Decizia Nr.178 din 19.03.2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 114 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 336 din 18 mai 2015

Augustin Zegrean	- preşedinte
Valer Dorneanu	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Daniel-Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Puskás Valentin Zoltán	- judecător
Simona-Maya Teodoroiu	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Patricia Marilena Ionea	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 114 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Marian Iorga în Dosarul nr. 7.719/63/2014 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1288D/2014.2. La apelul nominal lipsesc autorul excepţiei şi partea Casa Judeţeană de Pensii Dolj, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 20 noiembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 7.719/63/2014, Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 114 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.5. Excepţia a fost ridicată de Marian Iorga cu prilejul soluţionării unei acţiuni privind drepturi de asigurări sociale.6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate sunt discriminatorii, creând o diferenţă nejustificată de tratament juridic între consilierii locali sau judeţeni şi membrii comitetului executiv al unei asociaţii de proprietari din perspectiva dreptului pensionarului de invaliditate de a cumula pensia cu alte venituri. În acest sens, arată că, asemenea consilierilor locali sau judeţeni, persoana care face parte din comitetul executiv al asociaţiei de proprietari a fost aleasă prin vot, emite decizii care se referă la o colectivitate şi este mandatată prin vot.7. Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.8. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 114 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, dispoziţii potrivit cărora: „(1) În sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze: [...] e) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, se regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni.“12. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor.13. Examinând excepţia de constituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate în raport cu aceleaşi prevederi constituţionale. Astfel, prin Decizia nr. 653 din 11 noiembrie 2014, paragraful 21, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 13 ianuarie 2015, Curtea, făcând trimitere la jurisprundenţa sa, a arătat că „«art. 16 alin. (1) din Constituţie impune legiuitorului instituirea unui tratament juridic identic pentru situaţii obiectiv identice, împrejurări diferite, care plasează diferitele categorii de persoane în situaţii obiectiv diferite, justifică însă, iar uneori chiar impun instituirea unui tratament juridic diferit, fără ca prin aceasta să se aducă vreo atingere principiului egalităţii în drepturi.» Curtea a amintit că «în sistemul public de pensii există mai multe categorii socioprofesionale care se bucură de un regim juridic mai favorabil în ceea ce priveşte calculul pensiilor, fără ca aceasta să aibă semnificaţia unei discriminări.» În ceea ce priveşte textul de lege criticat, Curtea a reţinut că justificarea instituirii unui tratament juridic diferit pentru consilierii locali sau judeţeni se regăseşte în expunerea de motive a Legii nr. 209/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 385 din 9 iunie 2009, care a introdus această soluţie legislativă în cuprinsul art. 94 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, prevăzând că «pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective: [...] pensionarii de invaliditate care exercită funcţia de consilier local sau consilier judeţean.» Cu acel prilej, legiuitorul a arătat că activitatea desfăşurată de un consilier nu poate fi asimilată cu activitatea desfăşurată de o persoană încadrată în muncă, deoarece prestaţia consilierilor în folosul comunităţii nu are caracter permanent, specific contractelor de muncă, aceasta manifestându-se sub forma participării la şedinţele de consiliu şi comisii de specialitate, care au loc o dată sau de două ori pe lună, însumând câteva ore. De asemenea, o astfel de asimilare ar îngrădi, într-un anumit sens, dreptul de a fi ales, întrucât ar afecta statutul de pensionar, determinat, în general, de condiţii obiective, independente de voinţa persoanei. Astfel, potenţialul ales este pus în situaţia de a opta între calitatea de consilier (reprezentant al comunităţii) şi calitatea de pensionar, fiind influenţat în opţiunea sa de repercusiunile pe care trebuie să le suporte.“14. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia deciziei amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.15. Cât priveşte susţinerea autorului prezentei excepţii de neconstituţionalitate potrivit căreia, în calitate de membru al comitetului executiv al unei asociaţii de proprietari s-ar situa întro situaţie asemănătoare celei în care se află consilierii locali sau judeţeni, ceea ce ar impune un tratament juridic identic, Curtea apreciază că această critică este lipsită de temei, întrucât ignoră un aspect esenţial ce deosebeşte categoriile de persoane comparate, anume că, în exercitarea mandatului lor, aleşii locali îndeplinesc o funcţie de autoritate publică, cu atribuţii şi responsabilităţi evident diferite de cele ce revin unui membru al comitetului executiv al asociaţiei de proprietari.16. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marian Iorga în Dosarul nr. 7.719/63/2014 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 114 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 19 martie 2015.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEAUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea