DECIZIE Nr.
1162 din 6 noiembrie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14 alin. (1), art. 22 alin. (1) lit.
b), alin. (2) si (3) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea
spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si
combatere a finantarii actelor de terorism
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 827 din 9 decembrie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Marieta Safta -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (1), art. 22 alin. (1) lit.
b), alin. (2) şi (3) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea
spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi
combatere a finanţării actelor de terorism, excepţie invocată de Societatea
Comercială „Esse Emme Design" - S.R.L. în Dosarul nr. 15.936/211/2007 al
Judecătoriei Cluj-Napoca.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei ca neîntemeiată, arătând că normele criticate nu încalcă
dispoziţiile constituţionale invocate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 24 aprilie 2008, pronunţată în Dosarul
nr. 15.936/211/2007, Judecătoria Cluj-Napoca a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14
alin. (1), art. 22 alin. (1) lit. b), alin. (2) şi (3) din Legea nr. 656/2002
pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru
instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de
terorism, excepţie invocată de Societatea Comercială „Esse Emme
Design" - S.R.L.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că obligaţiile instituite prin normele
criticate în sarcina tuturor agenţilor economici, care determină agentul
economic să oblige unul sau mai mulţi salariaţi să desfăşoare o muncă de
informare a Oficiului Naţional de Prevenire a Spălării Banilor chiar şi
împotriva voinţei acestora, este în contradicţie cu dispoziţiile
constituţionale invocate. Se arată că „activitatea de informator, indiferent
care este natura acestei activităţi ori cadrul legislativ prin care se
realizează, nu este agreată de societate [...]. O persoană care realizează
activităţi de informare este expusă oprobriului public, chiar dacă munca sa
intră în atribuţiile de serviciu, motiv pentru care majoritatea populaţiei
evită sau refuză să accepte astfel de activităţi. Drept urmare, apare exagerată şi neconstituţională obligaţia
instituită în sarcina oricărui agent economic de a desemna şi, implicit, de a
obliga una sau mai multe persoane să desfăşoare activităţi de informare".
Judecătoria Cluj-Napoca apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată,
întrucât normele criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului consideră
că textele de lege criticate sunt constituţionale, deoarece nu încalcă dreptul la
muncă şi nici normele din Legea fundamentală care interzic munca forţată.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu
privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie art. 14 alin. (1), art. 22 alin. (1) lit. b), alin. (2) şi (3) din
Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum
şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor
de terorism, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 904 din 12 decembrie 2002, cu
modificările şi completările ulterioare, având următorul cuprins:
- art. 14 alin. (1): „Persoanele
juridice prevăzute la art. 8 vor desemna una sau mai multe persoane care au
responsabilităţi în aplicarea prezentei legi, ale căror nume vor fi comunicate Oficiului, împreună cu
natura şi cu limitele responsabilităţilor menţionate.";
- art. 22 alin. (1) lit.
b), alin. (2) şi (3) „(1) Constituie contravenţie următoarele fapte:
[...] b) nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (2), art. 9, 91, 92, 12, art. 121 alin. (1), art. 13-15 şi la 17.[...]
(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) se
sancţionează cu amendă de la 100.000.000 lei la 300.000.000 lei, iar
contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) se sancţionează cu amendă de la
150.000.000 lei la 500.000.000 lei.
(3) Sancţiunile prevăzute la alin. (2) se aplică şi
persoanelor juridice."
Dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea
excepţiei sunt cele ale art. 41 alin. (1) şi art. 42 alin. (1) referitoare la
dreptul la muncă şi interzicerea muncii forţate.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum
a fost formulată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată.
Astfel, în vederea realizării scopului Legii nr.
656/2002, care constă în prevenirea şi combaterea spălării banilor, precum şi a
finanţării actelor de terorism, legiuitorul a prevăzut în cuprinsul acesteia o
serie de obligaţii ce revin persoanelor care intră sub incidenţa sa, expres
prevăzute la art. 8 din lege. Una dintre aceste obligaţii este cea reglementată
de art. 14 alin. (1) din acelaşi act normativ şi constă în desemnarea uneia sau
mai multor persoane care au responsabilităţi în aplicarea Legii nr. 656/2002,
ale căror nume vor fi comunicate Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a
Spălării Banilor, împreună cu natura şi cu limitele responsabilităţilor
menţionate. Instituirea acestei obligaţii s-a realizat în scopul protejării
unui interes general, respectiv prevenirea şi combaterea spălării banilor, şi
nu poate fi considerată o încălcare a dreptului la muncă, prevăzut la art. 41
din Constituţie, drept care implică libertatea alegerii profesiei şi a locului
de muncă, în funcţie de aptitudini, dorinţe, aspecte de ordin economic şi
voinţa celor interesaţi. De asemenea, obligaţia prevăzută de textul de lege
criticat nu constituie muncă forţată, fiind în concordanţă cu dispoziţiile
cuprinse în art. 42 alin. (2) lit. c) din Constituţie, potrivit cărora „Nu
constituie muncă forţată: [...] prestaţiile impuse în situaţia
creată de calamităţi ori de alt pericol, precum şi cele care fac parte din
obligaţiile civile normale stabilite de lege".
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 14 alin. (1), art. 22 alin. (1) lit. b), alin. (2) şi (3)
din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor,
precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării
actelor de terorism, excepţie invocată de Societatea Comercială „Esse Emme
Design" - S.R.L. în Dosarul nr. 15.936/211/2007 al Judecătoriei
Cluj-Napoca.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 noiembrie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta