata), pentru dobanda legala calculata cu incepere de la data scadentei, pentru cheltuielile de protest si cheltuielile pentru incunostintare (notificare) precum si pentru alte cheltuieli justificate. Executarea cambiala urmeaza o procedura speciala;
    b. - posesorul cambiei are urmatoarele drepturi in ceea ce priveste o cambie pe care debitorul cambial nu o onoreaza la scadenta:
         - sa intenteze o actiune cambiala prin care sa obtina o hotarare judecatoreasca asupra cambiei neplatite la scadenta;
         - sa procedeze la executarea cambiala;
    c. - procedura executarii cambiale este urmatoarea: pe baza cambiei ajunsa la scadenta si neplatita de debitorul cambial, posesorul acesteia poate cere judecatoriei, investirea ei cu formula executorie;
    d. - judecatoria, verificand existenta elementelor formale ale cambiei si ajungerea ei la scadenta, printr-o incheiere de investire, va dispune aplicarea formulei executorii pe titlu. Incheierea de investire nu este supusa apelului;
    e. - pentru investirea cambiei cu formula executorie nu e necesara prezentarea actului de protest. Prin incheierea de investire nu se poate dispune ca acelasi act sa se execute fata de unii debitori si fata de altii nu; debitorii pentru executarea carora este necesara dresarea protestului sunt liberi a se prevala sau nu de neindeplinirea formalitatii de dresare a protestului.
    Debitorii de regres care inteleg a se prevala de neefectuarea protestului sunt in drept ca pe cale de contestatie la executare sa invoce nulitatea actelor de executare pentru lipsa protestului;
    f. - odata ce cambia a fost investita cu formula executorie, posesorul ei va putea proceda la indeplinirea formalitatilor de executare, pe toata perioada de timp cat dreptul sau nu a fost prescris, respectiv: trei ani de la scadenta contra obligatului principal; un an de la scadenta contra girantului sau a altor debitori de regres; sase luni de la scadenta daca este vorba de regresul unui girant sau al altui debitor de regres care a platit. Procedura de executare silita se va efectua la judecatoria in a carei raza de competenta se afla locul de plata al cambiei;
    g. - executarea va incepe printr-o somatie adresata unuia sau oricaruia dintre obligatii cambiali. Somatia se va face conform regulilor de procedura in materia executarii silite. Ea cuprinde: transcrierea exacta a cambiei, precum si a celorlalte acte din care rezulta suma datorata. Aceasta suma se stabileste de catre posesor prin actul de somatie;
    h. - daca executarea se va face contra unui debitor de regres, somatia va cuprinde transcrierea actului de protest, act care, cuprinzand la randul sau reproducerea exacta a cambiei, face inutila transcrierea titlului si in actul de somatie;
    i. - daca debitorul contra caruia se face executarea a semnat cambia, in orice calitate, prin procura, in somatie va fi mentionat actul din care rezulta mandatul;
    j. - somatia pentru executare se va comunica debitorului caruia ii este adresata conform normelor de procedura respective. Neindeplinirea comunicarii somatiei conform cu aceste norme atrage nulitatea acesteia, cu toate consecintele care decurg atat in ceea ce priveste formele de executare pe baza unei astfel de somatii, cat si in ceea ce priveste durata prescriptiei, care se intrerupe numai printr-o executare valabila;
    k. - in termen de cinci zile de la primirea somatiei, debitorul va putea face opozitie la executare;
    l. - opozitia se adreseaza la judecatoria care a investit cambia cu formula executorie. Prin urmare, in caz de comisie rogatorie, debitorul nu va putea face opozitie la judecatoria care executa si nici opozitie pentru a opri efectele executorii ale titlului cambial;
    m. - nu vor putea face contestatie la judecatoria care executa decat tertele persoane, straine de cambie, dovedind ca bunurile asupra carora se indreapta executarea nu apartin debitorului urmarit;
    n. - opozitia se judeca in sedinta publica, de urgenta si cu precadere inaintea oricarei alte cauze. In contra hotararii pronuntate asupra opozitiei se poate face apel in termen de 15 zile de la pronuntare, apel care se declara si judeca conform regulilor de procedura civila;
    o. - pe baza opozitiei, judecatoria care a inceput executarea va putea suspenda executarea numai daca oponentul nu recunoaste semnatura de pe titlu, inscriindu-se in fals sau nu recunoaste procura;
    p. - desfasurarea si incheierea executarii nu impiedica judecarea in continuare a opozitiei;
    r. - in cazul in care se stabileste ca posesorul cambiei nu avea dreptul sa ceara si sa desfasoare executarea cambiei, acesta va fi obligat prin hotarare judecatoreasca sa restituie suma incasata, plus cheltuielile de judecata si de executare;
    s. - eventualele daune, ocazionate de o executare nelegala, nu se pot pretinde si stabili decat pe cale de actiune separata, conform cu regulile de drept comun;
    t. - in cazul in care judecatoria acorda suspendarea executarii, creditorul are dreptul ca, pe baza titlului pe care-l poseda si fara necesitatea altei actiuni decat insasi cererea de executare, sa obtina de la aceeasi judecatorie ca masura de asigurare asupra debitorului oponent: un sechestru asigurator, o poprire sau o posibila urmarire de venituri;
    u. - prevederile art. 61 si art. 62 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin se aplica si cambiilor emise in strainatate, daca asemenea efecte executorii sunt admise si de legea locului unde cambia a fost emisa.
    Pct. 321
    Exceptiile pe care un debitor cambial le poate opune posesorului cambiei se impart in urmatoarele categorii:
    a. - exceptii privitoare la nulitatea titlului;
    b. - exceptii decurgand din raporturile personale dintre posesorul si debitorul cambiei (exceptii personale);
    c. - exceptii privitoare la conditiile de exercitare ale actiunii sau executiei cambiale (exceptii procedurale).
    Pct. 322
    Exceptiile privitoare la nulitatea titlului sunt:
    a. - exceptii deduse din insasi forma cambiei (exceptii formale);
    b. - exceptii bazate pe lipsa de valoare juridica a conditiilor de forma numai aparent existente (incapacitatea, falsul, lipsa de mandat).
    Pct. 323
    Pentru ca o cambie sa fie valabila nu este necesar ca ea sa intruneasca conditiile esentiale mentionate de art. 1 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin din chiar momentul emiterii sale, ci in momentul prezentarii titlului la plata. Completarea titlului trebuie sa se faca in conformitate cu intelegerea intervenita intre tragator si primitor.
    Pct. 324
    In cazul in care titlul nu se prezinta la plata regulat ca forma, lipsindu-i unul sau mai multe dintre elementele esentiale, comentate in prezentele norme-cadru in legatura cu art. 1 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin, un asemenea titlu nu are valoarea juridica a unei cambii. O astfel de cambie este nula din punctul de vedere al dreptului cambial. Nulitatea cambiei pentru asemenea vicii de forma rezulta din chiar cuprinsul cambiei si nu necesita alte probe.
    Pct. 325
    Exceptiile bazate pe lipsa de valoare juridica a conditiilor de forma numai aparent existente, nu rezulta din cuprinsul titlului, de aceea ele trebuie dovedite cu probe exterioare acestuia.
    Pct. 326
    Exceptiile referitoare la forma titlului (exceptiile formale) pot fi invocate de oricare dintre semnatarii cambiei, deoarece titlul se prezinta inform din punct de vedere al dreptului cambial.
    Pct. 327
    Exceptiile referitoare la incapacitate, fals sau lipsa de reprezentare valabila nu pot fi invocate decat de catre persoanele ale caror obligatii sunt lovite de nulitate in chiar substanta lor pe aceste considerente.
    Pct. 328
    Exceptiile personale deriva din raporturile juridice care intervin intre partile semnatare ale cambiei. Aceste raporturi constituie, de regula, raportul fundamental al obligatiei cambiale abstracte.
    Exceptiile personale sunt:
    a. - exceptii referitoare la raportul fundamental care a determinat crearea sau circulatia cambiei;
    b. - exceptii referitoare la viciile de consimtamant;
    c. - exceptii izvorand din raporturi ulterioare creatiei cambiale.
    Pct. 329
    Exceptiile personale pot fi dovedite numai prin acte scrise "de grabnica solutiune". Prin "acte scrise de grabnica solutiune" se inteleg acele acte prin care exceptia se dovedeste completa, adica fara a mai fi necesara administrarea unor probe suplimentare deosebite care ar temporiza solutionarea procesului cambial.
    Pct. 330
    Exceptiile bazate pe lipsa conditiilor necesare pentru exercitiul actiunii sau executarii cambiale sunt:
    a. - neposedarea cambiei in original (cu exceptia cazului in care cambia a fost inlocuita printr-o hotarare de amortizare si aceasta hotarare tine locul titlului);
    b. - lipsa de legitimare formala din partea posesorului, cand acesta nu justifica posesiunea cambiei printr-o serie neintrerupta de giruri;
    c. - lipsa protestului sau nulitatea acestuia;
    d. - prescriptia actiunii sau executarii cambiale;
    e. - pierderea actiunii in cazul prevazut de art. 80 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin.
    Aceste exceptii rezulta din prezentarea actelor in baza carora se exercita actiunea sau executarea cambiala.
    Pct. 331
    Toate exceptiile cambiale, de orice fel, trebuie invocate la primul termen de infatisare. Prin primul termen de infatisare se intelege: primul termen la prima instanta cand, procedura fiind indeplinita, partile pot pune concluzii in fond, chiar daca paratul sau oponentul nu se prezinta.
    Pct. 332
    Titularul creantei care rezulta din raportul fundamental care sta la baza emiterii cambiei poate exercita pe langa o actiune cambiala si o actiune cauzala. Actiunea cauzala este actiunea pe care titularul creantei exprimata in forma cambiala o poate exercita in legatura cu raportul fundamental, conform regimului juridic care-l guverneaza.
    Pct. 333
    Pentru a putea exercita actiunea cauzala, posesorul cambiei are obligatia de a restitui debitorului cambiei, titlul, prin depunere la grefa judecatoriei competente, dovedind totodata ca a indeplinit formalitatile necesare pentru conservarea fata de debitor a actiunilor de regres ce-i pot apartine si la care ar putea recurge.
    Pct. 334
    Daca creditorul a exercitat una din cele doua actiuni, cea cauzala sau cea cambiala, nu o va mai putea exercita pe cealalta.
    Pct. 335
    Daca scadenta obligatiei rezultand din raportul fundamental este mai mica decat aceea decurgand din titlul cambial, posesorul cambiei nu va putea actiona pe calea raportului fundamental la prima scadenta. Daca insa situatia este inversa, debitorul, care a acceptat titlul cambial pentru un termen mai scurt, renunta la scadenta raportului fundamental.
    Pct. 336
    Intentarea actiunii cambiale nu intrerupe prescriptia actiunii cauzale si invers, iar persoana care a ales calea actiunii cambiale va putea schimba cererea, cerand o hotarare judecatoreasca in ceea ce priveste relatiile care decurg din raportul fundamental.
    Schimbarea actiunii cambiale cu cea cauzala se poate face numai la prima instanta.
    Pct. 337
    In cazul in care, prin vointa expresa a partilor, se dovedeste ca, prin emiterea cambiei, partile au inteles sa noveze (reinnoiasca) raportul fundamental, orice actiune decurgand din acest raport este considerata stinsa, creditorului ramanandu-i numai exercitiul drepturilor cambiale.
    Pct. 338
    In cazul in care posesorul unei cambii a pierdut exercitiul actiunii sau executarii cambiale impotriva tuturor obligatilor fara a avea la dispozitie nici macar exercitiul unei actiuni cauzale, atunci posesorul poate apela la exercitiul unei actiuni denumita actiune de imbogatire fara justa cauza.
    Pct. 339
    In temeiul actiunii de imbogatire fara justa cauza, posesorul cambiei, justificand posesiunea acesteia conform dreptului cambial, poate cere de la tragator, de la acceptant sau de la girant, plata sumei cu care acestia s-au imbogatit fara justa cauza in dauna sa.
    Pct. 340
    Actiunea de imbogatire fara justa cauza nu va putea fi indreptata contra trasului, deoarece acesta nu este obligat cambial mai inainte de acceptare. De asemenea, ea nu va putea fi intentata nici contra avalistilor sau acceptantului prin interventie, deoarece pentru obligatia pe care acestia si-o asuma, nu au in mod obisnuit nici un avantaj.
    Pct. 341
    Actiunea de imbogatire fara justa cauza prezinta un caracter cambial. De aceea contra ei vor putea fi ridicate aceleasi exceptii care sunt admise si in cazul exercitarii actiunii cambiale.
    Pct. 342
    Pentru exercitarea actiunii de imbogatire fara justa cauza trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii:
    a. - existenta unui titlu cambial, in baza caruia posesorul acestuia ar fi putut exercita actiunea cambiala;
    b. - imposibilitatea de a folosi actiunea fundamentala, ca o consecinta a pierderii actiunii cambiale. Aceasta situatie poate apare in special atunci cand este vorba de persoane care nu au avut raporturi directe intre ele, in caz de scontare cand nu s-a nascut o actiune cambiala sau cand actiunea fundamentala s-a stins prin novatiune;
    c. - imbogatirea debitorului cambial in dauna creditorului.

    CAP. 8
    DESPRE PROTEST

    Pct. 343
    Rolul executorului judecatoresc care dreseaza protestul este acela de a constata in mod public refuzul de plata din partea obligatului principal.
    Pct. 344
    Executorul judecatoresc care dreseaza protestul nu are dreptul de a incasa suma prevazuta in cambie.
    Pct. 345
    Actul de protest dresat de o alta persoana decat acelea prevazute de art. 66 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin este nul pentru cauza de incompetenta.
    Pct. 346
    Executorul judecatoresc care incheie protestul poate sa-l redacteze pe originalul cambiei, pe unul din exemplarele acesteia, pe copia originalului cambiei sau pe un adaos al acestora.
    Pct. 347
    Protestul poate fi redactat si ca un act separat.
    Pct. 348
    In cazul in care protestul este redactat pe un adaos al cambiei, executorul judecatoresc care-l intocmeste trebuie sa aplice stampila judecatoriei pe linia care uneste titlul cu adaosul sau.
    Pct. 349
    In cazul in care protestul este intocmit ca un act separat, este obligatoriu ca pe cambie sa se faca mentiunea "protestat".
    Pct. 350
    In scopul facilitarii exercitarii drepturilor cambiale ale posesorului mai multor cambii platibile de aceeasi persoana, acesta are dreptul de a solicita intocmirea unui unic protest pentru toate aceste cambii, intr-un singur act separat.
    Pct. 351
    Actul de protest se intocmeste la cererea posesorului cambiei la judecatoria in a carei raza teritoriala se gaseste locul platii cambiei.
    Pct. 352
    Art. 42 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin stabileste ca in lipsa indicarii unei adrese pentru plata cambiei, aceasta sa fie prezentata:
    a. - la domiciliul trasului sau al persoanei desemnate in cambie sa plateasca pentru el;
    b. - la domiciliul acceptantului prin interventie sau al persoanei desemnata in cambie sa plateasca pentru acesta;
    c. - la domiciliul celui indicat la nevoie.
    De aceea, in acest caz, al lipsei unei indicatii privind adresa la care se va face plata cambiei, protestul va fi intocmit la cererea posesorului cambiei, la judecatoria in a carei raza teritoriala se gaseste domiciliul persoanelor indicate de art. 42 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin.
    Pct. 353
    Protestul intocmit in alt loc decat cel indicat in cambie, sau, in lipsa unei asemenea indicatii, in alt loc decat cel prezumat conform art. 42 din Legea asupra cambiei si biletului de ordin, este nul. Consecinta nulitatii protestului este decaderea posesorului din exercitiul actiunii sau executarii de regres.
    Pct. 354
    Protestul se intocmeste contra acceptantului, care este obligatul principal pentru plata cambiei, in contra trasului daca este vorba de o cambie neacceptata, sau in contra celorlalte persoane prevazute de art. 42 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin.
    Pct. 355
    Art. 98 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin prevede ca prin cuvantul "domiciliu", in sensul legii cambiale, se intelege locul unde persoana obligata isi are locuinta sau sediul, iar prin expresia "loc de plata" se intelege intreg teritoriul localitatii respective. De aceea, in cazul in care domiciliul persoanelor contra carora se intocmeste protestul nu poate fi gasit, protestul se va putea face la orice judecatorie de pe raza locului de plata, la libera alegere a posesorului cambiei ("protest in vant").
    Pct. 356
    Obligatia intocmirii protestului exista chiar daca persoanele contra carora acesta este intocmit nu sunt prezente la acel domiciliu.
    Pct. 357
    Incapacitatea persoanelor carora cambia trebuie sa le fie prezentata nu scuteste pe posesor de obligatia intocmirii protestului. De la aceasta regula este exceptata numai ipoteza prevazuta de art. 49 alin. 6 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin, caz in care sentinta de declarare in stare de faliment a trasului sau a tragatorului (in caz de cambie stipulata neacceptabila) tine loc de act de protest pentru exercitarea regresului cambial.
    Pct. 358
    Daca persoana contra careia se intocmeste protestul a incetat din viata, actul de protest se va face, nu pe numele mostenitorilor sai, ci pe numele decedatului (decujus), dupa regulile indicate in punctele prezentelor norme-cadru. In acest caz, posesorul cambiei nu este scutit de intocmirea protestului pentru conservarea actiunii sau executarii de regres.
    Pct. 359
    In actul de protest este obligatoriu sa fie incluse urmatoarele elemente:
    a. - anul, luna, ziua si ora intocmirii protestului;
    b. - numele si prenumele celui care a cerut intocmirea protestului;
    c. - numele si prenumele persoanei sau persoanelor contra carora s-a intocmit protestul;
    d. - indicarea locurilor in care protestul a fost intocmit si mentionarea cercetarilor care au fost facute, conform cu art. 42 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin;
    e. - transcrierea exacta a textului cambiei in cazul in care protestul nu a fost facut chiar pe titlu;
    f. - somatia de plata, raspunsurile primite sau motivele pentru care nu s-a obtinut nici un raspuns.
    Pct. 360
    Protestul va fi subscris de executorul judecatoresc care l-a dresat.
    Pct. 361
    Lipsa totala a uneia sau a mai multor mentiuni esentiale din actul de protest poate atrage nulitatea acestuia, daca judecatorul de fond apreciaza ca ele nu rezulta nici expres, nici implicit din textul actului de protest.
    Pct. 362
    In cazul in care trasul caruia i se prezinta cambia spre acceptare cere ca posesorul acesteia sa-i faca o noua prezentare in ziua urmatoare, conform art. 27 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin, iar in ziua respectiva trasul nu accepta cambia, este obligatoriu ca in actul de protest posesorul cambiei sa mentioneze si acest fapt.
    Pct. 363
    Executorul judecatoresc care dreseaza protestul aproba orice stersatura, modificare, adaugire realizata prin intermediul scrisului printre randuri sau ca un semn de trimitere.
    Pct. 364
    Executorul judecatoresc care dreseaza protestul trebuie sa-l inregistreze in aceeasi zi intr-un registru special.
    Pct. 365
    Cel care a cerut dresarea protestului are dreptul la originalul actului de protest care-i este inmanat de executorul judecatoresc care dreseaza protestul.
    Pct. 366
    In cazul pierderii originalului actului de protest, acesta va putea fi inlocuit printr-o copie legalizata dupa registrul judecatoriei unde a fost dresat protestul.
    Pct. 367
    Judecatoriile tin un registru special in care protestele sunt inregistrate in intregime, zilnic, in ordinea dresarii lor.
    Pct. 368
    In prima zi a fiecarei saptamani, pe baza registrului special de evidenta a protestelor pe care-l tin, judecatoriile transmit catre Camera de Comert si Industrie a judetului respectiv sau a municipiului Bucuresti, un tabel cu protestele de neplata dresate in cursul saptamanii precedente.
    Pct. 369
    Tabelele intocmite de judecatorii privind protestele de neplata cuprind urmatoarele elemente privind fiecare protest:
    a. - data protestului;
    b. - numele si prenumele persoanei impotriva careia s-a facut protestul;
    c. - numele si prenumele persoanei care a cerut protestul;
    d. - numele si prenumele tragatorului;
    e. - suma datorata;
    f. - scadenta titlului protestat.
    Pct. 370
    Tabelele privind protestele dresate sunt un mijloc pentru cunoasterea situatiei financiare a comerciantilor si societatilor comerciale si luarea unor eventuale masuri pentru declararea in faliment in caz de incetare de plati a unor comercianti sau a unor societati comerciale, acumularea unui numar important de proteste fiind un indiciu al acestei stari.
    Pe baza tabelelor privind protestele de neplata pe care Banca Nationala a Romaniei le va solicita Camerelor de Comert si Industrie judetene si a municipiului Bucuresti, Banca Nationala a Romaniei va organiza fisierul central de date privind titlurile cambiale protestate si va furniza la cererea societatilor bancare informatii privind aceste titluri.
    Pct. 371
    Protestul este un act solemn, care nu poate fi dresat decat in conditiile prevazute de lege si nici nu poate fi inlocuit prin vreun alt act.
    Pct. 372
    Unica modalitate de inlocuire a actului de protest este urmatoarea: cu aprobarea posesorului cambiei, cel impotriva caruia s-a dresat protestul da o declaratie de refuz de acceptare sau de plata. Declaratia va fi scrisa si datata pe titlu sau pe adaosul cambiei si va fi semnata de cel impotriva caruia protestul urma sa fie facut. Aceasta declaratie va trebui in mod obligatoriu sa poarte o data certa din interiorul termenului legal pentru dresarea protestului.
    Pct. 373
    In cazul in care tragatorul a stipulat expres pe cambie obligatia de protest, posesorul cambiei nu mai are dreptul de a fi de acord cu modalitatea evocata la articolul precedent din prezentele norme-cadru. In acest caz el este obligat sa dreseze actul de protest in conditiile Legii asupra cambiei si biletului la ordin, in caz contrar el decazand din drepturile sale privind regresul cambial.

    CAP. 9
    DESPRE INTERVENTIE

    Pct. 374
    Pentru a preintampina situatia in care trasul ar refuza sa accepte sau sa plateasca valoarea cambiei, tragatorul sau avalistul acestuia, un girant sau un avalist al acestuia pot stipula in cambie ca, intr-un asemenea caz, acceptarea sau plata cambiei se va face de catre o terta persoana desemnata in acest scop. Aceasta persoana se numeste recomandatar sau indicat la nevoie.
    Pct. 375
    In cazul in care persoanele mentionate la articolul precedent din prezentele norme-cadru nu au luat aceste masuri asiguratorii, este posibil ca o terta persoana, care are un interes juridic oarecare ca acceptarea sau plata cambiei sa nu fie refuzata, sa intervina ea insasi sa accepte sau sa plateasca acea cambie. Aceasta terta persoana poarta numele de intervenient pentru acceptare sau pentru plata.
    Pct. 376
    Intervenientul poate fi nu numai o terta persoana, ci chiar insusi trasul sau o persoana obligata prin cambie cu exceptia acceptantului. Intervenientul poate fi trasul in situatia in care el a refuzat sa accepte cambia pentru a nu credita pe tragator, insa intervine pentru un alt semnatar al cambiei.
    Pct. 377
    In caz de acceptare sau de plata a cambiei prin interventie, intervenientul este obligat ca in cele doua zile lucratoare care urmeaza interventiei, sa notifice acest fapt celui pentru care a intervenit. Nerespectarea acestei obligatii atrage dupa sine pentru intervenient obligatia de a-l despagubi pe acela pentru care a intervenit, pentru dauna cauzata prin neglijenta sa in notificare. Daunele interese datorate astfel nu pot intrece suma din cambie.
    Pct. 378
    Nerespectarea obligatiei de notificare mentionata la punctul precedent din prezentele norme-cadru nu atrage insa si decaderea intervenientului din subrogarea cambiala.
    Pct. 379
    O cambie poate fi acceptata prin interventie din momentul in care posesorul poate exercita dreptul sau de regres pana la scadenta cambiei (a se vedea art. 48 pct. b, din Legea asupra cambiei si biletului la ordin si punctele din prezentele norme-cadru cu referire la acest articol din Legea asupra cambiei si biletului la ordin).
    Pct. 380
    In cazul in care tragatorul sau un girant indica in textul cambiei o persoana care sa o accepte sau sa o plateasca la nevoie, posesorul nu poate, inainte de scadenta, sa exercite dreptul de regres impotriva acestora sau a semnatarilor ulteriori lor.
    Pct. 381
    Exercitarea dreptului de regres inainte de scadenta impotriva tragatorului sau a girantului care au indicat o persoana care sa accepte sau sa plateasca la nevoie se poate face de catre posesor numai in cazul in care si recomandatarul sau indicatul la nevoie refuza sa accepte cambia, iar acest fapt este constatat prin actul de protest.
    Pct. 382
    In cazul unei cambii pe care a fost indicata o persoana pentru a o accepta sau plati la nevoie la locul platii, acceptarea prin interventie ca si dresarea protestului pentru neacceptare din partea acestei persoane - indicat la nevoie - trebuie sa se efectueze la locul si adresa stipulate in cambie pentru plata, respectiv la judecatoria in a carei raza teritoriala se afla locul si adresa la care se efectueaza plata.
    Pct. 383
    Posesorul cambiei poate refuza o acceptare prin interventie, cand intervenientul nu a fost indicat pe cambie, fiindca nu i se poate impune ca acceptant o persoana pe care nu o cunoaste si care ar putea fi insolvabila.
    Pct. 384
    Daca totusi posesorul admite o acceptare prin interventie atunci cand intervenientul nu a fost indicat in textul cambiei, acesta - posesorul - pierde dreptul de a actiona in regres, anterior scadentei, impotriva aceluia pentru care acceptarea a fost facuta, ca si impotriva semnatarilor ulteriori acestuia.
    Pct. 385
    Interventia poate avea loc in favoarea oricarui obligat cambial care nu a onorat propria lui semnatura. Un girant va putea interveni numai in favoarea sa, a girantilor anteriori si a tragatorului.
    Pct. 386
    Intervenientul pentru acceptare trebuie sa scrie si sa semneze acceptarea pe cambie.
    Pct. 387
    Textul acceptarii va indica in clar pentru care dintre semnatarii cambiei este data acceptarea.
    Pct. 388
    In lipsa indicatiei clare privind semnatarul pentru care a fost data acceptarea cambiei, se prezuma ca aceasta a fost data pentru tragator.
    Pct. 389
    Prin acceptarea pe care o da, intervenientul se obliga conform dreptului cambial la fel ca si un acceptant simplu.
    Pct. 390
    Dupa acceptarea cambiei, intervenientul este obligat fata de posesorul cambiei la plata acesteia, in aceleasi conditii ca si persoana pentru care a intervenit.
    Pct. 391
    Intervenientul este obligat, in aceleasi conditii ca si persoana pentru care a intervenit, fata de toti girantii ulteriori acestei persoane. El nu are nici o obligatie referitoare la plata cambiei fata de girantii anteriori, pentru care nu a inteles sa intervina. Astfel de giranti anteriori nu au nici un drept de actiune contra unui asemenea intervenient.
    Pct. 392
    Chiar daca acceptarea prin interventie a avut loc, onoratul, adica persoana pentru care a fost facuta acceptarea prin interventie, ca si girantii sai anteriori, pot cere posesorului cambiei, indiferent de acceptarea prin interventie, in schimbul platii sumei aratate pe titlu, a dobanzilor si cheltuielilor, predarea cambiei, a protestului si, daca este cazul, a contului de intoarcere achitat.
    Pct. 393
    In cazul acceptarii unei cambii prin interventie, posesorul este totusi obligat sa prezinte cambia la plata trasului respectiv.
    In caz de refuz al platii din partea trasului, acceptantul prin interventie este obligat sa faca el plata, situatie in care posesorul trebuie sa-i prezinte cambia spre plata cel mai tarziu in ziua urmatoare ultimei zile pentru dresarea protestului de neplata.
    Pct. 394
    In cazul in care posesorul nu respecta obligatia de a prezenta acceptantului prin interventie cambia cel mai tarziu in ziua urmatoare ultimei zile pentru dresarea protestului de neplata, obligatia pe care si-a asumat-o acceptantul prin interventie inceteaza.
    Pct. 395
    Refuzul de plata atat din partea trasului, cat si a acceptantului prin interventie trebuie constatat prin respectivul act de protest ce va fi dresat.
    Pct. 396
    O cambie poate fi platita prin interventie din momentul in care posesorul poate exercita regresul pentru neplata, adica in toate cazurile prevazute la art. 48 pct. a si b din Legea asupra cambiei si biletului la ordin.
    Pct. 397
    Plata prin interventie nu se poate face decat pana in momentul dresarii protestului pentru neplata, situatie in care aceasta plata va trebui sa fie mentionata in chiar cuprinsul actului de protest.
    Pct. 398
    Plata se poate face si ulterior dresarii protestului de neplata, in cazul in care protestul a fost dresat mai inainte de expirarea termenului de protest si posesorul cambiei ar mai fi fost in termenul legal pentru a dresa acest protest. In acest caz, plata prin interventie trebuie sa rezulte dintr-o mentiune pe care o va face executorul judecatoresc care a dresat protestul, la sfarsitul actului de protest deja dresat. Cheltuielile de protest sunt restituite celui care a protestat cambia chiar daca tragatorul a pus clauza "fara cheltuieli".
    Pct. 399
    Intervenientul pentru plata va plati intreaga suma la care era obligata persoana pentru care a facut asemenea plata.
    Pct. 400
    In cazul in care cambia a fost acceptata de mai multi intervenienti care au domiciliul la locul platii, cambia va fi prezentata la plata mai intai trasului si apoi tuturor acestor persoane care au intervenit pentru acceptare.
    Pct. 401
    Daca in cambie au fost desemnati unul sau mai multi indicati la nevoie cu domiciliul la locul platii iar trasul nu plateste titlul, posesorul cambiei este dator a prezenta cambia la plata mai intai acestor persoane - indicati la nevoie - si apoi intervenientilor acceptanti.
    Pct. 402
    In caz de neplata din partea indicatului la nevoie sau a acceptantilor prin interventie, posesorul este obligat sa ceara dresarea protestului de neplata cel mai tarziu in ziua care urmeaza ultimei zile admise pentru dresarea protestului de neplata.
    Pct. 403
    Daca protestul nu a fost facut in acest termen, persoana care a desemnat un recomandatar (indicat la nevoie) ca si aceea pentru care o cambie a fost acceptata sunt eliberate de obligatiile lor decurgand din acea cambie. Neprotestarea cambiei in acest termen elibereaza si pe girantii ulteriori celui care a facut indicarea la nevoie sau pentru care cambia a fost acceptata prin interventie, de obligatiile lor privind aceasta cambie.
    Pct. 404
    Plata prin interventia unui tert este admisa in cazul in care cambia nu este platita de tras sau acceptant, sau de indicatii la nevoie ai acestora. Daca posesorul titlului refuza o astfel de plata prin interventie, el pierde dreptul de regres impotriva obligatilor care ar fi fost eliberati prin plata de obligatiile cambiale pe care si le-au asumat prin respectivul titlu.
    Pct. 405
    In cazul in care s-a efectuat o plata prin interventie, ea trebuie mentionata pe de o parte in actul de protest, iar pe de alta parte chiar pe titlu. Cele doua mentiuni trebuie sa indice cu claritate persoana pentru care a fost facuta plata.
    In lipsa unor indicatii clare privind persoana pentru care intervenientul a facut plata, se prezuma ca aceasta a fost facuta pentru tragator.
    Pct. 406
    Posesorul cambiei este obligat sa predea titlul cambial si protestul, daca acesta a fost dresat, persoanei care a platit prin interventie, in vederea exercitarii de catre aceasta a drepturilor sale de subrogare.
    Pct. 407
    Intervenientul care a platit cambia se subroga in drepturile posesorului acelei cambii. Subrogarea este, insa, numai partiala deoarece intervenientul dobandeste astfel drepturile rezultand din cambie numai impotriva aceluia pentru care a platit, precum si impotriva acelora dintre semnatarii cambiei care sunt obligati la plata fata de persoana pentru care s-a facut plata prin interventie.
    Pct. 408
    Intervenientul platitor nu dobandeste insa nici unul din drepturile pe care posesorul le avea fata de semnatarii ulteriori persoanei pentru care s-a facut o asemenea plata. Fata de acestia intervenientul nu poate avea mai multe drepturi decat avea persoana pentru care s-a intervenit, deoarece persoana respectiva era in aceasta pozitie garanta pentru plata, pentru semnatarii ulteriori ei.
    Pct. 409
    Semnatarii ulteriori persoanei pentru care s-a platit prin interventie cambia sunt eliberati prin plata facuta in acest mod.
    Pct. 410
    Plata prin interventie facuta de catre persoana numita intervenient inchide circuitul cambiei. De aceea, intervenientul posesor al acesteia nu mai poate gira din nou titlul respectiv.
    Pct. 411
    In cazul in care mai multe persoane se ofera sa faca plata prin interventie, este preferat intervenientul a carui plata elibereaza de raspunderea cambiala un numar mai mare de obligati (semnatari ulteriori aceluia pentru care se face plata).
    Pct. 412
    Persoana care, contrar regulii enuntate in punctul precedent din prezentele norme-cadru, intervine in cunostinta de cauza in plata cambiei pierde dreptul de regres impotriva acelora care ar fi fost astfel eliberati de obligatiile cambiale pe care si le-au asumat in legatura cu titlul respectiv.

    CAP. 10
    DESPRE PLURALITATEA EXEMPLARELOR SI DESPRE COPII

    Pct. 413
    In vederea facilitarii comertului si in special a comertului international, tragatorul are dreptul sa traga cambia in mai multe exemplare identice.
    Astfel, pana la acceptarea cambiei de catre tras, cambia care este de obicei insotita de documentele reprezentand marfurile in curs de transport, tragatorul poate negocia exemplarul pe care-l detine, procurandu-si astfel creditele de care are nevoie.
    Pct. 414
    Pentru a apara pe tragator si pe giranti de eventualitatea unei duble plati, exemplarele aceleiasi cambii trebuie sa fie identice si numerotate in insusi textul titlului.
    In cazul in care nu se respecta aceasta obligatie, fiecare exemplar se considera ca o cambie distincta.
    Pct. 415
    Orice posesor al unei cambii in textul careia nu se arata ca a fost trasa intr-un singur exemplar, poate cere eliberarea mai multor exemplare pe cheltuiala sa. In acest scop el trebuie sa se adreseze girantului sau nemijlocit, care, la randul sau este dator sa se adreseze girantului anterior si tot astfel pana se ajunge la tragator. Toti acesti semnatari sunt obligati a reproduce pe exemplarul nou eliberat, semnaturile lor. Refuzul de a da aceste semnaturi noi nu este sanctionat cu vreo decadere de ordin cambial.
    Refuzul de a reproduce girul pe noul exemplar se sanctioneaza conform normelor de drept comun prin pretinderea unor sume privind daunele astfel aduse posesorului solicitant.
    Pct. 416
    Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor urmari cu multa prudenta cambiile emise si utilizate in mai multe exemplare care intra in portofoliul lor, pe de o parte pentru a evita eventuale fraude, iar pe de alta parte pentru a nu incuraja multiplicarea fara cauza reala a aceleiasi creante, ceea ce, practic, ar produce o perturbare atat a activitatii agentilor economici individuali, semnatari ai respectivelor cambii, cat si in economia nationala in general.
    Pct. 417
    Prin plata unui exemplar al aceleiasi cambii, toti semnatarii titlului sunt eliberati de obligatiile cambiale pe care si le asumasera chiar daca nu s-a stipulat ca o astfel de plata anuleaza efectele obligatorii ale celorlalte exemplare.
    Pct. 418
    Exceptie de la regula enuntata in articolul precedent fac urmatoarele doua situatii:
    a. - trasul care a acceptat cambia semnand mai multe exemplare, iar la prezentarea unui exemplar la plata nu a solicitat posesorului predarea tuturor exemplarelor semnate este obligat in temeiul fiecarui exemplar acceptat care nu i-a fost inapoiat;
    b. - girantul care a transmis exemplarele aceleiasi cambii la persoane diferite ca si girantii urmatori sunt obligati la plata tuturor exemplarelor care poarta semnatura lor si care nu le-au fost inapoiate.
    Pct. 419
    Transmiterea spre acceptare a unui exemplar al cambiei trebuie sa fie mentionata pe celelalte exemplare, pentru ca posesorul legitim al acestora sa poata cere direct predarea titlului acceptat de la posesorul acestuia.
    Pct. 420
    Posesorul titlului acceptat poate exercita drepturile sale atat in virtutea acestui titlu, cat si in virtutea exemplarului deosebit, daca acesta cuprinde si alte semnaturi decat cele existente pe exemplarul acceptat.
    Pct. 421
    Refuzul nejustificat al detinatorului de a preda posesorului legitim al unui alt exemplar titlul cambial trimis spre acceptare poate fi temei numai pentru o actiune in daune.
    Pct. 422
    Posesorul exemplarului netrimis la acceptare, in caz de refuz din partea detinatorului exemplarului trimis la acceptare de a i-l preda, poate exercita dreptul de regres fata de debitorii anteriori, cu conditia de a constata acest refuz prin dresarea unui protest prin care sa se constate ca:
    a. - exemplarul trimis la acceptare nu i-a fost predat, la cererea sa, de catre detinator;
    b. - acceptarea sau plata nu a putut fi obtinuta pe un alt exemplar.
    Pct. 423
    In caz de refuz din partea detinatorului de a-i preda exemplarul trimis spre acceptare, posesorul unui alt exemplar, se poate adresa trasului spre a accepta acest exemplar, dresand protestul de constatare atat pentru refuzul de acceptare, cat si pentru refuzul de predare din partea detinatorului.
    Pct. 424
    Orice posesor al unei cambii are dreptul sa-si faca una sau mai multe copii ale titlului cambial.
    Pct. 425
    Prin copie se intelege o reproducere exacta dupa exemplarul original pe care este marcat strict locul in care textul titlului ia sfarsit.
    Pct. 426
    Copia poate fi girata si avalizata in acelasi mod si cu aceleasi efecte ca si originalul.
    Pct. 427
    Copia trebuie sa indice cu exactitate pe detinatorul titlului original, detinator care este obligat sa predea titlul original, posesorului legitim al copiei.
    Pct. 428
    In caz de refuz din partea detinatorului de a preda posesorului legitim al unei copii exemplarul original, acesta are dreptul de a exercita regresul sau fata de obligatii anteriori (giranti sau avalisti), cu conditia ca acest refuz sa fie constatat printr-un act de protest.
    Pct. 429
    Exista posibilitatea ca ultimul posesor al unui titlu original sa mentioneze pe acest titlu, mai inainte de a emite o copie dupa el, ca acest original sa nu se mai poata gira, ci se va putea gira numai copia. Aceasta mentiune se poate face prin expresia: "de aici girul nu este valabil decat pe copie". In acest caz, girurile ulterioare de pe original sunt nule, posesorul legitim al tuturor drepturilor cambiale ce deriva atat din acest exemplar original, cat si din copia pusa in circulatie, fiind considerat numai posesorul legitim al copiei.

    CAP. 11
    DESPRE ALTERARI

    Pct. 430
    Fiecare semnatar este obligat la plata cambiei in masura in care a consimtit sa se oblige prin acest titlu.
    Pct. 431
    Prin alterarea unui titlu se intelege stergerea, modificarea unor cuvinte, date sau mentiuni care au facut sau fac parte din textul titlului sau adaugarea altora.
    Pct. 432
    Alterarea unui titlu valabil emis nu este o cauza de nulitate a acestui titlu. Numai lipsa unor elemente esentiale atrage nulitatea titlului.
    Pct. 433
    Daca alterarea este facuta astfel incat pentru unii dintre semnatari nu se mai poate distinge cu certitudine care sunt obligatiile care le revin, fata de acestia si numai fata de acestia, titlul este considerat inoperant.
    Pct. 434
    In cazul in care din titlul alterat nu rezulta cu claritate daca o semnatura a fost pusa inainte sau dupa data alterarii, se presupune ca semnatura a fost pusa inaintea alterarii.
    Pct. 435
    Regimul probator pentru combaterea acestei prezumtii nu este supus restrictiilor prevazute de art. 63 alin. 2 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin, pentru exceptiile personale.

    CAP. 12
    DESPRE ANULARE SI INLOCUIREA TITLULUI

    Pct. 436
    Posesorul unei cambii pierdute, sustrase sau distruse poate cere anularea titlului printr-o cerere in care sa fie cuprinse mentiunile obligatorii ale acesteia (procedura de amortizare). Daca titlul este o cambie in alb, cererea va trebui sa indice suficiente elemente pentru a permite identificarea cambiei.
    Pct. 437
    Cererea va trebui sa fie adresata presedintelui judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla locul si adresa unde se efectueaza plata cambiei.
    Pct. 438
    Posesorul poate notifica trasului si societatii bancare, unde acesta din urma isi are deschis contul, cererea de anulare introdusa la judecatorie privind pierderea, sustragerea sau distrugerea titlului, precum si termenul fixat pentru judecarea cauzei.
    Pct. 439
    Dupa examinarea cererii si a dovezilor aduse in sprijinul acesteia, presedintele judecatoriei careia i s-a adresat cererea se pronunta in cel mai scurt timp printr-o ordonanta in care sunt cuprinse elementele definitorii, de identificare ale titlului. Prin aceasta ordonanta titlul este declarat nul indiferent in posesia cui s-ar gasi.
    Pct. 440
    Ordonanta trebuie sa fie notificata trasului, notificare dupa care acesta nu mai poate plati valabil titlul unei persoane care-l prezinta.
    Dupa trecerea a treizeci de zile de la publicarea textului ordonantei in Monitorul Oficial al Romaniei, este autorizata plata cambiei catre posesorul legitim, beneficiar al hotararii judecatoresti.
    Pct. 441
    Inainte de notificarea ordonantei, plata facuta de tras, elibereaza pe debitor de obligatiile cambiale asumate indiferent de introducerea cererii de anulare a titlului si de notificarea acesteia catre tras.
    Pct. 442
    Cheltuielile de notificare catre tras a pierderii, distrugerii sau sustragerii titlului, ca si cele efectuate cu publicarea ordonantei in Monitorul Oficial al Romaniei sunt in sarcina petitionarului.
    Pct. 443
    Detinatorul cambiei poate face opozitie la judecatoria competenta in termen de treizeci de zile de la publicarea ordonantei in Monitorul Oficial al Romaniei.
    Pct. 444
    Judecatoria competenta a judeca opozitia facuta de detinatorul cambiei este judecatoria care a emis ordonanta, respectiv judecatoria locului de plata.
    Pct. 445
    Opozitia facuta de detinatorul cambiei la judecatoria competenta va fi notificata in copie atat petitionarului, cat si trasului (sau acceptantului), cu ocazia citarii lor inaintea instantei locului de plata.
    Pct. 446
    Pe baza ordonantei obtinuta de la presedintele judecatoriei locului de plata, posesorul unei cambii pierdute, sustrase sau distruse poate indeplini toate actele de conservare a regresului cambial.
    Pct. 447
    In cazul in care titlul a ajuns la scadenta, pe baza ordonantei, petitionarul - posesor legitim al cambiei - va putea obtine chiar plata cambiei a carei anulare a cerut-o, depunand insa o cautiune egala cu suma pretinsa.
    Pct. 448
    In loc sa ceara plata, posesorul reclamant poate solicita ca debitorul sa consemneze suma pretinsa.
    Pct. 449
    Dupa trecerea termenului de treizeci de zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei fara a se face opozitie din partea detinatorului titlului sau dupa respingerea opozitiei printr-o hotarare ramasa definitiva, cambia pierduta, sustrasa sau furata este anulata, ea nemaiputand produce nici un efect.
    Pct. 450
    Ordonanta de anulare a cambiei sau hotararea de respingere a opozitiei au ca efect nu numai anularea cambiei pierdute, distruse sau sustrase, ci si crearea unui titlu nou care-l inlocuieste pe cel anulat.
    Pct. 451
    Plata cambiei va putea fi ceruta de persoana care a obtinut inlocuirea titlului. In acest scop aceasta va trebui sa prezinte fie ordonanta de anulare si un certificat de la judecatoria respectiva ca nu s-a introdus opozitia in termen, fie hotararea definitiva de respingere a opozitiei. Daca titlul sustras, distrus sau pierdut este o cambie in alb sau o cambie care nu a ajuns inca la scadenta se va putea cere un duplicat in aceleasi conditii.
    Pct. 452
    Dupa eliberarea ordonantei de anulare a cambiei si aparitia acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei sau dupa ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de respingere a opozitiei, orice drepturi cambiale pot fi exercitate numai pe baza noului titlu creat ca urmare a procedurii de amortizare.
    Pct. 453
    Detinatorul cambiei care a admis prin neintroducerea opozitiei sa se deruleze si sa se finalizeze procedura de amortizare a cambiei sau a carui opozitie a fost respinsa de judecatorie nu mai poate sa exercite drepturile izvorand din cambie decat pe calea dreptului comun si nu a dreptului cambial.

    CAP. 13
    DESPRE PRESCRIPTIE

    Pct. 454
    Obligatiile cambiale, cu exceptia cauzelor de stingere admise de dreptul comun, se sting prin decadere (art. 58 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin) si prescriptie.
    Pct. 455
    Prin prescriptie se intelege modul de stingere a dreptului la actiune in sens material, prin neexercitarea acelui drept in intervalul de timp stabilit de lege (timp util).
    Prescriptia face ca titularul unui drept subiectiv, sau creditorul care a ramas inactiv un anumit rastimp sa-si piarda ocrotirea dreptului respectiv pe calea actiunii in justitie si, odata cu aceasta, posibilitatea de a obtine executarea silita a obligatiei corelative lui.
    Pct. 456
    Durata prescriptiei in materie cambiala este urmatoarea:
    a. - trei ani in ceea ce priveste actiunea sau executarea cambiala directa;
    b. - un an in ceea ce priveste actiunea sau executarea cambiala de regres;
    c. - sase luni in ceea ce priveste regresul girantului platitor fata de ceilalti obligati de regres;
    d. - actiunea de imbogatire fara cauza justa se prescrie in termen de un an din ziua in care hotararea judecatoreasca pronuntata asupra actiunii sau executiei cambiale a ramas definitiva.
    Pct. 457
    Cauzele de intrerupere a prescriptiei sunt cele din dreptul comun.
    Pct. 458
    Obligatiile cambiale fiind autonome, intreruperea prescriptiei contra unuia dintre obligati nu are efect fata de ceilalti.
    Pct. 459
    Pentru cambiile la un anumit termen de la vedere, in cazul in care cambia a fost prezentata spre acceptare si acceptata, prescriptia curge din ultima zi a termenului prevazut pentru acceptare.
    In cazul in care cambia nu a fost acceptata, prescriptia curge din ultima zi a termenului prevazut pentru prezentarea spre acceptare, determinat de data protestului.
    Pct. 460
    Daca acceptarea a fost data, insa nu a fost datata, termenul de scadenta, de la expirarea caruia va incepe a curge prescriptia, va fi socotit de la data protestului dresat pentru constatarea nedatarii.
    Pct. 461
    In cazul cambiei in alb, fata de posesorul titlului, se va calcula scadenta si, respectiv, prescriptia care rezulta din titlu. Daca completarea cambiei nu a fost facuta potrivit intelegerii initiale, debitorul poate opune aceasta exceptie, oricarui posesor care a dobandit cambia cu rea-credinta sau printr-o greseala grava. In acest din urma caz, prescriptia incepe sa curga de la scadenta convenita si nu de la aceea care rezulta din titlu.
    Pct. 462
    Orice cercetare privind prescriptia devine inutila, daca debitorul dovedeste ca o cambie in alb a fost completata dupa trei ani de la data emiterii sale. Aceasta exceptie nu este opozabila posesorului de buna-credinta care a dobandit titlul completat.
    Pct. 463
    Impotriva tragatorului si girantilor sai, prescriptia actiunii din partea posesorului curge de la data protestului, iar in cazul unei clauze de scutire de protest sau de cheltuieli, de la data scadentei cambiei. Daca aceasta clauza a fost inserata de tragator, prescriptia va curge de la scadenta fata de toti debitorii de regres; daca a fost inserata de catre unul dintre giranti, prescriptia va curge de la scadenta numai fata de acesta, iar fata de ceilalti debitori de regres de la data protestului.
    Pct. 464
    Daca girantul a platit voluntar sau prin contra-cambie sau daca girantul nu a platit din ziua in care actiunea de regres a fost exercitata judecatoreste, prescriptia actiunii girantilor intre ei curge din ziua platii.
    Pct. 465
    Termenul de prescriptie a actiunii contra intervenientilor este de un an, fiind vorba de o obligatiune de regres.
    Pct. 466
    Prescriptia actiunii de imbogatire fara cauza justa curge din ziua pierderii actiunii cambiale.

    CAP. 14
    DISPOZITII GENERALE

    Pct. 467
    Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare stabilesc si comunica oficial programul lor in zilele lucratoare in care se efectueaza operatiuni cu cambii.
    In cazul in care termenul prevazut de Legea asupra cambiei si biletului la ordin privind diferitele operatiuni cu cambii sau acte privitoare la acestea are ca ultima zi o zi de sarbatoare legala, acesta se prelungeste pana la prima zi lucratoare care urmeaza.
    Toate actele privitoare la cambie, in special prezentarea spre acceptare si protestul, pot fi facute numai intr-o zi lucratoare.
    Zilele de sarbatoare legale sunt cuprinse in calculul termenelor legale prevazute de Legea asupra cambiei si biletului la ordin privind diferitele operatiuni cu astfel de titluri.
    Pct. 468
    Termenele legale sau conventionale se calculeaza incepand cu ziua urmatoare zilei din care ele incep sa curga.
    Pct. 469
    Prin termen de gratie se intelege un termen de executare scurt, pe care judecatorul il poate acorda, in mod exceptional, debitorului aflat in intarziere, spre a evita astfel pronuntarea rezolutiei contractului.
    Pct. 470
    In raporturile cambiale, debitorului nu-i pot fi acordate termene de gratie de nici un fel, nici pe cale legala, nici pe cale judecatoreasca.
    Pct. 471
    Potrivit dreptului civil domiciliul este un loc (adresa exacta) in care o persoana fizica isi are, in mod obisnuit locuinta statornica sau principala sau o persoana juridica isi are sediul principal, fiind luat ca atare in evidenta organelor administrative ale statului si in care se prezuma ca aceasta persoana poate fi intotdeauna gasita.
    Pct. 472
    Prin "loc de plata" in Legea asupra cambiei si biletului la ordin se intelege intreg teritoriul localitatii respective. Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor intelege prin expresia "loc de plata" localitatea si adresa exacta unde s-a stabilit sa se efectueze plata cambiei.
    Pct. 473
    O cambie poate fi semnata in orice calitate prin punerea de deget numai daca titlul astfel semnat este autentificat la notariat.

    CAP. 15
    CESIUNEA CREANTEI DERIVAND DIN VANZAREA DE MARFURI FATA DE TRAS

    Pct. 474
    In cazul in care tragatorul este creditorul trasului, pentru pretul unor marfuri vandute catre acesta, tragatorul poate sconta aceasta cambie, mai inainte sau chiar fara a fi acceptata, cesionand societatii bancare care i-a acordat un asemenea credit de scont, actiunea de drept comun in contra trasului pentru plata pretului.
    Pct. 475
    Pentru a se putea exercita, de catre posesorul care a intrat in posesia unei asemenea cambii prin operatiunea de cesionare a creantei de catre tragator, actiunea in contra trasului (care atata timp cat nu a acceptat, nu este obligat cambial si nici chiar obligat de drept comun, deoarece in marea majoritate a cazurilor el nu se afla in raporturi juridice directe cu posesorul), este necesar ca, in cuprinsul cambiei, sa se insereze clauza expresa de cesiune a creantei tragatorului pentru pret, mentionandu-se data si numarul facturii referitoare la vanzarea marfurilor respective.
    Pct. 476
    Lipsa din cuprinsul clauzei de cesiune a numarului si datei facturii referitoare la vanzarea de marfuri atrage nulitatea acestei clauze, dar nu si a cambiei in sine.
    Pct. 477
    In cazul cambiei trasa la ordinul tragatorului insusi clauza de cesiune se poate inscrie pe titlu la primul gir. Ea nu poate fi inserata decat de tragatorul-girant, printr-un gir ulterior girului acestuia.
    Pct. 478
    Cesiunea creantei derivand din vanzarea de marfuri nu poate fi facuta de tragator decat in favoarea unei societati bancare. Ea va fi insa in folosul giratarilor succesivi.
    Pct. 479
    Pentru ca cesiunea pretului care rezulta din vanzarea marfurilor respective sa poata fi operanta, atat in ceea ce-l priveste pe tras cat si fata de terti, cesiunea dobandeste efect prin raport cu trasul si cu tertii din momentul notificarii clauzei de cesiune catre tras.
    Pct. 480
    Notificarea trebuie sa cuprinda mentiuni exacte care sa poata duce la identificarea cambiei.
    Pct. 481
    Notificarea se va face de catre oricare din posesorii cambiei prin scrisoare recomandata, cu confirmare de primire din partea destinatarului, confirmare care poate servi drept dovada trasului la nevoie.
    Pct. 482
    Notificarea poate fi inlocuita prin protestul de neacceptare, in cazul in care posesorul a prezentat trasului cambia la acceptare si acesta a refuzat acceptarea sa. Un asemenea protest satisface suficient necesitatea notificarii cesiunii.
    Pct. 483
    Dupa primirea notificarii cesiunii, trasul nu mai poate plati pretul marfurilor decat posesorului cambiei.
    Orice plata facuta vanzatorului tragator, sau oricarei alte persoane, nu elibereaza pe trasul acceptant de obligatiile cambiale pe care le are in legatura cu cambia respectiva.
    Pct. 484
    Pentru a putea exercita actiunea sa directa contra trasului pentru plata pretului conform facturii mentionate in clauza de cesiune, posesorul cambiei are obligatia de a dresa mai intai protestul de neplata contra trasului.
    Pct. 485
    Dupa dresarea acestui protest, posesorul este dator sa procedeze la executarea sau actionarea tragatorului pentru plata cambiei. Daca, in termen de cinci zile de la comunicarea facuta tragatorului, sau de la somatia de executare, sau de la citarea in actiunea cambiala intentata, tragatorul nu plateste valoarea cambiei protestate, posesorul acesteia va putea da curs actiunii sale contra trasului pentru plata valorii cambiei, in limitele sumei prevazute in factura.
    Pct. 486
    Daca tragatorul a fost declarat in stare de faliment, actiunea pe baza clauzei de cesiune in contra trasului se poate intenta de asemenea in termen de cinci zile de la admiterea creantei cambiale la pasivul falimentului tragatorului.
    Pct. 487
    Exercitarea actiunii contra trasului nu impiedica exercitarea in acelasi timp a actiunii sau executiei cambiale contra tragatorului si a celorlalti obligati.
    Pct. 488
    In caz de faliment din partea trasului, posesorul cambiei nu-si va putea valorifica drepturile derivand din clauza de cesiune la masa falimentului acestuia decat dupa notificarea catre tras a clauzei de cesiune.
    Pct. 489
    Fapta tragatorului de a afirma fals, printr-o clauza de cesiune, ca este creditorul trasului pentru pretul marfurilor specificate in factura, afirmatie pe baza careia acesta obtine un credit de scont, constituie un fapt penal grav si de aceea Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor actiona cu maxima prudenta si vor lua masurile necesare pentru reducerea riscului de savarsire a unor astfel de fapte de catre clientii lor.

    PARTEA a II-a
    BILETUL LA ORDIN

    CAP. 1
    DESPRE EMITEREA SI FORMA BILETULUI LA ORDIN

    Pct. 490
    BILETUL LA ORDIN este un titlu de credit, sub semnatura privata, care pune in legatura in procesul crearii sale doua persoane: subscriitorul sau emitentul si beneficiarul. Titlul este creat de subscriitor sau emitent in calitate de debitor care se obliga sa plateasca o suma de bani fixata, la un anumit termen sau la prezentare unei alte persoane, denumita beneficiar care are calitatea de creditor.
    Pct. 491
    In ceea ce priveste emiterea si forma biletului la ordin, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor respecta dispozitiile pct. 11 - 14, pct. 16 si pct. 17 privind cambia din prezentele norme-cadru.
    In aplicarea acestor dispozitii se va avea in vedere ca biletul la ordin este emis si subscris de debitorul din raportul fundamental.
    Biletul la ordin trebuie sa indeplineasca conditiile de forma si de fond obligatorii descrise de prezentele norme-cadru.
    Pct. 492
    Biletul la ordin trebuie sa fie un act autentic in situatia in care tragatorul nu stie carte.
    Pct. 493
    Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor accepta in operatiile lor numai bilete la ordin redactate in limba romana.
    Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare pot accepta si bilete la ordin redactate intr-o limba straina, luand masurile necesare pentru reducerea riscurilor care ar putea apare in urma operatiunilor efectuate cu aceste titluri.
    Pct. 494
    Biletele la ordin trebuie sa fie dactilografiate sau scrise in intregime cu cerneala sau pix de culoare albastra sau neagra.
    Pct. 495
    Standardul de continut obligatoriu al biletului la ordin este cel prezentat in Anexa 2.
    Pct. 496
    Biletul la ordin este un titlu formal care, pentru a fi valabil, trebuie sa satisfaca anumite conditii exprimate in formule consacrate de redactare a textului, care exprima clauze cu valoare juridica stricta. In toate redactarile biletul la ordin trebuie sa cuprinda mentiunile obligatorii prevazute de lege care sa satisfaca cerintele suficientei informatii care decurge din titlu, precum si cerintele certitudinii reflectarii obligatiilor asumate de catre parti prin titlul respectiv.
    Pct. 497
    In textul biletului la ordin se pot face si alte mentiuni decat cele obligatorii care, prin titlul respectiv, sa stipuleze clauze facultative raspunzand unor necesitati specifice din practica comerciala si financiara.
    Mentiunile facultative fac obiectul intelegerii dintre persoanele care isi pun semnatura pe titlu (denumiti semnatari).
    Pct. 498
    Creatorul biletului la ordin (emitentul sau subscriitorul) trebuie sa introduca in textul titlului denumirea de "bilet la ordin". In ceea ce priveste denumirea de bilet la ordin ca element obligatoriu al acestui titlu, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor aplica pentru biletul la ordin dispozitiile pct. 11 - 14 din prezentele norme-cadru.
    Pct. 499
    In cazul emiterii unui bilet la ordin, emitentul (subscriitorul) debitor se obliga in mod neconditionat sa plateasca o suma de bani.
    Pct. 500
    In ceea ce priveste promisiunea de plata, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor aplica dispozitiile pct. 15 - 17, pct. 19 si pct. 20 din prezentele norme-cadru.
    Pct. 501
    Promisiunea de plata neputand comporta nici conditie suspensiva, nici conditie rezolutorie, ceea ce ar putea afecta increderea purtatorului in calitatea biletului la ordin, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare nu vor accepta decat bilete la ordin cuprinzand formulele: "voi plati ..." sau "ma oblig sa platesc ...".
    Pct. 502
    In ceea ce priveste scadenta, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor aplica dispozitiile pct. 26 din prezentele norme-cadru.
    Pct. 503
    Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare nu vor accepta in operatiile lor decat bilete la ordin care au indicata scadenta pe fata titlului, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 105 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin.
    Pct. 504
    In ceea ce priveste locul platii, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor aplica dispozitiile pct. 27 si pct. 28 din prezentele norme-cadru.
    Pct. 505
    In ceea ce priveste numele beneficiarului sau purtatorului biletului la ordin, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor aplica dispozitiile pct. 29 si pct. 73 din prezentele norme-cadru.
    Pct. 506
    In ceea ce priveste data si locul emiterii biletului la ordin, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor aplica dispozitiile pct. 30 - 33 din prezentele norme-cadru.
    Pct. 507
    In ceea ce priveste semnatura emitentului biletului la ordin, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor aplica dispozitiile pct. 34 - 37 din prezentele norme-cadru.
    Pct. 508
    Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare nu vor accepta in cadrul operatiilor lor biletele la ordin carora le lipsesc una sau mai multe din mentiunile obligatorii stipulate de lege ca trebuind sa fie cuprinse intr-un astfel de titlu. Aceasta reglementare a activitatii va fi general valabila cu exceptia urmatoarelor cazuri:
    a. - in situatia in care indicarea scadentei nu se face in mod expres pe titlu, se va considera biletul la ordin ca fiind platibil la vedere;
    b. - in situatia in care indicarea locului de plata nu se face in mod expres pe titlu, se va considera ca loc de plata al biletului la ordin, locul emiterii titlului care este in acelasi timp si loc al domiciliului emitentului. Pentru interpretarea notiunii de domiciliu vor fi avute in vedere reglementarile prezentelor norme-cadru referitoare la art. 4 si art. 98 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin;
    c. - in situatia in care in biletul la ordin nu se arata locul unde a fost emis, se considera ca loc al emiterii locul indicat langa numele emitentului.
    Pct. 509
    Datorita caracterului formal al biletului la ordin, daca titlului ii lipseste vreuna din conditiile obligatorii mentionate in art. 104 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin, titlul este nul.
    Pct. 510
    In ceea ce priveste biletul la ordin, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor aplica toate dispozitiile prezentelor norme-cadru cuprinse in pct. 43 - 50 si pct. 177 - 179 (privind cambia platita de un al treilea sau intr-o alta localitate decat aceea a domiciliului trasului), pct. 51 - 53 (privind dobanda), pct. 54 - 57 (privind indicarea sumei de plata), pct. 58 - 59 (privind efectele unor semnaturi), pct. 60 (privind semnatura), pct. 61 si pct. 62 (privind falsul reprezentant), pct. 63 - 66 (privind emiterea de titluri prin mandatar), pct. 70 - 79 (privind cambia in alb), pct. 80 - 147 (privind girul), pct. 187 - 220 (privind avalul), pct. 221 - 228 (privind scadenta), pct. 237 - 264 (privind plata), pct. 265 - 268 (privind actiunea sau executarea cambiala), pct. 269 - 300 si pct. 302 - 342 (privind regresul in caz de neplata), pct. 343 - 373 (privind protestul), pct. 374 - 378 si pct. 396 - 412 (privind plata prin interventie), pct. 413 - 416 si pct. 424 - 426 (privind copiile), art. 430 - 435 (privind alterarile), pct. 467 - 470 (privind zilele de sarbatoare legala, calendarul termenelor si inadmisibilitatea termenului de gratie), pct. 473 (privind subscrierea prin punere de deget), pct. 338 - 342 (privind actiunea decurgand din imbogatirea fara cauza justa), pct. 436 - 453 (privind anularea sau inlocuirea titlului) si pct. 454 - 466 (privind prescriptia).
    Pct. 511
    In cazul in care in formula de avalizare nu este indicata persoana pentru care a fost dat avalul acesta se considera a fi fost dat pentru emitentul biletului la ordin respectiv.
    Pct. 512
    Obligatia emitentului unui bilet la ordin este similara cu aceea a trasului acceptant al unei cambii, in sensul ca in situatia in care trasul accepta el devine obligatul principal al cambiei si, in conformitate cu art. 31 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin, el se obliga a plati cambia la scadenta, iar in caz de neplata posesorul are o actiune directa impotriva sa, pentru tot ceea ce poate fi cerut in temeiul art. 53 si art. 54 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin. In cazul biletului la ordin emitentul se obliga personal a plati la scadenta suma din titlu si tot ceea ce poate fi cerut in temeiul art. 53 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin. Posesorul biletului la ordin are o actiune directa impotriva emitentului, acesta fiind chiar din momentul emiterii titlului principalul obligat prin titlul respectiv.
    Pct. 513
    Datorita faptului ca si biletului la ordin i se aplica toate dispozitiile privitoare la scadenta cambiei, in cazul biletului la ordin platibil la un anumit timp de la vedere, acesta trebuie prezentat emitentului spre avizare pentru a da posibilitatea curgerii termenului de un an de la data emiterii titlului, termen prevazut in art. 26 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin. Termenul de plata va curge in acest caz de la data vizei pusa de emitent. Viza pusa de emitent presupune inscrierea semnaturii acestuia pe fata titlului sub mentiunea VAZUT cu ocazia prezentarii titlului de catre beneficiar la emitent. Daca emitentul refuza sa puna viza, posesorul va dresa protest de nedatare in conformitate cu art. 28 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin si pct. 173 din prezentele norme-cadru si in acest caz termenul va curge de la data protestului.

    PARTEA a III-a
    DISPOZITII FINALE

    Pct. 514
    Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare au obligatia sa arhiveze cambiile si biletele la ordin care au facut obiectul operatiunilor lor pe o perioada de cinci ani de la data platii.
    Pct. 515
    Anexele fac parte integranta din prezentele norme-cadru si sunt obligatorii pentru societatile bancare si Banca Nationala a Romaniei din punctul de vedere al formei si continutului.
    Pct. 516
    Prezentele norme-cadru se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si intra in vigoare la data anuntata prin Ordin al Guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei.

                                GUVERNATORUL
                         BANCII NATIONALE A ROMANIEI
                               MUGUR ISARESCU

    ANEXA 1

                               CAMBIA (recto)
 _____________________________________________________________________________
|                  |                                      |                   |
|    TRAGATOR      | Platiti in schimbul acestei CAMBII   |   Data emiterii   |
| ................ | trase in ....... exemplare           | |_|_|_|_|_|_|_|_| |
| Cod fiscal       | stipulata .......................... |                   |
| Adresa ......... |          _________                   |   Locul emiterii  |
|__________________| suma de |_________|                  |  _______________  |
|                  |          (moneda)                    | |_______________| |
|   ACCEPTAT       |             _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _  |                   |
|                  |            |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| |                   |
| de ............. |                    (in cifre)        |                   |
| ________________ | (in litere) ........................ |      Scadenta     |
| Semnatura        |                                      | |_|_|_|_|_|_|_|_| |
| acceptantului    | lui ............. sau la ordinul sau.|                   |
|              L.S.|                                      |   Locul platii    |
|__________________| Valoarea reprezinta ................ |  _______________  |
|                  |                                      | |_______________| |
|   AVALIZAT       |                                      |                   |
|                  |                                      |                   |
| de ............. |______________________________________|                   |
| pentru ......... |              TRAS                    |                   |
|                  |                                      |                   |
|                  | .................................... | _________________ |
|                  | Adresa ............................. | Semnatura         |
| ________________ | Cod fiscal                           | tragatorului      |
| Semnatura        | Cont nr. ........................... |                   |
| avalistului      | Deschis la ......................... |               L.S.|
|              L.S.|                                      |                   |
|                  ||   Va rugam ca aceasta portiune sa  ^|                   |
|                  |v   nu fie scrisa sau stampilata     ||                   |
|__________________|______________________________________|___________________|
|                                                                             |
|                                                                             |
|_____________________________________________________________________________|

    ANEXA 1

                                CAMBIE (verso)
 __________________________________________________________________________
|                        |                        |                        |
| 1) GIRANT              | 3) GIRANT              | 5) GIRANT              |
| ...................... | ...................... | ...................... |
| Girat catre            |  Girat catre           | Girat catre            |
| ...................... | ...................... | ...................... |
|Data ..............     |Data ..............     |Data ..............     |
|                        |                        |                        |
| ________________       | ________________       | ________________       |
| Semnatura girant   L.S.| Semnatura girant   L.S.| Semnatura girant   L.S.|
|________________________|________________________|________________________|
|                        |                        |                        |
| 2) GIRANT              | 4) GIRANT              | 6) GIRANT              |
| ...................... | ...................... | ...................... |
| Girat catre            |  Girat catre           | Girat catre            |
| ...................... | ...................... | ...................... |
|Data ..............     |Data ..............     |Data ..............     |
|                        |                        |                        |
| ________________       | ________________       | ________________       |
| Semnatura girant   L.S.| Semnatura girant   L.S.| Semnatura girant   L.S.|
|                        |                        |                        |
|                        || Va rugam ca aceasta  ^|                        |
|                        || portiune sa nu fie   ||                        |
|                        |V scrisa sau stampilata||                        |
|________________________|________________________|________________________|
|                                                                          |
|__________________________________________________________________________|

    ANEXA 2

                         BILET LA ORDIN (recto)
 _____________________________________________________________________________
|                  |                                      |                   |
|    VAZUT         | Voi plati in schimbul acestui        |   Data emiterii   |
|                  | BILET DE ORDIN                       | |_|_|_|_|_|_|_|_| |
| La data .......  | emis in ......... exemplare          |  Locul emiterii   |
|                  | stipulat ..........................  |  _______________  |
| De emitent ..... |          _________                   | |_______________| |
|__________________| suma de |_________|                  |     Scadenta      |
|                  |          (moneda)                    |                   |
|                  |             _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _  | |_|_|_|_|_|_|_|_| |
|   AVALIZAT       |            |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| |                   |
|                  |                    (in cifre)        |  Locul platii     |
|                  | (in litere) ........................ |  _______________  |
| de ............. | lui ........... sau la ordinul sau.  | |_______________| |
|                  | Valoarea reprezinta ................ |                   |
| pentru ......... |______________________________________|                   |
|                  |                                      |                   |
|                  |               EMITENT                |                   |
|                  | ...................................  |                   |
|                  |                                      |                   |
| _____________    | Adresa ............................  |                   |
| Semnatura        | Cod fiscal ........................  | ________________  |
| avalistului L.S. | Cont nr. ..........................  | Semnatura         |
|                  | Deschis la ........................  | emitentului       |
|                  |                                      |                   |
|                  ||  Va rugam ca aceasta portiune sa   ^|                   |
|                  |V  nu fie scrisa sau stampilata      ||             L.S.  |
|__________________|______________________________________|___________________|
|                                                                             |
|                                                                             |
|_____________________________________________________________________________|


    ANEXA 2

                          BILET LA ORDIN (verso)
 __________________________________________________________________________
|                        |                        |                        |
| 1) GIRANT              | 3) GIRANT              | 5) GIRANT              |
| ...................... | ...................... | ...................... |
| Girat catre            |  Girat catre           | Girat catre            |
| ...................... | ...................... | ...................... |
|Data ..............     |Data ..............     |Data ..............     |
|                        |                        |                        |
| ________________       | ________________       | ________________       |
| Semnatura girant   L.S.| Semnatura girant   L.S.| Semnatura girant   L.S.|
|________________________|________________________|________________________|
|                        |                        |                        |
| 2) GIRANT              | 4) GIRANT              | 6) GIRANT              |
| ...................... | ...................... | ...................... |
| Girat catre            |  Girat catre           | Girat catre            |
| ...................... | ...................... | ...................... |
|Data ..............     |Data ..............     |Data ..............     |
|                        |                        |                        |
| ________________       | ________________       | ________________       |
| Semnatura girant   L.S.| Semnatura girant   L.S.| Semnatura girant   L.S.|
|                        |                        |                        |
|                        || Va rugam ca aceasta  ^|                        |
|                        || portiune sa nu fie   ||                        |
|                        |V scrisa sau stampilata||                        |
|________________________|________________________|________________________|
|                                                                          |
|__________________________________________________________________________|