DECIZIE   Nr. 130 din 29 octombrie 1996

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 293 din 19 noiembrie 1996

    Ioan Muraru            - presedinte
    Viorel Mihai Ciobanu   - judecator
    Mihai Constantinescu   - judecator
    Ioan Deleanu           - judecator
    Florin Bucur Vasilescu - judecator
    Raul Petrescu          - procuror
    Valer-Vasilie Bica     - magistrat-asistent

    Pe rol pronuntarea asupra recursului declarat de Societatea Comerciala "Agrocom" - S.A. Bistrita impotriva Deciziei nr. 76 din 19 iunie 1996, prin care Curtea Constitutionala a respins exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 13 din 31 ianuarie 1995 privind unele masuri de accelerare a procesului de restructurare a regiilor autonome si a societatilor comerciale cu capital majoritar de stat, de intarire a disciplinei financiare si de imbunatatire a decontarilor in economie.
    Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 8 octombrie 1996 in prezenta recurentei si a reprezentantului Ministerului Public, in absenta intimatei Banca Agricola - S.A. - Sucursala judeteana Bistrita-Nasaud, legal citata, si au fost consemnate in incheierea de la acea data, cand, avand nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amanat pronuntarea pentru data de 15 octombrie 1996 si apoi, la 29 octombrie 1996.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Decizia nr. 76 din 19 iunie 1996, Curtea Constitutionala a respins exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 13/1995.
    Pentru a pronunta aceasta solutie, Curtea a retinut, in esenta, urmatoarele:
    - regimul special de supraveghere economico-financiara, instituit de aceasta ordonanta pentru regiile autonome si societatile comerciale cu capital majoritar de stat care inregistreaza pierderi, fluxuri financiare negative, plati restante sau le lipsesc pietele de desfacere, nu incalca prevederile art. 41 alin. (1) din Constitutie, privind ocrotirea egala a proprietatii private indiferent de titular, asa cum se sustine in exceptia invocata;
    - daca s-ar declara neconstitutionala limitarea aplicarii ordonantei numai la agentii economici sus-mentionati - asa cum se cere prin exceptia ridicata - implicit regimul de supraveghere s-ar extinde la orice alt agent economic, ceea ce depaseste limitele controlului, intrucat Curtea ar indeplini functia unui legislator pozitiv.
    Impotriva acestei decizii, Societatea Comerciala "Agrocom" - S.A. Bistrita a declarat, in termen legal, recurs motivat, in esenta, cu aceleasi considerente expuse in prima instanta si anume:
    a) limitarea avantajelor legate de regimul de supraveghere economico-financiara doar la regiile autonome si la societatile cu capital majoritar de stat incalca principiul ocrotirii egale a proprietatii indiferent de titular, prevazut de art. 41 alin. (2) din Constitutie;
    b) decizia recurata se refera la "agentii economici cu capital de stat", or, Ordonanta Guvernului nr. 13/1995 are in vedere si societatile comerciale cu capital majoritar de stat;
    c) intrucat Ordonanta Guvernului nr. 13/1995 se refera la societatile comerciale cu capital majoritar de stat, implicit de prevederile ei beneficiaza actionarii privati minoritari ai acestor societati, ceea ce este contrar ocrotirii egale a proprietatii acestora cu aceea a actionarilor din societatile cu capital integral privat;
    d) prin exceptie s-a urmarit eliminarea circumstantierii prevazute la art. 2 din ordonanta, referitoare la aplicarea regimului pe care il instituie numai la agenti economici cu capital de stat, ceea ce nu are semnificatia unei exceptii prin omisiune.
    "In completarea probatoriului" aflat la dosarul cauzei, recurentul depune articolul "Inca o ordonanta pentru iertarea de datorii a regiilor", publicat in ziarul "Adevarul" nr. 1.963 din 4 septembrie 1996, articol ce ar dovedi ca discriminarea fata de agentii economici cu capital privat, introdusa prin Ordonanta Guvernului nr. 13/1995, este perceputa ca atare de opinia publica si in care se contrapune acestui act normativ Ordonanta Guvernului nr. 13/1996 care "se aplica tuturor debitorilor persoane fizice si juridice, indiferent de forma de proprietate".

    CURTEA,
examinand decizia atacata in raport cu motivele de recurs invocate, cu prevederile Constitutiei, ale Ordonantei Guvernului nr. 13/1995 si ale Legii nr. 47/1992 si vazand concluziile recurentului si ale reprezentantului Ministerului Public, retine urmatoarele:
    Guvernul, prin Ordonanta nr. 13/1995, a stabilit unele masuri pentru accelerarea procesului de restructurare a regiilor autonome si a societatilor comerciale cu capital majoritar de stat. In esenta, prin aceasta ordonanta se instituie un regim special de supraveghere economico-financiara pentru regiile autonome si pentru societatile comerciale in care statul detine capitalul majoritar si care inregistreaza pierderi, fluxuri financiare negative, plati restante sau care nu au piete de desfacere, in scopul realizarii unui flux financiar pozitiv, reducerii si eliminarii platilor restante si incasarii creantelor, desfasurarii unor activitati profitabile si reducerii solicitarilor privind finantarea din fonduri publice.
    Ordonanta stabileste ca regiile autonome si societatile comerciale cu capital majoritar de stat aflate in regimul de supraveghere economico-financiara sunt obligate sa elaboreze programe de restructurare si redresare financiara si dispune ca acestea sa realizeze, prin conciliere intre ele, restructurarea datoriilor restante pe calea reesalonarii, reducerii sau anularii. De asemenea, se prevede ca bancile comerciale cu capital majoritar de stat, la cererea agentilor economici sus-amintiti, vor proceda la reesalonarea creditelor restante, acestora acordandu-li-se si posibilitatea de a beneficia de noi credite bancare garantate de Ministerul Finantelor. Ordonanta abiliteaza Ministerul Finantelor si consiliile locale si judetene sa acorde, la cerere si in anumite conditii, regiilor autonome si societatilor comerciale cu capital majoritar de stat, amanari si reesalonari la plata impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat si bugetelor locale, precum si amanari, esalonari, reduceri si scutiri de majorari de intarziere calculate pentru neplata in termen a acestora.
    Pentru aplicarea prevederilor ordonantei, Curtea dispune constituirea fondului de redresare financiara la dispozitia Guvernului pentru acordarea unor facilitati personalului disponibilizat in urma aplicarii programelor de restructurare si redresare financiara si pentru acordarea de credite fara dobanda regiilor autonome si societatilor comerciale cu capital majoritar de stat, consumatori de energie electrica si gaze naturale, aflati in incapacitate de plata si care pot demonstra ca au luat toate masurile necesare pentru a-si imbunatati situatia financiara.
    Potrivit ordonantei, pierderile inregistrate de agentii economici, neacoperite pe seama profiturilor realizate, se lichideaza prin reducerea corespunzatoare a fondului de rezerva, a patrimoniului propriu al regiei autonome sau a capitalului social al societatii comerciale.
    Societatea Comerciala "Agrocom" - S.A. Bistrita, motivandu-si recursul, se refera exclusiv la art. 2, potrivit caruia: "In vederea accelerarii procesului de restructurare a regiilor autonome si a societatilor comerciale cu capital majoritar de stat, la propunerea ministerelor de resort si a consiliilor locale sau judetene, dupa caz, pentru regiile autonome, respectiv a Agentiei de Restructurare, cu avizul Fondului Proprietatii de Stat si al ministerelor pentru societatile comerciale cu capital majoritar de stat, Guvernul stabileste, prin hotarari, agentii economici pentru care se instituie regimul special de supraveghere economico-financiara.
    Acest regim se instituie pentru regiile autonome si societatile comerciale cu capital majoritar de stat care inregistreaza pierderi, fluxuri financiare negative, plati restante sau care nu au piata de desfacere pentru utilizarea corespunzatoare a capacitatilor de productie existente si a caror activitate afecteaza desfasurarea normala a proceselor din economie.
    Obiectivele regimului special de supraveghere economico-financiara sunt:
    a) realizarea unui flux financiar pozitiv;
    b) reducerea si, in final, eliminarea platilor restante si incasarea creantelor;
    c) desfasurarea unei activitati economice profitabile si reducerea solicitarilor privind finantarea din fonduri publice".
    In esenta, atat in motivarea exceptiei, cat si in recurs, se invoca numai facilitatile prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 13/1995 si nu regimul de supraveghere economico-financiara in ansamblul sau, care afecteaza grav exercitiul prerogativelor conferite proprietarului in exploatarea bunurilor ce ii apartin. De aceea, ceea ce ordonanta instituie este in principal un sistem de control si de substituire in atributele proprietarului a unor agenti guvernamentali - ministerele de resort, Agentia de Restructurare, Ministerul Finantelor etc. - in scopul elaborarii si executarii unor programe de restructurare si redresare economico-financiare a agentului economic avut in vedere, aprobate de Guvern, unele avantaje acordate in acest scop nefiind decat consecinte corespunzatoare. Regimul economico-financiar astfel instituit este, insa, de neconceput - asa cum s-a aratat in decizia recurata - fata de societatile comerciale cu capital privat, intrucat ar avea semnificatia unei ingerinte nejustificate in activitatea lor, capitalul social al societatilor respective nefiind de stat. Este semnificativ in acest sens ca in cadrul acestor masuri este si reducerea capitalului social si al patrimoniului agentului economic.
    Critica adusa deciziei recurate pentru ca se refera la "agentii economici cu capital de stat" si nu la agentii economici cu capital majoritar de stat, avuti in vedere de Ordonanta Guvernului nr. 13/1995, este pur speculativa, intrucat notiunile nu se exclud. In esenta, masurile de restructurare au ca obiectiv protectia capitalului de stat, ceea ce corespunde principiilor economiei de piata, potrivit carora cel care detine capitalul are rolul hotarator.
    De aceea masurile de supraveghere nu sunt contrare ocrotirii egale a dreptului de proprietate ci, dimpotriva, corespund prerogativelor acestuia, iar generalizarea lor si la agentii economici privati ar avea semnificatia unei etatizari a economiei.
    Referitor la sustinerea ca de prevederile ordonantei in discutie beneficiaza si actionarii privati minoritari in societatile comerciale cu capital majoritar de stat, este de observat ca ceea ce afecteaza regimul de supraveghere instituit prin Ordonanta Guvernului nr. 13/1995 este regimul de exploatare a proprietatii societatii, nu dreptul de proprietate asupra actiunilor, iar daca s-ar generaliza acest regim si asupra agentilor economici privati, intr-adevar prerogativele actionarilor, pe care acestia le exercita in cadrul adunarii generale a actionarilor, ar fi afectate. In fond, actionarii minoritari nu sunt beneficiarii masurilor respective, ci suporta consecintele lor, ca urmare a faptului ca intr-o societate capitalul majoritar decide. De aceea generalizarea regimului de supraveghere - asa cum se cere prin exceptie - este contrara principiului constitutional al garantarii dreptului de proprietate prevazut de art. 41 alin. (1) din Constitutie.
    Sustinerea ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 13/1995 nu ar avea semnificatia unei exceptii prin omisiune, asa cum retine decizia recurata, invocarea ei urmarind, in fapt, eliminarea circumstantierii avantajelor economico-financiare acordate de ordonanta numai la agentii economici cu capital majoritar de stat, nu poate fi primita, deoarece sensul acestei circumstantieri este tocmai eliminarea din campul reglementarii a celorlalti agenti economici, asa incat, daca ea ar fi inlaturata, generalizandu-se regimul ordonantei, s-ar modifica vointa expresa si indubitabila a legiuitorului astfel ca, in mod evident, Curtea ar indeplini functia unui legislator pozitiv.
    In legatura cu articolul din ziarul "Adevarul" comunicat "in completarea probatoriului" si cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 13/1996 la care acesta face referire, este de remarcat ca, potrivit art. 29 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constitutionala nu statueaza decat asupra problemelor de drept, iar ordonanta, cum de altfel si recurenta arata, nu abroga ordonanta anterioara, nr. 13/1995, referindu-se doar la amanarea platii majorarilor de intarziere, inclusiv a dobanzilor datorate statului de catre toate categoriile de debitori persoane juridice si persoane fizice, lucru irelevant pentru solutionarea recursului de fata.
    Comparand prevederile Ordonantei Guvernului nr. 13/1995 cu cele ale Ordonantei Guvernului nr. 13/1996, se poate constata ca:
    - stabilesc masuri aplicabile in ani diferiti (1995 si 1996) pentru situatii din ani diferiti (1994 si 1995) si, in principal, pentru categorii diferite de debitori ai statului;
    - finalitatea emiterii celor doua ordonante difera, de la instituirea unui regim special de supraveghere economico-financiara pentru anumiti agenti economici, prima, la acordarea unor inlesniri referitoare la majorarile de intarziere datorate de toti debitorii statului, cea de-a doua.
    In esenta, atat prin exceptia invocata, cat si prin recursul formulat, ceea ce urmareste autorul lor este sa beneficieze de unele avantaje prevazute in Ordonanta Guvernului nr. 13/1995, omitand insa ca ele sunt consecinta unui regim de supraveghere economico-financiara, ca expresie a interventionismului de stat in economie, si ca acest regim este incompatibil cu principiul garantarii proprietatii agentilor economici cu capital privat. Deci ceea ce omite contestatorul este ca nu poate beneficia de avantaje fara a suporta rigorile regimului de supraveghere care, in substanta sa, nu este un regim de ocrotire a proprietatii, ci de control in interesul capitalului de stat, acolo unde el este unic sau majoritar.

    Pentru motivele aratate si vazand dispozitiile art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si ale art. 13 alin. (i) lit. A.c), ale art. 25 si 26 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge recursul declarat de Societatea Comerciala "Agrocom" - S.A. Bistrita impotriva Deciziei Curtii Constitutionale nr. 76 din 19 iunie 1996.
    Definitiva.
    Pronuntata in sedinta publica din 29 octombrie 1996.

              PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
                  prof. univ. dr. IOAN MURARU

                              Magistrat asistent,
                              Valer Vasilie Bica