DECIZIE Nr.
1064 din 20 noiembrie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 272 1 pct. 2 din Legea nr. 31/1990
privind societatile comerciale
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL
OFICIAL NR. 834 din 5 decembrie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Marinela Mincă - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2721 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale,
excepţie ridicată de Tănase Andrei Zanopol în Dosarul nr. 739/121/2006 al
Tribunalului Galaţi - Secţia penală.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă asupra cauzei, arătând că
la dosarul Curţii Constituţionale autorul excepţiei a depus o cerere prin care
solicită acordarea unui termen în vederea pregătirii apărării.
Reprezentantul Ministerului
Public se opune cererii, apreciind că, întrucât încheierea de sesizare a Curţii
Constituţionale datează din 10 mai 2007, partea a avut suficient timp să
angajeze un apărător până la termenul fixat de instanţă.
Curtea, deliberând, respinge
cererea de amânare a judecăţii, deoarece nu sunt întrunite condiţiile prevăzute
de art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă.
Pe fondul cauzei, reprezentantul Ministerului Public
pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca
neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 10 mai 2007, pronunţată în Dosarul
nr. 739/121/2006, Tribunalul Galaţi - Secţia penală a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 266
pct. 5 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, excepţie
ridicată de Tănase Andrei Zanopol.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile criticate contravin
prevederilor constituţionale cuprinse în art. 44 alin. (1) referitoare la
garantarea dreptului de proprietate, întrucât inculpatul era coproprietar al
societăţii comerciale ale cărei dividende au fost încasate sau plătite, astfel
încât putea să dispună de profitul obţinut de această societate, fără a fi
sancţionat de legea penală.
Tribunalul Galaţi - Secţia penală apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că o
societate comercială este o persoană juridică, subiect de drept distinct de
asociaţii care o compun, având un patrimoniu propriu. Profitul nu se află în
proprietatea asociaţilor, ci este rezultatul desfăşurării activităţii
comerciale, repartizarea acestuia fiind supusă unor reguli menite să asigure
funcţionarea societăţii şi protecţia tuturor asociaţilor şi creditorilor
societăţii. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă,
întrucât dispoziţiile art. 44 alin. (1) din Constituţie nu au incidenţă în
cauză.
Avocatul Poporului apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege
criticate fiind în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale
referitoare la garantarea dreptului de proprietate, ale cărui conţinut şi
limite se stabilesc prin lege.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat
punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul
întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei,
precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 266 pct. 5 din Legea nr. 31/1990 privind
societăţile comerciale, care, în urma republicării şi a modificării ulterioare
prin Legea nr. 441/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 28 noiembrie 2006, a devenit art. 2721 pct. 2, cu următorul conţinut: „Se pedepseşte cu închisoare de
la 2 la 8 ani fondatorul, administratorul, directorul sau reprezentantul legal
al societăţii, care:[...]
2. încasează sau plăteşte dividende, sub orice
formă, din profituri fictive ori care nu puteau fi distribuite, în lipsă de
situaţie financiară sau contrarii celor
rezultate din aceasta."
Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile de lege
criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 44 alin. (1)
referitoare la garantarea dreptului de proprietate.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că dispoziţiile legale criticate, prin care se stabileşte pedeapsa
aplicată fondatorului, administratorului, directorului sau reprezentantului
legal al societăţii, care încasează sau plăteşte dividende sub orice formă din
profituri fictive ori care nu puteau fi distribuite în lipsă de situaţii
financiare, nu conţin dispoziţii contrare dreptului de proprietate privată, ale
cărui conţinut şi limite sunt stabilite prin lege. Faptul că pentru a putea
dispune de dividende este necesară întocmirea situaţiei financiare a societăţii
comerciale constituie o limitare a dreptului acţionarilor de a dispune de
profitul obţinut de societate în lipsa bilanţului contabil. Deşi dreptul de
proprietate este garantat de art. 44 din Constituţie, conţinutul şi limitele
acestui drept sunt stabilite de lege. Astfel, societatea comercială, care este
o persoană juridică, subiect de drept distinct de asociaţii sau acţionarii care
o compun, are un patrimoniu propriu, distinct de patrimoniul acestora. Profitul
obţinut de aceasta nu se află în patrimoniul asociaţilor sau acţionarilor, ci
reprezintă rezultatul financiar al activităţii operatorului economic,
repartizarea lui fiind supusă unor reguli stabilite prin lege.
Aşa fiind, Curtea constată că textul de lege criticat
este în deplină concordanţă cu prevederile constituţionale ale art. 44 care
garantează dreptul de proprietate privată.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 2721 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale,
excepţie ridicată de Tănase Andrei Zanopol în Dosarul nr. 739/121/2006 al
Tribunalului Galaţi - Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 noiembrie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu