DECIZIE Nr.
168 din 28 februarie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 94 alin. 3 din Codul familiei
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 269 din 24 martie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Antonia Constantin - procuror
Irina Loredana Lăpădat - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 94 din Codul familiei, excepţie
ridicată de Georgeta Camelia Şucu în Dosarul nr. 3. 661/2005 al Judecătoriei
Ploieşti.
La apelul nominal răspunde autoarea excepţiei, prin
avocat, cu delegaţie la dosar, lipsind celelalte părţi. Procedura de citare a
fost legal îndeplinită.
Având cuvântul, reprezentantul autoarei excepţiei
solicită admiterea acesteia, arătând că limitarea întreţinerii datorate de
către părinte sau de către adoptator la o cotă procentuală din veniturile de
muncă ale acestora contravine dispoziţiilor art. 48 din Constituţie şi este
anacronică faţă de actuala realitate socială, în care astfel de debitori pot
realiza şi alte categorii de venituri, în afara celor din muncă.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenţa în
materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 31 octombrie 2005, pronunţată în
Dosarul nr. 3. 661/2005, Judecătoria Ploieşti a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 94 din Codul familiei, excepţie
ridicată de Georgeta Camelia Şucu.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că textul de lege criticat contravine dispoziţiilor art.
48 alin. (1) din Constituţie,
deoarece limitează plata obligaţiei de întreţinere ce incumbă părintelui doar la
veniturile din muncă ale acestuia, fiind nesocotit dreptul copilului la
educaţie şi instruire în cazul în care părintele realizează şi alte categorii
de venituri, precum cele provenite din chirii, dobânzi,
dividende.
Judecătoria Ploieşti apreciază
că excepţia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, în esenţă, cu motivarea
că veniturile din muncă ale debitorului includ atât veniturile din munca
prestată efectiv, cât şi orice alte venituri cu caracter de continuitate
realizate de părintele obligat la plată.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstitutionalitate.
Guvernul consideră că
motivarea excepţiei de neconstitutionalitate se referă la o problemă de
interpretare şi aplicare a textului de lege criticat.
Avocatul Poporului apreciază
că prevederile legale criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului,
dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi
Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din
Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr.
47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstitutionalitate.
Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepţiei îl
reprezintă prevederile art. 94 din Codul familiei, însă din motivarea acesteia
rezultă că excepţia de neconstituţionalitate priveşte numai alin. 3 al acestui
articol, astfel încât Curtea urmează să se pronunţe asupra acestui text de
lege, potrivit căruia: „Când întreţinerea este datorată de părinte sau de cel
care înfiază, ea se stabileşte până la o pătrime din câştigul său din muncă
pentru un copil, o treime pentru doi copii şi o jumătate pentru trei sau mai
mulţi copii. " In opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate
prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 48 alin. (1) din
Constituţie, referitoare la principiul egalităţii între soţi şi la drepturile
şi îndatoririle părinteşti.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine următoarele:
Prevederile art. 94 alin. 3 din Codul familiei
stabilesc cuantumul întreţinerii datorate copilului minor de către părintele
firesc sau de către adoptator sub forma unor cote procentuale ce variază în
funcţie de numărul copiilor beneficiari. Astfel, legiuitorul a stabilit un
plafon maxim din câştigul din muncă, datorat ca pensie de întreţinere pentru
copilul minor, pentru a nu-l lipsi nici pe debitorul obligaţiei de mijloacele
necesare traiului.
Aşa cum a statuat Curtea Constituţională prin Decizia nr.
327 din 14 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 866 din 22 septembrie 2004, art. 94 alin. 3 din Codul familiei nu
instituie nici o interdicţie
formală în ceea ce priveşte raportarea pensiei de întreţinere şi la alte
venituri decât cele din muncă. Dimpotrivă, prevederile art. 94 alin. 3 din
Codul familiei îşi găsesc aplicare numai în cazul în care pensia de întreţinere
este stabilită prin raportare exclusiv la câştigul din muncă al debitorului
obligaţiei, nu şi în cazul în care acesta din urmă realizează şi alte categorii
de venituri. Aceasta deoarece, potrivit art. 94 alin. (1) din Codul familiei,
„Intreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu
mijloacele celui ce urmează a o plăti". Acest text de lege reprezintă
regula generală a determinării cuantumului întreţinerii, aplicabilă în situaţia
în care debitorul obligaţiei de întreţinere are şi alte surse de venituri în
afara câştigului din muncă, iar alin. 3 al art. 94 este o normă specială ce determină
plafonul maxim al întreţinerii pentru cazul în care executarea obligaţiei se
face exclusiv asupra câştigului din muncă al părintelui.
Cele statuate în decizia menţionată îşi menţin
valabilitatea şi în prezenta cauză, deoarece nu au intervenit elemente noi, de
natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
Curtea constată astfel că prevederea legală criticată
este în deplin acord cu dispoziţiile art. 48 alin. (1) din Legea fundamentală,
referitoare la îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi
instruirea copiilor, contribuind pe deplin la realizarea protecţiei familiei.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 94 alin. 3 din Codul familiei, excepţie ridicată de Georgeta
Camelia Şucu în Dosarul nr. 3. 661/2005 al Judecătoriei Ploieşti. Definitivă şi
general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 februarie
2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Lăpădat