Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 alin. (6) din Legea concurenţei nr. 21/1996, excepţie ridicată de Camera Notarilor Publici Suceava, în Dosarul nr. 632/39/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 106D/2016.2. La apelul nominal răspunde, pentru partea Consiliul Concurenţei, inspector de concurenţă Oana Gomboş, cu delegaţie depusă la dosar, lipsind autorul excepţiei de neconstituţionalitate. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 220D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5, art. 36, art. 37, art. 38 şi art. 36 alin. (6) din Legea concurenţei nr. 21/1996, excepţie ridicată de Camera Notarilor Publici Suceava, în Dosarul nr. 717/39/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.4. La apelul nominal răspunde, pentru partea Consiliul Concurenţei, inspector de concurenţă Oana Gomboş, cu delegaţie depusă la dosar, lipsind autorul excepţiei de neconstituţionalitate. Procedura de citare este legal îndeplinită.5. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, pune în discuţie, din oficiu, conexarea acestora. Partea prezentă şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 220D/2016 la Dosarul nr. 106D/2016, care este primul înregistrat.6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantei Consiliului Concurenţei, care susţine, în esenţă, că excepţia de neconstituţionalitate a art. 5 din Legea nr. 21/1996, astfel cum este formulată, se referă la o problemă de interpretare şi de aplicare a legii. De asemenea apreciază că dispoziţiile art. 36, art. 37 şi art. 38 din Legea nr. 21/1996 nu contravin prevederilor constituţionale invocate, întrucât puterile de inspecţie şi modul de exercitare al acestora nu pot fi considerate a se suprapune cu puterile de percheziţie, potrivit Codului de procedură penală. Depune note scrise.7. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca inadmisibilă, având în vedere faptul că aspectele invocate de autoarea excepţiei ţin de modul de interpretare şi aplicare a legii şi reprezintă atributul instanţei judecătoreşti, excedând controlului de constituţionalitate exercitat de către Curtea Constituţională.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:8. Prin sentinţele civile nr. 3.398 din 17 decembrie 2015 şi nr. 106 din 9 ianuarie 2016, pronunţate în dosarele nr. 632/39/2015 şi nr. 717/39/2015, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5, art. 36, art. 37, art. 38 şi art. 36 alin. (6) din Legea concurenţei nr. 21/1996. Excepţia a fost ridicată de Camera Notarilor Publici Suceava în cauze având ca obiect suspendarea, până la soluţionarea definitivă a cauzei, şi anularea unor acte administrative, respectiv ordinele prin care sa dispus declanşarea unei investigaţii de către Consiliul Concurenţei.9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că art. 5 din Legea nr. 21/1996 contravine art. 115 alin. (1) şi (2) şi art. 116 din Constituţie, întrucât prin interpretarea şi aplicarea acestei norme, în mod neconstituţional, Consiliul Concurenţei verifică activitatea notarilor. De asemenea, în opinia sa, art. 36, art. 37 şi art. 38 din Legea concurenţei nr. 21/1996 contravin normelor din Legea fundamentală cuprinse în art. 131 alin. (1) şi (2), deoarece Consiliul Concurenţei nu poate exercita atribuţiile Ministerului Public, cu atât mai mult cu cât în art. 55 din Codul de procedură penală sunt menţionate organele judiciare, altele decât parchetele care au atribuţii de percheziţii, ridicări de acte, audieri etc.10. În final, autoarea excepţiei susţine că legea aplicabilă litigiului este Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi „nicidecum o altă lege, care modifică această lege ordinară, aşa cum face Legea nr. 21/1996, prin art. 36 alin. (6)".11. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 106D/2016, arată că punctul său de vedere este obligatoriu faţă de dispoziţiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, doar în măsura în care excepţia de neconstituţionalitate ar fi fost invocată din oficiu, pentru motivarea încheierii de învestire, iar în celelalte ipoteze instanţa are facultatea de a prezenta o opinie. Prin urmare, instanţa s-a limitat doar la justificarea admisibilităţii cererii de sesizare a Curţii Constituţionale.12. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, exprimându-şi opinia în Dosarul nr. 220D/2016, apreciază ca neîntemeiată excepţia, întrucât articolele din Constituţie invocate nu sunt incompatibile cu incidenţa în speţă a dispoziţiilor Legii nr. 21/1996 în activitatea notarilor publici.13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.14. Guvernul apreciază ca inadmisibilă excepţia invocată, având în vedere faptul că nemulţumirile autoarei excepţiei vizează legea aplicabilă în speţa dedusă judecăţii, care, în opinia sa, ar trebui să fie Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi nu Legea nr. 21/1996, care instituie derogări în privinţa competenţei materiale a instanţei care va soluţiona plângerea formulată împotriva ordinului de inspecţie.15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit actelor de sesizare, dispoziţiile art. 5, art. 36, art. 37, art. 38 şi art. 36 alin. (6) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată. Însă, se observă că, ulterior sesizării Curţii Constituţionale, Legea nr. 21/1996 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 29 februarie 2016, dându-se textelor o nouă numerotare, normele de lege supuse controlului de constituţionalitate regăsindu-se la art. 5, art. 38, art. 39 şi art. 40 din Legea nr. 21/1996. În aceste condiţii, Curtea reţine că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 5, art. 38, art. 39 şi art. 40 din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 29 februarie 2016. Dispoziţiile de lege criticate reglementează: tipuri de interdicţii şi excepţii de la acestea referitoare la înţelegeri sau categorii de înţelegeri, decizii şi practici concertate între întreprinderi sau asociaţii de întreprinderi - art. 5, puterile de inspecţie ale inspectorilor de concurenţă pentru investigarea încălcării prevederilor legii, ordinul de inspecţie şi procedura de desfăşurare a acesteia - art. 38-39 şi procedura de soluţionarea a cererii de autorizare judiciară a inspecţiei şi calea de atac prevăzută de lege împotriva încheierii - art. 40.18. În opinia autoarei excepţiei, dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor din Constituţie cuprinse în art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 115 alin. (1) şi (2) privind delegarea legislativă, art. 116 referitor la structura administraţiei publice centrale de specialitate şi art. 131 alin. (1) şi (2) potrivit căruia, în activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept şi îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, din motivarea acesteia, rezultă că autoarea este nemulţumită de interpretarea dată textelor de lege criticate de către Consiliul Concurenţei, întrucât, în opinia sa, dispoziţiile Legii nr. 21/1996 nu sunt aplicabile activităţii notariale.20. Or, Curtea constată că aceste aspecte nu constituie veritabile critici de neconstituţionalitate a normelor menţionate, ci vizează interpretarea şi aplicarea legii la cazul dedus judecăţii, ceea ce nu este de competenţa Curţii Constituţionale care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, se pronunţă „numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată [...]" şi, ca atare, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă.21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5, art. 38, art. 39 şi art. 40 din Legea concurenţei nr. 21/1996, excepţie ridicată de Camera Notarilor Publici Suceava, în dosarele nr. 632/39/2015 şi nr. 717/39/2015 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 21 martie 2017.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEprof. univ. dr. VALER DORNEANUMagistrat-asistent,Bianca Drăghici