DECIZIE   Nr. 253 din 15 iunie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 728 din 12 august 2004

    Ioan Vida              - presedinte
    Nicolae Cochinescu     - judecator
    Aspazia Cojocaru       - judecator
    Constantin Doldur      - judecator
    Acsinte Gaspar         - judecator
    Petre Ninosu           - judecator
    Ion Predescu           - judecator
    Serban Viorel Stanoiu  - judecator
    Aurelia Popa           - procuror
    Irina Loredana Lapadat - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, ridicata de apelantul Neacsu Munteanu in Dosarul nr. 3.275/2003 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civila.
    La apelul nominal raspunde autorul exceptiei Neacsu Munteanu, lipsind celelalte parti, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Magistratul-asistent informeaza completul de judecata ca la dosarul cauzei s-au depus note scrise de catre autorul exceptiei de neconstitutionalitate, prin care solicita admiterea acesteia.
    Cauza fiind in stare de judecata, presedintele acorda cuvantul pe fond.
    Autorul exceptiei de neconstitutionalitate solicita admiterea acesteia astfel cum a fost formulata.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neintemeiata, invocand in acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 11 martie 2004, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicata de apelantul Neacsu Munteanu in Dosarul nr. 3.275/2003.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia arata ca dispozitiile art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 incalca prevederile art. 21 si 44 din Constitutie, republicata, precum si prevederile art. 1 din Primul protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, prin raportare la art. 20 din Constitutie, republicata. In esenta, se sustine ca prin instituirea unui termen de prescriptie a actiunii in constatarea nulitatii absolute a actelor de instrainare a imobilelor ce cad sub incidenta Legii nr. 10/2001, inclusiv cele facute in cadrul procesului de privatizare, se aduce atingere dreptului de proprietate, prin aceea ca nu mai poate fi exercitata o actiune in constatarea nulitatii actului de instrainare a imobilului, datorita implinirii termenului de prescriptie, si se ingradeste liberul acces la justitie, prin imposibilitatea de a dovedi fraudarea legii ca urmare a incheierii unui act juridic nul absolut.
    Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civila considera exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata. In acest sens, arata ca textul de lege criticat nu incalca prevederile art. 1 din Primul protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, prin raportare la art. 20 din Constitutie, republicata, ci, dimpotriva, constituie o aplicare a acestora, prin aceea ca textul de lege criticat este in conformitate cu dreptul statelor de a adopta legi cu referire la situatia bunurilor persoanelor in acord cu interesul general. Nu sunt incalcate nici prevederile art. 21 si 44 din Constitutie, republicata, dat fiind ca liberul acces la justitie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se infaptuieste actul de justitie, legiuitorul avand competenta exclusiva de a stabili regulile de desfasurare a procesului.
    In conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului, cu modificarile ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al acestei institutii cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Guvernul considera ca dispozitiile art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 nu contravin prevederilor constitutionale avute in vedere. Invoca in acest sens si jurisprudenta Curtii Constitutionale.
    Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Arata ca prin instituirea unui termen derogator de la dreptul comun, in care o persoana are posibilitatea de a se adresa instantei de judecata, nu este incalcat principiul constitutional al accesului la justitie. Nu poate fi retinuta nici incalcarea dreptului de proprietate, intrucat prevederile privind garantarea si ocrotirea proprietatii, potrivit art. 44 din Constitutie, republicata, se aplica numai dupa reconstituirea dreptului de proprietate, astfel incat dreptul fostului proprietar de a i se restitui imobilul se naste in viitor prin aplicarea dispozitiilor legale care ii reconstituie acest drept. In ceea ce priveste incalcarea art. 1 din Primul protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, raportat la art. 20 din Constitutie, republicata, arata ca nu exista neconcordante intre textul de lege criticat si reglementarea internationala; mai mult, potrivit art. 20 alin. (1) din Constitutie, republicata, "dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor, iar nu dispozitiile din legea interna, vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului".
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului si cel al Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, modificata si completata prin Legea nr. 232/2004, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei il constituie dispozitiile art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001, dispozitii care au urmatorul continut:
    - Art. 46 alin. (5): "Prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul la actiune se prescrie in termen de un an de la data intrarii in vigoare a prezentei legi."
    Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile constitutionale ale art. 20, 21 si 44 din Constitutie, republicata, care au urmatorul continut:
    - Art. 20: "(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.
    (2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.";
    - Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
    (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.
    (3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.
    (4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite.";
    - Art. 44: "(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
    (2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin lege organica, precum si prin mostenire legala.
    (3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire.
    (4) Sunt interzise nationalizarea sau orice alte masuri de trecere silita in proprietatea publica a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de alta natura discriminatorie a titularilor.
    (5) Pentru lucrari de interes general, autoritatea publica poate folosi subsolul oricarei proprietati imobiliare, cu obligatia de a despagubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor, precum si pentru alte daune imputabile autoritatii.
    (6) Despagubirile prevazute in alineatele (3) si (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, in caz de divergenta, prin justitie.
    (7) Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
    (8) Averea dobandita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al dobandirii se prezuma.
    (9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi confiscate numai in conditiile legii."
    De asemenea, sunt invocate ca fiind incalcate dispozitiile cuprinse in art. 1 din Primul protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care prevad:
    - "Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international.
    Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii, sau a amenzilor."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata urmatoarele: termenul de un an prevazut de textul de lege criticat a fost prelungit succesiv, cu cate trei luni, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 109/2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 460 din 13 august 2001, si prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 145/2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 720 din 12 noiembrie 2001. Sub aspectul criticat, Curtea retine ca textul de lege vizat de exceptie stabileste un termen special, derogatoriu de la dreptul comun, pentru prescrierea actiunii in constatarea nulitatii absolute. Aceasta solutie a legiuitorului este in deplina concordanta cu dispozitiile constitutionale cuprinse in art. 126 alin. (2), potrivit carora "Competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege". De altfel, in jurisprudenta Curtii Constitutionale (Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 1/1994) s-a retinut ca, pentru situatii deosebite, legiuitorul poate stabili reguli speciale de procedura, precum si modalitati de exercitare a drepturilor procesuale, astfel incat liberul acces la justitie sa nu fie incalcat.
    De altfel, dispozitiile art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 au mai facut obiectul controlului de constitutionalitate, prin raportare, intre alte dispozitii constitutionale, si la dispozitiile art. 21. Astfel, prin Decizia nr. 296 din 8 iulie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 577 din 12 august 2003, s-a retinut ca "imprescriptibilitatea, consfintita cu titlu de principiu in legislatia civila, nu este consacrata ca atare in Constitutie. Asa fiind, legiuitorul poate, in considerarea unor ratiuni majore, sa deroge de la acest principiu, asa cum a procedat prin norma dedusa controlului, fara a indreptati calificarea reglementarii respective ca fiind neconstitutionala". Cele statuate in decizia mentionata isi mentin valabilitatea si in prezenta cauza, intrucat nu au intervenit imprejurari noi de natura a determina o reconsiderare a jurisprudentei Curtii.
    Curtea mai retine ca exercitarea unui drept de catre titularul sau nu poate avea loc decat cu respectarea anumitor exigente legale, intre care si stabilirea unor termene, dupa a caror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibila. Din aceasta perspectiva, nu pot fi retinute sustinerile autorului exceptiei referitoare la incalcarea dreptului de proprietate, prin imposibilitatea de a exercita o actiune in constatarea nulitatii actului de instrainare a imobilului, datorita implinirii termenului de prescriptie. Mai mult, dispozitiile legale criticate sunt in concordanta si cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului referitoare la dreptul de acces la justitie. Astfel, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat, in cauza "Golder contra Regatului Unit", 1975, ca "dreptul de acces la tribunale nu este un drept absolut", precum si ca "exista posibilitatea limitarilor implicit admise chiar in afara limitelor care circumscriu continutul oricarui drept".
    In ceea ce priveste critica referitoare la incalcarea art. 44 din Legea fundamentala, Curtea retine ca dreptul de proprietate nu poate fi exercitat decat cu respectarea tuturor reglementarilor legale care ii determina continutul si limitele. Din aceasta perspectiva, prevederile legale criticate sunt in deplina concordanta cu dispozitiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, republicata, potrivit carora "(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege".

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.d) si al art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, modificata si completata prin Legea nr. 232/2004,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicata de Neacsu Munteanu in Dosarul nr. 3.275/2003 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civila.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 15 iunie 2004.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Irina Loredana Lapadat