DECIZIE Nr. 225 din 3 iulie 2001
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 31 alin. 1
din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 593 din 20 septembrie 2001
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Gabriela Ghita - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 31 alin. 1 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata
de Adrian Gheorghita in Dosarul nr. 4.496/2000 al Tribunalului Bucuresti -
Sectia a III-a civila.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de
citare este legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public apreciaza ca textul criticat, fiind
preconstitutional, trebuie raportat la prevederile art. 150 alin. (1) din
Constitutie, referitoare la conflictul temporal de legi. Pe fond solicita
respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, intrucat apreciaza ca art. 31
alin. 1 din Codul de procedura civila nu contravine prevederilor art. 21 si 24
din Constitutie, privind accesul liber la justitie si dreptul la aparare.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 24 august 2000, pronuntata in Dosarul nr. 4.496/2000,
Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civila a sesizat Curtea Constitutionala
cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 alin. 1 din Codul
de procedura civila, exceptie ridicata de Adrian Gheorghita intr-o cauza avand
ca obiect stabilirea dreptului acestuia de a avea legaturi personale cu fiica
sa.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca textul
criticat, care "impiedica partile sa participe la dezbaterile asupra
recuzarii, incalca vadit dreptul la aparare garantat de art. 24 alin. (1) din
Constitutia Romaniei si ingradeste accesul liber la justitie, contrar art. 21
alin. (2) din Constitutie."
Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civila, exprimandu-si opinia,
apreciaza ca "dispozitiile art. 31 alin. 1 din Codul de procedura civila
este in vigoare, nefiind abrogata implicit sau explicit de nici un act
normativ" si, in consecinta, produce efecte si dupa intrarea in vigoare a
Constitutiei. Se mai arata ca "referitor la exceptia invocata, Tribunalul
apreciaza ca aceasta este fondata, motivat de dispozitiile art. 24 alin. (1) si
(2) din Constitutia Romaniei care prevad accesul liber la justitie al
cetatenilor, cu respectarea tuturor drepturilor si garantiilor procesuale,
nefiind afectate de judecarea in camera de consiliu, a cererii de recuzare a
judecatorului, fara citarea partilor."
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate este neintemeiata, aratand, in esenta, ca
"dispozitiile criticate nu afecteaza drepturile constitutionale mentionate
in motivarea exceptiei".
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit de judecatorul-raportor si concluziile procurorului, dispozitiile
legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile
Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1),
ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, asa cum rezulta din incheierea
de sesizare si din motivarea formulata de autorul acesteia, il constituie dispozitiile
art. 31 alin. 1 din Codul de procedura civila, potrivit carora "Instanta
decide asupra recuzarii, in camera de consiliu, fara prezenta partilor si
ascultand pe judecatorul recuzat numai daca gaseste de cuviinta".
Se sustine ca aceste dispozitii de lege incalca prevederile constitutionale
ale art. 21 alin. (1) si ale art. 24 alin. (2), care prevad:
Art. 21 alin. (1)
"Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor,
a libertatilor si a intereselor sale legitime.";
Art. 24 alin. (2)
"In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un
avocat, ales sau numit din oficiu."
Totodata, in esenta, prin notele scrise depuse la dosar autorul exceptiei
de neconstitutionalitate solicita Curtii Constitutionale sa dispuna
"completarea actului de sesizare, a raportului si a obiectului Dosarului
nr. 93C/2001, astfel incat sa se refere explicit la obiectia de
neconstitutionalitate materiala; calificarea neconstitutionalitatii formale ca
lipsita de interes in conditii de neconstitutionalitate materiala; cercetarea
prealabila a competentei Curtii in raport cu cauza de neconstitutionalitate
materiala, care consta in aceea ca statul roman nu este fondat in fapt pe
Constitutia Romaniei, ci pe doctrina stalinista de lichidare a opozantilor prin
inscenari judiciare (de drept comun); declinarea competentei Curtii in raport
cu obiectia de neconstitutionalitate materiala in favoarea autoritatilor cu
competenta politica si executiva: Parlamentul, Presedintele si Guvernul
Romaniei".
Examinand exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 31 alin. 1
din Codul de procedura civila, Curtea Constitutionala constata ca aceasta este
neintemeiata si, in consecinta, urmeaza sa fie respinsa.
I. In legatura cu incidenta dispozitiilor constitutionale ale art. 150
alin. (1), potrivit carora "Legile si toate celelalte acte normative raman
in vigoare, in masura in care ele nu contravin prezentei Constitutii",
Curtea Constitutionala constata ca ulterior intrarii in vigoare a Constitutiei
Codul de procedura civila a fost modificat expres prin mai multe acte
normative, de exemplu, prin legile nr. 104/1992, nr. 65/1993, nr. 7/1996 si nr.
99/1999, precum si prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2001. Rezulta
ca in caz de contradictie cu o dispozitie constitutionala nu se pune problema
aplicarii art. 150 alin. (1) din Constitutie, ci a controlului legitimitatii
constitutionale a prevederilor acestui act normativ.
In acest sens Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin mai multe decizii,
de exemplu, prin Decizia nr. 90 din 4 octombrie 1995, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 272 din 23 noiembrie 1995, si nu au
intervenit elemente noi de natura sa determine modificarea acestei
jurisprudente.
II. Analizand criticile formulate de autorul exceptiei, Curtea constata ca
art. 31 alin. 1 din Codul de procedura civila, care stabileste ca instanta
decide asupra recuzarii, in camera de consiliu, fara prezenta partilor, nu
incalca dreptul la aparare garantat de art. 24 alin. (1) din Constitutie.
Aceasta deoarece judecarea cererii de recuzare nu vizeaza fondul cauzei si nu
presupune in mod necesar dezbateri contradictorii, ci instanta pronunta in
sedinta publica o incheiere asupra recuzarii. Prin aceasta reglementare
legiuitorul a avut in vedere instituirea unei proceduri simple si operative de
solutionare a acestei cereri.
Curtea nu poate retine nici sustinerea referitoare la incalcarea art. 21
alin. (2) din Constitutie, care interzice ingradirea prin lege a exercitarii
accesului la justitie, intrucat, potrivit art. 34 alin. (2) din Codul de
procedura civila, "Incheierea prin care s-a respins recuzarea se poate
ataca numai o data cu fondul", cu refacerea tuturor actelor si dovezilor
administrate la prima instanta, atunci cand, asa cum prevede alin. 3 al
aceluiasi articol din acelasi cod, "instanta superioara de fond constata
ca recuzarea a fost pe nedrept respinsa".
Asa fiind, Curtea urmeaza sa respinga exceptia de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 31 alin. 1 din Codul de procedura civila, prin raportare la
art. 21 alin. (2) si la art. 24 alin. (1) din Constitutie.
III. Prin notele scrise depuse la dosar autorul exceptiei, pe de o parte,
formuleaza unele consideratii personale de natura politica, iar pe de alta
parte, solicita Curtii Constitutionale sa isi "decline competenta in
raport cu obiectia de neconstitutionalitate materiala, in favoarea
autoritatilor cu competenta politica si executiva: Parlamentul, Presedintele si
Guvernul Romaniei".
Examinand aceste sustineri, Curtea constata ca potrivit art. 144 din
Constitutie, prin care se stabilesc atributiile Curtii Constitutionale, precum
si potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si
functionarea Curtii Constitutionale, republicata, aceasta [...] este unica
autoritate de jurisdictie constitutionala in Romania" si, in temeiul alin.
(2) al art. 3 din aceeasi lege, "este singura in drept sa hotarasca asupra
competentei sale". Rezulta ca solicitarea privind declinarea competentei
Curtii in favoarea autoritatilor mentionate de autorul exceptiei urmeaza sa fie
inlaturata.
Celelalte sustineri ale autorului exceptiei urmeaza, de asemenea, sa fie
inlaturate, intrucat acestea reprezinta de fapt consideratii personale de natura
politica, care, prin natura lor, exced competentei de solutionare a Curtii.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 31 alin. 1
din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Adrian Gheorghita in Dosarul
nr. 4.496/2000 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a civila.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 3 iulie 2001.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Gabriela Dragomirescu