HOTARARE Nr. 2151 din 30 noiembrie 2004
privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone*)
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 38 din 12 ianuarie 2005
*) Hotararea este reprodusa in facsimil.
In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 8
alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 236 din 24 noiembrie 2000
privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei
si faunei salbatice, aprobata prin Legea nr. 462 din 18 iulie 2001,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
Art. 1
(1) Se instituie regimul de arie naturala protejata si se aproba incadrarea
in categoriile de management corespunzatoare, pentru urmatoarele situri:
Nr. Arie naturala protejata Suprafata Judet Nr. aviz
(ha) CMN
I. rezervatii stiintifice:
I.1. Pestera Rasuflatoarei (Parcul 1,1 Caras-Severin Cj
302/04.11.2003
National Semenic Cheile B 920/07.06.2004
Carasului)
I.2. Pestera Liliecilor 6 Suceava Cj
229/23.12.2002
II. parcuri nationale:
II.1. Buila - Vanturarita 4.186 Valcea B 903/21.04.2004
III. monumente ale naturii:
III.1. Pestera Smeilor de la Onceasa 0,5 Bihor
203/dm/14.05.2004
(Parcul Natural Apuseni)
III.2. Padurea Alexeni 37 Ialomita Cj
102/22.03.2004
III.3. Pestera Magurici 1 Salaj Cj
128/27.03.2003
IV. rezervatii naturale:
IV.1. Prundul Mare (Parcul Natural 558 Arad
218/dm/12.05.2004
Lunca Muresului)
IV.2. Golul alpin Valea Rea - Zarna 6.480 Arges
228/dm/14.05.2004
IV.3. Magura - Nucsoara 15,8 Arges
229/dm/14.05.2004
IV.4. Lacul lui Barca 12,4 Arges Cj 94/19.03.2003
IV.5. Magura - Targu Ocna 89,70 Bacau Cj 64/19.03.2003
IV.6. Lacul Balatau 4,83 Bacau Cj
191/13.06.2003
IV.7. Bucias 471 Bacau Cj 60/19.03.2003
IV.8. Nemira 3491,2 Bacau Cj
227/23.07.2003
IV.9. Complexul Carstic din Valea 168 Bihor
231/dm/14.05.2004
Ponorului (Parcul Natural
Apuseni)
IV.10. Sistemul carstic Pestera 45 Bihor 232/dm/14.05.2004
Cerbului - Avenul cu Vaca
(Parcul Natural Apuseni)
IV.11. Holbav 4,1 Brasov B 317/09.05.2002
B 854/17.03.2004
IV.12. Pestera Comana 42 Brasov B 867/22.03.2004
IV.13. Pestera cu Apa din Valea 3,2 Caras-Severin B 833/05.03.2004
Polevii (Parcul Natural
Portile de Fier)
IV.14. Dancioanea 337 Caras-Severin B 897/15.04.2004
IV.15. Pestera Exploratorii 85 15 Caras-Severin B 832/05.03.2004
(Parcul National Semenic
Cheile Carasului)
IV.16. Padurea Plesu 1.980 Caras-Severin B 855/17.03.2004
IV.17. Rusca Montana 604 Caras-Severin Cj
133/27.03.2003
IV.18. Dealul Caraula 123 Caras-Severin
315/Cj/09.07.2004
IV.19. Ostrovul Soimul 20,1 Calarasi
332/Cj/23.12.2003
IV.20. Ostrovul Haralambie 45 Calarasi
334/Cj/23.12.2003
IV.21. Ostrovul Ciocanesti 207 Calarasi
333/Cj/23.12.2003
IV.22. Sic 505 Cluj B 958/24.06.2004
IV.23. Dealul cu fluturi 20 Cluj Cj
307/23.12.2002
IV.24. Celea Mare - Valea lui Ene 54 Constanta Cj
207/02.07.2003
IV.25. Padurea Cetate 62 Constanta Cj
208/02.07.2003
IV.26. Padurea Bratca 67 Constanta Cj
209/02.07.2003
IV.27. Lacul Oltina 2.290 Constanta Cj
210/02.07.2003
IV.28. Lacul Bugeac 1.434 Constanta Cj
211/02.07.2003
IV.29. Lacul Dunareni 703 Constanta Cj
212/02.07.2003
IV.30. Lacul Vederoasa 517 Constanta Cj
213/02.07.2003
IV.31. Dealul Ciocas - Dealul 977 Covasna, B 948/24.06.2004
Vitelului Brasov
IV.32. Valea Neajlovului 15 Dambovita Cj 63/19.03.2003
IV.33. Zaval 351,3 Dolj
195/dm/27.04.2004
IV.34. Padurea Canton Hatis 6,4 Ialomita Cj
174/23.05.2003
IV.35. Scheia 1 Iasi B 835/05.03.2004
IV.36. Paraul Pietrei - Bazga 0,5 Iasi B 836/05.03.2004
Raducaneni
IV.37. Pestera Izverna 2 Mehedinti B 834/05.03.2004
IV.38. Scaunul Domnului 50 Mures Cj
130/27.03.2003
IV.39. Seaca 815 Mures
212/dm/10.05.2004
IV.40. Lacul Cuejdel 114 Neamt 207/04.05.2004
IV.41. Codrul Secular Runc 57,60 Neamt Cj
282/23.12.2002
IV.42. Secu 776,7 Neamt 261/05.05.2002
IV.43. Valea Oltetului 900 Olt B 935/07.06.2004
IV.44. Padurea Resca 50 Olt B 934/07.06.2004
IV.45. Padurea Lapis 430,4 Salaj 206/04.05.2004
IV.46. Lacul Tatarilor 33 Sibiu B 982/15.07.2004
IV.47. Ostrovul Gasca 58 Teleorman B 843/17.03.2004
IV.48. Padurea Troianu 71 Teleorman B 842/17.03.2004
IV.49. Padurea Babadag - Codru 618 Tulcea B 598/23.06.2003
IV.50. Lacul Traian 326 Tulcea B 599/23.06.2003
IV.51. Muchiile Cernei-Iaila 1.891 Tulcea B 601/23.06.2003
IV.52. Beidaud 1.121 Tulcea B 602/23.06.2003
IV.53. Valea Mahomencea 1.029 Tulcea B 605/23.06.2003
IV.54. Dealul Ghiunghiurmez 1.421 Tulcea B 606/23.06.2003
IV.55. Chervant - Priopcea 568 Tulcea B 607/23.06.2003
IV.56. Calugaru-Iancina 130 Tulcea B 608/23.06.2003
IV.57. Muntele Consul 328 Tulcea B 600/23.06.2003
IV.58. Dealul Sarica 120 Tulcea B 609/23.06.2003
IV.59. Dealurile Bestepe 415 Tulcea B 604/23.06.2003
IV.60. Enisala 57 Tulcea B 603/23.06.2003
IV.61. Carasan-Teke 244 Tulcea B 610/23.06.2003
IV.62. Valea Ostrovului 71 Tulcea B 611/23.06.2003
IV.63. Uspenia 22 Tulcea Cj 119/27.03.2003
IV.64. Edirlen 32,8 Tulcea Cj
120/27.03.2003
IV.65. Casimcea 137 Tulcea Cj
121/27.03.2003
IV.66. Coltanii Mari 53 Tulcea Cj
122/27.03.2003
IV.67. Peceneaga 132 Tulcea Cj
123/27.03.2003
IV.68. Magurele 292 Tulcea Cj
125/27.03.2003
IV.69. Razboieni 41 Tulcea Cj
124/27.03.2003
IV.70. Dealul Deniztepe 305 Tulcea Cj
126/27.03.2003
IV.71. Dealul Mandresti 5 Tulcea Cj
127/27.03.2003
IV.72. Manastirea Cocos 4,6 Tulcea Cj
282/18.06.2004
IV.73. Seaca - Movileni 48 Vaslui 205/04.05.2004
IV.74. Poiana Muntioru 22 Vrancea B 191/09.05.2002
V. parcuri naturale:
V.1. Lunca Muresului 17.166 Arad, Timis B 424/14.03.2003
V.2. Lunca Joasa a Prutului 8.247 Galati 19/Cj/18.02.2003
Inferior
V.3. Comana 24.963 Giurgiu B 521/08.04.2003
V.4. Geoparcul Dinozaurilor Tara 102.392 Hunedoara
331/dm/26.07.2004
Hategului
V.5. Muntii Maramuresului 148.850 Maramures Cj
220/10.07.2003
V.6. Geoparcul Platoul Mehedinti 106.000 Mehedinti 204/04.05.2004
V.7. Putna-Vrancea 38.204 Vrancea B
1073/23.09.2004
VI. arii de protectie speciala
avifaunistica
VI.1. Padurea Lunca - colonie de 2 Arad Cj
216/02.07.2003
starci
VI.2. Padurea Socodor - colonie de 3 Arad Cj
215/02.07.2003
starci
VI.3. Lacul Bascov 162 Arges Cj 93/19.03.2003
VI.4. Lacul Lilieci 262 Bacau Cj
287/23.12.2002
VI.5. Lacul Bacau II 202 Bacau Cj
286/23.12.2002
VI.6. Lacul Galbeni 1.132 Bacau Cj
285/23.12.2002
VI.7. Lacul Racaciuni 2.004 Bacau Cj
288/23.12.2002
VI.8. Lacul Beresti 1.800 Bacau Cj
289/23.12.2002
VI.9. Lacul Stanca - Costesti 2.950 Botosani B 939/07.06.2004
VI.10. Complexul Piscicol Dumbravita 414 Brasov B 856/17.03.2004
Cj
300/23.12.2002
VI.11. Rotbav 42 Brasov 854/17.03.2004
300/23.12.2002
VI.12. Zona umeda Ostrov - Moldova 1.627 Caras-Severin Cj
265/27.08.2003
Veche (Parcul Natural Portile
de Fier)
VI.13. Zona umeda Insula Calinovat 24 Caras-Severin Cj
266/27.08.2003
(Parcul Natural Portile de
Fier)
VI.14. Divici - Pojejena (Parcul 498 Caras-Severin
251/dm/31.05.2004
Natural Portile de Fier)
VI.15. Iezerul Calarasi 2.877 Calarasi Cj 54/16.10.2000
VI.16. Lacul Fundata 510 Ialomita B 121/17.08.2001
VI.17. Lacul Amara 162 Ialomita Cj
298/23.12.2002
VI.18. Lacul Strachina 1.050 Ialomita Cj/297/23.12.2002
VI.19. Lacurile Bentu Mic - Bentu Mic 127 Ialomita Cj293/23.12.2002
Cotoi - Bentu Mare
VI.20. Lacul Pangarati 153 Neamt B 851/17.03.2004
VI.21. Lacul Vaduri 119 Neamt B 852/17.03.2004
VI.22. Lacul Strejesti 2.378 Olt, Valcea B 930/07.03.2004
VI.23. Lacul Slatina 645 Olt B 931/07.06.2004
VI.24. Lacul Izbiceni 1.095 Olt B 932/07.06.2004
VI.25. Iris - Malu Rosu 1.380 Olt 208/04.05.2004
VI.26. Helesteele de la Moftinu Mic 125 Satu Mare B 120/17.08.2001
VI.27. Balta Suhaia 1.455 Teleorman B 269/14.03.2002
334/dm/30.07.2004
(2) Se instituie regimul de arie naturala protejata pentru suprafete
adiacente si se aproba incadrarea in categoriile de management corespunzatoare,
pentru urmatoarele arii naturale protejate:
Nr. Arie naturala protejata Suprafata Judet Nr. aviz
totala CMN
(ha)
VII. rezervatii naturale
VII.1. Perchiu 206 Bacau Cj
281/23.12.2002
VII.2. Izvorul Alb 21 Bacau Cj
192/13.06.2003
VII.3. Valea Legiilor 125 Cluj B 941/07.06.2004
VII.4. Cheile Turzii 324 Cluj B 940/07.06.2004
VII.5. Suatu 11,3 Cluj B 956/24.06.2004
VII.6. Fanatele Clujului - 97 Cluj B
957a/24.06.2004
"La Coparsaie"
VII.7. Fanatele Clujului - "La Craiu" 2,2 Cluj B
957b/24.06.2004
VII.8. Lacul Stiucilor 140 Cluj Cj
146/24.04.2003
VII.9. Mestecanisul Reci - Baltile de 2.020 Covasna B 694/02.10.2003
la Ozun - Sintionlunca
VII.10. Raul Tur 6.212 Satu Mare B 952/24.06.2004
VII.11. Rarau - Pietrele Doamnei 971 Suceava Cj
318/28.11.2003
VII.12. Cheile Lucavei 34 Suceava
252/dm/31.05.2004
VII.13. Tisita 2.726 Vrancea Cj
301/23.12.2002
VII.14. Lacul Negru 88 Vrancea B 825/07.06.2004
(3) Suprafetele ariilor naturale protejate pot fi corectate prin ordinul
ministrului autoritatii publice centrale care raspunde de mediu, cu avizul
Academiei Romane, in cazul utilizarii unor metode si aparate mai precise de
determinare a acestora.
Art. 2
(1) Parcurile nationale si naturale se delimiteaza conform anexei nr. 1,
sectiunea 1.
(2) Descrierea limitelor si a suprafetelor rezervatiilor stiintifice,
monumentelor naturii, rezervatiilor naturale si a ariilor de protectie speciala
avifaunistica este prezentata in anexa nr. 2.
(3) Anexele nr. 1 si 2 constituie baza pentru realizarea sistemului informational
al ariilor naturale protejate, sectiunea arii naturale protejate.
(4) Limitele ariilor naturale protejate, in format digital, ca vectori cu
referinta geografica, vor fi pusi la dispozitie de catre autoritatea publica
centrala care raspunde de mediu tuturor institutiilor si persoanelor
interesate, in cadrul sistemului informational al ariilor naturale protejate,
care va fi publicat prin intermediul paginii de Internet, in termen de 12 luni
de la intrarea in vigoare a prezentei hotarari.
(5) In termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei
hotarari, prin ordin al ministrului autoritatii publice centrale care raspunde
de mediu, cu avizul Academiei Romane se va stabili structura sistemului
informational al ariilor naturale protejate.
Art. 3
(1) Se aproba zonarea interioara a parcurilor nationale si naturale din
punct de vedere al necesitatii de conservare a diversitatii biologice, prin
delimitarea zonelor de conservare speciala, conform anexei nr. 1, sectiunea 1.
(2) Zonarea interioara a parcurilor nationale si naturale se poate modifica
de catre autoritatea publica centrala care raspunde de mediu, in colaborare cu
autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura si autoritatea
publica centrala care raspunde de ape, cu avizul Academiei Romane, prin ordin
comun al ministrilor;
(3) Zonarea interioara a Parcului Natural Comana, Geoparcului Dinozaurilor
Tara Hategului si Geoparcului Platoul Mehedinti se va stabili de catre
autoritatea publica centrala care raspunde de mediu, in colaborare cu
autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura si autoritatea
publica centrala care raspunde de ape, cu avizul Academiei Romane, prin ordin
comun al ministrilor, in termen de cel mult 9 luni de la intrarea in vigoare a
prezentei hotarari; pana la stabilirea zonarii interioare a parcurilor naturale
Comana, Geoparcul Dinozaurilor Tara Hategului si Geoparcul Platoul Mehedinti
ariile naturale protejate din interiorul acestora vor avea regim de zone
speciale de conservare, inclusiv Balta Comana din cadrul Parcului Natural
Comana.
(4) Pana la aprobarea planurilor de management ale parcurilor nationale si
naturale, care vor reglementa in amanunt regimul de protectie si zonarea
detaliata, in zonele de conservare speciala, se interzic orice forme de
exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum si orice forme de
folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protectie si/sau de
conservare.
(5) Prin exceptie de la prevederile alin. (4), in zonele de conservare
speciala, in afara perimetrelor rezervatiilor stiintifice cu regim strict de
protectie se pot desfasura urmatoarele activitati:
a) de natura stiintifica si educativa;
b) turismul controlat;
c) utilizarea rationala a pajistilor pentru cosit si/sau pasunat numai cu
animalele domestice proprietatea membrilor comunitatilor ce detin pasuni in
interiorul parcului, pe suprafetele, in perioadele si cu speciile si efectivele
aprobate de administratia parcului, astfel incat sa nu fie afectate habitatele
naturale si speciile de flora si fauna prezente in zona de conservare speciala;
d) localizarea si stingerea operativa a incendiilor;
e) interventiile pentru mentinerea habitatelor in vederea protejarii
anumitor specii, grupuri de specii sau comunitati biotice care constituie
obiectul protectiei, in urma aprobarii de catre autoritatea publica centrala
care raspunde de silvicultura si autoritatea publica centrala care raspunde de
mediu a planului de actiune provizoriu elaborat in acest scop de consiliul
stiintific al parcului si valabil pana la intrarea in vigoare a planului de
management;
f) interventiile in scopul protectiei si mentinerii ecosistemelor naturale
si reabilitarii unor ecosisteme necorespunzatoare sau degradate, la propunerea
consiliului stiintific al parcului, in urma aprobarii de catre autoritatea
publica centrala care raspunde de silvicultura si autoritatea publica care
raspunde de mediu;
g) actiunile de inlaturare a efectelor unor calamitati, in baza aprobarii
autoritatilor publice centrale care raspund de silvicultura, autoritatea
publica centrala care raspunde de mediu si autoritatea publica centrala care
raspunde de ape, la propunerea consiliului stiintific al parcului;
h) actiunile de prevenire a inmultirii in masa a daunatorilor forestieri si
de monitorizare a acestora, cu avizul consiliului stiintific al parcului.
(6) Pana la aprobarea planului de management pentru fiecare parc national
si natural, in suprafetele situate in afara zonelor de conservare speciala se
pot desfasura urmatoarele activitati:
a) activitatile prevazute la art. 3 alin. (5);
b) activitati traditionale de utilizare a unor resurse regenerabile in
limita capacitatii productive si de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu
impact redus, precum recoltarea de fructe de padure, de ciuperci si de plante
medicinale, cu respectarea normativelor in vigoare. Acestea se pot desfasura
numai de catre persoanele fizice si juridice care detin terenuri in interiorul
parcului sau de comunitatile locale, cu aprobarea administratiei parcului;
c) lucrari de ingrijire si conducere a arboretelor tinere, lucrari de
conservare si lucrari de igienizare;
d) aplicarea de tratamente cu grad mare de intensivitate, care promoveaza
regenerarea pe cale naturala a arboretelor. Tratamentele aplicate pot fi
reprezentate de: tratamentul taierilor de transformare spre gradinarit,
tratamentul taierilor gradinarite si cvasigradinarite, tratamentul taierilor
progresive cu perioada lunga de regenerare, tratamentul taierilor rase in benzi
sau in parchete mici, in cazul molidisurilor pure si arboretelor de plop
euroamerican, si tratamentul taierilor in crang in salcamete si zavoaie de plop
si salcie, tratamentul taierilor succesive si progresive clasice sau in margine
de masiv;
e) orice alte activitati aprobate de administratia parcului si de consiliul
stiintific, care nu pun in pericol conservarea patrimoniului natural al
parcului.
f) orice alte activitati aprobate de autoritatea publica centrala care
raspunde de mediu cu avizul Academiei Romane prin ordin de ministru.
(7) Suprafata zonei de conservare speciala prevazuta in proiectul planului
de management al parcului nu poate sa difere cu mai mult de 5% fata de
suprafata zonei de conservare speciala aprobata prin prezenta hotarare sau prin
ordin comun al ministrului autoritatii publice centrale care raspunde de mediu
si al ministrului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura,
in baza unor studii de specialitate aprobate de catre aceste autoritati.
Art. 4
(1) Autoritatea publica centrala care raspunde de mediu va asigura, in
termen de maxim 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei hotarari,
structuri de administrare pentru parcurile nationale si naturale si
prevederilor legale in vigoare, conform anexei nr. 1, sectiunea 3.
(2) Structurile de administrare prevazute la alin. (1) se asigura:
a) in subordinea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, in
limita bugetului alocat si a numarului de personal aprobat conform cerintelor
anexei nr. 1, sectiunea 3; sau
b) in coordonarea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului,
pe baza de contract incheiat cu persoane juridice care probeaza capacitatea
tehnica, stiintifica, administrativa, financiara si de personal necesara,
prevazut in anexa nr. 1, sectiunea 3, conform procedurilor in vigoare.
(3) structurile de administrare pentru Parcul National Buila-Vanturarita si
Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior se pot asigura si in subordinea
unei alte structuri de administrare daca nu se poate asigura o structura de
administrare independenta, prin asigurarea unei structuri de personal formata
din:
a) sef de paza si 4 agenti de teren pentru Parcul National
Buila-Vanturarita;
b) sef de paza si 5 agenti de teren pentru Parcul Natural Lunca Joasa a
Prutului Inferior.
Art. 5
In lacurile de acumulare pe suprafata carora s-au constituit arii de
protectie speciala avifaunistica sunt permise activitatile si lucrarile
necesare cercetarii stiintifice, precum si lucrarile necesare indeplinirii
cerintelor folosintelor complexe atribuite acumularii.
Art. 6
Autoritatea publica centrala care raspunde de mediu sustine in limita
bugetului alocat activitatile structurilor aflate in subordinea sa. Realizarea
unora dintre activitatile cuprinse in planurile de management ale ariilor
naturale protejate incredintate structurilor aflate in coordonare, vor fi
finantate prin Fondul pentru Mediu, in baza proiectelor eligibile, ce vor fi
sustinute de catre autoritatea publica centrala care raspunde de mediu.
Art. 7
In vederea dezvoltarii ecoturismului, administratorii drumurilor publice
vor amplasa indicatoare rutiere pe drumurile pe care le administreaza, pentru
semnalizarea adecvata a rutelor catre parcurile nationale si naturale, in
termen de 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei hotarari.
Art. 8
(1) Limitele parcurilor nationale si naturale constituite prin prezenta
hotarare de guvern vor fi materializate in teren de catre administratiile
parcurilor, in termen de 18 luni de la incredintarea administrarii parcurilor
respective, prin aplicarea semnelor distinctive stabilite si utilizate de
Comisia Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Romane, prin distante
cuprinse intre 50 metri si 200 metri.
(2) Limitele parcurilor nationale si naturale constituite prin prezenta
hotarare de guvern, in format digital, ca vectori cu referinta geografica, se
pun la dispozitie de catre autoritatea publica centrala pentru protectia
mediului tuturor institutiilor si persoanelor interesate, prin intermediul
paginii de Internet, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei
hotarari.
Art. 9
Autoritatile administratiei publice locale vor asigura reprezentarea
limitelor ariilor naturale protejate constituite prin prezenta hotarare, ale
caror elemente de identificare sunt prevazute in anexele nr. 1 si 2, in
planurile de amenajare a teritoriului si de urbanism, in termen de 12 luni de
la intrarea in vigoare a prezentei hotarari.
Art. 10
(1) Autoritatile administratiei publice locale, impreuna cu administratorii
ariilor naturale protejate vor lua masuri in vederea conservarii patrimoniului
arhitectonic traditional local din ariile naturale protejate si din vecinatatea
acestora, prin elaborarea de proiecte tip pentru constructii care sa contina
elemente de arhitectura traditionala locala.
(2) Prin vecinatatea unei arii protejate se intelege teritoriul
administrativ pe raza caruia se gaseste aria naturala protejata.
Art. 11
Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta hotarare.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemneaza:
Ministrul mediului si gospodaririi apelor,
Speranta Maria Ianculescu
p. Ministrul de stat,
ministrul administratiei si internelor,
Mircea Alexandru,
secretar de stat
Ministrul delegat
pentru administratia publica,
Gheorghe Emacu
p. Ministrul finantelor publice,
Gheorghe Gherghina,
secretar de stat
ANEXA 1
DESCRIEREA LIMITELOR SI A ZONELOR DE CONSERVARE SPECIALA, HARTILE SI
STRUCTURA DE PERSONAL PENTRU PARCURILE NATIONALE SI NATURALE
SECTIUNEA 1
DESCRIEREA LIMITELOR SI A ZONELOR DE CONSERVARE SPECIALA
PARCUL NATIONAL BUILA - VANTURARITA
1. Limitele Parcului National Buila - Vanturarita
Limita nord-vestica. Porneste inspre nord-est, de la cantonul silvic
Bistrita, situat la confluenta paraielor Gurgui si Cuca (loc numit "Intre
Rauri"), pe raul Cuca. Dupa 300 m ajunge la o intersectie de drumuri
forestiere (borna silvica 185 UP V Bistrita a Ocolului Silvic Romani) si
continua inspre est, pe cel secundar, de pe versantul nordic al vaii
Tarnaciorului, pe culmea Varlop, pe limita silvica, traverseaza o sa (culmea ce
coboara din Muntele Arnota) (borna silvica 186 UP V Bistrita a Ocolului Silvic
Romani) si coboara in valea raului Costesti, in stanga unei pepiniere (borna
silvica 17 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani). De aici continua inspre
nord-est pe raul Costesti (numit in acest sector Prislop), trece dupa 1 km de
cantonul silvic Prislop, si dupa inca 2,5 km (trece prin bornele silvice 18 UP
VI Buila a Ocolului Silvic Romani, 21 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani, 22
UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani, 25 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani
si 36 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani), ajunge la confluenta raului
Costesti cu Paraul lui Ignat (borna silvica 70 UP VI Buila a Ocolului Silvic
Romani). Limita continua inca 1,5 km tot pe valea raului Costesti, inspre nord-est,
(trece prin bornele silvice 69 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani, 37 UP VI
Buila a Ocolului Silvic Romani, 40 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani) pana
la o noua confluenta (Paraul Sasa Voicesti) si intersectie de drumuri (borna
silvica 59 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani). Limita continua 500 m pe
paraul din dreapta (S), pana la confluenta a doua paraie (borna silvica 60 UP
VI Buila a Ocolului Silvic Romani), de unde urca pe limita fondului silvic, pe
muchia interfluviului, pana cand atinge Plaiul Lespezi (borna silvica 61 UP VI
Buila a Ocolului Silvic Romani). De aici directia se schimba si limita continua
inspre sud-est, pe culme, pe limita fondului silvic, trece prin cota 1602
(borna silvica 305 UP II Olanesti a Ocolului Silvic Olanesti) si ajunge in saua
Comarnice. De aici se reia directia nord-est, limita coboara pe muchia
versantului stang al vaii Comarnice, trece prin poiana Comarnice si pe limita
fondului silvic de pe interfluviu coboara spre Valea Cheia, trece prin borna
silvica 315 UP II Olanesti a Ocolului Silvic Olanesti, cota 1365 si borna
silvica 314 UP II Olanesti a Ocolului Silvic Olanesti si ajunge deasupra vaii
Cheia, la borna silvica 313 UP II Olanesti a Ocolului Silvic Olanesti, de unde
coboara in Valea raului Cheia (in acest sector numit Caprareasa), in dreptul
bornei silvice 311 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olanesti. De aici continua in
amonte pe valea Cheia, pana la borna silvica 363 UP I Cheia a Ocolului Silvic
Olanesti. De aici urca pe muchia versantului stang al raului Cheia, pe muchie,
pe limita fondului silvic, pana in culmea Hadarau, la cota 1364 (borna silvica
360 UP II Olanesti a Ocolului Silvic Olanesti), coboara pe culme pe limita
fondului silvic pana in saua Hadarau (borna silvica 96 UP II Olanesti a
Ocolului Silvic Olanesti), ocoleste pe la nord Muntele Stogu apoi coboara
inspre nord (o portiune de 500 m pe limita rezervatiei Muntele Stogu), pe
muchie si limita fondului silvic, pana in valea raului Olanesti, in dreptul
confluentei cu un mic afluent de stanga (borna silvica 93 UP II Olanesti a
Ocolului Silvic Olanesti). De aici urca inspre nord-est pe muchie si limita
silvica, trece prin bornele silvice 129 UP II Olanesti a Ocolului Silvic
Olanesti si 131 UP II Olanesti a Ocolului Silvic Olanesti si ajunge intr-un
varf (1360 m) (borna silvica 133 UP II Olanesti a Ocolului Silvic Olanesti).
Limita estica. Din varf (1360 m) (borna silvica 133 UP II Olanesti a
Ocolului Silvic Olanesti) limita coboara pe culme si limita silvica (trece prin
borna silvica 134 UP II Olanesti a Ocolului Silvic Olanesti), in raul Olanesti
la gura vaii Stoia (borna silvica 135 UP II Olanesti a Ocolului Silvic
Olanesti). De aici limita coboara in aval pe valea raului Olanesti pana la
borna silvica 91 UP II Olanesti a Ocolului Silvic Olanesti. De aici limita urca
pe muchie inspre sud-vest, pe limita fondului silvic, pana intr-o sa la
nord-est de Muntele Stogu (borna silvica 90 UP II Olanesti a Ocolului Silvic
Olanesti). De aici coboara inspre sud-est pe muchia plaiului Prislopel, trece
pe la est de Vf. Sterpu (904 m) si prin saua La Lac (trece prin bornele silvice
89 UP II Olanesti a Ocolului Silvic Olanesti si 82 UP II Olanesti a Ocolului
Silvic Olanesti) si ajunge pe limita fondului silvic in saua Prislopel (borna
silvica 83 UP II Olanesti a Ocolului Silvic Olanesti). Din sa limita coboara pe
limita fondului silvic de pe muchia ce coboara inspre sud, trece prin cota 918
(borna silvica 210 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olanesti), borna silvica 60 UP
I Cheia a Ocolului Silvic Olanesti, cota 865,8 si borna silvica 211 UP I Cheia
a Ocolului Silvic Olanesti), de unde coboara in valea Cheia, 500 m aval de
iesirea raului din chei, langa cantonul silvic Comarnice (borna silvica 199 UP
I Cheia a Ocolului Silvic Olanesti). Continua in aval, pe raul Cheia, trece
prin bornele silvice 200 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olanesti si 194 UP I
Cheia a Ocolului Silvic Olanesti - gura de varsare a vaii Nisipului si ajunge
la varsarea paraului Valea Neagra in Cheia (borna silvica 192 UP I Cheia a
Ocolului Silvic Olanesti).
Limita sud-estica. De la confluenta paraului Valea Neagra cu raul Cheia,
limita urca inspre nord-vest, la inceput pe drumul forestier de pe Valea Neagra
(200 m), pana la borna silvica 188 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olanesti, apoi
pe muchia interfluviului nordic al acesteia, pana cand iese intr-o sa, in
nordul poienii de la est de manastirea Pahomie (borna silvica 189 UP I Cheia a
Ocolului Silvic Olanesti). De aici coboara pe limita silvica, pana in drumul
forestier de pe valea Comarnice, de unde, dupa 500 m pe acesta ajunge la
manastirea Pahomie (borna silvica 208 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olanesti -
in dreptul Izvorului Frumos). In continuare urmeaza drumul forestier pe curbe
de nivel, inspre sud-vest (3 km), trece prin borna silvica 181 UP I Cheia a
Ocolului Silvic Olanesti, traverseaza o ultima muchie (borna silvica 51 UP I
Cheia a Ocolului Silvic Olanesti) si iese in Plaiul Patrunsa (borna silvica 249
UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani). Continua pe liziera padurii ocolind pe
la sud poienile cu fanete ale Plaiului Patrunsa (trece prin bornele silvice 241
UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani, 240 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani,
239 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani, 236 UP VI Buila a Ocolului Silvic
Romani, 238 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani) pana la manastirea Patrunsa
(borna silvica 235 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani), apoi in continuare
spre sud-vest, trece prin borna silvica 229 UP VI Buila a Ocolului Silvic
Romani si pe poteca traseului turistic marcata cu punct galben, coboara pana in
valea Otasaului pe care o urmeaza in aval (SV) pana la confluenta cu valea
Bulzului (borna silvica 216 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani). De aici
limita urca inspre vest, pe muchie si limita de subparcele (108A si 109B UP VI
Buila a Ocolului Silvic Romani), pana ajunge in poiana Scarisoara (borna
silvica 217 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani). Continua pe muchie ocolind
poiana pe la sud si ajunge langa o troita (borna silvica 132 UP VI Buila a
Ocolului Silvic Romani). De aici coboara spre sud pe muchie si limita fondului
silvic, trece prin bornele silvice 213 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani -
intr-o mica sa in dreapta drumului forestier ce coboara pe valea Paraul Sec
(valea Morii) si 133 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani, de unde coboara
inspre sud-vest, pe muchia interfluviului sud-vestic al Paraului Sec, pe limita
fondului silvic, trece prin borna silvica 134 UP VI Buila a Ocolului Silvic
Romani, pana la nord-est de satul Pietreni (borna silvica 135 UP VI Buila a
Ocolului Silvic Romani). Apoi coboara inspre nord ocolind gospodariile satului,
pana in Paraul Sec (borna silvica 122 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani). In
continuare traverseaza paraul si urca 200 m inspre nord, pe muchie si limita
fondului silvic, pana intr-o poiana (borna silvica 121 UP VI Buila a Ocolului
Silvic Romani), de unde porneste inspre vest ocolind pe la nord cateva
gospodarii, pe la baza abruptului, trecand prin borna silvica 120 UP VI Buila a
Ocolului Silvic Romani) pana in serpentinele drumului forestier ce urca pe
valea Prislop (borna silvica 115 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani), merge
50 m pe acesta pana la ultima serpentina (borna silvica 114 UP VI Buila a
Ocolului Silvic Romani), si coboara inspre sud-vest, trece pe la schitul 44 Izvoare
(schitul De Sub Piatra), si pe aceeasi directie ajunge la iesirea din chei a
raului Costesti (borna silvica 113 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani).
Continua 1,5 km in amonte, prin Cheile Costesti (pilier de siguranta de 30 m in
peretele vestic al cheilor - cariera de calcar Bistrita) (borna silvica 5 UP VI
Buila a Ocolului Silvic Romani), apoi urca pe muchie, pe liziera, pana in
varful estic al Muntelui Arnota (1075 m) (borna silvica 6 UP VI Buila a
Ocolului Silvic Romani), la nord-est de treapta superioara a exploatarii de
calcar, de unde coboara inspre sud-vest, pe la nord de exploatare si sud de
pasunea alpina Arnota, pana la borna silvica 10 UP VI Buila a Ocolului Silvic
Romani. De aici coboara la manastirea Arnota, trece prin bornele silvice 11 UP
VI Buila a Ocolului Silvic Romani, 194 UP V Bistrita a Ocolului Silvic Romani
si 195 UP V Bistrita a Ocolului Silvic Romani (pilier de siguranta al aceleiasi
exploatari de calcar de 650 m in jurul manastirii), si ajunge pe poteca ce taie
serpentinele drumului care coboara de la manastire in satul Bistrita, pana la
schitul Papusa si apoi pana in valea Bistrita, langa manastirea Bistrita (borna
silvica 199 UP V Bistrita a Ocolului Silvic Romani). De aici continua 100 m
prin nordul incintei manastirii, pe liziera padurii, pana in borna silvica 25
UP V Bistrita a Ocolului Silvic Romani.
Limita vestica. Din nord-vestul incintei manastirii Bistrita (borna silvica
25 UP V Bistrita a Ocolului Silvic Romani), limita urca inspre nord, pe limita
fondului silvic, prin stanga unei gospodarii, traverseaza o sa deasupra
Pesterii Liliecilor, si ajunge in capatul muchiei interfluviului vestic al
Cheilor Bistritei. De aici limita continua pe muchie (Culmea Fetelor) inspre
nord-vest, pe limita fondului silvic, urca in Varful La Clae (898 m) (borna
silvica 27 UP V Bistrita a Ocolului Silvic Romani), coboara spre vest intr-o
mica vale (borna silvica 28 UP V Bistrita a Ocolului Silvic Romani), apoi
inspre nord, in valea paraului Bulzului (borna silvica 23 UP V Bistrita a Ocolului
Silvic Romani), urca din nou pe muchie pana in Varful La Bulzu, trece la 100 m
nord de acesta prin borna silvica 29 UP V Bistrita a Ocolului Silvic Romani si
coboara intr-o mica sa, de unde continua inspre nord, 300 m pe culme si limita
silvica (Culmea Fantanii), apoi directia se schimba si limita coboara inspre
sud-est, pe limita silvica de subparcele (10B si 10A UP V Bistrita a Ocolului
Silvic Romani) pana ajunge in valea raului Bistrita, in dreptul unui pod (borna
silvica 30 UP V Bistrita a Ocolului Silvic Romani). De aici continua inspre
nord pe raul Bistrita, trece prin bornele silvice 189 UP V Bistrita a Ocolului
Silvic Romani, 34 UP V Bistrita a Ocolului Silvic Romani, 35 UP V Bistrita a
Ocolului Silvic Romani, 37 UP V Bistrita a Ocolului Silvic Romani si 88 UP V
Bistrita a Ocolului Silvic Romani) si ajunge la cantonul silvic de la
confluenta raurilor Cuca si Gurgui (intre Rauri).
2. Zonele de conservare speciala ale Parcului National Buila - Vanturarita
Zonele de conservare speciala ale Parcului National Buila - Vanturarita
includ parcelele si subparcelele forestiere 8A, B, 10B, C, 99B, reprezentand
rezervatia Cheile Bistritei, 98B, 99C, precum si golul alpin din Muntele
Arnota, din UP V Bistrita a Ocolului Silvic Romani, 3A, B, 4A, C, 5A, 5B (50%,
partea din avalul raului Costesti), 5D, 62A, C, zona neproductiva 62N, 64A, B,
C, D din vestul vaii raului Costesti, 67A, 68A, din nordul satului Pietreni,
65A, B, 61A (25%, partea superioara a versantului stang al Izvorului Priboiu
Mic), 61B, zona neproductiva 61N, 63A, 63B (10%, partea superioara a
versantului), 63C de la est de valea raului Costesti, 69A (25%, partea
superioara a versantului), 70 (25%, partea superioara a versantului), 71 (60%,
partea superioara a versantului), 73C, D, enclavele 73E si E3, 109A, B,
enclavele E5 si E6 (Poiana Scarisoara), 110A, B, enclava E11, 111, 113A, B,
enclava E9, 114B, enclava E10 (Poiana Patrunsa), 114A (20%, reprezentand partea
superioara, de la estul enclavei E9), 114B, 120, 122, toate la sud-est de creasta,
58B, 57B, 49B, zona neproductiva 49N, 50A, zona neproductiva 50N, 44A, B, C, D,
zona neproductiva 44N, 43 (25%, partea superioara a versantului), enclava E3,
40D (50%, partea superioara a versantului), 39A (20%, partea superioara a
versantului), zona neproductiva 39N, 38A (25%, partea superioara a
versantului), zonele neproductive 38N1 si 38N2, 35B (50%, partea superioara a
versantului), 36A (50%, partea superioara a versantului), enclava El, 37A, B,
C, D, E, enclava E2, zona neproductiva 37N, toate in nord-vestul crestei,
precum si golul alpin din zona muntilor Cacova-Piatra-Albu, din UP VI Buila a
Ocolului Silvic Romani, 81B, 81C (50%, partea superioara a versantului), 81D
(10%, partea superioara a versantului), 81E (60%, partea superioara a versantului),
90G, enclava E13, 97D, E, enclava E14, 98D, zona neproductiva 98N, 100C, zona
neproductiva 100N, 101B, zona neproductiva 101N, 103E, zona neproductiva 103N,
102B, zona neproductiva 102N, 104A (20%, partea superioara a versantului),
104D, E, 139A (50%, partea superioara a versantului), zona neproductiva 139N,
140B (50%, partea superioara a versantului), zona neproductiva 104N, 141B,
142B, zona neproductiva 142N, toate la sud-estul crestei, 106 A, B, C, 105 A,
B, C, D, E, F, G, H, I, zona neproductiva 105N, 137A, D, 138A, B, C, D, E,
zonele neproductive 138N1 si 138N2, din nord-vestul crestei, precum si golul
alpin din zona Vioreanu-Stogu, din UP I Cheia a Ocolului Silvic Olanesti, 45A
(25%, partea superioara a versantului), zona neproductiva 45N, 46C (25%, partea
superioara a versantului), zonele neproductive 46N si 49N, 49B (50%, partea
superioara a versantului), 50A, 50B (50%, partea superioara a versantului),
50C, D, zonele neproductive 50N1 si 50N2, 51A (25%, partea superioara a
versantului), zona neproductiva 51N, 70A, zona neproductiva 70N, 71B, zona
neproductiva 71N, din UP II Olanesti a Ocolului Silvic Olanesti. Zonele
neproductive 138N si 142N, din UP I Cheia si parcelele si subparcelele 49B,
50A, B, C, D, 70A, 71B, 46C, zonele neproductive 50N1, 50N2, 45N, 46N, 49N,
51N, 70N, 71N, din UP II Olanesti a Ocolului Silvic Olanesti constituie
rezervatia Muntele Stogu, cu o suprafata de circa 50 ha. Parcelele 105H si 105I
reprezinta rezervatia Cheile Cheii, cu o suprafata de 10 ha, infiintata prin
decizia Consiliului Popular Judetean Valcea nr. 384/1980.
Parcelele si subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentele silvice
ale Ocoalelor Silvice Olanesti si Romani intocmite in august 1995, fiind
incluse si pe hartile silvice ce fac parte integranta din amenajamente.
PARCUL NATURAL LUNCA MURESULUI
1. Limitele Parcului Natural Lunca Muresului
Limita nordica porneste din punctul in care Muresul iese de pe teritoriul
Romaniei si e reprezentata de limita de stat intre Romania si Ungaria de pe
raul Mures si apoi de aceiasi limita in judetul Arad pana in dreptul digului de
protectie de langa localitatea Nadlac, de partea exterioara a digului mai
apropiat de raul Mures (dintre cele doua diguri existente), de la intrarea in
tara pana la limita administrativa dintre Seitin si Semlac, unde digul se
racordeaza la terasa inalta (Dg 897, Dg 970), urmata de limita administrativa
dintre Seitin si Semlac pana la drumul de pamant De 832, drumurile De 832, De
831 pana la racordarea cu drumul De 776, drumul De 776 pana la racordarea cu
digul de langa localitatea Semlac (Pdt 823, A 813, A 769, Ps 843, A 644, Pdt
757, Ps756) digul de langa localitatea Semlac (Cd 662), terasa inalta a luncii
Muresului (Hb 715, Hb 720, Ps 725, Psp 726, R 840, A 524, Ps 522, Tf 504, Ps
502, Ps 440/1, Pdt 440, Tf 376), baza acestei terase inalte pe o portiune de
400 m inainte de situl arheologic Ziridava (Ps 167), de unde continua din nou
pe terasa inalta (Pdt 170, Ps 181, Fl 177, Fl 178, Fl 180, Fl 185, Ps 191, Ps
244, Fl 243, Ps 240, A 236, Pd 226, A 225, Ps 221, Fn 19FL 220, Tf 211, Rh 208,
Cn 199, Cn 463), partea exterioara a digurilor cu numerele cadastrale Dg 487,
Dg 542, Dg 546, Dg 2227, Dg pana in dreptul marginii estice a padurii Ceala.
Limita estica porneste de la borna silvica 66 si urmareste limita padurii
Ceala (Pd 2277, Pd 2281, Pd 2304, CC 2309, A 2305, Pd 2310, Pd 2317) si o
sectiune transversala prin Mures;
Limita sudica porneste de la intersectia digului din partea sudica a
Muresului cu granita de stat a Romaniei, fiind constituita din baza exterioara
a digului mare paralel cu raul Mures (CD 186, CD 43, CD 22, CD 47) calea ferata
de la Periam Port spre Secusigiu pana la racordarea ei cu Paraul Aranca (Hcn
356, Ps 355, Ps 359, Hcn 326, Hcn 373, A 377, Ps 398, Ngi 400), paraul Aranca
pana in partea estica a localitatii Sampetru-German cu exceptia unei zone in
care paraul strabate intravilanul localitatii Sampetru-German (Hcn 428%, F 694,
A 695, Pdt 693, Ngl 692, De 647, A 644, A 648, A 661, De 664, Tf 660, Hcn 428%),
baza terasei inalte in estul localitatii Sampetru-German (PS 829), partea de
sus a terasei inalta dintre Sampetru-German si Felnac (Pdt 837, F 827, Li 826,
Li 822, Tf 821, Tf 829, Li 818, A 815%, Li 813, Tf 814, Tf 812, Li 811, Tf 59,
Ps 62, Tf 61, Li 63, Psp 64, Li 65, Li 77, Ps 76, Psp 78, Psp 79, Tf 81, A 83,
Psp 84, Li 88, Ps 89, Ps 91, Ps 143, Ngi 144, Psp 141, Ps 98, F 140, F 136, Ps
135) baza terasei inalte langa localitatea Felnac (Ps 213, Ps 212, Aiz 211, A
205, Nms 195/1, B 197, Ps 195, Ps 193, B 192, Ps 191, Cc 190), partea de sus a
terasei inalte pana in apropierea localitatii Calugareni (Ps 189, Ps 185%, Cn
183%, Ps 262%, Psp 242, Ps 254, Vh 253, Ps 252, Lp 251, A 244, Lp 246) partea
de jos a terasei inalte la limita localitatii Calugareni (A 244, B 283), partea
superioara a terasei inalte intre localitatile Calugareni si Bodrogul Nou (B
283, Ps 282), baza terasei inalte in dreptul localitatii Bodrogul Nou (A 286),
partea superioara a terasei de la intersectia acesteia cu drumul catre Manastirea
Hodos-Bodrog pana la intersectia cu un canal ce duce la Mures (Ps 284, Ps 382,
Nms 382, Nms 379), canalul mai sus amintit pana la intersectia cu bratul mort
al Muresului (Cn 324), limita sudica si estica a bratului mort de langa
localitatea Zadareni (B 362), canalul din partea nordica a localitatii Zadareni
(Cn 339, Cn 421), urmat de un drum de exploatare care se racordeaza la terasa
inalta (A 424), partea de sus a acestei terase pana la intersectia acesteia cu
un drum de exploatare (Ps 427, Ngi 457), drumul de exploatare catre raul Mures
(A 2362), malul raului Mures (HR 2344), urmat de partea superioara a terasei
inalte (A 2367, A 2373), un drum de exploatare la baza terasei inalte (Ps 2375)
si in final din nou partea superioara a terasei inalte pana la racordarea ei cu
malul Muresului (Ps 2382, Tf 2383) in apropierea localitatii Arad.
Limita vestica porneste de la intersectia digului din partea sudica a
Muresului cu frontiera de stat dintre Romania si Ungaria este reprezentata de
aceasta frontiera pana la punctul in care Muresul iese in totalitate de pe
teritoriul Romaniei (Pdt 51, HR 55).
2. Zonele de conservare speciala ale Parcului Natural Lunca Muresului
Zonele de conservare speciala ale Parcului Natural Lunca Muresului includ
parcelele si subparcelele forestiere 1 - 19, 25 - 40 din UP IX Cenad a Ocolului
Silvic Timisoara, 30 - 33, 34C, 34N, 36 - 38, 39N, 44N din UP I Bezdin a
Ocolului Silvic Iuliu Moldovan, 5, 9B, 21, 24 din UP II Ghedus a OS Iuliu
Moldovan, 11, 17C, 17N, 23L, 23N, 23N_1, 23N_2, 28H, 28I, 30B, 31 din UP III
Rata Vaida a OS Iuliu Moldovan, 12F, 15H, 19C, 19D, 19G, 22K din UP V Ceala a
OS Iuliu Moldovan, parcelele si subparcelele cadastrale Pd 32, Pd 52, Pd 58, Pd
68, Nms 208, Nm 209, Pdt 206, Pdt 210 (comunei Secusigiu), Pdt 54 (comuna
Cenad), Pdt 955 si Pd 956 (comuna Sampetru Mare), precum si o suprafata din
raul Mures de pe raza administrativa a orasului Pecica (parte din HB 4596) si a
comunelor Secusigiu (parte din HB 1) si Semlac (parte din HB 840).
Parcelele si subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic al
OS Timisoara intocmit in anul 1998 si amenajamentul silvic al OS Iuliu Moldovan
(Ceala) intocmit in anul 2002, fiind incluse si pe harta silvica ce face parte
integranta din amenajament. Parcelele cadastrale au fost preluate din hartile
cadastrale ale localitatilor Secusigiu (anul 1985), Semlac (1985), Pecica
(1985), Cenad (anul 1982) si Sampetru Mare (anul 1985).
PARCUL NATURAL LUNCA JOASA A PRUTULUI INFERIOR
1. Limitele Parcului Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior
Limita nordica. Limita porneste de la borna topografica 1252, pe raul Prut
(XIII - 1), din Cotu Rusului; urca apoi spre nord, cca 1 km, pe digul de
aparare dinspre est al baltii Mata - arie naturala protejata inclusa (2.414 -
L5/2000), depasind pozitia bornei topo 1251 de pe Prut, pana la limita de sud a
Baltii Carja; ia orientarea est-vest, pe digul de nord al Baltii Mata,
continuand pe tarmul de vest al acestei balti, pana ce intalneste regularizarea
raului Elan (XIII - 1.22), pe care o urmeaza pe directia nord-vest, cca 1,5 km,
inconjurand astfel pintenul Dealului Butesti, aflat la extremitatea sudica a
Campiei Falciului. Paraseste regularizarea si traverseaza pe directia sud-vest
coada Baltii Radeanu, in apropiere de varsarea in balta a paraului Frasinului,
vale ce delimiteaza Dealul Brailei de Podisul Vrabiesei. Limita de nord -
destul de sinuoasa - a Parcului se constituie in felul acesta ca hotar, in mare
parte (exceptand inconjurul pe la sud al pintenului Dealului Butesti), intre
judetele Galati si Vaslui, totodata, si ca limita de nord a zonei inundabile a
Prutului Inferior aferenta judetului Galati.
Limita vestica. De la confluenta paraului Frasin cu Balta Radeanu, limita
urmareste contactul dintre Lunca inundabila a Prutului si baza versantului de
est a culmii Dealul Braila, pana in apropiere de sat Rogojeni, urmand - mai
intai - limita de est a intravilanului Vadeni, apoi, tarmul de vest al Baltilor
Teleajen, Broscarului si Leahu si, in cele din urma, hotarul de vest al ariei
naturale protejata Lac Pochina (2.415 - L5/2000) corespunzator bornelor topo,
de pe Prut, 1262 si 1264); se suprapune limitei de est a intravilanului
Rogojeni, pana in apropiere de confluenta raului Horincea (XIII - 1.23) cu raul
Prut, din dreptul bornei topo 1265; continua pe linia intravilanului din sudul
si pe partea de vest a satului Rogojeni, pana ia contact cu DJ 242D, drum pe
care il parcurge 200 m spre vest; limita se continua apoi in directie sud-est,
pe Valea Horincea (regularizata), pana la confluenta dintre aceasta si paraul
Oarba (XIII - 1.23.3); urca cca 750 m, in directia sud-vest, pe acest ultim
curs, pana ce subtraverseaza DN 26, de sub poala Dealului Chitului. Pe DN26,
inspre sud - sud-est, limita se desfasoara pe cca 4,3 km, avand la est Balta
Sovarca; in dreptul bornei topo 1268, limita Parcului se apropie mult de raul
Prut, pe care il urmareste, la distanta de 15 - 30 m, pana la borna topo 1269
(pe raul Prut), apoi, urmeaza limita de est a intravilanului Oancea si se
apropie foarte mult de Prut la sud de localitate; in dreptul bornei topo 1271,
distanta pana la Prut se mareste la cca 4 - 500m, pentru ca in dreptul satului
Slobozia Oancea sa se apropie din nou de Prut, iar la sud de sat - imediat -
limita de vest a Parcului se uneste, din nou, cu DN 26, al carui traseu - in
continuare - desparte baltile Maicasu si Vladesti de Colinele Covurluiului
(Dealul Chifului si Dealul Morilor, la N-V de Oancea; Dealul Varzaroaia si
Dealul Seaca, la NV si respectiv la vest de Slobozia Oancea; Dealul Stoenesei,
la vest de Balta Maicasu si Dealul Ariei, la vest de Balta Vladesti).
Propriu-zis, din sudul Baltii Vladesti, unde se incastreaza digul de aparare in
DN 26 (km 47 + 900), incepe Zona de indiguire a raului Prut; digul are lungimea
de 58,4 km si apara impotriva inundatiilor incintele agricole: Branesti,
Bratesul de Sus si Bratesul de Jos. Digul urmareste sinuos dar fidel cursul de
apa al Prutului, din dreptul bornei topo 1297 pana la Cotu Mare/Lac Branesti
(un polder al raului Prut din dreptul bornei topo 1282); traseul descris este
marcat si de bornele silvice 163 - 162 si 160, iar intre dig si malul apei se
succed u.a.-urile P 81A, 80 si 79 ale U.P. V Lunca Prut, OS Galati; in
continuare, digul ia orientare sud-est pana intalneste borna silvica 158
(corespunzator bornei topo 1284 pe Prut) din nord-vestul Lacului Vlascuta (arie
naturala protejata, 2.416 - L5/2000). De jur-imprejurul lacului se regasesc
u.a.-urile P77, 76, 75, 74, 73, 72, iar partea de sud a acestei unitati acvifere
este marcata de borna silvica 144 (corespunzator b. topo 1287 pe Prut). Digul
continua in directia sud, pe traseul bornelor silvice 142 - 140 - 138,
delimitand u.a.-urile P71, 70 si 69, dintre dig si mal Prut. La est de dig,
intre borna silvica 138 si 131 (respectiv intre b. topo 1290 si 1295 de pe
Prut) se situeaza Balta Cotu Chiului (baza a genofondului piscicol); pe acelasi
parcurs, in zona dig - mal, se regasesc u.a.-urile P68, 67 si 66 ale U.P. V L.
Prut. Digul, in directie nord-sud, dintre borna silvica 130 si 120, in
continuare, delimiteaza u.a.-urile P65, 64, 63, 62, 61 si 60. Intre bornele
silvice 120 si 113, digul este si limita de vest a zonei Cotu Valeni, care
cuprinde intre dig si malul Prut u.a.-urile P59, 58, 57, 56 si 55, aceasta
mlastina fiind incadrata pe raul Prut intre borna topo 1298 si 1302. Apoi,
digul face un cot foarte larg, intre borna silvica 113 si 72, reprezentand Cotu
Beleu (dupa denumirea Lacului Beleu/R. Moldova), cu convexitatea maxima la
limita dintre incintele agricole Bratesul de Sus si Bratesul de Jos, cot care,
pe raul Prut, este marcat intre bornele topografice 1302 si 1319; zona, in
particular, are un accent foarte meandrat si include intre dig si mal
u.a.-urile P 54, 53, 52, 51, 50, 49, 48, 47, 46, 45, 44, 43, 42, 41, 40, 39,
38, 37. Plecand din dreptul borna silvica 73, aval, digul este mai putin sinuos
in raport cu raul Prut (care prezinta multe coturi intre borna topo: 1317 si
1334), fiind marcat de bornele silvice 68, 66, 64, 62, 60, 58, 54, 52, 50, 48,
46, 44, 43, 40, 38, 36, 34, 32, 30, 28, 26, 24 si 23. Digul se incastreaza la
Punct Vama Giurgiulesti in DN 2B, respectiv in rambleul caii ferate Galati -
Reni. La sud de Punct Vama, limita de vest a Parcului continua pe digul de
aparare la Dunare, in lungime de 12 km, al incintei agricole Badalani, cu
directie spre sud pana la Cotu Pisicii (pe Dunare) si apoi inspre vest pana la
Mila fluviatila 78/statia de pompare CM. Lunca (la limita de est a
intravilanului Galati). Limita, pe aceasta portiune, strajuieste parcelele
silvice: P10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3, 2, 1 - U.P.V Lunca Prut/O.S. Galati, dintre
b. silv. 23 - 24/borna topo 1334 si borna silvica 1 - 2; de asemenea, urmareste
si conturul Lacului Zatun (28,5 ha) aflat in incinta Badalani, din dreptul
Milei fluviatile 76/b. silv. 5 - 6. Limita de vest poate fi urmarita apoi pe
tarmul de vest al Lacului Brates, in lungime de 5,8 km, plecand din nord-estul
municipiului Galati.
Limita sudica. Precizam mai intai ca in Parc este inclus si Ostrovul Prut
(Insula Carausului), arie naturala protejata (2.410 - L5/2000), la varsarea
Prutului in Dunare, care cuprinde parcela silvica 82 a U.P. V Lunca Prut,
dintre bornele silvice 166 - 167, OS Galati. Zona este o enclava pe teritoriul
A.R.B.D.D. Tulcea. Limita sudica incepe de la confluenta raului Prut cu fluviul
Dunarea, din dreptul bornei topo 1335/borna silvica 21, UP V Lunca Prut OS
Galati, urmarind malul fluviului Dunarea la nivel mediu multianual, amonte,
pana la Mila 75 + 500 m/Cotu Pisicii; tot in amonte, urmeaza talvegul Dunarii,
pana in dreptul Milei fluviatile 78.
Limita estica. Incepe de la confluenta raului Prut cu Dunarea: din dreptul
bornei topografice 1335/borna silvica 21 si urmareste talvegul raului Prut, pe
o lungime de 122,4 km, pana in dreptul bornei topografice 1252, din Cotu
Rusului, la limita cu judetul Vaslui. Este - de fapt - granita naturala dintre
Romania si Republica Moldova.
2. Zonele de conservare speciala ale Parcului Natural Lunca Joasa a
Prutului Inferior
Zonele de conservare speciala ale Parcului Natural Lunca Joasa a Prutului
Inferior includ: lacul Brates, inclusiv pepiniera piscicola si zona de stufaris
si vegetatie palustra etc., Ostrovul Prut, care u.a. 82 din UP V Lunca Prut a
OS Galati, intre bornele silvice 166 si 167; zona indiguita a Prutului intre
Punct Vama Giurgiulesti, (borna topografica 1333 pe raul Prut si borna silvica
23, OS Galati) si Vladesti (borna topografica 1297 pe raul Prut) care include
parcelele si subparcelele forestiere 11 - 81A, inclusiv lacurile, baltile si zona
de stufaris; zona inundabila a raului Prut care include Lacul Pochina -
Rogojeni, inclusiv zona aferenta de stufaris si vegetatie palustra si zona
Vadeni situata intre confluenta paraul Stalpului cu raul Prut si hotarul de
nord al judetului Galati cu judetul Vaslui, intre bornele topografice 1260 si
1252, pe raul Prut, care include Lacul Teleajen, si Baltile Cacia, Mata si
Radeanu si zonele de stufaris, suprafete agricole, pasuni si padure de
frontiera; zona raului Prut intre malul apei si talvegul cursului de apa, pe
distanta de 122,4 km, dintre confluenta cu fluviul Dunarea din dreptul bornei
silvice 21, OS Galati, respectiv borna topografica 1335, de pe raul Prut si
borna topografica 1252, din Cotu Rusului, de pe raul Prut.
Hartile amenajistice ale UP V Lunca Prut au fost executate de SILVAPROIECT,
in anul 1995.
PARCUL NATURAL COMANA
Limitele Parcului Natural Comana
Limita nordica si nord-estica se situeaza pe drumul existent de-a lungul
malului drept al raului Arges, incepand de la podul de peste Arges, din dreptul
localitatii Gostinari si continuandu-se spre nord-vest pana la podul peste
calea ferata din zona localitatii Gradistea si dupa aceea pe calea ferata pana
in localitatea Gradistea. De aici limita continua pe drumul judetean 411,
Gradistea-Comana, pana la intersectia de drumuri situata la est de Budeni, de
unde urmeaza acelasi drum judetean spre vest, trecand pe la nord de Budeni,
Branistari, pana la intersectia cu DN (E) 70 - 85, in localitatea Calugareni,
iar apoi se orienteaza pe acelasi drum, pe directie N-V spre Singureni,
strabatand localitatea Cranguri.
Limita vestica porneste din comuna Singureni, de la intersectia drumului
judetean 411 cu drumul pietruit spre Iepuresti, pana la podul de peste Neajlov,
se ramifica apoi pe partea stanga spre sediul fermei agricole pe un drum
agricol ce ajunge la Hulubesti, depasind ferma si ajungand la perdeaua
forestiera de pe terasa superioara a Neajlovului, pe care o include in parc.
Limita continua pe curba de nivel pana in apropierea coltului (la 100 metri
vest de borna nr. 6, u.a. 2 A, U.P. 1 Calugareni - Padurea Strambeasca,
separand culturile agricole, isi schimba orientarea spre sud-vest pe o distanta
de 1,2 km, se reorienteaza pe directie sud-est mergand pana la fantana din deal
apoi coboara printre culturi pana la intrarea in Hulubesti, pe langa cimitirul
vechi. In continuare limita strabate localitatea Hulubesti pe directia N-S si
pe un alt drum agricol, cu aceeasi directie, intersecteaza drumul judetean 603,
la un km inainte de localitatea Ianculesti, traversand raul Calniste.
Limita sudica porneste de la est de localitatea Ianculesti, de la circa un
km inainte de aceasta, pe drumul judetean 603, traverseaza localitatea Uzunu
intersectand Drumul European E 70 - 85, isi mentine directia pana in comuna
Mihai Bravu, in dreptul podului peste paraul Dadilovat, marginind la nord
padurea Dadilov. De la aceasta limita se continua spre sud urmand cursul
paraului Dadilovat, pana la intersectia cu drumul garii pe care il urmeaza si continua
sa mearga paralel cu calea ferata (Bucuresti - Giurgiu) pe partea vestica,
traverseaza apoi calea ferata ajungand la ferma agricola (fost CAP), de unde se
continua pe acelasi drum pana la statia de pompare de la vest de localitatea
Pietrele. De aici limita se indreapta spre est urmand malul sudic al vaii
Comasca, trecand pe la sud de localitatile Pietrele si Puieni, pana la podul
din localitatea Prundu.
Limita estica porneste de la podul peste paraul Comasca din localitatea
Prundu si urmeaza spre nord drumul judetean 412, pana in albia minora a raului
Neajlov, aval de varsarea in Arges.
Complexul Zboiu - Magura din Parcul natural Comana, porneste de la limita
estica a acestuia si urmeaza albia majora a paraului Zboiu (15 metri latime pe
partea stanga si 15 m pe partea dreapta a firului apei) de la izvor pana in
dreptul padurii Magura, dupa care limita este data de limita exterioara a
padurii Magura, incluzand-o in totalitate in aria protejata.
GEOPARCUL DINOZAURILOR TARA HATEGULUI
Limitele Geoparcului Dinozaurilor Tara Hategului
Limita sudica porneste de pe malul N-V al lacului de acumulare de la Gura
Apei (borna silvica 204 UP III, OS Retezat), urmareste malul stang al lacului
de acumulare pana in dreptul barajului pe care il traverseaza catre malul drept
al Raului Mare (borna silvica 339 UP III, OS Retezat). Mai departe limita
urmareste limita fondului forestier pana in dreptul muchiei Runcului (borna 4
UP V, OS Retezat) si in continuare, tot pe limita fondului forestier, pana in borna
silvica 1 a UP V, OS Retezat, apoi urca prin padure pe culmea secundara Muchia
Picuiului, in varful Picuiului (1.827,3 m) si se continua spre S-V pana in
varful Poienii (1.736 m). De aici coboara la limita fondului forestier
continuand pana in confluenta paraielor Lancitu/Garlii. In continuare limita
urmareste spre amonte malul drept al paraului Garlii pana la borna silvica 46
UP V, OS Retezat. De aici limita se orienteaza din nou pe limita fondului
forestier cu proprietatile comunei Raul de Mori (bornele silvice 51, 45, 49 ale
UP V, OS Retezat), pe versantul stang al Lancitului pana pe culmea care coboara
din varful Retezat spre varful Picuiu (borna silvica 47 UP V, OS Retezat). De
aici limita coboara in Valea Rausor (borna silvica 51 UP I OS Retezat), dupa
care urmeaza in aval malul stang al paraului, pana la confluenta Rausor/Stevea.
In continuare limita urmareste traseul drumului forestier pana la confluenta
Rausor/paraul Sec (borna silvica 34 UP I, OS Retezat). De aici se orienteaza
spre S-E, pe culmea Secului, pana sub cota 1683,0 m (borna silvica 31 a UP I OS
Retezat), situata pe culmea Lolaia - Rucsorii, trece prin varful Lolaii (1532,0
m) din care coboara pe o culme secundara la confluenta Lolaia
(Pietrele)/Obarsia Nucsoarei. De la confluenta limita urca pe o culme secundara
la borna silvica 258 UP VI OS Pui de la care coboara in Valea Malaestilor din
care urca pe un afluent al acesteia pana in varful Mic (1634,0). In continuare
limita coboara pe un interfluviu secundar, prin locul numit Coliba Iancului in
paraul Paros (borna silvica 185 UP VI, OS Pui), apoi urmareste aval malul stang
al acestuia pana la borna 160 UP VI, OS PUI. De la aceasta, urca pe un bot de
deal la borna silvica 159 UP VI, OS Pui, din care coboara in Paraul Mic (borna
silvica 157 UP VI, OS Pui), urmareste amonte paraul pana la borna silvica 146
UP VI OS Pui, dupa care urca in culmea Intalnicioara (borna silvica 137 UP VI,
OS Pui). In continuare limita de sud coboara in Valea Raul Alb (borna silvica
134 UP, OS Pui), apoi urca in culmea Coroestilor (borna silvica 79 UP VI, OS
Pui), situata pe interfluviul dintre Raul Alb si Paraul Poienii, trece prin
varful Bradetului (1861,3 m) si cota 1862,7 m dupa care urmareste interfluviul
dintre Raul Alb si Raul Barbat, pana in varful Capul Gaierului (1846,5 m),
trecand prin cotele 1862,7 m si 1834,0 m. Din varful Capul Gaierului limita
coboara pe o culme secundara in valea Raul Barbat si urmareste spre amonte
(circa 2 km) malul drept al Raului Barbat, pana la borna silvica 162 UP V, OS
Pui. De aici urca culmea Bilugu Mare, cota 1755,3 m. Incepand din Valea Raului
Mare pana in acest punct limita sudica a Geoparcului se confunda cu limita
nordica, partial, estica a Parcului National Retezat. In continuare spre est
limita se constituie prin limitele administrative ale comunelor Pui, respectiv
Baru Mare cu Campul lui Neag, orasul Uricani si Lupeni. Din Varful Bilugu Mare,
limita sudica a Geoparcului urmareste spre est creasta principala trecand peste
varful Bilugul Mic, cota 1464,5 m, Curmatura Fagetel - Varful Fagetel, cota
1589,0 m, Curmatura Tulisa, 1555 m si Varful Tulisa, Cota 1792,5 m. Din Varful
Tulisa in continuare spre est limita trece prin dealul Coasta Laturii, cota
1695,1 m, varful Mic, cota 1516,5 m, dealul Cornetul (1428,3 m), Poiana Cornetului,
Piscul Oborocii, cota 1475,1 m si se termina in culmea cu cota 1516,3 m.
Limita estica debuteaza la gura Vaii Slivutului, traverseaza DN 68, Hateg -
Simeria, apoi pe directia sud urmeaza traiectul CF pe o distanta de circa 1,75
km dupa care trece in versantul drept al Streiului si pe langa catunul Bercu
urca pe un torent (pana in zona mediana a acestuia), in versantul drept prin
poiana Vulturenilor se ajunge pe culmea cu cota 875,5 m. In continuare limita
urmareste culmea principala trecand peste varful Mosotca, cota 1.001,3 m;
culmea "La cruce" - cota 1029,2 m, coboara pe directia sud pe un
picior secundar in Valea Mica apoi din nou urca in culmea Mesteacanului, cotele
986,7 m, 989,7 m - dealul Barnei, ca din zona culmii cu cota 919,7 m sa se faca
jonctiunea cu limita vestica a Parcului Natural Ciclovina - Gradistea de Munte.
Aceasta limita trece prin varful Lautu, cota 910 m. In continuare limita
coboara spre S-SE, pe o culme secundara, in paraul Varatecu, pe care il urmeaza
aval pana la confluenta cu Valea Dreptu. Urmareste amonte Valea Dreptu (circa
1,3 km), pana la limita padurii si urca in Varful Magura cota 803,6 m, trecand
prin cota 616 m. Din varful Magura limita coboara prin Dealul Coroi, cota 678 m
in Valea Ohaba [IV - 1.117.6], la confluenta acesteia cu paraul care iese din
Pestera Sura Mare si urmareste aval paraul Ohaba pana la confluenta cu paraul
Sipotele. De la confluenta limita continua amonte pe paraul Sipotele circa 900
m, pana in vestul catunului Sipoteni, ocolind pe la vest si sud pesterile din
Valea Sipotele si Cascadei (incluse in parc), dupa care urca in versantul stang
al paraului Sipotele, Dealu Dreptu, cota 942 m, prin Dumbrava si cota 662 m. De
aici limita se orienteaza spre sud prin Varful Muncelu Mare, cota 944,2 m, pe
la partea superioara a abruptului, iar de la extremitatea sudica a acestuia
coboara in Valea Strei [IV - 1.117], in partea de nord a localitatii Petros. In
continuare limita traverseaza Streiul si urca pe o culme secundara pe
interfluviul dintre Strei si Paraul lui Balmos. Urmeaza spre sud acest
interfluviu si coboara in localitatea Crivadia la podul peste Paraul lui
Balmos. Din acest punct limita se constituie intre comunele Baru Mare si Banita
pe directia N-S astfel: dupa traversarea CF se urca in dealul Malului si in
continuare in dealul Bran, cota 736,5 m dupa care se continua pe interfluviul
dintre valea Muncelului si valea Rachitii, trecand prin culmile cu cotele 718,8
m si 956,6 m, se ajunge in Varful Muncelul, cota 1360,1 m.
Creasta se continua spre sud formand cumpana intre vaile Pietrosului si
Zanoagei peste culmile cu cotele 1307,3 m si 1320,3 m si ajungand in culmea cu
cota 1544,9 m, se face jonctiunea cu limita sudica a Geoparcului.
Limita nordica debuteaza in valea Slivutului, la nord de DN 66 (cota 300
m), urmand cursul paraului spre amonte pana in zona confluentei cu valea Negrii
(borna silvica VI/69). De aici limita urca in versantul stang, in culmea
Fagadaului (cota 416 m) si se continua spre nord in Dealul Fagadaului, cota
389,7 m, apoi coboara usor pe directia N-V in inseuarea cu cota 363,5 m dupa
care urca din nou, in dealul Godeanu, trecand prin cotele 456 m, respectiv
451,5 m ca apoi schimbandu-si traiectul pe directia E-V sa traverseze valea
Paraului si sa se continue prin varful Banesului (462,4 m), in versantul stang
al Vaii Mocaduia, pana in dreptul unui afluent stang. In continuare limita
nordica a Geoparcului, dupa traversarea Vaii Mocaduia urmeaza un traiect
aproximativ E-V prin Varful Teleacu (465,8 m) si culmile ce marginesc spre N
bazinul valea Slivut pana in inseuarea aflata la est de varful Silvasu (cota
527,4 m). In continuare limita are un traiect paralel cu DJ 687A (Hateg -
Hunedoara), la est de acesta, pana in coasta Mazarestilor, in zona punctului cu
cota 476,5 m. Incepand de aici Geoparcul se invecineaza la N cu teritoriul
administrativ al comunei Teliucul Inferior si avand un traiect aproximativ
NE-SV trece peste Dealul Obarsia, Dealul Stansului, cotele 481,5 m, 509,5 m,
valea Plaiului, trece la nord de cota 602 m, prin culmea cu cota 876,5 m la
obarsia Vaii Taului si ajunge in culmea aflata la N-E de dealul Boita. Din
acest punct limita nordica a Geoparcului este constituita din limita
administrativa dintre comunele Rachitova si Toplita. Din Dealul Boita limita
coboara pe Culmea Piciorul Bradului pe directia N-NV, pana in Muchia Arsurii -
satul Mosor si apoi spre S-SV si apoi spre Nord prin culmile cu cotele: 782,5 m
si 699 m. In continuare limita se continua peste Dealul Manului prin catunul cu
acelasi nume pana in Raul Cerna in zona cotei 526 m, de aici se continua spre
sud pe malul drept al Raului Cerna pana in zona dealului Runc, ocoleste la
obarsie Valea Pietrelor si apoi spre vest trece prin cota 585 m, traverseaza
Valea Plaiului de unde pe directia E-V trece prin culmea cu cota 522 m, la Nord
de satul Mesteacan si se continua pana in varful Varatecului, cota 1.031,3 m.
In continuare limita nordica a Geoparcului se confunda cu limita administrativa
dintre comunele Rachitova si Lunca Cernii. Din Dealul Varatecului se coboara pe
directia Sud pe un picior pana in obarsia Vaii Ciulii ca apoi pe directia E-V
se sectioneaza afluentii acesteia (paraul Valeanului, paraul Rusului), apoi
limita trece la nord de varful Halmu, cota 903,8 m, strabate culmea Frasinet,
Coveie, varful Titiana, varful Ciciana, varful cu cota 806 m, varful Magurii -
Dealul Socilor, cota 1.182,8 m.
Limita vestica porneste din dealul Socilor, se continua in varful Magurii,
cota 1.182,4 m si urmand un traiect NE-SV se axeaza pe cumpana principala de
ape, ce separa bazinul Cernei - prin afluentul acestuia valea Sterminosu, de
bazinul Streiului, printr-un afluent la obarsie (valea Mascaselului), al vaii
Fierului. Limita trece peste culmile cu cotele: 1.076 m, 1099,8 m din Dealul
Grunul cel Mare, apoi 1.017,3 m, 1.032 m si se ajunge in culmea Ciumila, cota
1.078,8 m. De aici limita are o traiectorie aproximativ N-S, dupa ce se trece
printr-o inseuare cu borna silvica IV/190 OS Hateg si prin dealul cu cota 964,8
m (960,3 m) se ajunge in extremitatea vestica a muchiei Carpenului, (borna
silvica IV/162 OS Hateg). Luand din nou o directie SSV-NNE, se trece peste
culmea Fagul Inalt, cota 1041,4 m (borna silvica IV/158 OS Hateg), cota 983,0 m
(borna silvica IV/157 OS Hateg), se urca in dealul Prihodului cota 1.021,1 m
(borna silvica IV/150 OS Hateg), varful Ciresului, cota 972,3 m. Limita urmeaza
in continuare cumpana principala de ape (ce separa bazinul hidrografic al
Streiului de cel al Bistrei), coboara pe directia N-S prin culmile cu
urmatoarele cote: 904,0 m - 902,8 m - 860,8 m, apoi se urca la obarsia valea
Fierului prin cotele: 962,7 m (borna silvica IV/83 OS Hateg) si 983,2 m (borna
silvica IV/80 OS Hateg), dupa o inflexiune a crestei pe directia N-E, se ajunge
in dealul Florusului, cota 1.011,9 m. De aici, pe o culme cu profil neregulat
(cotele: 946,2 m - 1.005 m - 978 m), trecand peste dealul Mare, cota 969,2 m,
se coboara in inseuarea de la portile de Fier ale Transilvanei, cota 699,5 m.
Dupa ce se traverseaza DN 68, limita se continua spre sud cu urcare in dealul
Poiana Dracului si pe piciorul vestic al Colnicului se ajunge in varful Colnic,
cota 1.099,3 m. Creasta ingusta orientata N-S separa valea Bistrei de valea
Cracului; la circa 1 km sud de culmea cu cota 1.252,0 m limita coboara, cotind
brusc spre est, in Valea Cracului, in dreptul confluentei cu cota 1.001,6 m.
Incepand de aici limita urmareste spre amonte cursul paraului Cracului si se
ajunge prin izvoarele Grosanilor pe culmea Petreanului in varful cu cota 1828,0
m. Limita vestica a Geoparcului se continua pe cumpana de ape ce separa bazinul
hidrografic al Raului Mare de bazinul Bistrei (prin vaile Peceneaga si paraul
Bistra Marului). Limita are o directie NNE-SSV si urmareste linia culmilor:
cota 1.799 m, varful Scarisoara, cota 1.888 m, varful Cununii, cota 1.998 m,
cota 2.086 m din Muntele Galbenu, cotele 2.163 m, 2.149 m si se ajunge in
varful Pietrei, cota 2.189 m. Din acest varf limita coboara spre sud pana pe
malul stang al acumularii de la Gura Apelor - ramura de pe Valea Raului Ses.
Aici se face jonctiunea cu limita vestica a Parcului National Retezat.
PARCUL NATURAL MUNTII MARAMURESULUI
1. Limitele Parcului Natural Muntii Maramuresului
Limita nordica este data de Culmea Jupaniei, trece prin varfurile Ciungii
Balasanii (1800 m), Jupania (1850 m), urmarind limita O.S. Viseu pana la
frontiera de stat cu Ucraina. In continuare limita nordica este data de
frontiera de stat, care trece prin varfurile Ignateasa, Comanu, Budescu Mare,
Stogu, Holovaciu, Pop Ivan, Poloninca, Muncelu si coboara pe paraul Narita in
localitatea Valea Viseului. De aici limita parcului natural este raul Tisa pana
la borna silvica 284.
Limita estica urca pe paraul Sesuri pana in Pasul Magura, coboara pe valea
Banarii pana la Salhoi (canton silvic), incluzand rezervatia stancariile Salhoi
si micro-rezervatia botanica de Cochlearia pyrenaeica var. borzaeana, urca in
varful Salhoi (borna silvica 107), trece prin bornele silvice 102, 149 si
coboara la borna silvica 196, din Izvorul Ursului, urca pe drumul forestier
pana la borna silvica 237. De aici urca pe muchie in Culmea Sarata la borna
silvica 236.
Limita sudica este data de Valea Viseului, incluzand perimetrele
localitatilor Valea Viseului, Bistra, Petrova, Leordina, Viseu de Jos, Viseu de
Sus, Moisei si Borsa, pana in Pasul Prislop 1416 m, de aici pe DN 18 pana la
Sesuri, B.S. 162 (UP VII Izvoarele Bistritei).
Limita vestica porneste din B.S. 284 (UP I Bistra) aflata pe malul stang al
vaii Tisa, la circa 2,3 km din centrul localitatii Lunca la Tisa, coboara spre
Sud, trece prin vf. Tocarnea, include Defileul Viseului dintre localitatile
Bistra si Valea Viseului.
2. Zonele de conservare speciala ale Parcului Natural Muntii Maramuresului
Zonele de conservare speciala ale Parcului Natural Muntii Maramuresului
includ parcelele forestiere 1, 15 - 24, 29 - 30, 33 - 44, 55 - 58, 70 - 73,
102, 105 - 106, 129, 131, 138 - 143 din UP I Bistra a Ocolului Silvic Ruscova,
14 - 25, 35 - 36 din UP II Crasna a Ocolului Silvic Ruscova, 26, 29, 30 - 34,
50 - 72, 56 - 60, 142 - 164, 169 - 179, 185 - 186, 193 - 213, 235 - 252 din UP
III Repedea a Ocolului Silvic Ruscova, 34 - 38, 52 - 67 din UP II Socolau a
Ocolului Silvic Poieni, 46 - 63 din UP I Paulic a Ocolului Silvic Poieni, 54 -
60, 65 - 80, 101 - 112, 128 - 139, 149 - 155, 158 - 160 din UP III Rica a
Ocolului Silvic Poieni, 12 - 25, 27 - 29, 34 - 38 din UP IV Cvasnita a Ocolului
Silvic Poieni, 11 - 14, 23 - 24, 26 - 31, 36 - 46, 54 - 72 din UP II Bardau a
Ocolului Silvic Viseu, 20 - 28, 41 - 43 din UP IV Comanu a Ocolului Silvic
Viseu, 54 - 55, 59 - 64, 73 - 75 din UP V Izvorul Boului a Ocolului Silvic
Viseu, 89E, 88C, 87B, 86, 85, 84B, 83E, 82F, 81B, 80B, 79B, 78C, 67N, 66C, 65B,
64B din UP II Tasla a OS Borsa, u.a. 14C, 14D, 13B, 11C, 10C din UP III
Vinisoru a OS Borsa, 75B, 76B, 76C, 76D, 77C, 77D, 78B, 78C, 78D, 78E, 78F, 79B
a UP IV Cercanel din OS Borsa, 132M1, 132M2, 64B, 65B, 66B, 85D, 86F, 87D, 87E,
88B, 89B, 90C, 91H, 91I din UP VII Izvoarele Bistritei a OS Borsa, 35A, 36B,
37B, 38B, 39B, 40B, 43C, 44C, 80B, 81C, 82, 83C, 84B, 84C, 85B, 85N, 85D, 86G,
87D, 95D, 96C, 97C, 98B, 144, 145A din UP VIII Tibau a OS Borsa, enclavele
aflate in interiorul acestor grupuri de parcele, pasunile din zona Rapi - Pop
Ivan Tomantec - Sehleanu, Vinderel - Surupata - Petriceaua, Muschet - Groapa
Sarbeasca - Bosotin, Lutoasa - Bucovinca - Pecealu -Tabaica, Baita - Bardau,
Comanu, Preluca Jneapanu Hanchii si Pietrosu Bardau.
Parcelele si subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentele silvice
intocmite in anii 1995 (Ocolul Silvic Ruscova), 1995 (Poienile de sub Munte),
1997 (Viseu) si 2000 (Borsa), fiind incluse si pe hartile silvice ce fac parte
integranta din amenajamente.
GEOPARCUL PLATOUL MEHEDINTI
Limitele Geoparcului Platoul Mehedinti
Limita nordica. De la intersectia DJ 670 cu DN 67 D, limita parcului
urmeaza limita dintre judetele Mehedinti si Gorj, urmand culmea prin varful
Inalt (377,6 m), dealul Orzesti (599 m), Varful Muchii (661 m), Varful Gorganu
(1010,4 m), coboara apoi pe culme pana la confluenta paraului Capra cu paraul
Varatec dupa care se continua amonte pe paraul Capra [VII - 1.36.2.1] pana in
Vf. Poiana Mica (1179,2 m).
Limita vestica. Din Vf. Poiana Mica (1172,2 m) limita se continua spre
sud-vest urmarind culmea principala a Muntilor Mehedinti si trecand prin Culmea
Obarsia, Culmea si Poiana Beletina, Varful Pietrele Albe (1335,3 m), Culmea
Pietrele Albe, Piatra Cosustei, Culmile Carligelor, Coltul Pietrii (1227,9 m),
trecand pe la est de Masivul Domogled borna 290 din UP VI a Ocolului Silvic
Baile Herculane, si urmeaza apoi limita de judet dintre Mehedinti si
Caras-Severin trecand prin Varful Creasta Cocosului (917 m) pana in varful
Meteriz (720,3 m). In continuare limita urmareste spre sud cumpana de ape a
bazinului Tarovat pana in Poiana Ciumini si coboara la confluenta Valea Piatra
Alba/Racovatu. De la confluenta, urca pe Cracu Ciumini pana in Vf. Boldovin
(621,7 m), de unde coboara in talvegul raului Bahna [XIV - 1.21] prin cota
430,3 m. Din raul Bahna limita urca pe o culme secundara prin cota 253,0 m in
Culmea Plaiul Lung (borna 287 UP III, OS Drobeta-Turnu Severin) si ajunge la
intersectia drumului judetean Drobeta-Turnu Severin - Baia de Arama cu limita
fondului forestier (borna silvica 33 UP IV, OS Drobeta-Turnu Severin). Din
intersectia drumului judetean Drobeta-Turnu Severin - Baia de Arama cu limita
fondului forestier (borna silvica 33 UP IV, OS Drobeta-Turnu Severin) limita
urmareste spre sud traseul soselei pana la intersectia cu drumul comunal de pe
Plaiu Motoratului (borna silvica 52 UP IV, OS Drobeta-Turnu Severin), urca in
Vf. Motarat (634,2 m), apoi coboara din nou in drumul comunal din Plaiul
Motaratului (Dealul Hatesc) pe care il urmeaza, pana la cota 567 m. In
continuare limita urmareste spre sud cumpana de ape Slatinicu Mare/Valea Mare
(afluent dreapta al Jidostitei) pe traseul LEA - 10 kv (prin bornele silvice
144, 142, 139, 59 (Dl. Sulmea), UP V, OS Drobeta-Turnu Severin). Limita
continua pe culmile dintre afluentii Jidostitei, Luchita Mare si Valea
Grecului, prin Dl. Miscanului si Dl. Grecului (bornele silvice 95, 73, 91 si
85, UP V, OS Dr.-Turnu Severin), coboara la confluenta vaii Grecului cu paraul
Jidostita [XIV - 1.22], apoi se continua spre SV prin Dealu La Pietroi (271,0
m).
Limita sudica. Din varful Dealu La Pietroi (271,0 m) limita se continua
spre dealul Sorcovat, pe la nord de localitatea Breznita-Ocol, apoi prin varful
Pirul (260,2 m), coboara pe culme in satul Schinteiesti, traverseaza raul
Topolnita la sud de satul Izvorul Barzii si urca pe culme pana in varf, dupa
care coboara in Ogasul Tarovatului la confluenta cu un ogas pe partea dreapta,
urcand in continuare pe culme pana in varful a carui cota este 266,3 m de unde
coboara pe un ogas in drumul national DN 67 in localitatea Malovat. Limita se
continua pe DN 67 pana la intersectia cu DJ 670 in localitatea Floresti.
Limita estica. De la intersectia DN 67 cu DJ 670 limita se continua pe DJ
670 pana la intersectia cu DN 67D (Targu Jiu - Baia de Arama).
PARCUL NATURAL PUTNA - VRANCEA
1. Limitele Parcului Natural Putna - Vrancea
Limita nordica se desfasoara intre Pasul Stanisoara (1250 m) si Vf. Zboina
Neagra (1349 m) trecand prin Culmea Oituzului, Vf. Clabuc (1386 m), Culmea
Zboina si pe la sud de Vf. Zboina Verde (1381 m). Limita nordica, se suprapune
limitei dintre O.S. Lepsa (U.P. II Lepsa - Zboina) si O.S. Manastirea Casin.
Limita porneste de la borna silvica 248 situata pe culmea Oituzului, urmarind
un sector al drumului forestier D124, pe care il paraseste la borna 236,
orientandu-se in continuare catre nord-est, pe culme, iar in continuare catre
sud-est pana in Vf. Clabuc, prin borna 228. Din acest punct limita se inscrie
in lungul Culmii Zboina, prin bornele 227, 222, 221, 195, 192, 281, 173, 172,
171, 168, 167, 166, 120, 119, 116, urmarind cumpana de ape si se continua pana
in Vf. Zboina Neagra (1349 m), marcat de borna 118.
Limita estica. De la borna silvica 118, din Vf. Zboina Neagra, limita se
inscrie pe Culmea Coasei, delimitand O.S. Lepsa de O.S. Soveja prin bornele
silvice 115, 112, Vf. Arsura (1146 m) si borna 99, bornele 90, 95, pana la
borna 93, din Vf. Tiua (1167 m). Din acest punct limita urmareste Culmea Radu
cel Mare, pana la borna silvica 118 ( U.P. I Mociaru), prin bornele 136, 130,
128, 127, 122, 120. In continuare limita urmareste hotarul dintre pasunea
impadurita apartinand comunei Tulnici si U.P. I Mociaru pe o linie marcata de
bornele 6, 7, 70, 20, 22, 28, 29, 35, 38, pana la borna 33, situata pe Paraul
Ciresu. De la borna 33 ( U.P. I Mociaru), limita Parcului Natural se suprapune
limitei intravilanului comunei Tulnici, fiind marcata succesiv de bornele
silvice 41, 153, pana la borna 42 situata in albia Putnei. In continuare,
limita se inscrie de la confluenta Putna - Coza, in amonte pe Paraul Coza pana
la borna 103, de unde, urmarind hotarul proprietatilor locuitorilor din satul
Coza, se orienteaza catre sud est, intersecteaza drumul de pe valea Cozei, pe
care il urmeaza pana la podul ce traverseaza paraul. Din acest punct limita se
inscrie din nou pe valea Cozei, pana la borna 129 bis aflata la confluenta Pr.
Coza - Pr. Ionalii. Ultimul sector al limitei estice il reprezinta Culmea
Dealului Parliturii marcata de bornele silvice 223 bis, 130 bis, 127 bis, 132
bis, 95 bis, 70 bis, si 69 bis.
Limita sudica. Primul sector al limitei sudice se desfasoara intre Vf.
Zimcea (1369 m) marcat de borna silvica 69 bis - si confluenta paraielor Zabala
si Betegosul in dreptul bornei silvice 102 -, OS Naruja, urmarind cumpana de
ape ce atinge Vf. Canelelor (1233 m), Vf. Piscul Canelelor (1293 m), Dealul
Tichertu, Vf. Seciului (1509 m) in ordine, prin bornele silvice din cadrul UP I
Coza: 146 bis, 240, 153, 151, 150 bis, 491, 169 bis, 182 bis, 184 bis, 188 bis,
16, 18, 20, 22, 24, 26, 28, 89 bis, 30 si 107 situata in Vf. Bulboace (1548 m).
Din acest punct limita sudica urmareste Culmea Dealului Negru pana in dreptul
bornei silvice 125, de unde se indreapta spre sud-vest trecand prin bornele
silvice 129 si 131. Din dreptul bornei silvice 117 - UP VI Zabaluta, OS Naruja
limita se orienteaza spre sud-est si este marcata de bornele silvice 184, 145,
147, 149 si 102 situata la confluenta paraului Zabala cu paraul Betegosul.
Al doilea sector al limitei sudice urmareste in aval paraul Zabala fiind
punctata de bornele silvice din cadrul UP V Goru, OS Naruja: 117, 192 si borna
60 amplasata la confluenta cu Pr. Goru. De la confluenta paraului Goru cu
paraul Zabala, limita sudica urmareste cu fidelitate albia minora a paraului
Goru, pana la borna 98 UP V Goru, OS Naruja, de unde se orienteaza pe o
directie est-vest pe cumpana de ape dintre Paraul Rozelor si Paraul Goruletul,
intersectand bornele 97 bis, 100, 97, 190, 130 si borna 88 situata pe Culmea
Lacauti.
Limita vestica se suprapune sirului altitudinilor maxime din flancul extern
al Carpatilor de Curbura. Limita porneste de la borna silvica 248 (U.P. II
Lepsa - Zboina) si se continua spre sud, delimitand ocoalele silvice Bretcu si
Lepsa intersectand bornele silvice 172, 171, 150, 147, 145, 143, 120, 173, 88, 86,
168, 83, 82 din cadrul UP III Lepsa-Macradau, OS Lepsa. Din Vf. Lepsii (1390
m), limita se suprapune peste hotarul dintre judetul Vrancea si judetul Covasna
si trece succesiv prin bornele silvice care apartin UP V Valea Marului, OS
Lepsa: 73, 68, 67, 65, 61, 135, 60, 58, 56, 130, 30, 24 si 39 situata la
hotarul dintre OS Covasna, UP V Valea Marului si UP VI Babovici. Din dreptul
bornei silvice nr. 3 din cadrul UP VI Babovici, OS Lepsa, limita vestica se
orienteaza pe o directie nord-sud, strabatand prin bornele silvice 223, 2, 7,
11, 35, 39, 75, 79, 80, 82, 85, 89, 185, 209, 211, 219 si 220 Culmea Babovici,
Culmea Buniului si Culmea Butuci pana in dreptul bornei 221 (UP VI Babovici, OS
Lepsa). Urmand directia generala nord-sud, limita vestica intersecteaza borna
155 din UP IV Paraul Tiganului, OS Tulnici, Saua Poarta Vanturilor (1728 m),
bornele silvice 185, 132, 133 din UP VI Zabaluta, OS Naruja, 152, Varful
Lacauti (1777 m). Din Vf. Lacauti limita parcului natural se inscrie pe Culmea
Lacautiului, prin bornele 150, 202, 148, 146, 144, 203, 140, 204, 139, 207, 137
si 131 din cadrul UP V Goru, OS Naruja.
2. Zonele de conservare speciala ale Parcului Natural Putna - Vrancea
Zonele de conservare speciala din cadrul Parcului Natural Putna - Vrancea
cuprind parcelele forestiere de la 62 la 69 (muntele Ciuta) din cadrul U.P.I
Mociarul, Ocolul Silvic Lepsa; 98A, 99A, 100A si 101B (Padurea Lepsa-Zboina)
din UP II Lepsa-Zboina, O.S. Lepsa; de la 33 la 65 (Paraul Stramba) din UP III
Lepsa-Macradeu; 1 - 26, 98 - 110, 118 - 123, 135 - 137, 159 - 169, 176 - 182,
132 - 134, 138 - 140, 141 - 158, 170 - 175, 111 - 112 (Cheile Tisitei) din
cadrul U.P. II Tisita, O.S. Tulnici; de la 1 la 11 (Bazinul Bahneanu) din
U.P.IV, O.S. Tulnici; de la 41 la 47 din UP IV si de la 82 la 89 (Condratu) din
UP II Tisita, OS Tulnici; de la 76 la 89, 96 - 98 (Muntele Goru) din UP V, OS
Naruja; de la 100 la 117 din UP IV, OS Tulnici, 121 - 126 din UP VI, OS Lepsa,
102 - 119 din UP V, OS Naruja, 90 - 108 din UP VI, OS Naruja (Zona Lacauti-Izvoarele
Putnei); 201 si 202 (Rapa Rosie) din UP I Coza; 180 B si C, 181 B, 182 E si N,
187 C (Cascada Putnei) din UP I, OS Tulnici si 55A si N din UP I, OS Lepsa; 132
si 160 (Stramtura Coza) din UP I, OS Tulnici; 130 B si C (Groapa cu Pini), din
UP I, OS Tulnici.
Descrierea limitelor si delimitarea zonelor de conservare speciala a fost
realizata pe baza hartilor si amenajamentelor silvice din 1992 pentru Ocolul
Silvic Tulnici, 1993 pentru Ocolul Silvic Lepsa si 1993 pentru Ocolul Silvic
Naruja, realizate de Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice - Statiunea
Brasov.
SECTIUNEA 2
HARTILE PARCURILOR NATIONALE SI NATURALE
PARCUL NATIONAL BUILA - VANTURARITA
PARCUL NATURAL LUNCA MURESULUI
PARCUL NATURAL LUNCA JOASA A PRUTULUI INFERIOR
PARCUL NATURAL COMANA
GEOPARCUL DINOZAURILOR TARA HATEGULUI
PARCUL NATURAL MUNTII MARAMURESULUI
GEOPARCUL PLATOUL MEHEDINTI
PARCUL NATURAL PUTNA - VRANCEA
Figura 1, reprezentand harta Parcului National Buila - Vanturarita, se
gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 38, din 12 ianuarie
2005, la pagina 20.
Figura 2, reprezentand harta Parcului Natural Lunca Muresului, se gaseste
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 38, din 12 ianuarie 2005, la
paginile 21 si 22.
Figura 3, reprezentand harta Parcului Natural Lunca Joasa a Prutului
Inferior, plansa I, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
38, din 12 ianuarie 2005, la pagina 23.
Figura 4, reprezentand harta Parcului Natural Lunca Joasa a Prutului
Inferior, plansa II, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
38, din 12 ianuarie 2005, la pagina 24.
Figura 5, reprezentand harta Parcului Natural Comana, se gaseste in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 38, din 12 ianuarie 2005, la
pagina 25.
Figura 6, reprezentand harta Geoparcului Dinozaurilor Tara Hategului, se
gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 38, din 12 ianuarie
2005, la pagina 26.
Figura 7, reprezentand harta Parcului Natural Muntii Maramuresului, se
gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 38, din 12 ianuarie
2005, la pagina 27.
Figura 8, reprezentand harta Parcului Natural "Geoparcul Platoul
Mehedinti", se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 38,
din 12 ianuarie 2005, la pagina 28.
Figura 9, reprezentand harta Parcului Natural Putna - Vrancea, se gaseste
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 38, din 12 ianuarie 2005, la
pagina 29.
SECTIUNEA 3
STRUCTURA PERSONALULUI ADMINISTRATIILOR PARCURILOR NATIONALE SI PARCURILOR
NATURALE
Structurile de administratie ale parcurilor nationale si naturale vor avea
urmatoarea componenta:
- Director al Parcului
- Sef Paza
- Economist
- Responsabil relatii cu comunitatile, educatie ecologica si turism
(specialist in comunicare, sociologie, psihologie, turism etc.)
- Biolog
- Specialist in Tehnologia Informatiei (baze de date, tehnologie GIS etc.)
- Geolog (numai pentru Geoparcul Dinozaurilor Tara Hategului si Geoparcul
Platoul Mehedinti)
- Intre 4 si 10 agenti de teren
respectiv,
- Parcul National Buila - Vanturarita - 10 persoane din care 4 agenti de
teren
- Parcul Natural Lunca Muresului - 12 persoane din care 6 agenti de teren
- Parcul Natural Nemira - 12 persoane din care 6 agenti de teren
- Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior - 11 persoane din care 5
agenti de teren
- Parcul Natural Comana - 12 persoane din care 6 agenti de teren
- Geoparcul Dinozaurilor Tara Hategului - 17 persoane din care 10 agenti de
teren
- Parcul Natural Muntii Maramuresului - 16 persoane din care 10 agenti de
teren
- Geoparcul Platoul Mehedinti - 17 persoane din care 10 agenti de teren
- Parcul Natural Putna - Vrancea - 14 persoane din care 8 agenti de teren
ANEXA 2
DESCRIEREA LIMITELOR SI A SUPRAFETELOR REZERVATIILOR STIINTIFICE,
MONUMENTELOR NATURII, REZERVATIILOR NATURALE SI A ARIILOR DE PROTECTIE SPECIALA
AVIFAUNISTICA
SECTIUNEA A
REZERVATII STIINTIFICE
I.1. Rezervatia stiintifica Pestera Rasuflatoarei, 1,1 ha, localitatea
Iabalcea, judetul Caras-Severin
Descrierea suprafetei
Rezervatia stiintifica Pestera Rasuflatoarei cuprinde pestera precum si o
suprafata de teren de 1,1 hectare, situata la exterior, care face parte din
unitatea amenajistica nr. 66 din UP IX Carasova, Ocolul Silvic Resita. Parcela
amenajistica este preluata din amenajamentul silvic intocmit in anul 1993,
fiind inclusa si pe harta silvica ce face parte integranta din amenajament.
I.2. Rezervatia stiintifica Pestera Liliecilor, 6 ha, localitatea Campulung
Moldovenesc, judetul Suceava
Descrierea suprafetei
Rezervatia stiintifica Pestera Liliecilor cuprinde pestera (golul subteran)
precum si o suprafata de teren de circa 6 ha, situata la exterior, pe
teritoriul ariei naturale protejate Rarau - Pietrele - Doamnei, reprezentata de
parcelele % 86D, % 86 C, % 86 N3, % 93 B, % 93 N2. Parcelele si subparcelele
silvice sunt preluate din amenajamentul silvic al UP1 Rarau OS Pojorata
intocmit in anul 1994 si amenajamentul silvic al UP6 Chiril al OS Crucea
intocmit in anul 2000, fiind incluse si pe harta silvica ce face parte
integranta din amenajament.
SECTIUNEA B
MONUMENTE ALE NATURII
III.1. Monumentul naturii Pestera Smeilor de la Onceasa, 0,5 ha, comuna
Budureasa, judetul Bihor
Descrierea suprafetei
Monumentul naturii Pestera Smeilor de la Onceasa cuprinde pestera (golul
subteran) precum si o suprafata de teren de 0,5 ha reprezentata de subparcela
143C% din U.P.IV Ponor, Ocolul Silvic Belis. Subparcela amenajistica este
preluata din amenajamentul silvic intocmit in anul 2003, fiind inclusa si pe
harta silvica ce face parte integranta din amenajament. Monumentul naturii
Pestera Smeilor este amplasat in interiorul Parcului Natural Apuseni.
III.2. Monumentul naturii Padurea Alexeni, 37 ha, comuna Alexeni, judetul
Ialomita
Descrierea limitelor
Limita nordica: este data de drumul de exploatare agricol 37/4, de la
canalul de desecare principal pana la punctul cunoscut sub numele de
"putul lui Paun Chiriac";
Limita sudica: este reprezentata de teren agricol proprietate privata
(posesor actual - Iacob Dumitru - 2004);
Limita estica: este reprezentata de drumul de exploatare agricol nr. 51, de
la limita islazului comunal in sud-est, pana la borna cadastrala - ferma oi;
Limita vestica: este reprezentata de drumul de exploatare agricol 3/1, de
la "putul lui Paun Chiriac" pana la limita islazului comunal.
Descrierea suprafetei
Monumentul naturii Padurea Alexeni, este reprezentat de 56 de stejari
seculari, dintre care 25 cu varste de peste 200 ani, situati pe tarlaua 15,
parcelele 46 si 47 de pe izlazul comunei Alexeni. Parcelele cadastrale sunt
preluate din planurile cadastrale intocmite in anul 2000.
III.3. Monumentul naturii Pestera Magurici, 1 ha, localitatea Ileanda,
judetul Salaj
Descrierea suprafetei
Monumentul naturii Pestera Magurici cuprinde pestera (golul subteran) si o
suprafata de 1 ha, situata la exterior, incadrata in categoria de folosinta
Alte terenuri neagricole (suprafata totala 2,64 ha). Parcelele cadastrale sunt
preluate din Procesul-verbal de punere in posesie nr. 688/25.02.2003
SECTIUNEA C
REZERVATII NATURALE
IV.1. Rezervatia naturala Prundul Mare, 654,9 ha, localitatile Semlac,
Pecica, Secusigiu, Munar, Sampetru German, Semlac, Arad, Bodrogul Vechi,
judetul Arad
Descrierea limitelor
Rezervatia naturala Prundul Mare este formata din mai multe zone: Libus,
Bodrog, Zadareni, Ceala, Insula Pecica, Insula Sampetru-German, Insula Felnac,
Grebla, Felnac, Poiana Mare, Bezdin, Balta Sarcu.
A. Libus:
Limita nordica: porneste de la borna 41 (UP II Ghedus), continua la limita
padurii pana la borna 36, trecand prin bornele 40, 39, 38 si 37, dupa care
continua pe limita dintre teren si raul Mures pana la borna 1 bis; continua pe
limita parcelara dintre parcelele 5 si 6 din cadrul UP II Ghedus, pana la borna
2; de aici continua pe limita dintre padure si raul Mures pana la borna 5 apoi
pe limita parcelara intre parcelele 6 si 9 (UP II Ghedus) pana la borna 6, apoi
pe limita parcelara dintre 7 si 9 pana la intersectia cu linia subparcelara
dintre subparcelele 9A si 9B; se continua pe limita subparcelara dintre
subparcelele 9A si 9B pana la intersectia acestei limite cu limita parcelara
intre parcelele 9 si 11, apoi pe limita parcelara dintre parcelele 9 si 11 pana
la borna 12; de aici continua, din nou, pe limita dintre teren si raul Mures
pana la limita subparcelara dintre 11A si 11B, de unde se continua peste raul
Mures pana la borna 61 (UP I Bezdin); de la borna 61 se continua pe limita
parcelara dintre parcelele 31 si 35 pana la borna 59, trecand prin borna 60; de
aici se continua pe limita dintre padure si raul Mures pana la borna 58, de
unde se continua pe limita parcelara dintre parcelele 33 si 34 pana la borna
66, de unde se continua pe limitele subparcelare dintre 34C si respectiv 34E,
34A, 34B si 34G pana la intersectia cu limita parcelara dintre parcelele 34 si 38;
de aici continua pe limita subparcelara intre 38A si respectiv 38C si 38D, apoi
pe limita subparcelara intre 38 I si respectiv 38H, 38B si 38E, iar apoi pe
limita subparcelara dintre 38E si 38D pana la limita parcelara dintre parcelele
38 si 39; de aici se continua pe aceasta limita parcelara pana la intersectia
cu limita subparcelara dintre N39 si 39C, apoi pe limita dintre N39 si
subparcelele 39C, 39D, 39G, 39I, 39J si 39K; se continua, apoi, pe limita
parcelara dintre parcelele 38 si 39, si urmareste aceasta limita pana la borna
73; de aici se continua cu limita dintre padure si cea a zonei Gropane, de la
marginea digului pana la borna 29 (UP III Rata Vaida), trecand prin bornele 78,
99 si 107 din UP I Bezdin si bornele 7, 6, 18 din UP III Rata Vaida.
Limita estica: porneste de la borna 29, se continua pe drumul care
traverseaza digul, pana la baza digului si se continua pe la baza digului pana
in dreptul bornei 71 (UP I Bezdin).
Limita sudica: Limita continua din dreptul bornei 71 pe la baza digului
pana la intersectia cu padurea Pd28 (numar cadastral), de unde se continua cu
limita dintre cele doua terenuri (Pd32 si Pd28), apoi pe limita dintre Pd32 si
parcela 36 (UP I Bezdin) pana la borna 70; apoi se continua pe limita dintre
padure si terenul agricol (A25) pana la raul Mures, la borna 63, trecand prin
borna 62; din borna 63 limita se continua transversal pe cursul raului Mures
pana pe malul opus, de unde continua pe limita dintre padure si raul Mures pana
la borna 44 (UP II Ghedus).
Limita vestica: porneste de la borna 44, la limita intre padure si terenul
agricol, si se continua pana la borna 41, trecand prin bornele 43 si 42.
B. Bodrog:
Limita nordica: porneste de la borna 15 (UP V Ceala), urmareste limita
parcelara intre parcelele 8 si 12 pana la intersectia cu linia subparcelara
dintre subparcelele A12 si 12F, se continua pe limita subparcelara dintre
subparcelele 12F si respectiv A12, 12B, 12C si 12A pana la intersectia acestei
limite cu raul Mures.
Limita estica: urmareste limita dintre padure si raul Mures pana la borna
23.
Limita sudica: porneste din borna 23 si urmareste limita intre padure si
raul Mures.
Limita vestica: urmareste limita intre padure si raul Mures pana la borna
15.
C. Zadareni:
Limita nordica: porneste de la borna 24 (UP V Ceala), continua pe limita
subparcelara dintre subparcelele 15H si respectiv 15A, 15J, 15B, 15 E, 15G si
15D pana la intersectia acesteia cu limita parcelara intre parcelele 15 si 17.
Limita estica: porneste de la intersectia limitei subparcelare dintre 15F
si 15D cu limita parcelara dintre 15 si 17, continua pe aceasta ultima limita
pana la borna 27.
Limita sudica: porneste din borna 27 si urmareste limita dintre padure si
raul Mures.
Limita vestica: porneste de la malul Muresului si continua pe limita
parcelara dintre parcelele 12 si 15, pana la borna 24.
D. Ceala:
Limita nordica: porneste de la borna 39 (UP V Ceala), continua pe limita
subparcelara dintre subparcelele 19G si 19A, intre 19C si respectiv 19A si 19H,
apoi intre 19D si 19H pana la intersectia cu limita parcelara intre parcelele
19 si 22; se continua, apoi, pe limita subparcelara intre 22K si respectiv 22A
si 22D pana la intersectia acesteia cu raul Mures.
Limita estica: porneste de la intersectia limitei subparcelare dintre 22K
si 22D cu raul Mures si continua pe limita dintre padure si raul Mures pana la
borna 42.
Limita sudica: porneste din borna 42 si urmareste limita dintre padure si
raul Mures pana la intersectia cu limita subparcelara dintre 19D si 19G.
Limita vestica: porneste de la intersectia Muresului cu limita subparcelara
dintre 19D si 19G si urmareste limita dintre padure si raul Mures pana la borna
39.
E. Insula Pecica:
Limita nordica: porneste de la borna 35 (UP II Ghedus) si urmareste limita
dintre padure si raul Mures.
Limita estica: continua pe limita dintre padure si raul Mures.
Limita sudica: continua pe limita dintre padure si raul Mures.
Limita vestica: urmareste limita dintre padure si raul Mures pana la borna
35.
F. Insula Sampetru-German:
Limita nordica: porneste de la borna 23 (UP III Rata Vaida) si urmareste
limita dintre padure si raul Mures.
Limita estica: continua pe limita dintre padure si raul Mures.
Limita sudica: continua pe limita dintre padure si raul Mures.
Limita vestica: urmareste limita dintre padure si raul Mures pana la borna
23.
G. Insula Felnac:
Limita nordica: urmareste limita dintre padure si raul Mures pana la borna
56 (UP III Rata Vaida).
Limita estica: porneste de la borna 56 si urmareste limita dintre padure si
raul Mures.
Limita sudica: limita dintre padure si raul Mures.
Limita vestica: urmareste limita dintre padure si raul Mures.
H. Grebla:
Limita nordica: porneste de la intersectia limitei subparcelare dintre
subparcelele 28A si 28E (UP III Rata Vaida) si se continua pe limita dintre
padure si raul Mures.
Limita estica: porneste de la intersectia raului Mures cu limita
subparcelara dintre 28H si 28G, se continua pe aceasta limita pana la
intersectia ei cu limita subparcelara intre 28H si 28E.
Limita sudica: porneste de la intersectia limita subparcelara dintre 28H si
28G cu limita subparcelara dintre 28H si 28E si se continua pe aceasta ultima
limita.
Limita vestica: continua pe limita subparcelara dintre 28H si 28E pana la
intersectia cu limita subparcelara dintre subparcelele 28A si 28E.
I. Felnac:
Limita nordica: porneste de la intersectia limitei subparcelare dintre
subparcelele 28I si 28G (UP III Rata Vaida) cu raul Mures si se continua pe
limita dintre padure si raul Mures pana la intersectia Muresului cu limita
subparcelara dintre 30B si 30D, trecand prin borna 49.
Limita estica: porneste de la intersectia Muresului cu limita subparcelara
dintre 30B si 30D, continua pe aceasta limita pana la intersectia acesteia cu
limita subparcelara dintre 30B si 30A.
Limita sudica: porneste de la intersectia limitei subparcelare dintre
parcelele 30B si 30D cu limita subparcelara dintre 30B si 30F, se continua pe
aceasta din urma si apoi pe cea subparcelara dintre subparcelele 30B si,
respectiv 30F si V30 pana la intersectia cu limita parcelara intre parcelele 28
si 30; de aici continua pe limita subparcelara dintre 28H si, respectiv, 28F si
28E pana la intersectia cu limita subparcelara dintre 28I si 28G.
Limita vestica: porneste de la intersectia limitei dintre subparcelele 28I
si 28E cu limita subparcelara dintre 28I si 28G, se continua pe aceasta din
urma pana la intersectia cu raul Mures.
J. Poiana Mare:
Limita nordica: porneste de la borna 23 (UP III Rata Vaida), se continua pe
limita dintre padure si Mures pana la intersectia raului Mures cu limita
subparcelara dintre 22L si 22N.
Limita estica: porneste de la intersectia raului Mures cu limita
subparcelara dintre 22L si 22N si se continua pe limita dintre padure si raul
Mures pana la borna 59 (UP III Rata Vaida).
Limita sudica: porneste de la borna 59 se continua pe limita parcelara
dintre parcelele 23 si 26 pana la intersectia acesteia cu limita subparcelara
dintre subparcelele 23N si 23C; de aici se continua pe aceasta limita apoi pe
limitele subparcelare dintre N_2_23 si 23C, dintre N_2 si 23K, dintre 23N si
23K, dintre N_1_23 si 23K pana la intersectia cu limita parcelara dintre
parcelele 23 si 17, de unde continua pe aceasta limita pana la intersectia cu
limita subparcelara dintre N17 si 17E; de aici se continua pe aceasta ultima
limita, apoi pe cea dintre subparcelele N17 si 17D si dintre subparcelele 17C
si 17D pana la intersectia cu raul Mures.
Limita vestica: porneste de la intersectia limitei subparcelare dintre 17D
si 17C cu raul Mures, se continua pe limita dintre padure si raul Mures pana la
borna 23.
K. Bezdin:
Limita nordica: porneste de la intersectia terenurilor neproductive Nm208
si Ns209 cu faneata Fn205, se continua pe limita dintre aceasta faneata (Fn205)
si terenul neproductiv Ns209 pana la intersectia cu drumul De51.
Limita estica: se continua pe limita dintre drumul De51 si, respectiv
faneata Fn205 si terenul neproductiv Ns209, apoi pe limita dintre drumul
comunal DC 100B (De 204) si terenul neproductiv Ns209 pana la intersectia
acestei limite cu terenul arabil A211 si cu canalul HCN215.
Limita sudica: porneste de la intersectia terenului neproductiv Ns209 cu
canalul HCN215 si terenul arabil A211, se continua pe limita dintre terenul
neproductiv Ns209 si canalul HCN215, apoi pe limita intre terenul neproductiv
Ns209 si drumul De214 pana la intersectia cu baza digului.
Limita vestica: porneste de la intersectia digului cu terenul neproductiv
Ns209 si se continua pe aceasta limita pana la intersectia terenurilor
neproductive Nm208 si Ns209 cu faneata Fn205.
L. Balta Sarcu:
Limita nordica: porneste de la intersectia drumului comunal DC 100B (De204)
cu limita subparcelara dintre N44 si 44C, se continua pe aceasta limita pana la
intersectia cu limita parcelara dintre parcelele 44 si 45.
Limita estica: se continua pe limita dintre parcelele 44 si 45, iar apoi pe
limita subparcelara dintre N44 si 44B pana la limita dintre parcelele 44 si 49.
Limita sudica: se continua pe limita parcelara dintre parcelele 44 si 49
pana la intersectia ei cu limita subparcelara dintre N44 si 44A.
Limita vestica: porneste de la intersectia limitei parcelare dintre
parcelele 44 si 49 cu limita subparcelara dintre N44 si 44A si se continua pe
aceasta din urma limita pana la intersectia cu drumul comunal DC 100B (De204).
Descrierea suprafetelor
Rezervatia Naturala Prundul Mare cuprinde zonele: Libus, Bodrog, Zadareni,
Ceala, Insula Pecica, Insula Sampetru-German, Insula Felnac, Grebla, Felnac,
Poiana Mare, Bezdin, Balta Sarcu, care includ parcelele si subparcelele 30 -
33, 34C, 34N, 36 - 38, 39N, 44N din UP I Bezdin a Ocolului Silvic Iuliu
Moldovan (amenajat in anul 2002), 5A - 5I, 9B, 21, 24A - 24K din UP II Ghedus a
OS Iuliu Moldovan, 11, 17C, 17N, 13L, 23L, 23N, 23N_1, 23N_2, 28H, 28I, 30B, 31
din UP III Rata Vaida a OS Iuliu Moldovan, 12F, 15H, 19C, 19D, 19G, 22K din UP
V Ceala a OS Iuliu Moldovan, in suprafata de 453,3 ha si suprafetele cu
numerele cadastrale Pd 32, Pd 52, Pd 58, Pd 68, Nms 208, Nm 209, Pdt 206, Pdt
210 din raza administrativa a comunei Secusigiu, precum si o suprafata din raul
Mures de pe raza administrativa a orasului Pecica (parte din HB 4596) si a
comunelor Secusigiu (parte din HB 1) si Semlac (parte din HB 840). Parcelele si
subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic intocmit in anul
2002, fiind incluse si pe harta silvica ce face parte integranta din
amenajament, iar parcelele cadastrale au fost preluate din hartile cadastrale
ale localitatilor Secusigiu (anul 1985), Semlac (1985) si Pecica (anul 1985),
suprafata Muresului, fiind masurata prin folosirea unui GPS Magelan si a unei
harti satelitare a zonei.
IV.2. Rezervatia naturala Golul alpin Valea Rea - Zarna, 6.480 ha,
localitatea Nucsoara, judetul Arges
Descrierea limitelor
Limita nordica: este reprezentata de culmea Muntilor Fagaras trecand de la
est la vest prin: varful Ludisoru (2302 m), pana in Curmatura Bratilei (2274
m), Varful Fata Unsa (2246 m), Curmatura Zarnei (1923 m), Varful Zarna (2216
m), Varful Fundu Bandei (2450 m), Varful Iezerului (2429 m), Varful Urlea (2472
m), Curmatura Mogosului, Varful Mogos (2395 m), Varful Cheia Bandei (2381 m),
Fereastra Mare a Sambetei (2188 m), Varful Galasescu Mic (2398 m), Varful
Galasescu Mare (2471 m), Varful Racorelelor (2455 m), Varful Galbenele (2456
m), Varful Portita Vistei (2310 m), Varful Vistea Mare (2527 m);
Limita estica: Din Curmatura Bratilei (2274 m), limita se indreapta spre
sud trecand prin Varful Caltunu (2206 m), Culmea Mezea, Piscul Stanei (2046 m),
Piscul Mutatoarea Mare (1944 m), Culmea Oticu, Varful Oticu (2044 m), pana in
Varful Coltii Cremenei;
Limita sudica: Din varful Coltii Cremenei, limita se continua spre vest
prin Culmea Porcului trecand prin bornele silvice (UP VI Zarna) 201, 199, 198,
196, apoi Piscul Aninatoarei (bornele silvice 183, 182, 180, 173, 172, 171),
Culmea Omatului (borna silvica 169), Izvorul cu Pietre (bornele silvice 166,
167), Culmea Caprelor (borna silvica 163), Valea Mutatoarea Mica (borna silvica
162), Piscul Mutatoarea Mica (bornele silvice 157, 159, 160), Mutatoarea Mare
(bornele silvice 154, 156), Piscul Stanii (bornele silvice 151, 153), Piscul
Voicii (bornele silvice 137, 138, 139, 140, 141, 142, 143, 144, 145, 147, 149),
Valea Bratilei (bornele silvice 127, 129, 131, 133, 134, 135, 136), Culmea
Zarnulita (bornele silvice 112, 113, 116, 117, 124), Valea Zarnulitei (bornele
silvice 97, 98, 101, 102, 104, 106, 107, 110, 111), Izvorul Ludisorului
(bornele silvice 93, 94), Valea Zarnei (bornele silvice 59, 60, 61, 62, 65, 66,
68, 85, 86, 89, 90, 92), Valea Leaota (bornele silvice 42, 45, 46, 50, 51, 54,
55, 57), Piscul Hotarului (borna silvica 41), Culmea Plavia (bornele silvice
27, 37), Valea Calului (bornele silvice 25, 26), prin Coltii Cremenei si Culmea
Mezea bordand raurile Leaota, Zarna si Bratila urmand Culmea Capatana-Musetescu
si trecand prin bornele silvice ce apartin UP V Valea Rea, Izvorul Casei
(bornele silvice 288, 294, 300), Piscul Ursului (bornele silvice 207, 229, 231,
235, 238, 241, 245, 247, 250, 253, 254, 262, 263, 265, 267, 268, 277, 275, 279,
284, 286), Piscul Noroaielor (bornele silvice 201, 204), Izvorul Morarului
(bornele silvice 192, 195, 196, 200), Piscul Zarul Mic (bornele silvice 185,
186, 188, 191), Piscul Lacului (borna silvica 181), Izvorul Tarusului (bornele
silvice 172, 176, 178), Valea Bandea (bornele silvice 169, 170, 171), Izvorul
Galasescu Mic (bornele silvice 160, 162, 164, 167), Valea Rea (borna silvica
159), Izvorul Racului (bornele silvice 152, 154, 156, 157), Valea Avalansei
(bornele silvice 146, 148, 150), Piscul Pietros (bornele silvice 130, 132, 134,
136, 138, 140, 142, 144), pe Culmea Nisipuri (bornele silvice 124, 126),
Izvorul Pojarnei (bornele silvice 118, 120, 123), Piscul Mutatoarei (bornele
silvice 114, 117), Piscul Scurt (borna silvica 112), Izvorul Lineat (bornele
silvice 102, 105, 110) urca prin borna silvica 100 spre vest pe Valea Mocanilor
pana in Varful Valea Lunga;
Limita vestica: porneste din dreptul bornei silvice 100 situata la
intersectia U.P. V Valea Rea cu U.P. VI Zarna urca in varful Valea Lunga 2254
m, urmeaza apoi culmea Muntelui Furfuescu, urmand apoi spre nord culmea
Scarisoarei prin varfurile Muntele Scarisoara (2435 m), Scarisoara Mica (2472
m), Scarisoara Mare 2489 m, Galbena 2412 m, continuata apoi de custura Piscu
Rosu 2465 m, Varful Moldoveanu (2544 m), custura Vistea Mare - Moldoveanu (2455
m), pana in varful Varful Vistea Mare (2527 m).
Bornele silvice sunt preluate din amenajamentul Ocolului Silvic Domnesti
intocmit in anul 1993, fiind incluse si pe harta silvica.
Descrierea suprafetelor
Rezervatia naturala Golul alpin Valea Rea - Zarna cuprinde de la est la
vest urmatoarele goluri alpine: Bratila, Zarna, Leaota, Dara, Bandea, Valea
Rea-Galasescu, Pojarna.
IV.3. Rezervatia naturala Magura-Nucsoara, 15,8 ha, localitatea Nucsoara,
judetul Arges
Descrierea limitelor
Limita nordica: porneste din dreptul intersectiei drumului comunal 430 cu
limita parcelei PPD 7 bis ocolind varful Magura (877 m) la o distanta de 100 m
nord de acesta, urmarind limita nordica a parcelei N7, continuandu-se spre est
pana la intersectia cu drumul comunal 431 in dreptul parcelei C109;
Limita estica: porneste din dreptul parcelei C109 si urmeaza drumul comunal
431 care face legatura intre centrul localitatii Nucsoara si varful Magura pe o
distanta de 500 m pana in punctul de intersectie al acestuia cu DJ 731;
Limita sudica: porneste din punctul de intersectie al drumului comunal 431
cu DJ 731 si urmeaza spre vest marginea lacului Invartita care se invecineaza
pe o lungime de 300 m cu DJ 731 ce leaga satul Nucsoara de satul Sboghitesti
pana in dreptul parcelei Cc10;
Limita vestica: porneste din dreptul parcelei Cc10 spre nord urmand malul
vestic al lacului Invartita pana in punctul de confluenta cu paraul Valea
Seaca, urmand apoi limita dintre parcela L11 si parcela PPD 7 bis, pana la
intersectia cu drumul comunal 430 pe care il urmeaza spre nord pana la
intersectia acestuia cu limita nordica a parcelei PPD 7 bis.
Descrierea suprafetelor
Rezervatia Naturala Magura-Nucsoara cuprinde luciul de apa al Lacului
Invartita, zona de relief carstic (doline, lapiezuri si alveole de dizolvare
etc.) care fac parte din parcelele cadastrale Hb 8, N7%, Cc9, A6, PPD 7 bis.
Parcelele si subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul Cadastral al
parcelelor comunei Nucsoara din anul 1966.
IV.4. Rezervatia naturala Lacul lui Barca, 12,4 ha, localitatea Davidesti,
judetul Arges
Descrierea limitelor
Limita nordica: este reprezentata de drumul de pamant existent intre
punctul "la adapatoare" si punctul situat la 150 m de coada lacului,
drum care face legatura intre satul Contesti, comuna Davidesti si satul Valea
Stanii, comuna Titesti;
Limita estica: porneste din punctul situat la 150 m de coada lacului si se
continua spre sud urmarind culmea lui Barca pana la punctul cu cota 400,5 m
situat pe culmea lui Barca;
Limita sudica: porneste din punctul situat la cota 400,5 m altitudine pe
culmea lui Barca, continua spre vest pe o lungime de circa 200 m pana la
punctul situat la cota 390,7 m altitudine, dupa care se orienteaza spre nord
urmand culmea lui Barca circa 400 m, pana intr-un punct situat la 100 m aval de
lac in Valea lui Barca;
Limita vestica: porneste din valea lui Barca din firul vaii punct situat
aval 100 m de lac si urmeaza linia de cea mai mare panta pana la intersectia cu
drumul de pamant din dreptul punctului "la adapatoare".
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Lacul lui Barca este reprezentata de suprafata luciului
de apa (lacul propriu-zis), zona de stufaris si vegetatie palustra precum si o
zona de jur imprejurul lacului, situata intre limite arealului.
IV.5. Rezervatia Naturala Magura - Targu Ocna, 89,70 ha, localitatea Targu
Ocna, judetul Bacau
Descrierea limitelor
Limita nordica incepe de la borna silvica 197, se continua spre est prin
borna silvica 193, unde intersecteaza latura sudica a soselei asfaltate
Comanesti - Tg. Ocna. De aici ia directie sudica pe linia de separatie dintre
parcela cadastrala Pd 3863 de anexa cu parcelele cadastrale 3874 - 3890 si apoi
se continua pe limita parcelara ce separa Pd 3893 de anexa cu parcelele
cadastrale nr. 3874 - 3890. In continuare limita, directionata spre est, se
suprapune limitei de nord a parcelei cadastrale Pd 3893, limita care uneste
bornele silvice 194 si 189.
Limita estica incepe de la borna silvica 189 si se continua spre sud prin
linia ce uneste bornele silvice 190, 188 si 185, distanta care se separa
parcela cadastrala Pd 3893 de anexa cadastrala ce inglobeaza parcelele de la
4309 la 4346 si parcelele cadastrale de la 3896 la 3939. Aceasta limita separa
apoi parcela cadastrala Pd3863 de anexa care cuprinde parcelele cadastrale de
la 3896 la 3939 si de la 3985 la 4017.
Limita sudica separa parcela amenajistica 50 (din afara rezervatiei) de
parcela amenajistica 51 (din rezervatie), in lungul unei linii ce uneste
bornele silvice 185 si 184.
Limita vestica separa parcela amenajistica 51 (din rezervatie) de parcela
amenajistica 53 (din afara rezervatiei) printr-o linie ce pleaca de la borna
silvica 184 pana la borna silvica 186, de unde urmareste limita de vest a
enclavelor E32 si E38, pana la borna silvica 191, de unde limita se
directioneaza spre nord-vest pana la borna silvica 197 separand unitatea
amenajistica 52 (din rezervatie) de unitatea amenajistica 53 (din afara
rezervatiei).
Descrierea suprafetei
Rezervatia Naturala Magura - Targu Ocna cuprinde unitatile amenajistice 51
si 52 din UP II Dofteana - O.S. Tg. Ocna si parcelele cadastrale F1, A2, C3, P5
3865, F3866-3869, De 3870 si De 3872 ale Consiliului Local Tg. Ocna.
IV.6. Rezervatia naturala Lac Balatau, 4,83 ha, oras Darmanesti, judetul
Bacau
Descrierea limitelor
Limita nordica: este reprezentata de barajul natural al Lacului Balatau;
Limita estica: este data de linia care separa parcela silvica 90 de subparcelele
si parcelele silvice 18B, 19A si 20, limita pe care sunt situate bornele
silvice 45, 47 si 49;
Limita sudica: incepe la borna silvica 49 si este reprezentata de limita
dintre parcela silvica 90 (din rezervatie) si subparcelele silvice 21A si 80B
(din afara rezervatiei);
Limita vestica: este reprezentata de limita dintre parcela silvica 90 (in
rezervatie) si subparcela silvica 80A (din afara rezervatiei).
Rezervatia naturala Lac Balatau cuprinde parcela silvica 90 din UP I
Izvorul Negru - OS Darmanesti. Parcelele si subparcelele silvice sunt preluate
din amenajamentul silvic intocmit in anul 1996, fiind incluse si pe harta
silvica ce face parte integranta din amenajament.
IV.7. Rezervatia naturala Bucias, 471 ha, localitatea Manastirea Casin,
judetul Bacau
Descrierea limitelor
Limita nordica: incepe din Plaiul Harnacelul Mic, de la borna silvica 33,
continua traseul pe directie estica legand bornele silvice 35, 123, 121, 119,
124, 117 si 116;
Limita estica: incepe de la borna silvica 116, trece prin Plaiul Sturzului
(1040 m), pana la borna silvica 128. De aici, prin Piciorul Sturzului, ajunge
la borna silvica 132, de unde coboara apoi pe paraul Bucias pana la borna
silvica 4;
Limita sudica: separa parcelele silvice 3 si 4 (din rezervatie) de parcela
silvica 2 (din afara rezervatiei), linie ce uneste bornele silvice 4, 3 si 8;
Limita vestica: este reprezentata de linia ce uneste bornele silvice 8, 9,
27, 26, 24, 29, 34 si 33, linie care separa parcelele silvice 4, 15, 11 si 21
(din rezervatie) de parcelele silvice 5, 14, 17 si 20 (din afara rezervatiei).
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Bucias cuprinde parcelele silvice 3, 4, 7, 15, 16, 21,
22, 71 - 75 din UP V Bucias - OS Manastirea Casin. Parcelele si subparcelele
silvice sunt preluate din amenajamentul silvic intocmit in anul 1997, fiind
incluse si pe harta silvica ce face parte integranta din amenajament.
IV.8. Rezervatia Naturala Nemira, 3491,2 ha, localitatile Darmanesti,
Slanic Moldova, Dofteana, judetul Bacau
Descrierea limitelor
Limita nordica incepe de la borna silvica 35 de unde se continua pe
directia nord-est pe latura nordica a parcelei silvice 18, de la borna silvica
34 si pana la borna silvica 28, de unde limita se orienteaza spre nord-vest pe
linia ce separa parcelele silvice 14 C (din rezervatie) de 15 A (din afara
rezervatiei), in continuare urmareste linia de separare a subparcelelor B si C
din u.a. 14 si apoi linia de separare a subparcelei 11 C (din rezervatie), de subparcelele
14 B si 11 D si A (din afara rezervatiei). In continuare isi mentine directia
nordica pe linia ce separa subparcelele C (din rezervatie) de B (din afara
rezervatiei) si apoi urmeaza linia de separare a subparcelei 10 C (rezervatie)
de parcela 5 E (din afara rezervatiei), pana la borna silvica 18. Din acest
punct limita se orienteaza spre est, de la borna silvica 155 la borna 156, unde
separa u.a. 58 (rezervatie) de u.a. 93 si mai departe spre bornele 157, 153,
150, zona in care separa u.a. 88 si 86 (rezervatie) de u.a. 89.
Limita estica porneste din borna silvica 150 si are un traseu sinuos de
directie sud-estica, trecand prin bornele silvice 146, 141, 136, 137, 132, 129,
125, 124, 121, 122, 118, 114, 78, 74, 73 din UP II Izvorul Alb, OS Darmanesti.
In continuare limita trece in lungul bornelor silvice 129, 126, 122, 120, 119,
116, 117, 113, 111, 110, aceasta linie separand spre vest unitatile
amenajistice din rezervatie de cele din afara ei, de pe raza UP I Izvorul
Negru, OS Darmanesti. In continuare, limita rezervatiei se orienteaza spre sud,
unind bornele silvice 77, 73, 69, 61, 59, 58, 50, 47 si 46 borne amplasate in
aria UP V Doftenita, OS. Tg. Ocna. In continuare limita rezervatiei uneste
bornele silvice 255, 256, 243, 235, 236, 233, 229, 228, 224, 225, 221, 220,
218, 219, 216, 214, 211, 210 din UP IV Dofteana, OS Tg. Ocna si bornele silvice
28, 27, 20, 22 si 1 din UP II Slanicel, OS. Tg. Ocna. Din Culmea Girosului, de
la borna silvica 184 limita rezervatiei isi pastreaza directia sudica, trecand
spre bornele silvice 180, 182, 181, 175, 168, 167, 162, 160, 158, 156, 132,
limita ce separa rezervatia la vest de terenurile din afara rezervatiei de pe
raza UP1 Slanic.
Limita sudica incepe de la borna silvica 132 si uneste bornele silvice 154,
146, 135, 136, 137, de unde urmareste creasta Piciorul Chisoros, pana in culmea
principala montana, la borna silvica 136.
Limita vestica este reprezentata, de la sud spre nord, de limita judetului
spre judetul Harghita. Se porneste din borna silvica 136, apoi se trece prin
141 bis, 165, 166, 123, 169, 121, 170, 172, 120, 175, 140, 139, 178, 76, 73 si
24 (Vf. Sandru Mare), de pe aria UP I Slanic, OS. Tg. Ocna, continuata spre
nord prin borna silvica 212 (UP II Slanicel - OS. Tg. Ocna) si prin bornele
silvice de pe creasta principala a Muntilor Nemira. Limita este continuata de
la borna silvica 212 prin bornele silvice 213, 215, 217, 222, 223, 231, 232,
234, 245, 249, de pe raza UP IV Dofteana si apoi prin borna 57 bis, pe culmea
principala pana in Varful Nemira Mare. De aici limita traverseaza terenurile de
pasune ale Consiliului local Darmanesti, la borna silvica 184, de unde limita
ia directia vestica prin bornele silvice 185, 189, 191 (Varful Chilisca). Din
acest varf limita se indreapta spre nord, pe linia de separare a u.a. 108 din
rezervatie de u.a. 31 (in afara rezervatiei) pana la borna silvica 58, de unde
urmeaza cursul paraului Chilisca trecand prin bornele silvice 59, 51, 61, 63,
38, 35, unde se intalneste cu punctul vestic al liniei nordice.
Descrierea suprafetei
Rezervatia Naturala Nemira cuprinde parcelele amenajistice 57, 58, 61
(subparcelele C si D), 62 (subparcelele B, C, D) si 65 (subparcelele A si D)
din U.P. I Izvorul Negru, O.S. Darmanesti, parcelele amenajistice 42, 43, 63,
67 68, 71, 72, 75, 76, 79, 86, 87, 88 din UP. II Izvorul Alb, OS. Darmanesti,
parcelele silvice 10 (subparcela C), 11 (subparcela C), 14 (subparcela C), 18,
19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 99, 100, 101, 102, 103, 104,
105, 106, 107 si 108 din UP III Barzauta, OS. Darmanesti. Spre sud sunt
cuprinse in rezervatie parcelele silvice 27, 28, 29, 30, 31, 32, 40, 42 din UP
V Doftenita - OS. Tg. Ocna, parcelele silvice 97, 98, 99, 100, 101, 104, 105,
109, 110, 111, 118, 119, 120, 121, 122, 123 si 124 din UP IV Dofteana - OS. Tg.
Ocna, parcelele silvice 13, 14, 15, 16, din UP II Slanicel - OS. Tg. Ocna si
parcelele silvice 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78, 79, 80, 81, 82, 84,
85, 86, 87, 88, 89, 90 si 91 din UP I Slanic - OS. Tg. Ocna.
IV.9. Rezervatia naturala Complexul Carstic din Valea Ponorului, 168 ha,
localitatea Budureasa, judetul Bihor
Descrierea limitelor
Limita sudica: din dreptul bornei silvice 315 limita porneste in sus pe
versant pana in varful Piatra Alunului (borna silvica 243), apoi se continua pe
versant in jos spre Valea Alunului Mic pana la borna silvica 234, incluzand
intrarile in pesterile Izbucul Alunului si Pestera cu Oase;
Limita vestica: de la borna silvica 234 limita se continua in amonte pe
Valea Alunului Mic pana la borna silvica 237;
Limita estica: de la borna silvica 253 limita merge in amonte pana la borna
silvica 307 apoi spre sud pana la borna silvica 309, incluzand intrarea in
Pestera Ponorul Mare. De la borna silvica 309 limita coboara pana la Paraul
Ponor, pana in dreptul bornei silvice 315;
Limita nordica: de la borna silvica 237 limita urmeaza afluentul temporar
de pe versantul stang tehnic al Vaii Alunul Mic, pana in culmea dintre u.a.
131E si u.a. 140B din UP IV Ponor a Ocolului Silvic Belis, apoi se continua in
aval pe afluentul Paraului Rau (din u.a. 140B din UP IV Ponor a Ocolului Silvic
Belis) si in aval de Paraul Rau pana la confluenta cu Valea Ponor la borna
silvica 253.
Descrierea suprafetei
Rezervatia Naturala Complexul Carstic din Valea Ponorului cuprinde
pesterile Pestera Ponorul Mare, Pestera Piatra Altarului, Pestera Rece, Pestera
Diaclaza, Pestera Poarta Alunului, Izbucul Alunului Mic si Pestera cu Oase
(golurile subterane) precum si o suprafata de teren de aproximativ 167,5 ha
situata la exterior, reprezentata de parcelele nr. 131A, 131B%, 131C, 131D, 131
E, 132A%, 132B, 137A%, 137B%, 138A, 138B, 139V, 140A, 140B%, 140C, 168A% din
U.P.IV Ponor, Ocolul Silvic Belis. Parcelele si subparcelele amenajistice sunt
preluate din amenajamentul silvic intocmit in anul 2003, fiind incluse si pe
harta silvica ce face parte integranta din amenajament. Rezervatia naturala
Complexul Carstic din Valea Ponorului este amplasata in interiorul Parcului
Natural Apuseni.
IV.10. Rezervatia naturala Sistemul carstic Pestera Cerbului - Avenul cu
Vaca, 45 ha, localitatea Budureasa, judetul Bihor
Descrierea limitelor
Limita sudica: porneste de la borna silvica 210 in amonte pe paraul afluent
al Vaii Alunul Mare pe o distanta de circa 800 m, apoi se continua pe versant
spre culme pana la borna silvica 206. Limita urmeaza in continuare culmea pana
la borna silvica 208 si mai departe la borna silvica 205 (varful Scranciob);
Limita estica: de la borna silvica 205 limita merge pe culme pana la borna
silvica 204 la limita padurii cu Poiana Onceasa, apoi pe limita padurii pana la
borna silvica 202;
Limita nordica: porneste de la borna silvica 202 si se continua pana la
borna silvica 201;
Limita vestica: de la borna silvica 201 limita urmeaza aval Valea Alunului
Mare pana la borna silvica 210.
Descrierea suprafetei
Rezervatia Naturala Sistemul carstic Pestera Cerbului - Avenul cu Vaca
cuprinde pesterile Cerbului, Avenul cu Vaca (goluri subterane) precum si o
suprafata de teren de aproximativ 44,5 ha situata la exterior, reprezentata de
parcelele si subparcelele silvice nr. 110A, 110B%, 110C, 109%, 108A, 108B,
107A, 107D, 107E din U.P.IV Ponor, Ocolul Silvic Belis. Parcelele si
subparcelele amenajistice sunt preluate din amenajamentul silvic intocmit in
anul 2003, fiind incluse si pe harta silvica ce face parte integranta din
amenajament. Rezervatia naturala Sistemul carstic Pestera Cerbului - Avenul cu
Vaca este amplasata in interiorul Parcului Natural Apuseni.
IV.11. Rezervatia naturala cu profil geologic-paleontologic Holbav, 4,1 ha,
localitatea Holbav, judetul Brasov
Descrierea limitelor
Limita nordica: porneste de la un podet din tub de beton si se intinde spre
est de-a lungul unei poteci care desparte profilul geologic de pasunea
localitatii Holbav, pana la drumul local nemodernizat care deservea cariera de
argila refractara;
Limita estica: se intinde de-a lungul drumului de acces, ocolind cladirea -
punct de lucru pentru vechea cariera si care apartine acestei rezervatii. Acest
drum delimiteaza aria protejata de pasunea comunala;
Limita sudica, sud-vestica si vestica: porneste de la drumul de acces catre
punctul de podul din tub de beton inchizand limitele rezervatiei.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Holbav cuprinde o suprafata de teren situata pe
amplasamentul carierei de argila refractara situata in partea estica a
localitatii Holbav si reprezentata de teren neproductiv si pasune.
IV.12. Rezervatia naturala Pestera Comana, 42 ha, localitatea Comana,
judetul Brasov
Descrierea limitelor
Limita estica porneste din drumul forestier se urca in dreapta (V) pe un
drum de caruta pana aproape de limita padurii. In dreapta se merge direct spre
varful Grimee (694 m) prin padure, pe marginea rezervatiei. Revenind la drumul
de caruta parcurgem spre S limita estica pe marginea unei paduri tinere.
Limita sudica se continua din drumul de caruta la prima intersectie spre
dreapta, urmarind un alt drum prin padure pe curba de nivel.
Limita vestica urmeaza drumul de caruta dupa care coteste usor spre dreapta
pe culmea Muntelui Pesterii printr-o succesiune de poieni. Dupa trecerea
varfului, in sa, limita coteste la stanga pe drumul de caruta ce duce prin
valea Standului in valea Comana.
Limita nordica porneste din drumul de caruta si il paraseste spre dreapta
(N), pentru a urmari culmea ce ajunge la izbucul din valea Pesterii. Din acest
punct se urca direct spre varful Grimee, intregind limita rezervatiei.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Pestera Comana cuprinde pestera (golul subteran) precum
si o suprafata de teren de circa 42 ha situata la exterior, reprezentata de
parcelele silvice %93, %96, %97 din U.P.V Comana, Ocolul Silvic Maierus, precum
si de o zona de pasune impadurita. Parcelele amenajistice sunt preluate din
amenajamentul silvic intocmit in anul 1991, fiind incluse si pe harta silvica
ce face parte integranta din amenajament.
* Se pot realiza exploatari forestiere cu conditia mentinerii permanente a
acoperirii suprafetei cu vegetatie forestiera.
IV.13. Rezervatia naturala Pestera cu Apa din Valea Polevii, 3,2 ha,
localitatea Sichevita, judetul Caras-Severin
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Pestera cu Apa din Valea Polevii cuprinde pestera
precum si o suprafata de teren de 3,2 hectare, situata la exterior, care face
din unitatea amenajistica nr. 36 A, din U.P. VI - Fetele Dunarii, Ocolul Silvic
Moldova Noua. Parcela amenajistica este preluata din amenajamentul silvic intocmit
in anul 1996, fiind inclusa si pe harta silvica ce face parte integranta din
amenajament.
IV.14. Rezervatia naturala Dancioanea, 337 ha, localitatea Bautari, judetul
Caras-Severin
Descrierea limitelor
Limita nordica: porneste de la borna 400 si coboara pana in Paraul Modosul
Mic, dupa care urca pe paraul Modosul Mic pana in poiana. De aici, limita
inchide poiana in rezervatie, trece pe la borna 220 si in continuare urmeaza
culmea prin bornele 405, 406, 409, 412, 238 si 237;
Limita estica: porneste de la borna 237 si coboara pe o culme prin bornele
244, 240 si borna 243 ce se afla la confluenta paraului Bistra cu paraul
Dancioanea, dupa care urca pe Culmea Dancioanele trecand pe la bornele 228 si
229 si in continuare pe Culmea Modosului la bornele 226 si 224;
Limita sudica: porneste de la borna 224, coboara pe o culme pana la borna
223 si de aici, urca pe un parau la bornele 213 si 221;
Limita vestica: porneste de la borna 221 si urca pe o culme pana la borna
216 situata pe culmea Scarisoara dupa care, limita merge pe aceasta culme pana
la borna 400.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Dancioanea cuprinde parcelele si subparcelele 126 -
130, 173 V, 174 V, 175 ABV, 136 - 141 din UP VIII Bucova, Ocolul Silvic Rusca
Montana. Parcelele si subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul
silvic intocmit in anul 1990, fiind incluse si pe harta silvica ce face parte
integranta din amenajament.
IV.15. Rezervatia naturala Pestera Exploratorii 85, 15 ha, localitatea Iabalcea,
judetul Caras-Severin
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Pestera Exploratorii 85 cuprinde pestera precum si
suprafata de teren de 15,0 hectare, situata la exterior, care face parte din
unitatea amenajistica nr. 1A din UP X Comarnic, Ocolul silvic Resita. Parcela
amenajistica este preluata din amenajamentul silvic intocmit in anul 1993,
fiind inclusa si pe harta silvica ce face parte integranta din amenajament.
IV.16. Rezervatia naturala Padurea Plesu, 1.980 ha, localitatea Rusca Montana,
judetul Caras-Severin
Descrierea limitelor
Limita nordica: porneste de la borna 146, situata pe culmea Nadragului si
continua pe limita dintre padure si pasunea Pades, la bornele 133, 132, 129 si
128. De aici, limita urmareste culmea ce separa cele doua unitati de productie
(UP. II Plesu Negri si UP IV - Stanga Ruschita) trecand prin bornele 126, 125
continua pe Culmea Boului la bornele 114, 110, 96 pana la borna 87 situata pe
Varful Boului;
Limita estica: porneste de la borna 87, continua pe Culmea Ciresului pana
la borna 74 dupa care se continua pe o culme secundara la bornele 75, 82, 81 si
73;
Limita sudica: porneste de la borna 73 si urca pe Valea Plesu pana la borna
100. De aici, continua pe Dealul Negrii prin bornele 188, 181, 175, 173 si 171;
Limita vestica: porneste de la borna 171 si continua pe Culmea Nadragului
la bornele 166, 162, 147 si 146.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Padurea Plesu cuprinde parcelele 47 - 106 in suprafata
de 1980,70 ha din UP II Plesu Negrii, Ocolul Silvic Rusca Montana. Parcelele
silvice sunt preluate din amenajamentul silvic intocmit in anul 1990 fiind
incluse si pe harta silvica ce face parte integranta din amenajament.
IV.17. Rezervatia naturala Rusca Montana, 604 ha, localitatea Rusca
Montana, judetul Caras-Severin
Descrierea limitelor
Rezervatia naturala Rusca Montana cuprinde doua trupuri (I si II).
Trupul I, situat in partea de vest a localitatii Rusca Montana este
delimitat de:
Limita nordica: porneste de la borna 21 UP: I Plesu - Cloazar si merge pe
limita dintre padure si pasune trecand pe la bornele 17, 16 si 56;
Limita estica: porneste de la borna 56 si continua pe limita dintre pasune
si padure trecand pe la borna 14, 12, 55 si 10;
Limita sudica: porneste de la borna 10 pe limita dintre pasune si padure
prin bornele 11, 10, 13, 18 si 60;
Limita vestica: porneste de la bornele 60, separa in continuare pasunea de
padure prin bornele 19 si 20 dupa care coboara pe o culme pana la borna 21.
Trupul II, situat in partea de nord - nord-vest a localitatii Rusca Montana
este delimitat de:
Limita nordica: Porneste de la borna 345 UP V Rusca Montana situata pe
Valea Ruschita si continua la bornele 202, 214, 198 si 197 dupa care urca pe dealul
Baniei trecand prin bornele 203, 205 si 189. De aici, merge pe culme prin
bornele 187, 185 si borna 176. Situata langa Varful Bradului si in continuare
la bornele 174, 172 si 340.
Limita estica: Porneste de la borna 340 si coboara pe o culme la bornele
159, 138 si borna 341. Situata la marginea pasunii Spir. De aici limita separa
pasunea de padure trecand prin bornele 142, 342, 165, 156 si 155.
Limita sudica: Porneste de la borna 155 si coboara pe culmea Tapului pana
la borna 154, dupa care urmareste limita dintre terenurile agricole ale
localitatii Rusca Montana si padure trecand prin bornele 157 si 166.
Limita vestica: Porneste de la borna 166 in continuare pe limita dintre
terenurile agricole si padure trecand prin bornele 169, 184, 192, 194, 195, 199
si 345.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Rusca Montana este formata din doua trupuri si cuprinde
parcelele 5 - 9 din UP I Plesu - Cloazar si parcelele 83 - 105 din UP V Rusca
Montana, ale Ocolului Silvic Rusca Montana. Parcelele silvice sunt preluate din
amenajamentul silvic intocmit in anul 1990, fiind incluse si pe harta silvica
ce face parte integranta din amenajament.
IV.18. Rezervatia naturala Dealul Caraula, 123 ha, localitatea Sasca
Montana, judetul Caras-Severin
Descrierea limitelor
Limita nordica: urmeaza o culme secundara de pe Dealul Potocului pe pasune
pana la intersectia cu paraul Chichireg;
Limita estica: Urmeaza cursul paraului Chichireg pana la confluenta
acestuia cu paraul Bei;
Limita sudica: Urmeaza cursul paraului Bei pana la confluenta cu raul Nera
si in continuare pe rau pana la iesirea din Cheile Nerei;
Limita vestica: Urmeaza o culme secundara pe Fata Caraulii (pe pasune) pana
pe Dealul Potocului.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Dealul Caraula cuprinde unitatile amenajistice 2A, 2B
si 2 C in suprafata de 26,20 ha din UP I, Valea Bei, Ocolul Silvic Sasca
Montana, enclavele E1 si E2 din interiorul acestor unitati amenajistice in
suprafata de 2,6 ha, trupurile de padure proprietate privata P2 si P139 in
suprafata de 5,9 ha si pasuni in suprafata de 89,30 ha. Unitatile amenajistice
sunt preluate din amenajamentul silvic intocmit in anul 1997. Rezervatia
naturala Dealul Caraula se va alipi la Parcul National Cheile Nerei Beusnita.
IV.19. Rezervatia naturala Ostrovul Soimul, 20,1 ha, judetul Calarasi
Descrierea suprafetei
Aria de protectie speciala avifaunistica Ostrovul Soimul cuprinde insula
Ostrov Soimul si luciul de apa limitrof insulei format din apele Dunarii, pana
la o adancime de maxim 4 m variind in functie de precipitatii pe o distanta de
2 m de jur imprejurul insulei (in anii secetosi adancimea este de aproximativ
20 cm), face parte din parcela 30, Unitatea de Productie III, Dervent.
Parcelele sunt preluate din amenajarile forestiere ale Ocolului silvic
Calarasi, Tronsonul Dervent si Tronsonul Soimul, din anul 2003.
IV.20. Rezervatia naturala Ostrovul Haralambie, 45 ha, judetul Calarasi
Descrierea suprafetei
Aria de protectie speciala avifaunistica Ostrovul Haralambie cuprinde
insula Ostrov Haralambie si luciul de apa limitrof insulei format din apele
Dunarii, pana la o adancime de maxim 4 - 5 m variind functie de precipitatii pe
o distanta de 2 m de jur imprejurul insulei, face parte din parcelele
forestiere: 5 - 6 a Unitatii de Productie I Dunarica, preluate din planurile
amenajarilor forestiere ale ocolului Silvic Calarasi, din anul 2003.
IV.21. Rezervatia naturala Ostrovul Ciocanesti, 207 ha, in dreptul
localitatii Ciocanesti, judetul Calarasi
Descrierea suprafetei
Aria de protectie speciala avifaunistica Ostrovul Ciocanesti cuprinde
insula Ostrov Ciocanesti si luciul de apa limitrof insulei format din apele
Dunarii, pana la o adancime de 4 - 5 m variind functie de precipitatii pe o
distanta de 2 m de jur imprejurul insulei, face parte din parcelele forestiere:
48 - 49; 50 - 58 din unitatea de Productie I Dunarica, preluate din planurile
amenajarilor forestiere ale Ocolului Silvic Calarasi, in anul 2003.
IV.22. Rezervatia naturala complexa de la Sic, 505 ha, localitatea Sic,
judetul Cluj
Descrierea limitelor
Rezervatia naturala complexa de la Sic cuprinde trei zone: I, II si III.
Zona I:
Limita nord-vestica: porneste din punctul in care drumul de hotar ce pleaca
din satul Sic traverseaza Valea Sicului perpendicular pe versantul numit Dambul
Ocolisului, urmandu-l spre sud si apoi spre est, pe masura ce ocoleste baza
pantei Dambului Ocolisului pe latura stanga a Vaii Sicului (relativ la directia
de scurgere) pana la intersectia acestui drum cu drumul care urmareste cursul
Vaii Bistritei si cu drumul care urca versantul pe interfluviu spre NV, situata
la aproximativ 288 m altitudine. Limita urmareste apoi cursul Vaii Bistrita
spre NV, apoi cotind spre V pe firul vaii, la o distanta de 50 m de aceasta (la
dreapta), urcand pana la cota de 300 m, unde coteste spre E inapoi pe firul
vaii, la 50 m stanga de aceasta si coborand apoi spre SV pana la intersectia cu
drumul de hotar de la baza Dealului Sarat. Limita urmeaza apoi drumul de la
baza versantului nordic al Dealului Sarat spre NE pe o distanta de aproximativ
750 m, pana la punctul de intersectie al drumului cu o vale torentiala marcata
printr-o alunecare de teren. Din acest punct, limita isi schimba directia, de
la NE la NV, pornind perpendicular pe aceasta vale torentiala catre culmea
dealului pe o distanta de aproximativ 380 m pana pe culme (altit. 340 m), de
unde isi schimba din nou directia, coborand relativ perpendicular (spre NE)
catre Valea Sarata (alt afluent al Vaii Sicului) pana in punctul de intersectie
cu drumul de hotar care inconjoara stufarisurile si coteste spre NV pe malul
drept al Vaii Sarate (relativ la directia de scurgere). Parcurge apoi
aproximativ 880 m pe drumul paralel cu Valea Sarata coborand oblic panta pana
aproape de albia de scurgere, pe care o traverseaza perpendicular in dreptul
altitudinii de 294 m pana la intersectia cu drumul paralel cu malul stang al
Vaii Sarate (relativ la directia de scurgere), pe care-l urmeaza spre NV pe o
directie de aproximativ 460 m, pana la intersectia cu o vale torentiala ce
coboara de pe versantul Dealului Poptelec. Limita urca apoi pe aceasta vale
catre N, pana in dreptul lizierei inferioare a Padurii Poptelec (altitudine 320
m), spre care se indreapta apoi perpendicular pe curbele de nivel, atingand-o
in dreptul altitudinii de 350 m. Limita urmareste apoi liziera Padurii Poptelec
care ramane in afara rezervatiei, coborand apoi de-a lungul lizierei
nord-vestice a plantatiei de pini pana in apropierea drumului, continuand de-a
lungul aceleiasi liziere pe directia NV - SE, trecand de curba si urcand inapoi
spre culmea versantului, apoi coboara si urca inapoi tot pe liziera pe
versantul urmator pana la drumul de culme care uneste Dl. Cetatii cu satul Santioana
cu care se intalneste la cota 470 m. Traverseaza apoi culmea de-a lungul
drumului de la V la E pana la Padurea Mica (plantatie de pini), pe liziera
careia coboara pe directia N-S pana se intalneste la cota 300 m cu albia vaii
ce coboara catre Balta Noua. Coboara apoi de-a lungul vaii pana la locul de
intersectie cu drumul care ocoleste Balta Noua la partea NV a acesteia;
Limita sud-estica: din punctul de intersectie a vaii cu drumul avand cota
289,1 m, limita parcurge drumul care ocoleste Balta Noua (iaz piscicol)
excluzand-o, pe o distanta de aproximativ 1100 m pana la digul de la partea
inferioara a Baltii Noi, de unde se continua pe limita exterioara a
stufarisului, pe care-l exclude, pana la podetul care traverseaza stufarisul
catre Valea Pastaraia. In dreptul podetului, limita traverseaza Valea Sicului
si urmeaza liziera Padurii Borzas, se continua pe saua dintre Dealul Borzas
(503,87 m) si Dealul Pastaraia (pana la cota 483,4 m), coborand apoi spre SV si
apoi spre NV pe liziera Padurii Pastaraia pana in extremitatea vestica a
acesteia. Coboara apoi perpendicular pe curbele de nivel pana la drumul de
hotar al Vaii Ludet, urmand acest drum pe o distanta de aproximativ 220 m pana
cand acesta traverseaza Valea Ludet, dupa care continua tot pe drumul de hotar
paralel cu stuful, pe directia NE-SV, pana la liziera Padurii Dorna Mare, pe
care o ocoleste pe la partea nordica, pe o distanta de aproximativ 300 m pana
ajunge din nou la drumul de hotar pe care-l urmeaza pe directia NE-SV
traversand perpendicular paraul Dorna Mica, continuand spre SV pana la curbura
catre Valea Taba, ocolind locul numit La Fantanile Sarate. Urmeaza schimbarea
directiei de la SE la NV, strabatand perpendicular Valea Tausenilor pana la
confluenta cu valea temporara ce coboara dinspre locul numit Taul Rotund, dupa
care limita rezervatiei urca din nou pe directia SV-NE spre satul Sic, pe
drumul care inconjoara dealul numit Ticaciai, intalnindu-se cu punctul de
plecare pe drumul perpendicular pe Dambul Ocolisului.
Zona II:
Limita estica: porneste de la un punct situat la aproximativ 110 m la sud
de malul sudic al Lacului Sarat de pe culmea Dealului Sarat si se continua spre
S in linie dreapta pe o distanta de aproximativ 220 m;
Limita sudica: din punctul situat la aproximativ 30 m la vest de drumul de
culme de pe Dealul Sarat, limita merge in linie dreapta pe directia E-V pe
aproximativ 120 m;
Limita vestica: porneste perpendicular pe directia S-N pe o distanta de
aproximativ 210 m orientata aproximativ in lungul curbei de nivel pana intr-un
punct situat la altitudinea de 325 m si la aproximativ 160 m sud-vest de malul
sudic al Lacului Sarat;
Limita nordica: porneste perpendicular pe limita vestica pe o distanta de
aproximativ 160 m, urcand in linie dreapta panta dealului, pana in punctul
situat la 110 m la sud de Lacul Sarat.
Zona III:
Limita nordica: porneste din punctul situat pe culmea versantului Dealului
Ucigasului la 461,4 m altitudine pe liziera sudica a Padurii Dorna Mica si la
450 m de drumul care traverseaza baza Vaii Taba si traverseaza culmea dealului
pe drumul de culme pana la extremitatea nordica a lizierei Padurii Taba;
Limita estica: porneste de la punctul de intersectie a drumului de culme cu
liziera Padurii Taba si coboara spre vale pe liziera, pana la intersectia cu
drumul care traverseaza baza vaii situata la altitudinea de 360 m;
Limita sudica: urmeaza drumul de la baza Vaii Taba, aproximativ in linie
dreapta pana la un punct situat la baza versantului la o distanta de 700 m de
liziera Padurii Taba;
Limita vestica: urca perpendicular pe curbele de nivel de la punctul de la
baza versantului catre culmea Dealului Ucigasului la 461,4 m altitudine.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala complexa de la Sic cuprinde trei suprafete distincte,
reprezentate de masivul de stuf de pe Valea Sicului cu orientare SV-NE si
habitatele de saratura marginale, precum si pasunile si fanetele cu expozitie
sudica-sud-vestica a Vaii Sarate si Vaii Bistritei, precum si intreaga Vale Pastaraia
si fanatul umed al Vaii Coasta (zona I), zona de fanat de pe versantul sudic al
Dealului Sarat (zona II) si zona de reconstructie ecologica (reimpadurire)
aflata in regiunea Maleskert la sud de satul Sic si la est de satul Coasta, in
partea terminala a Vaii Taba (zona III), care fac parte din parcelele
cadastrale 590-610, 618-713, 865-866, 868-870, 1716/1, 1718/1, 1719/1, 1720/1,
1723/1, 1725/1, 1728/1-1733/1, 1735, 1740-1743, 1745, 1747-1760, 1762, 1765/1,
1781/1, 2590, 2604-2650, 2670-2674, 2676-2683, 2689, 2690, 2737, 2737/1,
2801/1, 2801/2, 2802, 2807, 2811-2820, 2829/1, 2831-2838, 2840-2845, 2847-2937,
2973, 2975, 2975/1, 3065, 3087, 3131, 3132, 3134, 3141, 3143, 3189-3228,
3403-3417, 10%2839/1, 55%867, %2829, 20%2846. Parcelele si subparcelele cadastrale
sunt preluate din planurile cadastrale ale comunei Sic, judetul Cluj, intocmite
in anul 1973.
IV.23. Rezervatia naturala "Dealul cu fluturi", 20 ha,
localitatea Viisoara, judetul Cluj
Descrierea limitelor
Limita nordica: corespunde cu limita naturala a crestei dealului, dincolo
de care se intind terenuri agricole, cultivate, intre bornele cadastrale din
lungul crestei VIII/62 (limita de NV) si VIII/79 (la limita de NE);
Limita estica: porneste din dreptul bornei cadastrale VIII/79 si se
continua spre sud, corespunzator limitei dintre terenurile apartinand comunei
Viisoara si cele ale comunei Luna pana in drumul neasfaltat al viei;
Limita sudica: porneste din punctul care intersecteaza limita nordica
(borna VIII/62) si urmeaza drumul de acces spre terasele viticole la circa 25 m
deasupra acestuia, pana in punctul in care se intersecteaza imaginar cu limita
NE (borna VIII/79);
Limita vestica: porneste la circa 100 m est de plantatia de pin negru,
respectand linia imaginara care cade perpendicular de la borna cadastrala
VIII/62 pe drumul de acces in vie, respectiv circa 30 m deasupra acestuia (spre
nord).
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala "Dealul cu fluturi" cuprinde parcelele
cadastrale 1385 - 1395 din tarlaua 35, alcatuite din teren neproductiv, pante
acoperite cu vegetatie stepica, zone degradate prin alunecari de teren,
tufarisuri, precum si pin negru si frasin plantat pentru fixarea terenului.
Parcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor,
comunei Viisoara, 1979.
IV.24. Rezervatia naturala Celea Mare - Valea lui Ene, 54,1 ha, localitatea
Harsova, judetul Constanta
Descrierea limitelor
Limita rezervatiei este reprezentata de linia de contact intre unitatile
amenajistice cuprinse in rezervatie si urmatoarele terenuri sau repere,
descrise mai jos, toate apartinand Ocolului Silvic Harsova, UP IV Tichilesti
si/sau orasului Harsova, in conformitate cu hartile sc. 1:20000 anexate
amenajamentul Ocolului Silvic Harsova si hartilor topografice, sc. 1:25000,
L-35-129-A-a.
Limita nordica: se desfasoara pe versantii nordici ai dealului Celea Mare
(86,5 m), se invecineaza in totalitate cu terenurile agricole apartinand
orasului Harsova si incepe de la borna 78, se indreapta spre nord-est, apoi
spre sud-est pana la borna 88, continuand spre nord-est pana la borna 87, apoi
spre sud-est pana la borna 86. De aici, limita este orientata spre sud-vest
pana la borna 85, apoi spre sud-est pana la borna 84, de unde se dirijeaza spre
nord-est pana la borna 83;
Limita nord-estica: se prelungeste spre sud-est spre borna 82,
invecinandu-se cu terenurile agricole apartinand orasului Harsova;
Limita estica: continua spre sud-vest, pana la borna 81, apoi spre sud-est
pana la contactul cu terenurile agricole apartinand orasului Harsova si fondul
forestier (u.a. 23 E) oprindu-se la limita sudica a acestei parcele silvice;
Limita sud-estica: continua spre sud-vest, pe versantii sudici ai dealului
Celea Mare, pe limita fondului forestier, invecinandu-se cu pasunile apartinand
orasului Harsova;
Limita sudica: (ce coincide cu limita fondului forestier) se indreapta spre
nord-vest, fiind limitrofa pasunilor si stancariilor apartinand orasului
Harsova si fluviului Dunarea;
Limita sud-vestica: se indreapta spre nord-vest, de-a lungul malului
fluviului Dunarea;
Limita vestica: orientata predominant spre nord, strabate pe la poale
versantii vestici ai dealului Celea Mare si margineste pasunile si alte
terenuri apartinand orasului Harsova;
Limita nord-vestica: se indreapta spre nord-est, limitrof fondului
forestier (u.a. 22 C, 22 N1).
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Celea Mare - Valea lui Ene cuprinde parcelele si
subparcelele 23 N1, 23 A, 23 B, 23 C, 23 D din U.P. IV Tichilesti - Ocolul
Silvic Harsova. Parcelele si subparcelele silvice sunt preluate din
Amenajamentul Silvic al Ocolului Silvic Harsova, UP IV Tichilesti, Silvaproiect
Bucuresti, anul 1999.
IV.25. Rezervatia naturala Padurea Cetate, 61,8 ha, comuna Oltina, judetul
Constanta
Descrierea limitelor
Limita rezervatiei este reprezentata de linia de contact intre unitatile
amenajistice cuprinse in rezervatie si urmatoarele terenuri sau repere,
descrise mai jos, toate apartinand Ocolului Silvic Baneasa, UP VI Oltina si/sau
comunei Oltina, in conformitate cu hartile 1:20000 anexate amenajamentului
Ocolului Silvic Baneasa.
Limitele nordice si nord-estice: cu orientare nord-estica, sunt constituite
din limita fondului forestier situata de-a lungul malului fluviului Dunarea si
incep la borna 2, ocolesc spre sud u.a.2, ajungand la borna 4, apoi continua
de-a lungul Dunarii intersectand bornele 6 si 8 si se termina pe malul Dunarii,
la capatul nord-estic al u.a. 5 B;
Limitele estice si sud-estice: au orientare generala sud-vestica (cu
exceptia zonei u.a. 5D unde limita face un ocol spre vest) sfarsindu-se la
borna 9. Pe acest traseu se invecineaza cu fondul forestier al UP VI Oltina
(u.a. 8 si u.a. 5D, E, F) si cu terenurile agricole apartinand comunei Oltina;
Limita sudica: continua spre nord-vest, pana la borna 8, apoi spre
sud-vest, pana la borna 7, invecinandu-se cu u.a.4. In continuare limita
ocoleste spre vest u.a.3B, de unde se indreapta spre sud-vest, limitrof u.a.3A,
pana la borna 5, pe acest traseu invecinandu-se cu terenurile agricole ale
comunei Oltina. Limita intra in fondul forestier, avand un traseu sinuos, spre
nord-vest (invecinandu-se cu u.a.2A, B, E), apoi spre vest (invecinandu-se cu
u.a. 2E, H) si din nou spre sud-est (invecinandu-se cu u.a.2E, D, B, C) pana
ajunge la culmea cuprinsa intre bornele 4 si 3, la nord-vest de ultima borna
mentionata. De aici, limita se indreapta spre sud-vest, intersectand doua
obarsii de vai, oprindu-se la cea mai vestica dintre acestea (invecinandu-se cu
u.a.1C);
Limita sud-vestica: ocoleste spre nord-vest, apoi spre sud-est partea
vestica a parcelei 1C si intersecteaza linia parcelara dintre bornele 1 si 2;
Limita vestica: se indreapta spre nord-vest, pe linia parcelara dintre
u.a.1B si u.a.10;
Limita nord-vestica: ocoleste pe la est u.a. 1A si se termina la borna 2.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Padurea Cetate cuprinde parcelele si subparcelele 1B,
3C, 3E, 3F, 3N, 5B, 5N, 2G, 2J, 2K, 2L, 3D, 5A, 5C din U.P.VI Oltina - O.S.
Baneasa. Parcelele si subparcelele silvice sunt preluate din Amenajamentul
Silvic al Ocolului Silvic Baneasa, U.P.VI Oltina, ICAS Bucuresti, anul 1996.
IV.26. Rezervatia naturala Padurea Bratca, 66,7 ha, comuna Oltina, judetul
Constanta
Descrierea limitelor
Limita rezervatiei este reprezentata de linia de contact intre unitatile
amenajistice cuprinse in rezervatie si urmatoarele terenuri sau repere,
descrise mai jos, toate apartinand O.S. Baneasa, U.P.VI Oltina si/sau comunei
Oltina, conform hartilor sc. 1:10000 anexate amenajamentului Ocolului Silvic
Baneasa.
Limita nordica si nord-vestica: coincide cu limita fondului forestier al UP
VI Oltina - OS Baneasa, invecinata malului fluviului Dunarea, incepand de la
punctul cel mai estic al u.a. 5C, trecand pe la borna 123, pana la borna 126;
Limita nord-estica si estica: continua spre sud-est pana la borna 125,
invecinandu-se cu u.a.59 A, B si cu terenurile agricole ale comunei Oltina;
Limita sudica si sud-estica: orientata spre sud-vest, trece prin borna 128
si se sfarseste in punctul sudic de contact intre u.a.56A si u.a. 61B,
invecinandu-se cu terenurile agricole ale comunei Oltina;
Limita vestica si sud-vestica: directionata spre nord-vest, urmeaza linia
parcelara dintre u.a.56 si 61B, terminandu-se pe malul Dunarii.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Padurea Bratca cuprinde parcelele si subparcelele 56 A,
56 C, 57 B, 58 A, 58 B, 56 B, 57 A, 58 C, 58 D din U.P.VI Oltina - Ocolul
Silvic Baneasa. Parcelele si subparcelele silvice sunt preluate din
Amenajamentul Silvic al Ocolului Silvic Baneasa, U.P.VI Oltina, ICAS Bucuresti,
anul 1996.
IV.27. Rezervatia naturala Lacul Oltina, 2.290 ha, comuna Oltina, judetul
Constanta
Descrierea limitelor
Limitele rezervatiei reprezinta linia de contact dintre terenurile incluse
in rezervatie si urmatoarele terenuri sau repere, toate apartinand comunei
Oltina, descrise mai jos, conform hartilor sc. 1:25000 anexate registrului
cadastral al comunei Oltina si hartilor topografice, sc. 1:25000, L-35-140-C-a,
L-35-140-C-b, L-35-440-C-c, L-35-140-C-d.
Limita nordica: incepe pe malul lacului, la contactul dintre pasunea Ps
(2,45 ha) si terenul neproductiv NR (3,00 ha), de unde continua spre est, pe la
marginea sudica a acestuia din urma, apoi la sud de pasunile Ps (4,20 ha) si Pc
(2,60 ha), dupa care, aproximativ din dreptul parcelei Cc (1,28 ha), se
indreapta spre nord si nord-est pana la bratul Dunarii, situat la sud de
Ostrovul Epurasu (denumire conform hartii judetului Constanta, 1:100.000,
1971);
Limita nord-estica: se indreapta predominant spre sud-vest, limitrof
padurii Pd (13,10 ha) si terenurilor neproductive Np (29,29 ha) pana la
intersectia cu punctul extrem sudic al pasunii Ps342 (93,28 ha);
Limita estica si sud-estica: se desfasoara pe malul lacului, spre sud-est,
limitrof terenurilor neproductive Np (29,29 ha), apoi spre sud si sud-vest, pe
marginea pasunii Ps (60,93 ha) (situata la vest de intravilanul comunei Oltina
si de padurea Ciufat) si a terenului arabil de la vest de localitatea Strunga;
Limita sudica: continua de la extremitatea vestica a terenului arabil A
(9,5 ha), pe un traseu sinuos cu orientare generala sud-estica, conturand
pasunea Ps (60,93 ha), terenul Cc (1,50 ha), pasunea Ps (11,78 ha) de la
poalele dealului Iarmacului, apoi se indreapta spre vest, de-a lungul terenului
neproductiv NR (6,00 ha), pana la intersectia cu limita teritoriala a comunei
Lipnita;
Limita sud-vestica: este constituita din limita teritoriala a comunei Lipnita
si continua pe malul lacului, spre nord-vest, nord-est, apoi predominant spre
nord-vest, pana la capatul nordic al limitei teritoriale a comunei, de pe malul
lacului;
Limita vestica si nord-vestica: se continua spre nord, pe malul lacului,
limitrof pasunii Ps (15,40 ha) si terenului arabil A (14,00 ha), situate la est
si sud-est de localitatea Satu Nou. Mai departe, spre nord, limita paraseste
malul lacului si contureaza, spre vest, pasunea Ps342 (93,28 ha), invecinata
lacului, fiind limitrofa terenului neproductiv Np (3,5 ha) de la baza dealului
Salistea, pasunii Ps (23,20 ha) de pe valea Salistea si unei alte zone de
terenuri neproductive de la baza dealului Varatec, precum si pasunii Ps (2,45
ha), toate situate la nord de localitatea Satu Nou.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Lacul Oltina cuprinde luciul de apa (lacul
propriu-zis), zona de stufaris si vegetatie mezofila si palustra de jur
imprejurul lacului si unele pasuni limitrofe malurilor de vest si nord ale
lacului, cuprinzand parcelele si subparcelele: Ps 342 (93,38 ha) si HL (2197,22
ha) - Lacul Oltina. Parcelele si subparcelele cadastrale sunt preluate din
Registrul cadastral al parcelelor comunei Oltina, din anul 1985.
IV.28. Rezervatia naturala Lacul Bugeac, 1.434 ha, comuna Ostrov, judetul
Constanta
Descrierea limitelor
Limitele rezervatiei reprezinta linia de contact dintre terenurile incluse
in rezervatie si urmatoarele terenuri sau repere, toate apartinand comunei
Ostrov, descrise mai jos, conform hartilor scara 1:25000 anexate registrului
cadastral al comunei Ostrov si hartilor topografice, sc. 1:25000, L-35-139-D-d.
Limita nordica: incepe de la promontoriul stancos din nord-vestul lacului
(NRV 2149 - 1,0 ha), apoi se indreapta, pe malul lacului, spre nord-est, ajunge
la punctul pescaresc Bugeac, continua paralel cu intravilanul localitatii
Bugeac, apoi se indreapta spre sud-est, ocoleste spre nord-est promontoriul
numit Piscul Bugeacului pana cand intersecteaza digul de compartimentare de la
limita nord-estica a rezervatiei;
Limita nord-estica: este constituita din digul de compartimentare ce se
indreapta spre sud-est pana pe malul opus al lacului;
Limita estica si sud-estica: urmeaza malul sinuos al lacului, spre
sud-vest, limitrof unei suprafete de pasune, apoi se desfasoara pe limita
nordica si nord-estica a intravilanului localitatii Garlita;
Limita sudica si sud-vestica: porneste de la intravilanul localitatii
Garlita, spre vest si nord, ocolind terenul agricol (A) aflat pe malul lacului.
Dupa aceasta, limita paraseste malul lacului si urmareste, in directia
sud-vest, conturul sinuos al terenurilor neproductive Nr2252 (21,87 ha), Nr2417
(5,40 ha) si NR2419/1 (6,60 ha) incluse in rezervatie, invecinandu-se cu o
suprafata de pasune. Limita ajunge ulterior pe malul lacului, intr-o zona cu
depozite de nisip, de unde se indreapta spre sud-vest, pe malul lacului, pana
la Valea Ciamur, invecinandu-se cu o zona de pasune, apoi cu terenurile
fostului IAS Bugeac, cu terenuri arabile, alte terenuri (Cc) si pasuni;
Limita vestica: se indreapta spre nord, pe malul lacului, invecinandu-se cu
o zona de terenuri neproductive (NST), o padure si pasuni situate la poalele
estice ale dealului "La Veterani" (75,80 m);
Limita nord-vestica: incepe in valea ce vine dinspre satul Almalau,
continua tot pe malul lacului, spre est, ocoleste terenurile Cc si se indreapta
spre nord, invecinandu-se cu o pasune (P) si alte terenuri (Cc) dupa care se
indreapta spre nord-est pana intalneste limita nordica, limitrof unei pasuni
(Ps).
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Lacul Bugeac cuprinde luciul de apa (lacul
propriu-zis), zona de stufaris si vegetatie mezofila si palustra de jur
imprejurul lacului si unele terenuri neproductive, limitrofe malurilor de
sud-est si nord-vest ale lacului, cuprinzand parcelele si subparcelele: Lac
(lacul Bugeac - 1304,84 ha), Nr 2419/1, Nr 2417, Nr 2252, Nr 2149. Parcelele si
subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor
comunei Ostrov, din anul 1986.
IV.29. Rezervatia naturala Lacul Dunareni, 703 ha, comunele Aliman si Ion
Corvin, judetul Constanta
Descrierea limitelor
Limitele rezervatiei reprezinta linia de contact dintre terenurile incluse
in rezervatie si urmatoarele terenuri sau repere, descrise mai jos, conform
hartilor sc. 1:25000 anexate registrelor cadastrale ale comunelor Aliman si Ion
Corvin si hartilor topografice, sc. 1:25000, L-35-140-D-a.
Limita nordica: incepe de la punctul nordic extrem al parcelei P120 (=A120)
- 30,06 ha, cu drumul De121, se indreapta spre sud-est, sud-vest, apoi urmeaza
spre est, dupa care urmeaza spre est canalul CD25 (10,23 ha), apoi continua
spre sud-est pana la intersectia cu canalul CCN44 (0,16 ha), invecinandu-se cu
canalul CCN26, toate acestea apartinand com. Aliman;
Limita nord-estica: continua spre sud-est, de-a lungul digului, trece pe la
ferma piscicola, ajunge pana la intersectia digului CD25 cu canalul CCN33 (0,20
ha), invecinandu-se cu canalul CCN26, toate acestea apartinand com. Aliman;
Limita estica si sud-estica: se indreapta initial spre sud-vest, apoi spre
sud-est, din nou spre sud-vest, fiind invecinata cu canalul CCN26 si cu
terenurile NGL30 (2,10 ha) si NGL27 (8,75 ha), ajungand pana la limita
teritoriului com. Ion Corvin, toate acestea apartinand com. Aliman;
Limita sudica: continua de-a lungul digului CD25 spre vest, invecinandu-se
cu canalul CCN26 si terenurile agricole A 449 (19,60 ha) si A498 (16,75 ha);
Limita sud-vestica si vestica: paraseste malul lacului si digul CD25,
inainteaza spre sud-vest limitrof parcelei A498, apoi spre nord-vest dupa care
continua sinuos pe o directie predominant nordica, conturand partea vestica a
terenurilor neproductive Nr134 (26,66 ha), pana la drumul De128 (1,96 ha) (invecinandu-se
cu terenurile agricole sau alte terenuri), toate acestea apartinand comunei Ion
Corvin;
Limita nord-vestica: este constituita din drumul De 128, in directia
nord-est si de drumul De121 (1,74 ha), invecinandu-se cu terenurile agricole
sau alte terenuri), toate acestea apartinand comunei Ion Corvin.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Lacul Dunareni cuprinde luciul de apa (lacul
propriu-zis), zona de stufaris si vegetatie mezofila si palustra de jur
imprejurul lacului si unele pasuni si terenuri neproductive limitrofe malului
vestic al lacului, cuprinzand parcelele si subparcelele: Nr 134, Ps 120
(=A120), De 121 si De 128 (apartinand comunei Ion Corvin) si HB 21, HB 24, HB
491, CD 23, CD 25 (apartinand com. Aliman). Parcelele si subparcelele
cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor comunei Aliman,
anul 1983 si Registrul cadastral al parcelelor comunei Ion Corvin, anul 1975.
IV.30. Rezervatia naturala Lacul Vederoasa, 517 ha, comuna Aliman, judetul
Constanta
Descrierea limitelor
Limitele rezervatiei reprezinta linia de contact dintre terenurile incluse
in rezervatie si urmatoarele terenuri sau repere, toate apartinand comunei
Aliman, descrise in continuare conform hartii cadastrale sc. 1:25000 - anexata
registrului sus mentionat si/sau hartilor topografice sc. 1:25000, L35-140-B-c
si L-35-140-D-b.
Limita nordica si nord-estica: incep de la promontoriul situat la poalele
vestice ale dealului Musait (82,0 m), unde limita lacului se intersecteaza cu
partea vestica a parcelei Ps2114 (51,17 ha). De aici limita se indreapta spre
nord si nord-est, pana la latura estica a parcelei mentionate, dupa care
continua spre sud-est, pana la privalul Vederoasa;
Limita estica si sud-estica: traverseaza privalul Vederoasa, apoi devin
limitrofe pasunii Ps2120, pana la limita sudica a acesteia, continua pe
marginea zonelor inundabile ale lacului pana la drumul judetean Dj2125, apoi se
prelungesc, mai mult sau mai putin paralel cu acesta, spre sud-vest si vest, pana
aproape de cotul acestei cai de transport. Dupa aceasta limita se directioneaza
spre sud-est, aproape paralel cu drumul Dj2125, de care se indeparteaza in
dreptul celei de-a doua curbe, pana in apropiere de zona nordica a
intravilanului localitatii Vlahi. In continuare limita se indeparteaza de sosea
spre sud-vest, apoi spre sud-est, redevenind aproape paralela cu acesta din
dreptul extremitatii sudice a intravilanului localitatii Vlahii, pana la ultima
curba la 90 grade a soselei inainte de a ajunge in comuna Aliman;
Limita sudica: se indreapta spre nord-vest (limitrof terenului agricol
A2119 - 4,0 ha) apoi spre est, pana la capatul vestic al canalului CN2118 (0,67
ha), din vecinatatea extremitatii nordice a intravilanului comunei Aliman;
Limita sud-vestica si vestica: porneste spre nord-vest, pe malul lacului,
ocoleste pe la est terenul arabil A2116 (2,08 ha), apoi se prelungeste de-a
lungul drumului, dupa care face un ocol spre sud, apoi spre nord, conturand
spre vest terenul neproductiv NR78 (3,55 ha) si invecinandu-se cu pasunea
Ps1579 (23,66 ha). Dupa aceasta, limita intersecteaza drumul De2106 (0,47 ha),
de-a lungul caruia se prelungeste spre est pe langa drumul De2108 (1,56 ha)
dupa care contureaza, pe latura vestica, terenul neproductiv NR1566 (5,54 ha) -
inclus in rezervatie, la inceput spre est, apoi spre nord-vest, pana la
extremitatea estica a Vaii Catitei, invecinandu-se cu pasunea Ps1565.
Limita nord-vestica: din Valea Catitei limita se indreapta spre nord pe o
scurta distanta de-a lungul drumului De2108 (1,56 ha) apoi contureaza latura
vestica a terenului neproductiv NR1526 (2,85 ha) - inclus in rezervatie
(invecinandu-se cu pasunea P1537 - 29,37 ha), dupa care se indreapta spre est,
de-a lungul laturii nordice a terenului neproductiv NR1525 (5,80 ha)
(invecinandu-se cu pasunea Ps1525/1 - 2,60 ha) pana cand intalneste limita
nordica.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Lacul Vederoasa cuprinde luciul de apa (lacul
propriu-zis), zona de stufaris si vegetatie mezofila si palustra de jur
imprejurul lacului si unele pasuni si terenuri neproductive limitrofe acestuia,
cuprinzand parcelele si subparcelele: Ps 2115, Nr 1525, Nr 1526, Nr 1566, Nr
1578, Ps 1525/1, De 2108, De 2106, Ps 2109, Ps 2107, HB 2121. Parcelele si subparcelele
cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor, comunei Aliman,
din anul 1983.
IV.31. Rezervatia naturala Dealul Ciocas - Dealul Vitelului, 977 ha,
localitatile Ariusd, judetul Covasna si Podu Oltului, judetul Brasov
Descrierea limitelor
Limita nordica incepe de la podetul de pe drumul Araci-Ariusd din
apropierea gropii de deseuri menajere si merge 1 km de la V la E pe drum de
pamant, traverseaza paraul cu curs intermitent de langa dealul Beldie si
urmeaza malul drept al paraului spre amonte. Limita rezervatiei trece pe langa
dealul Beldie (pe care il include) urmand cursul paraului spre platou pe 1,5 km
unde sunt prezente fenomene de eroziune. Apoi pe 500 m limita merge pe drumul
de pamant cu orientare spre Dobolii de Jos pana in dreptul trupului de padure
al O.S. Sugas, UP II ua 63 D, borna amenajistica 151.
Limita estica. De la borna amenajistica 151 limita urca spre varful Foglau
(638 m) pe directia N-S pana la borna amenajistica 152, dupa care urmeaza
liziera padurii pana la borna amenajistica 148. Apoi limita se indreapta spre
sud-est, traverseaza drumul de pamant ce coboara in Dobolii de Jos si urmeaza
liziera padurii dealului Barabas ocolind padurea spre sud spre valea Salciilor
si apoi se orienteaza spre vest la poalele versantului Barabas, urmarind
liziera padurii spre dealul Straja.
Limita sudica: In dreptul varfului Straja in albia raului Olt functioneaza
o balastiera si de aici pana la statia de apa industriala din dreptul dealului
Vitelului limita rezervatiei este raul Olt si constituie limita sudica a
rezervatiei.
Limita vestica: De la statia de apa industriala limita rezervatiei urmeaza
cursul raului Olt, lasa in stanga primul brat mort al Oltului, il include pe
cel de-al doilea si urmeaza cursul Oltului pe 1,4 km dupa care limita drumul ce
ajunge in Ariusd, ocoleste si lasa in partea stanga intravilanul localitatii
Ariusd, urmeaza de la iesirea din Ariusd drumul pietruit spre Araci pe langa
dealul Ciocas. La capatul dealului Beldie, in imediata apropiere a alunecarii
de teren se gaseste ua 114 cu bornele 346 si 244. De aici mai sunt 500 m si se
ajunge la punctul de pornire.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Dealul Ciocas - Dealul Vitelului cuprinde parcela
silvica 114 din UP I - Vilcele, Ocolul Silvic Sugas, Directia Silvica Sf.
Gheorghe, dealurile Beldie, Ciocas si Vitelului precum si pasunile comunei
Araci, satul Ariusd. Parcela silvica este preluata din amenajamentul silvic
intocmit in anul 1995, fiind inclusa si pe harta silvica ce face parte
integranta din amenajament.
IV.32. Rezervatia de narcise Valea Neajlovului, 15 ha, localitatile Visina
si Petresti, judetul Dambovita
Descrierea limitelor
Limita sudica: porneste de la confluenta a doua brate ale raului Neajlov,
urmeaza in amonte malul stang al raului Neajlov, pana la hotarul dintre
comunele Visina si Petresti, traverseaza acest hotar si se mentine pe malul
stang al raului Neajlov pana intalneste limita vestica;
Limita vestica: urmeaza in amonte malul stang al raului Neajlov, pana la
cca. 230 m fata de limita sudica, unde raul Neajlov paraseste limita
rezervatiei;
Limita nord-vestica: de la malul stang al raului Neajlov, limita
traverseaza pasunea (parcela Ps 563) pana la malul drept al paraului Mierea, unde
intalneste limita nordica;
Limita nordica: urmeaza in aval malul drept al paraului Mierea pana la
hotarul comunelor Visina si Petresti;
Limita nord-estica: urmeaza malul drept al paraului Mierea de la hotarul
Visina - Petresti pana la limita dintre pasune si teren arabil (parcelele Ps
339 si A 338);
Limita sud-estica: urmeaza limita dintre pasune si terenul arabil (Ps 339
si A 338) de la malul drept al paraului Mierea pana la confluenta celor doua
brate ale Neajlovului.
Descrierea suprafetei
Rezervatia de narcise din Valea Neajlovului cuprinde parcelele: Ps 339
(comuna Visina) si % Ps 563 (comuna Petresti). Parcelele sunt preluate din
hartile cadastrale 1:10000 cadastrale intocmite in anul 1987.
IV.33. Rezervatia naturala Padurea Zaval, 351,3 ha, localitatile Gighera si
Ostroveni, judetul Dolj
Descrierea limitelor
Limita nordica: porneste de la borna silvica 38 si se continua spre est
trecand prin bornele silvice 37, 35, 32, 30, 28, 27 si 26 pana la borna silvica
25;
Limita estica si sud-estica: din dreptul bornei silvice 25, limita estica
se indreapta spre sud-vest, urmand bornele silvice 20, 7 si 2 pana la borna
silvica 1;
Limita vestica si sud-vestica: de la borna silvica 1, limita se indreapta
spre nord-vest trecand prin bornele silvice 3, 5, 9, 11, 12, 13, 15, 16, 17,
18, 19, 31, 33, 34 si 36 pana in dreptul bornei silvice 38.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Padurea Zaval cuprinde parcelele 1 - 17 din U.P. III
Lunca Jiului ale Ocolului Silvic Sadova. Parcelele si subparcelele silvice sunt
preluate din amenajamentul silvic intocmit de ICAS in anul 1994, fiind incluse
si pe harta silvica ce face parte integranta din amenajament.
IV.34. Rezervatia naturala Padurea Canton Hatis, 6,4 ha, localitatea
Stelnica, judetul Ialomita
Descrierea limitelor
Zona aflata in fond forestier apartinand Ocolului Silvic Fetesti este
limitata la nord, nord-est si sud de fluviul Dunarea, iar la vest de digul de
aparare vestic al Baltii Borcea.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Canton Hatis face parte din parcela 1 din UP11, incinta
Borcea. Parcelele si subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul
silvic intocmit in anul 1997, fiind incluse si pe harta silvica ce face parte
integranta din amenajament.
IV.35. Rezervatia naturala cu profil paleontologica Scheia, 1 ha,
localitatea Scheia, judetul Iasi
Descrierea limitelor
Limita nordica: porneste de la baza cornisei (abruptului) si urmareste baza
abruptului fostei cariere de calcar pe o latime de aproximativ 50 de m, pe o
lungime de 200 m dinspre E spre V-SV, care desparte rezervatia de parcela
topografica P 417/1, pana la nisa din abruptul fostei cariere;
Limita estica: este reprezentata de un punct din care pleaca sub un unghi
ascutit abruptul, localizat unde incepe abruptul fostei cariere si se intalnesc
limitele parcelei topografice P 417/1 cu parcela topografica P535/1 (pasuni);
Limita sudica: porneste din punctul de intersectie a parcelelor P417/1 si
P535/1, urmand linia de contact dintre rezervatie si parcela topografica P
535/1 200 de m spre V, pana la nisa din abrupt;
Limita vestica: porneste din punctul reprezentat in teren printr-un cub
masiv de calcar oolitic trecand printr-o nisa in abrupt pana in partea
superioara a fostei cariere inchizand limitele rezervatiei.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Scheia cuprinde o suprafata de teren situata in partea
superioara a versantului nordic din Dealul Fundul Muncelului, pe amplasamentul
fostei cariere de calcar oolitic si fosilifer si este reprezentata de teren
neproductiv, care face parte din parcela topografica NR 535 inclusa/din Tarlaua
28, la nord de localitatea Scheia. Parcela topografica este preluata din harta
cadastrala scara 1:10000 din 1991 si reactualizata in 2000.
IV.36. Rezervatia naturala cu profil geologic si paleontologic Paraul
Pietrei - Bazga Raducaneni, 0,5 ha, localitatea Raducaneni, judetul Iasi
Descrierea limitelor
Limita nordica: porneste de la marginea pasunii impadurite (care apare in
harta cadastrala sub denumirea de P99) si se continua spre est pana in albia
ravenata a Paraului Pietrei care desparte parcela topografica NR 98 din tarlaua
3 in doua;
Limita estica: incepe de la salcia de aproximativ 70 de ani din albia
paraului si urmareste firul albiei ravenate a Paraului Pietrei pe o lungime de
100 de m pana in punctul reprezentat in teren prin aparitia calcarului masiv
oolitic;
Limita sudica: se intinde din punctul reprezentat in teren prin aparitia
calcarului masiv oolitic pana in marginea pasunii impadurite pe o latime de
aproximativ 50 de m incepand din firul vaii spre vest urmand linia de contact
dintre rezervatie si parcela topografica P 99 din tarlaua T3;
Limita vestica: porneste din firul vaii urmarind limita dintre pasunea
impadurita (P 99) din tarlaua T3, si terenul neproductiv, inchizand limitele
rezervatiei in punctul din albia paraului unde exista o salcie de aproximativ
70 de ani.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Paraul Pietrei - Bazga Raducaneni cuprinde o suprafata
de 0,5 ha teren situata pe stanga Paraului Pietrei pe versantul nordic al
Dealului Gorgu (altitudine maxima 269 m), pe o zona din amplasamentul fostei
cariere de calcar si nisipuri si este reprezentata de teren neproductiv,
parcela topografica NR 98 inclusa/din Tarlaua 3, la sud-vest de localitatea
Raducaneni. Parcela topografica este preluata din harta cadastrala scara
1:10000 din 1991. Rezervatia naturala geologica si paleontologica "Paraul
Pietrei - Bazga Raducaneni", 0,5 ha, la sud-vest de localitatea
Raducaneni, la cca. 900 de m de limita intravilanului localitatii pe drumul DE
164, jud. Iasi.
IV.37. Rezervatia naturala Pestera Izverna, 2 ha, localitatea Izverna,
judetul Mehedinti
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Pestera Izverna cuprinde pestera (golul subteran)
precum si o suprafata de teren de 2 ha, situata la exterior, pe teritoriul
ariei naturale protejate Tufarisurile mediteraneene de la Izverna, care face
parte din UP V Cosustea a Ocolului Silvic Tarnita.
IV.38. Rezervatia naturala Scaunul Domnului, 50 ha, comuna Deda, judetul
Mures
Descrierea limitelor
Limita nordica: incepe de la borna silvica 174 si urmareste spre NE,
limitele din aval a subparcelelor 84B, 85B, UP II Bistra, pana la cota 1394 m;
in continuare limita coteste spre nord-est pana la borna silvica 171;
Limita estica: de la borna silvica 171 limita urmareste spre sud linia de
creasta secundara pana la cea de a doua cota de 1394,0 m si coboara pana la
borna silvica 40. Din acest punct limita traverseaza spre sud partea superioara
a u.a. 21, 20, 19 la o distanta de 100 m de baza formatiunilor stancoase ale
Scaunului, ajungand pana la borna silvica 36;
Limita sudica: de la borna silvica 36, limita rezervatiei urmareste limita
fondului forestier spre vest, pe la baza stancilor, pana la borna silvica 207
si traverseaza pe la nord partea superioara a parcelei 109, pana la borna
silvica 209, U.P. II Bistra;
Limita vestica de la borna silvica 209 limita continua spre NV pe limita
din aval a subparcelei 108D, iar in continuare spre nord pe limitele din aval a
subparcelelor 102 B, 96B, 85 D, 84 B pana la borna silvica 174.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Scaunul Domnului cuprinde parcelele si subparcelele
%19-21 din UP III. Galaoaia, ocolul silvic Rastolita, si % 84, 85, 96, 102,
108, 109 din UP II Bistra, Ocolul Silvic particular Dedeanca, precum si
enclavele din interiorul acestor grupuri de parcele. Parcelele si subparcelele
silvice sunt preluate din amenajamentul silvic intocmit in anul 2000, fiind
incluse si pe harta silvica ce face parte integranta din amenajament.
IV.39. Rezervatia naturala Seaca, 815 ha, localitatea Ibanesti-Sovata
(muntii Gurghiu), judetul Mures
Descrierea limitelor
Limita nordica porneste de pe culmea calderei vulcanice, din apropierea vf.
Seaca Mica (1732 m), de la borna 118 din U.P. VII Secuieu in directia nord-est,
urmarind limita inferioara a subparcelelor 69B, 68E, pana pe culmea Carelor.
Limita estica este reprezentata de partea superioara a limitei ariei
protejate ce urmareste culmea principala si care reprezinta marginea calderei
spre est, pornind din vf. Tatarca (1655 m, borna 32), trecand prin bornele 53,
54, 56, 57, 65 (vf. Gaineasa), borna 66 (vf. Frasileasa). Partea inferioara a
limitei estice urmareste marginea calderei vulcanice, fiind reprezentata prin
marginea inferioara a arboretelor batrane din u.a. 19B, 25D, C, 30D, 31C, D,
32C, 33B, C, D, 33C, 36E, 37B, C, D, 38B.
Limita sudica din vf. Frasileasa limita urmareste in continuare culmea
principala, prin bornele 68, 69, 72, 73, 75, 76 din U.P. VII Secuieu pana la
borna 116 din U.P.VII Sebes, O.S. Sovata. Din acest punct limita se indreapta
spre sud, pe o culme secundara, pana la borna 117, coboara spre vest pana la
paraul Sebes (borna 118) si pe firul apei pana la borna 111, in final limita
urca pana la vf. Piatra Mare (1650 m).
Limita vestica porneste din vf. Piatra Mare (1650 m), coboara pe culmea
Tiglei pana la borna 183, U.P. VI Sebes si pe limita inferioara a arboretelor
batrane din u.a. 73C, 69, 65, 64, (bornele 176, 263 bis, 167, 163, 162 U.P. VI
Sebes) pe culmea Seaca (borna 162) vf. Seaca Mica (1732 m).
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Seaca cuprinde parcelele si subparcelele 19B, 25D, C,
30D, 31C, D, 32C, 33B-D, 36E, 37B-D, 38B, 40C-V, 41D, E, 43B-F, 43C, 44D-F,
48D, 49C-I, 50D-F, 51D-E, 52C-F, 53C, 54C, 56D, 57C, 58B, 61C, 64B-D, 65I, 68E,
69B. din U.P. VII Secuieu, Ocolul silvic Gurghiu, 64 - 65, 69, 73, din U.P. VI
Valea Sovetii, 45 - 47, din U.P. VII Sebes, ocolul silvic Sovata, precum si
enclavele din interiorul acestor grupuri de parcele.
IV.40. Rezervatia naturala Lacul Cuejdel, 114 ha, localitatea Cuejdiu,
comuna Garcina, judetul Neamt
Descrierea limitelor
Limita nordica: este data de linia de tarm a Lacului Cuejdel si incepe de
la gura de varsare a paraului Glodu, trece prin borna parcelara 60 si se
continua pana in dreptul gurii de varsare a paraului Cuejdel; este reprezentata
de limitele de sud-est ale subparcelei 28A si de sud ale subparcelei 29 A,
demarcate de borna parcelara 60;
Limita estica: porneste de la gura de varsare a paraului Cuiejdel si are
directia generala nord-vest - sud-est. Trece prin bornele parcelare 84 si 86 si
se continua spre sud pana la barajul natural care inchide in aval cuveta
lacustra. Acest sector corespunde cu limitele de vest ale parcelelor silvice:
38 - pana la borna 84; 40 - intre bornele parcelare 84 si 86 si subparcelei 41
A - intre borna parcelara 86 si barajul lacului, nemarcat cu borna). Din
dreptul bornei 86, limita estica include si corpul alunecarii de teren si
coincide cu limita de nord a parcelei 41 (subparcelele 41A si 41 B), cuprinsa
intre bornele parcelare 86 si 85. In continuare limita corespunde cu limitele
de est ale subparcelelor silvice 41 B si 42 B marcate de bornele parcelare: 85,
87, 122 si 89;
Limita sudica: traverseaza corpul alunecarii de teren intre borna parcelara
89 si paraul Cuejdel (borna 91) trecand prin borna parcelara 90;
Limita vestica: intre bornele parcelare 91 si 46 este reprezentata de albia
paraului Cuejdel si, pe o mica portiune, de corpul barajului care inchide
luciul de apa; trece prin bornele parcelare 45 si 88. De la borna 46 catre
nord-vest, trecand prin borna 48, si pana la gura paraului Glodu limita
coincide cu linia tarmului lacului pana la gura de varsare a paraului unde se
conecteaza la limita de nord a rezervatiei (se identifica cu limitele de est
ale subparcelei 22 B si parcelei 23, separate de borna 48).
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Lacul Cuejdel cuprinde luciul de apa al Lacului Cuejdel
si suprafata alunecarii de teren care formeaza barajul natural al lacului,
situate aval de lac; include parcelele si subparcelele forestiere: 113 T (Lacul
Cuejdel) si 41 A, 41B, 42A si 42 B (zona alunecarii de teren) din cadrul UP II
Mijlocu situata in raza Ocolului Silvic Garcina. Parcelele si subparcelele
silvice sunt preluate din amenajamentul silvic intocmit in anul 1994, fiind
incluse si pe harta silvica ce face parte integranta din amenajament.
IV.41. Rezervatia naturala Codrul Secular Runc, 58 ha, localitatea Bahna,
judetul Neamt
Descrierea limitelor
Limita nordica: este reprezentata de linia care leaga bornele silvice 137
si 132, linie ce separa rezervatia de parcelele silvice 42 si 43 (din afara
rezervatiei);
Limita estica: se suprapune liniei care uneste bornele silvice 132 si 180
si care separa parcela silvica 53 (din rezervatie) de parcelele silvice 51 si
52 (din afara rezervatiei);
Limita sudica: incepe de la borna silvica 180 pana la borna silvica 135,
avand urmatoarele vecinatati: intre bornele silvice 180 si 645 sunt terenuri
agricole proprietate a unor locuitori din localitatea Izvoare, intre bornele
silvice 645 si 635 sunt terenuri forestiere proprietate a unor locuitori din
localitatile Izvoare si Carligi iar intre bornele silvice 635 si 135 este
islazul comunei Bahna - judetul Neamt;
Limita vestica: incepe de la borna silvica 135 si se continua pe limita
parcelara care desparte rezervatia de parcelele silvice 55 si 56 (din afara
rezervatiei), pana la borna silvica 137.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Codrul Secular Runc cuprinde parcelele silvice 53 si 54
din UP VI Racova - OS Fantanele, Directia Silvica Bacau. Parcelele si
subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic intocmit in anul
1998, fiind incluse si pe harta silvica ce face parte integranta din
amenajament.
IV.42. Rezervatia naturala Secu, 776,7 ha, localitatea Secu, judetul Neamt
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Secu cuprinde unitatile amenajistice 1 - 31 din UP I
Izvorul Alb a Ocolului Silvic Ceahlau. Unitatile amenajistice au fost preluate
din amenajamentul silvic al OS Ceahlau din anul 1990.
IV.43. Rezervatia naturala Valea Oltetului, 900 ha, localitatile Bals,
Birza, Voineasa, Pirscoveni, Osica de Sus, Dobrun, Falcoiu, judetul Olt
Descrierea limitelor
Limita nordica: porneste de la podul CFR peste raul Oltet situat pe
teritoriul localitatii Bals si se continua spre est urmarind limitele sudice
ale parcelelor cadastrale Pd 42, A 39, Pd 18 (localitatea Bals), N 37, A 38, Pd
Zavoiul Birzei, A 46, Pd 48, Pd 50, Pd 45, A 52, Pd 54, N 81 Pd 81, N 81, Pd 82
(comuna Barza), P 21, N 21, A 21, intravilan Pirscoveni, A 40, Pd 50, N 50, Pd
49, Pd 52 (comuna Pirscoveni), A 44, N 47, Pd 47, P 48, A 54 (comuna Osica de
Sus) si se continua cu limita stabilita la baza interioara a digului de
protectie pana la varsare in raul Olt (lacul de acumulare Draganesti),
invecinata cu limita sudica a parcelelor cadastrale Pd 34, A 34, Pd 29, A 29;
Limita estica: porneste de la punctul de contact dintre digul de aparare de
pe partea stanga al raului Oltet cu digul lacului de acumularea Draganesti,
traverseaza raul Oltet in zona de varsare a acestuia in raul Olt, pana in zona
de contact dintre digul de aparare de pe partea dreapta al raului Oltet cu
digul lacului de acumularea Draganesti;
Limita sudica: porneste de la zona de contact dintre digul de aparare de pe
partea dreapta al raului Oltet cu digul lacului de acumularea Draganesti si se
continua spre vest, urmarind baza interioara a digului de protectie pana la
varsare, care este reprezentata de limitele nordice ale parcelelor cadastrale N
126, A 45, A 44, Pd 43. In continuare limita urmareste limitele nordice ale
parcelelor cadastrale Pd 49, intravilanul localitatii Bobu, limitele nordice
ale parcelelor cadastrale N 47, Pd 45 (comuna Osica de Sus), A 51, P 21, N 21
(comuna Pirscoveni), Pd 1, A 2, Pd 5, A 7, Pd 13, Pd 14, Pd 83 (padurea Ulmet)
(comuna Dobrun), limita intravilanului satului Chilii si limitele nordice ale
parcelelor cadastrale N 77, N 50, N 59, Pd 57, P 56, Pd 36, Pd 37, Pd 38, Pd
39, A 44, Pd 21, Pd 20, Pd 17, Pd 16 (comuna Voineasa) si Pd 42, N 45, Pd 45
(orasul Bals) pana la podul CFR peste raul Oltet;
Limita vestica: este reprezentata de podul CFR peste raul Oltet situat pe
teritoriul localitatii Bals.
Parcelele cadastrale sunt preluate din hartile cadastrale editia 1970 scara
1:25000.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Valea Oltetului cuprinde albia raului Oltet intre
digurile de aparare pe o distanta de circa 38 km.
IV.44. Rezervatia naturala Padurea Resca, 50 ha, localitatea Dobrosloveni,
judetul Olt
Descrierea limitelor
Limita nordica: porneste din dreptul bornei silvice 87 si urmeaza DC 86
(Rescuta - Chili) pe o distanta de 500 m pana in dreptul bornei amenajistice
88;
Limita estica: din dreptul bornei silvice 88, limita se continua spre sud
pe o distanta de circa 1000 m, pana la borna silvica 102, trecand prin borna
silvica 99;
Limita sudica: porneste de la borna silvica 102 si urmeaza linia parcelara
pana la borna silvica 107, pe o distanta de 500 m;
Limita vestica: de la borna silvica 107, limita urmeaza drumul forestier D
101, pe o distanta de 1000 m, trecand prin borna silvica 98, pana la borna
silvica 87.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Padurea Resca, cuprinde unitatile amenajistica UA 51 si
UA 58 care se afla in trupul de padure Resca, din UP (unitatea de productie) X
Resca, a Ocolului Silvic Caracal. Parcelele au fost preluate din harta
amenajistica, a Ocolului Silvic Caracal, realizata in anul 2000.
* Se permite realizarea unui management forestier activ.
IV.45. Rezervatia naturala Padurea Lapis, 430,4 ha, localitatea Nusfalau,
judetul Salaj
Descrierea limitelor
Limita nordica: incepe de la borna silvica 112 si continua pe linia
parcelara 90 pana la borna silvica 114, de unde continua pe limita de parcela
dintre u.a. 57 si u.a. 56 pana la Paraul Zauanului si continua pe Paraul
Zauanului pana la borna silvica 116;
Limita estica: porneste de la borna 116, continua pe limita de padure (cu
pasunea Nusfalau) trecand prin bornele silvice 109, 90, 89 si 72. De la borna
silvica 72, limita urmeaza pe linia parcelara L 85 pana la borna silvica 71;
Limita sudica: incepe de la borna silvica 71 si continua pe linia de
parcela L93 pana la borna 64, iar de aici pe linia parcelara L 84 pana la borna
68, continua pe limita de subparcela intre u.a. 26A si 26B si limita de
subparcela intre u.a. 31A si 31B pana la Linia parcelara L 86. Limita continua
pe linia parcelara L86 urmand la bornele silvice 76, 79 si 80, apoi pe linia
parcelara L98 pana la borna 84. Limita sudica continua pe drumul auto
forestier, trecand prin bornele silvice 97, 83 si 98, pana la linia parcelara
dintre u.a. 48D si 48 A si continua pe limita padurii pana la borna silvica
101;
Limita vestica: incepe de la borna silvica 101 si continua pe limita
padurii, trecand prin bornele silvice 102, 103, 104, 105, 110, 111, 112.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Padurea Lapis cuprinde parcelele si subparcelele
forestiere 26B, 27, 31B, 31T, 32, 33, 35 - 39, 41 - 46, 47, 48A, 48B, 48C, 48E,
48A1, 48V1, 48V2, 49 - 56, 57B, 57C, 58 A, 58B; si liniile parcelare L84 - 89,
L93 - 94, L97, L98 din UP VIII Lapis a Ocolului Silvic Simleu Silvaniei.
Parcelele si subparcelele sunt preluate din Amenajamentul silvic al O.S. Simleu
Silvaniei, UP VIII Lapis ICAS Oradea 1991, fiind incluse si pe harta silvica
care face parte integranta din amenajament.
IV.46. Rezervatia naturala mixta Lacul Tatarilor, 6 ha, localitatile:
Comuna Arpasu de Jos, Sat Arpasu de Sus, Judetul Sibiu
Descrierea limitelor
Limita nord, nord-est incepe in punctul in care De 3752 (drumul de
exploatare Arpasu de Sus - Cabana Arpas) se intersecteaza cu De 3816 (drum de
exploatare agricol), se merge apoi pe De 3716 pana cand in partea dreapta a drumului
incepe parcela de arabil A 3829.
Limita sudica porneste din punctul in care De 3716 ajunge in dreptul
parcelei A 3829 (in partea dreapta) apoi se merge pe limita dintre folosintele
Fn 3820 (faneata) si A 3829 (arabil) pana la intersectia cu drumul de
exploatare De 3752.
Limita vestica porneste din punctul in care limita dintre folosintele Fn
3820 (faneata) si A 3829 (arabil) se intersecteaza cu drumul de exploatare De
3752 (Arpasu de Sus - Cabana Arpas), se merge apoi pe De 3752 (drum de exploatare
agricol) pana la intersectia cu De 3816 (drum de exploatare agricol).
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala cuprinde urmatoarele parcele: A 3817 (arabil), Tf 3818
(tufaris), Tf 3819 (tufaris), Fn 3820 (faneata), aflate parte in proprietatea
primariei, parte la proprietari particulari.
IV.47. Rezervatia naturala Ostrovul Gasca, 58 ha localitatea Nasturelu,
judetul Teleorman
Descrierea limitelor
Limita nordica: porneste de la borna silvica 141, delimitata de canalul
navigabil al Dunarii ce desparte Ostrovul Gasca de liziera de protectie din
partea de sud a teritoriului cadastral al comunei Nasturelu si se continua prin
borna silvica 142 pana la borna silvica 144;
Limita estica: porneste din dreptul bornei silvice 144 delimitata de
canalul navigabil al Dunarii pana la borna silvica 146;
Limita sudica: porneste de la borna silvica 146, se continua pana la borna
silvica 145, delimitata de canalul navigabil al Dunarii dinspre granita cu
Bulgaria.
Limita vestica: porneste din dreptul bornei silvice 145, se continua prin
borna silvica 143 pana la borna silvica 141, fiind delimitata de canalul
navigabil al Dunarii dinspre granita cu Bulgaria.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Ostrovul Gasca cuprinde insula Ostrov Gasca,
reprezentata de parcelele si subparcelele forestiere 65, 66, 67A si 67N din
U.P. I Nasturelu a Ocolului Silvic Alexandria. Parcelele si subparcelele
silvice sunt preluate din amenajamentul silvic intocmit in anul 1997, fiind
incluse si pe harta silvica ce face parte integranta din amenajament. Parcelele
si subparcelele cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale intocmite in
anul 1988.
IV.48. Rezervatia naturala Padurea Troianu, 71 ha, localitatea Troianu,
judetul Teleorman
Descrierea limitelor
Limita nordica: porneste de la borna silvica 28, se continua pe drumul de
exploatare De 209 prin borna silvica 27 pana la borna silvica 33 situata la
intersectia drumului de exploatare De 209 cu drumul judetean DJ 658 B;
Limita estica: porneste de la borna silvica 33, se continua prin bornele 32
si 31, delimitata de DJ 658 B, dupa care coboara prin borna 30 pana la borna 29
delimitata de limita fondului forestier din vecinatatea constructiilor
asociatiei agricole;
Limita sudica: porneste de la borna silvica 29, se continua pana la borna
silvica 22 fiind delimitata de limita fondului forestier din vecinatatea
extravilanului comunei Troianu;
Limita vestica: porneste de la borna 22, se continua prin borna 23 pana la
borna silvica 24 delimitata de limita fondului forestier, dupa care urca prin
borna silvica 25 pana la borna silvica 28 delimitata de drumul de exploatare De
208 din vecinatatea intravilanului satului Vatra.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Padurea Troianu cuprinde parcelele si subparcelele
forestiere 13A-G, 14A-F, 14V, 15A-F, 15V, 16A-E, 16A_1, 16A_2 si 16Z din U.P. I
Lunca Vezii a Ocolului Silvic Rosiorii de Vede. Parcelele si subparcelele
silvice sunt preluate din amenajamentul silvic intocmit in anul 1995, fiind
incluse si pe harta silvica ce face parte integranta din amenajament. Parcelele
si subparcelele cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale intocmite in
anul 1988.
IV.49. Rezervatia naturala Padurea Babadag - Codru, 524,60 ha, localitatea
Babadag, judetul Tulcea
Descrierea limitelor
Limitele rezervatiei sunt reprezentate prin linia de contact intre
parcelele incluse in rezervatie si urmatoarele terenuri sau repere, descrise
mai jos, conform hartilor anexate amenajamentelor ICAS - Statiunea Tulcea, sc.
1:10000, precum si hartilor topografice sc. 1:25000, L-35-118-A-d si
L-35-118-C-d.
Limita nordica incepe de la calea ferata Medgidia - Tulcea, urmeaza spre
nord soseaua Tulcea - Constanta pana la borna 57, de unde intra, spre est, in
fondul forestier al UP I Gara Codru ajungand la bornele 58 si 59 in Culmea
Seremetului. De aici spre est, rezervatia se invecineaza cu fondul forestier al
Ocolului Silvic Babadag, limita fiind reprezentata de Culmea Seremetului, cu
exceptia zonei unitatii amenajistice (u.a.) 9B si 10B unde limita trece pe
conturul sudic al acestora. Limita nordica este marcata prin bornele 59, 87,
89, 86, 91, 105, ultima dintre acestea fiind in apropiere de varful dealului
Dadovar.
Limita estica, se continua spre sud pe teritoriul UP I Gara Codru,
invecinandu-se cu fondul forestier al O.S. Babadag, pe traseul bornelor 108,
109, 110, (pe dealurile Chiuciuc Bair si Hiucliuc Bair), continua aproximativ
pana la borna 48, dupa care trece prin interiorul terenurilor I.C.A.S.,
parcurgand bornele 46 si 49, pe dealul Lupilor, pana la borna 43 de unde urca
spre nord pana intersecteaza calea ferata. De aici, limita se continua pe
terenurile apartinand O.S. Babadag, U.P. VI Codru. In continuare limita coboara
spre sud, fiind relativ apropiata de calea ferata si parcurge bornele 26, 28,
apoi se indreapta spre sud-vest pana la borna 24, de unde continua pe un traseu
sinuos spre sud, nord, est, nord si din nou est, pana intersecteaza un drum de
pamant in coltul nord-estic extrem al parcelei 13 B, continua apoi de-a lungul
acestuia spre sud-est, pana ajunge la intersectia dintre drumul respectiv si
linia parcelara ce porneste din borna 32. Limita continua de-a lungul acestei
linii parcelare spre sud-vest, pana cand ajunge in punctul extrem sudic al
parcelei 14 D, dupa care se indreapta pe un traseu meandrat spre nord-vest,
de-a lungul liniei ce separa u.a. 14 A de u.a. 14 D. De la intersectia acesteia
cu linia parcelara dintre 13 D si 14 A, aceasta se indreapta spre sud-vest pana
la borna 29. De aici continua spre sud, trece prin borna 21, se indreapta spre
sud-est, nord-est, apoi sud-est, intersectand linia parcelara dintre u.a. 15 A
si 14 A, dupa care se indreapta spre est si nord-est, ocolind apoi spre sud
neproductivul 16 N1 (inclus in rezervatie). Linia parcelara se indreapta in
continuare pe un traseu meandrat aproximativ spre sud-est, pe limita dintre
u.a. 17 C, respectiv 17 D si E, apoi spre sud-vest, pana ajunge in borna 37. De
aici trece spre sud, ajungand la borna 36.
Limita sudica se invecineaza cu fondul forestier al Ocolului Silvic
Babadag, incepe la borna 36, in apropierea varfului Acairac Bair (142,0 m), se
indreapta spre vest, apoi ocoleste spre nord, sud si vest u.a. 16 B si 16 C. In
continuare limita se invecineaza cu terenurile agricole si pasunile apartinand
comunei Ceamurlia de Jos, fiind marcata prin bornele 35, 22 si 19. Toate
suprafetele mentionate in cadrul limitei sudice apartin O.S. Babadag, U.P. VI
Codru.
Limita vestica, cu directie generala nord-sud, este marcata de soseaua
Tulcea - Constanta, intre bornele 19, 20, 15, 23, 13, situate pe versantii
vestici ai dealului Caracus, dupa care se indeparteaza la mica distanta de
aceasta cale de transport, pe care o intalneste din nou incepand cu borna 27,
pana la intersectia cu calea ferata. Toate suprafetele din rezervatie
mentionate la limita vestica apartin O.S. Babadag, U.P. VI Codru.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Babadag - Codru, cuprinde parcelele si subparcelele
silvice 10 A, 10 B, 10 D, 10 N, 14 C, 9 A, 9 N, 9 F, 9 J, 9 L, 15 N1, 15 N2, 15
F, 15 H, 16 A, 16 G, 16 H, 11, 12 F, 12 A, 10 C, 13 B, 14 D, 9 B, 9 C, 9 D, 9
E, 9 G, 9 H, 9 I, 9 K, 9 M, 15 E, 15 G, 16 D, 16 E, 16 F, 16 G, 17 D, 17 E din
UP VI Codru - Ocolul Silvic Babadag si parcelele si subparcelele silvice 1 A, 2
A, 4, 6 A, 6 B, 7 A, 8 A, 9 A, 10 A, 11 ale UP I Gara Codru, conform:
Amenajamentului silvic al O.S. Babadag, U.P. VI Codru, ICAS Bucuresti, 1995 si
Amenajamentului silvic ICAS - Statiunea Tulcea, U.P. I Gara Codru, ICAS
Bucuresti, 1995.
IV.50. Rezervatia naturala Lacul Traian, 326 ha, localitatea Cerna, judetul
Tulcea
Descrierea limitelor
Limitele rezervatiei sunt reprezentate prin linia de contact intre
parcelele incluse in rezervatie si urmatoarele terenuri sau repere, descrise
mai jos, ce apartin in totalitate comunei Cerna, conform hartilor sc. 1:10000
anexate registrului cadastral ale comunei Cerna, precum si hartii topografice
sc. 1:25000, L-35-105-C-d.
Limita nordica: porneste de la extremitatea nordica a digului Cd649, se
indreapta spre est, (limitrof parcelelor Cc669 si A668), continua spre sud-est
(fiind invecinata cu terenurile arabile A666 si A662) pana in dreptul digului
Cd1301, dupa care contureaza malul lacului spre nord-est, apoi est, pana
intersecteaza valea Cerna (pe acest traseu invecinandu-se cu pasunea P1299,
parcela Cc1298, pasunea P1294);
Limita estica: se indreapta spre sud, limitrof intravilanului localitatii
Traian, pana la intersectia cu valea Iaila, invecinandu-se apoi cu vaile
Hr1304/1, Hr1306 si terenul Nm1307 precum si cu intravilanul localitatii
Traian, dupa care se indreapta spre sud-vest, limitrof terenurilor agricole
A1326 si viilor localitatii Traian (Vn1317, Vn1321);
Limita sudica: este orientata initial spre sud-vest, pe la marginea
terenurilor agricole A1327, apoi continua spre nord-vest pe limita
teritorial-administrativa a comunei Peceneaga, dupa care se prelungeste de-a
lungul drumului De 650 (traversand extremitatea nordica a vaii Tolosmanului)
pana cand intersecteaza digul Cd649, ce marcheaza limita vestica a lacului
Traian;
Limita vestica: este data de digul Cd649 orientat spre nord-vest.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Lacul Traian este reprezentata de luciul de apa (lacul
propriu-zis), zona de stufaris si vegetatie palustra de jur imprejurul lacului,
unele pasuni si terenuri neproductive, cuprinzand parcelele si subparcelele: Nm
1302, P662/1, P666/1, P669/1, Hp656, Hp1300, Hp660, Hc660/1, P660/2, Hp652,
P651, Hp1311/1, P1311, Nm1309. Parcelele si subparcelele cadastrale sunt
preluate din planurile cadastrale ale comunei Cerna, judetul Tulcea intocmite
in anul 1990.
IV.51. Rezervatia naturala Muchiile Cernei-Iaila, 1.891 ha, comunele Cerna
si Dorobantu, judetul Tulcea
Descrierea limitelor
Limitele rezervatiei sunt reprezentate prin linia de contact intre
parcelele incluse in rezervatie si urmatoarele terenuri sau repere, descrise
mai jos, ce apartin in totalitate comunelor Cerna si/sau Dorobantu, conform
hartilor 1:10.000, anexate registrelor cadastrale ale comunei Dorobantu si
hartilor topografice, sc. 1:25000, L-35-105-D-C, L-35-105-D-d, L-35-117-B-a,
L-35-117-B-b.
Limita nordica: se incadreaza in totalitate in teritoriul comunei Cerna.
Aceasta incepe de la drumul De1444 (din vecinatatea intersectiei acestuia cu
canalul de irigatii Hc1343) si se indreapta sinuos spre nord-est (limitrof
terenurilor arabile A1415, P1417, A1411), orientandu-se apoi spre est, pe un
contur meandrat, pe la poalele nordice ale dealului Muchiile Cernei (limitrof
terenului arabil A1411), ocoleste in directia sud terenul arabil A1402 iar dupa
ce intalneste drumul De1401 se indreapta de-a lungul acestuia spre sud-est si
est, apoi din nou spre nord si est pana ce intersecteaza drumul De1399
(invecinandu-se pe acest traseu cu terenul agricol A1400). De aici, drumul face
doua meandre spre sud (ocolind terenul agricol A1398), apoi continua spre
sud-est (paralel cu valea Iaila) pana la drumul De1181, de-a lungul caruia
avanseaza spre nord-est (invecinandu-se pe acest traseu cu terenurile arabile
A1193, A1192, A1190, A1182). Ulterior limita ocoleste spre est, apoi spre
nord-est terenul arabil A1144, pe la poalele nordice ale dealului Muchea Lunga,
pana cand intalneste intravilanul localitatii General Praporgescu. In
continuare, limita rezervatiei parcurge spre nord-est marginea intravilanului
acestei localitati, apoi continua spre sud-est, de-a lungul drumurilor De1122,
De1123;
Limita estica: ce apartine in totalitate comunei Cerna, trece spre sud,
limitrof terenului agricol A1132, paralel cu capatul sudic al vaii Iaila,
continuand de-a lungul drumului De1123, pana la intersectia sa cu drumul
De1174;
Limita sudica: se indreapta, pe teritoriul comunei Cerna, predominant spre
vest de-a lungul drumurilor De1174, De1159, pana intalneste limita teritoriala
a comunei Dorobantu. De aici, limita continua spre nord-vest, pe teritoriul
comunei Dorobantu (limitrof terenului arabil A110, pasunii P103) si se
indreapta spre sud-vest, de-a lungul drumurilor De108, De106. Ulterior limita
se indreapta spre sud-vest, apoi spre sud, de-a lungul drumurilor De84 si De112
(invecinandu-se cu terenul agricol A93). Dupa ce contureaza spre sud-est
terenul arabil A81, limita ocoleste in directia nord-vest si sud-vest terenul
agricol A75, apoi continua spre sud-vest, de-a lungul canalului de irigatii
Hc73, pe care il paraseste ulterior, prelungindu-se pe un traseu sinuos,
predominant spre nord (invecinandu-se cu terenurile arabile A123, A70). Limita
face apoi un mare ocol spre sud-est si apoi nord-est, pana cand ajunge aproape
paralela cu limita administrativ-teritoriala a comunei Cerna, ce se apropie de
varful Muchiile Cernei (306,4 m). Limita face o noua bucla in jurul Muchiei
Bodanu, initial orientandu-se spre sud-vest (limitrof terenului arabil A68),
pana la intersectia cu un canal de irigatii si cu drumul De59, dupa care
continua spre nord-vest, in lungul drumului De60, apoi se prelungeste pe un
traseu sinuos, predominant spre nord-vest, pana cand intalneste limita
teritoriala a comunei Cerna (invecinandu-se pe acest traseu cu terenul arabil
A64, A66/1, A66/2, A66). De aici, limita continua de-a lungul limitei
teritoriale a comunei Cerna, spre vest, apoi spre sud-vest, pana la intersectia
cu drumul De61, situat la extremitatea sudica a terenului arabil A1422;
Limita vestica: continua exclusiv pe teritoriul comunei Cerna, face un ocol
spre sud-vest, apoi spre nord-est, inconjoara in directia vest si sud-vest
terenul arabil A1423, intersecteaza drumul De1427, pe care il paraseste pentru
a ocoli spre nord-vest si sud-est terenul arabil A1426, dupa care revine la
acest drum pe care il urmeaza spre nord-vest (cu un ocol in dreptul terenului
arabil A1419), pana ce intalneste limita nordica.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Muchiile Cernei-Iaila cuprinde parcelele si
subparcelele Pp1146, Pd1147, P1155, P1157, PD1148, PD1149, PD1150, PD1151,
PD1152, PD1153, PD1154, P1404, Nb1403, Nb1405, Nb1406, Nb1409, Nr1407, P1408,
Nb1414, P1421, Nb1420, P1420/1, P1425, P1424, Nb1430, P1431/1, enclavele NG
1138, A 1139, A 1141, A 1142, A 1143, A 1422 apartinand comunei Cerna si
parcelele si subparcelele P67, P69, Pt69/1, P72, Pt76, Pt77, Pt80, Pp87, P89,
Pt92, Pt105, P86, PDt85, Pp90, P100, P101, P99, P98, P97, Pp96, Pp91, Nr63,
Nr62 apartinand comunei Dorobantu. Parcelele si subparcelele cadastrale sunt
preluate din Registrul cadastral al parcelelor, comunei Cerna, 1990 si
Registrul cadastral al parcelelor comunei Dorobantu, 1990.
IV.52. Rezervatia naturala Beidaud, 1.121 ha, comuna Beidaud, judetul
Tulcea
Descrierea limitelor
Limitele rezervatiei sunt reprezentate prin linia de contact intre
parcelele incluse in rezervatie si urmatoarele terenuri sau repere, toate
apartinand comunei Beidaud, descrise mai jos, conform hartilor 1:10.000,
anexate registrului cadastral al comunei Beidaud si hartilor topografice, sc.
1:25000, L-35-118-C-c.
Limita nordica: incepe din apropierea extremitatii sudice a intravilanului
localitatii Neatarnarea, pe care il urmeaza in directia nord-est pana la
marginea sa estica, dupa care se indreapta spre vest, pe versantii nordici ai
dealului Giurgea, limitrof fondului forestier al Ocolului Silvic Casimcea. Pe
culmea acestui deal, limita se indreapta spre est, de-a lungul drumului De56,
apoi continua spre nord-est, pe marginea fondului forestier, pana la
intersectia acestuia cu limita teritoriala a comunei Stejaru, situata pe valea
paraului Hamangia (paraul Giurmes, conform hartii topografice). De aici, limita
urmeaza in directia sud-est limita teritoriala a comunei Stejaru pana in zona
terenului arabil A53, respectiv in punctul in care paraul Giurmes (Hr52)
intersecteaza aceasta limita teritoriala;
Limita estica: urmeaza cursul meandrat al paraului Giurmes (Hr52) in
directia sud si intersecteaza confluenta sa cu valea Carabalac. Ulterior,
continua spre sud, pe la poalele dealului Carabalac, pana la confluenta sa cu
valea de la sud de acesta. De aici, limita descrie o curba larga, predominant
spre est, pana la confluenta sa cu un parau ce vine dinspre nord (Hr70).
Ulterior, limita urmeaza in aval, spre sud, valea paraului Giurmes, ocoleste
spre vest si sud-vest terenul arabil A88, apoi, urmeaza limita intravilanului
comunei Beidaud, pana cand il paraseste in directie vestica, in apropiere de
firul vaii Valea Adanca;
Limita sudica: este orientata spre vest (limitrof terenului arabil A90),
ocoleste apoi spre nord si vest fondul forestier al O.S. Casimcea si terenurile
arabile A109, A109/1, A151, continuand aproximativ pe culmea dealului Dulghea
(271,7 m), de-a lungul drumului De149 si a terenului arabil A173 pana in
apropiere de drumul comunal Sarighiol-Neatarnarea;
Limita vestica: se indreapta spre sud-est, apoi spre nord, de-a lungul
drumurilor De176, De44, ocoleste spre nord-est terenul arabil A111/1, pana la
intersectia cu drumul D44 si pasunea P181. Ulterior ocoleste spre est, nord si
vest terenurile arabile A173, A113/1, continua spre vest in lungul drumului
De38, contureaza terenul arabil A39, apoi se indreapta spre vest in lungul
drumului comunal Sarighiol - Neatarnarea, conturand spre nord-est, nord si est
terenul arabil A42, unde intalneste intravilanul localitatii Neatarnarea.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Beidaud cuprinde parcelele si subparcelele Hr70, P89,
Nb111, Pt119, P120, P122, Pp123, P126, Pp55, P45, P127, P128, P40, PDt112/1,
Nr110/1, P100, P175, P150, Hr124, PDt125, A101/1. Parcelele si subparcelele
cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor comunei Beidaud,
din anul 1990.
IV.53. Rezervatia naturala Valea Mahomencea, 1.029 ha, comuna Casimcea,
judetul Tulcea
Descrierea limitelor
Limitele rezervatiei sunt reprezentate prin linia de contact intre
parcelele incluse in rezervatie si urmatoarele terenuri sau repere, toate
apartinand comunei Casimcea, descrise mai jos, conform hartilor 1:10.000
anexate registrului cadastral al comunei Casimcea si hartilor topografice, sc.
1:25000, L-35-117-D-a, L-35-117-D-c.
Limita nordica: incepe de la firul vaii Haidarului (numita si Valea
Topologului), din apropierea limitei sudice a intravilanului localitatii Haidar
si se indreapta spre est, de-a lungul drumului De324. Limita continua spre sud
pana cand intersecteaza valea de la poalele nordice ale dealului Haidarului (176,3
m) - Nr325, pe care o urmeaza ulterior spre nord-est pana cand intalneste
terenul arabil A326, pe care il ocoleste in directia sud-vest, apoi nord-est.
De aici, limita se indreapta spre sud-vest, pe la poalele sud-estice ale
dealului Haidarului, pana cand intersecteaza drumul De 332. Ulterior, limita
continua pe un traseu sinuos spre nord-est, apoi spre sud-est, pana in
apropiere de obarsia ravenei de la est de localitatea abandonata Mahomencea. In
continuare, limita se orienteaza predominant spre nord-est, pana in apropierea
soselei Rahman-Corugea, unde intalneste canalul de irigatii Hc406, de-a lungul
caruia se indreapta spre sud-vest, ocolind terenurile arabile A382 si A384,
pentru a reveni de-a lungul canalului respectiv. Limita se prelungeste spre sud-est,
apoi spre sud-vest, pana in apropierea firului vaii Mahomencea (invecinandu-se
cu terenurile arabile A405, P403, A404), ocoleste spre nord-est si sud-est
obarsiile unor ravene (limitrof terenurilor agricole A401, A397, terenului
Cc392). In continuare limita face un ocol spre sud-vest si sud-est in jurul
terenului Cc391 si se indreapta spre nord, de-a lungul drumului De394, pana la
intersectia acestuia cu firul vaii Mahomencea (Hr380).
Limita estica: se indreapta spre sud-vest, pe firul vaii Mahomencea,
limitrof terenului Hr380, pasunii P390 si intravilanului localitatii Corugea;
Limita sudica: cu orientare generala vestica, este data de drumul De1153,
ocoleste spre sud-vest si nord pasunile P1151 si P1154 (incluse in rezervatie),
revine la drumul respectiv si continua limitrof terenului arabil A1158, se
prelungeste in lungul drumului De1152, ocoleste pe la nord terenul arabil
A1160, dupa care se indreapta spre sud-vest, conturand terenurile arabile A361
si A362, pana la obarsia vaii de la poalele estice ale dealului movila
Mahomencea (164,5 m);
Limita vestica: orientata initial spre nord-vest, strabate pe un traseu
sinuos versantii estici si nordici ai dealului movila Mahomencea, apoi se
inscrie pe o directie aproape paralela cu paraul Mahomencea, pe la marginea
terenurilor agricole A340, A343, ajunge spre nord la confluenta paraului
Mahomencea cu raul Topolog (valea Haidarului), de unde se indreapta spre
sud-est, relativ paralel cu paraul Mahomencea, limitrof terenului arabil A334
si terenului Cc335. Limita continua sinuos spre nord si vest, pe la marginea
terenurilor agricole A331, L329, pasunii P330, terenului arabil A327, dupa care
se prelungeste spre nord de-a lungul drumului De 225, relativ paralel cu paraul
Topolog.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Valea Mahomencea cuprinde parcelele si subparcelele
P324/1, Nr325, P330, P358, P347, Nr354, Nr350, P348, P351, Hr406/1, P334/1,
P338/1, P338, P359, Nr377, Nr378, P376, P1157, P380, Nr381, P382, P387, P389,
P1154, P1151, Nr375, Nr337 si A386, A385, A357, PDt 356, A 355, A 353, A 343, A
352. Parcelele si subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral
al parcelelor comunei Casimcea, anul 1990.
IV.54. Rezervatia naturala Dealul Ghiunghiurmez, 1.421 ha, comuna Dorobantu,
judetul Tulcea
Descrierea limitelor
Limitele rezervatiei sunt reprezentate prin linia de contact intre
parcelele incluse in rezervatie si urmatoarele terenuri sau puncte de reper,
toate apartinand comunei Dorobantu, descrise mai jos, conform hartilor
1:10.000, anexate registrului cadastral al comunei Dorobantu si hartilor
topografice, sc. 1:25000, L-35-117-A-b si L-35-117-B-a.
Limita nordica: incepe de la intersectia acesteia cu limita teritoriala a
comunei Peceneaga, situata in punctul sud-estic extrem al terenului arabil A347
si se prelungeste spre est, apoi spre sud-est (limitrof terenul arabil A347)
pana la drumul De346, pe care il urmeaza spre nord-est si ocoleste livada L456
spre sud-vest, apoi spre sud-est. De aici, se orienteaza spre sud-est si est
de-a lungul viilor Vh341, Vh339, Vh337, Vh335, Vh333, dupa care continua pe
drumul De345 si de-a lungul partii sudice a livezii L309, pana cand intalneste
intravilanul comunei Dorobantu. Pe acesta il urmareste in continuare, apoi face
un ocol spre sud-vest, sud-est si nord-est in jurul terenului arabil A467,
revine pe limita intravilanului, dupa care ocoleste spre nord-est terenul
arabil A470, viile Vn472, Vn473, Vn475, Vn477, Vn479 si revine pe marginea
intravilanului, pe care il urmeaza spre nord-est;
Limita estica: incepe de la marginea intravilanului comunei Dorobantu si se
indreapta spre sud pe versantii nord-estici ai dealului La Pandela (321,9 m),
de-a lungul drumurilor De454, De501 (Dorobantu-Fantana Oilor), apoi spre sud-vest,
pe traseul drumurilor De454 si De 6m454, pana la intersectia acestuia din urma
cu drumul De 6m Dc453 (Fantana Oilor-Mesteru);
Limita sudica: porneste spre vest, pe drumul De 6m Dc453, ocoleste in
directia nord terenurile arabile A448, A446, apoi revine spre vest, pe marginea
terenurilor arabile A446, A445, livezii L444 si intravilanului localitatii
Fantana Oilor. De aici, se orienteaza spre nord-vest, limitrof drumului De438,
terenului neproductiv Nr435, drumului De433, pasunilor P425 dupa care face un
ocol spre sud-vest si apoi sud-est, invecinandu-se cu pasunile P423, P421 si
viile Vh419, pana ce intersecteaza drumul De375;
Limita vestica: are o orientare generala nord-vestica in lungul drumului
De375, pe care il paraseste pentru a traversa o ravena (Nr371) si pasunea P372
(fiind invecinata, pe un traseu sinuos cu terenurile arabile A358, A355, A360).
Limita continua apoi spre nord-vest pe drumul De376, apoi pe o directie
generala nordica, limitrof terenului arabil A381, intalneste limita teritoriala
a comunei Peceneaga, pe care o urmeaza spre nord-vest. Limita ocoleste ulterior
spre est si nord-vest terenul arabil A349, intalneste din nou limita
teritoriala a comunei Peceneaga de-a lungul careia se prelungeste apoi pana
intersecteaza limita nordica.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Dealul Ghiunghiurmez cuprinde parcelele si subparcelele
P348, P455, N465, N464, N462, N463, Stana460, N461, N459, N458, N457, P504,
Nr466, Pd348/1, P348/2, Nr441, Pd424/1, Pd424/2, P424, Nr442, Nr447, Cc 468,
P352, A351, P452, A450, Nr435, A350. Parcelele si subparcelele cadastrale sunt
preluate din Registrul cadastral al parcelelor comunei Dorobantu, din anul
1990.
IV.55. Rezervatia naturala Chervant - Priopcea, 568 ha, comuna Cerna,
judetul Tulcea
Descrierea limitelor
Limitele rezervatiei sunt reprezentate prin linia de contact intre
parcelele incluse in rezervatie si urmatoarele terenuri sau repere, toate
apartinand comunei Cerna, descrise mai jos, conform hartilor 1:10.000, anexate
registrului cadastral al comunei Cerna si hartilor topografice, sc. 1:25000,
L-35-105-C-b si L-35-105-D-a.
Limita nordica: incepe din apropierea intersectiei cu soseaua DN26
(Cerna-Macin) pe care o traverseaza apoi spre nord-est si urmeaza limita
administrativ-teritoriala a comunei Turcoaia, urcand spre nord-est versantii
vestici ai dealului Priopcea (409,9 m), coborand apoi spre nord pe versantii
opusi ai acestui deal. Ulterior paraseste limita teritoriala a comunei Turcoaia
si continua spre S-E, pe la poalele dealului Priopcea, limitrof terenului
neproductiv Nb40, terenurilor arabile A43, A50, terenului neproductiv Nb49,
viilor Vn83, Vn85, Vn87, Vn89, Vn91, Vn93, Vn94 si neproductivului Nb70, pana
ce intersecteaza drumul De95;
Limita estica: se indreapta pe un traseu sinuos predominant spre sud-est,
pe versantii nord-estici ai crestei Peiopcea (Priopcea), fiind invecinata cu
pasunea P111, viile Vn122, Vn124, Vn126, Vn128, Vn130, Vn132, Vn134, Vn136,
Vn138, Vn158, pasunea P160, viile Vn161, Vn163, Vn165, Vn169, Vn170, Vn203,
Vn241, pasunea P237, terenul arabil A240, pasunea P239, drumul De502. Parasind
acest drum spre sud-vest limita se invecineaza cu pasunea P511, terenurile
neproductive Nb512, Nb 513 si terenul arabil A518;
Limita sudica: orientata predominant spre nord-vest, are un traseu sinuos,
fiind conturata de terenurile arabile A517/1, A518, A518/1, drumul national
DN26 Macin - Constanta, terenul arabil A34, pasunea P32, terenul neproductiv
Nr33. In continuare, limita se indreapta spre sud-est, pe la marginea terenului
arabil A29, de-a lungul soselei DN26, pe care o paraseste spre sud-est, ocolind
versantii nord-estici ai dealului Muchea Lunga, pana la intersectia a doua
drumuri. Ulterior, limita face doua meandre apoi intersecteaza ravena Nr529,
continua spre nord si nord-est pana ce intersecteaza drumul De27;
Limita vestica: are un traseu sinuos si se indreapta predominant spre
nord-vest, fiind marginita de terenul arabil A18, pe care il urmeaza pana la
intersectia cu limita teritoriala a comunei Turcoaia.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Chervant - Priopcea cuprinde parcelele si subparcelele
P39, P28, Nr30, P30/1, Nb31, Pd38, Nb528, Nb19, P21/1, Nb21, Nb22, Nb23, Nb24,
Nr25. Parcelele si subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul
cadastral al parcelelor comunei Cerna, din anul 1990.
IV.56. Rezervatia naturala Calugaru-Iancina, 130 ha, comuna Jurilovca,
judetul Tulcea
Descrierea limitelor
Limitele rezervatiei sunt reprezentate prin linia de contact intre
parcelele incluse in rezervatie si urmatoarele terenuri sau repere, toate
apartinand comunei Jurilovca, descrise mai jos, conform hartilor 1:10.000
anexate registrului cadastral al comunei Jurilovca si hartile topografice sc.
1:25000, L-35-118-B-d si L-35-118-D-b.
Limitele nordice si estice: sunt reprezentate de Lacul Razim si incep la
intersectia intre drumul De74, pasunea P64 si malul lacului Razim;
Limita sudica: este data de drumul De127 ce se indreapta de la malul
lacului spre vest, pana la intersectia cu drumul De124, invecinandu-se cu via
Vn154, pasunea P136, via Vn132, terenul arabil A126;
Limita vestica: prezinta un traseu sinuos cu orientare generala
nord-vestica si porneste de-a lungul drumului De 92, pe care il paraseste
devenind invecinata cu terenul arabil A90, pana la intersectia cu drumul De75.
Limita urmeaza acest drum spre nord-vest, apoi il paraseste in directia nord,
continuand pe un traseu meandrat, pe marginea nordica a terenului arabil A69,
pana cand intalneste limita nordica a rezervatiei, la malul lacului Razim.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Calugaru-Iancina cuprinde parcelele P71, P87, P130 si
A88. Parcelele si subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral
al parcelelor comunei Jurilovca, 1988.
IV.57. Rezervatia naturala Muntele Consul, 328 ha, comunele Izvoarele si
Horia, judetul Tulcea
Descrierea limitelor
Limitele rezervatiei sunt reprezentate prin linia de contact intre
parcelele incluse in rezervatie si urmatoarele terenuri sau repere, descrise
mai jos, conform hartilor 1:10.000 anexate registrelor cadastrale ale comunelor
Horia si Izvoarele si hartilor topografice sc. 1:25000, L-35-106-C-c si
L-35-105-D-d.
Limita nordica: (comuna Izvoarele) porneste de la intersectia punctului
nord-vestic extrem al parcelei Pp1938 cu paraul Taita. Limita are initial o
orientare estica, de-a lungul cursului raului Taita (Hc1791), pe care il
paraseste apoi, conturand pe la sud terenul arabil A1937. In continuare, limita
se indreapta spre sud-est, pe la poalele nord-estice ale dealului Consul (333,4
m), fiind marginita de pasunea P1936, drumul De1932, pasunea P1930, pana la
intersectia cu drumul De1920;
Limita estica: (comuna Izvoarele) strabate versantii estici ai dealului Consul,
ocolind spre sud-vest, apoi spre sud pasunea P1929 si terenul arabil A1923. De
la punctul sudic extrem al terenului arabil A1923, limita traverseaza spre sud
parcela Pp 1938 (inclusa partial in rezervatie) pana intersecteaza terenul
arabil A1925, apoi continua pe marginea acestuia spre vest si ulterior spre
sud, traverseaza din nou parcela Pp1938, pana cand intersecteaza terenul arabil
A1916. Ulterior, limita se orienteaza spre vest, sud, apoi pe un traseu sinuos
spre sud-est (invecinandu-se cu terenurile arabile A1916, A1918 si pasunea
P1917, terenul neproductiv Nr1919, terenul arabil A1920), dupa care traverseaza
din nou, spre est, parcela Pp1938 (inclusa partial in rezervatie) pana cand
intersecteaza drumul De 1921. De aici, limita se prelungeste pe un traseu
sinuos, orientat predominant spre sud, pana cand intersecteaza coltul
nord-estic al pasunii P1313/1;
Limita sudica: (comuna Izvoarele) se indreapta spre nord-vest, limitrof
pasunii P1313/1, terenurile arabile A1913, A1915, apoi spre nord de-a lungul
drumului De1940 (invecinat cu pasunea Pp1941), pana cand intersecteaza limita
teritoriala a comunei Horia si drumul De292;
Limita vestica: (comuna Horia) este data de drumurile De292 (ce se
indreapta spre nord-vest) si De289 (pe directie nordica).
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Muntele Consul cuprinde o parte din parcela Pp 1938
(254,5 ha din totalul de 263,48 ha) din comuna Izvoarele si P290 din comuna
Horia. Parcelele si subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral
al parcelelor comunei Horia, anul 1986 si comunei Izvoarele, anul 1988.
IV.58. Rezervatia naturala Dealul Sarica, 100,10 ha, comunele Frecatei si
Niculitel, judetul Tulcea
Descrierea limitelor
Limitele rezervatiei sunt reprezentate prin linia de contact intre
parcelele incluse in rezervatie si urmatoarele terenuri sau repere, toate
apartinand Ocolului Silvic Niculitel, U.P. VI Niculitel si comunelor Niculitel
si Frecatei, descrise in continuare conform amenajamentului silvic al Ocolului
Silvic Niculitel.
Limita nordica, cu orientare estica, incepe de la borna 69 si strabate
poalele nordice ale dealului Sarica (294,1 m), invecinandu-se cu terenurile
agricole, pasunile si viile comunei Niculitel, limita fiind marcata in
continuare de bornele 76, 68 si 66.
Limita estica se indreapta spre sud-est si este marginita de terenurile
agricole si viile comunei Frecatei, limita fiind marcata de bornele 63, 64, 60.
Limita sudica porneste de la borna 60 spre nord-vest, prin fondul forestier
(limitrof u.a. 17 h), apoi ocoleste spre nord si vest u.a. 17 A (situata in
afara rezervatiei), continua limitrof terenurilor arabile ale comunei Frecatei
si fondului forestier (u.a. 17 E), ajunge la borna 62, trecand prin apropierea
varfului Sarica (294,1 m), apoi intra in fondul forestier, invecinandu-se cu
u.a. 21 B, dupa care se indreapta spre sud-est, pana la paraul Carmazu, de unde
coteste spre vest pana la borna 70 (pe acest traseu invecinandu-se cu u.a. 22 A
si 22 C).
Limita vestica este data de terenurile agricole ale comunei Niculitel,
fiind marcata de bornele 70 si 69.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Dealul Sarica cuprinde 17N1, 17N2, 17N3, 18N1, 18N2,
19N1, 19N2, 20N, 21N1, 21N2, 17B, 17C, 17D, 18A, 19A, 19B, 19C, 20A, 20B, 21A,
din UP VI Sarica a Ocolului Silvic Niculitel, conform Amenajamentului Silvic al
Ocolului Silvic Niculitel, U.P. VI Sarica, ICAS Bucuresti, anul 2002.
IV.59. Rezervatia naturala Dealurile Bestepe, 415 ha, comuna Mahmudia,
judetul Tulcea
Descrierea limitelor
Limitele rezervatiei sunt reprezentate prin linia de contact intre
parcelele incluse in rezervatie si urmatoarele terenuri sau repere, toate
apartinand comunei Mahmudia, conform hartilor 1:10.000 anexate registrului
cadastral al parcelelor comunei Mahmudia si hartilor topografice, sc. 1:25000,
L35-107-C-a si L-35-107-C-c.
Limita nordica: se desfasoara pe la poalele dealurilor Bestepe, incepe de
la drumul De687/1, se indreapta pe un traseu sinuos spre sud-est (limitrof
terenurilor arabile A685, A670) apoi continua spre est in lungul drumului
De667, ocoleste spre sud pasunea Pp664, apoi continua meandrat spre est,
invecinandu-se cu terenul arabil A528, pasunile P581/2, P527, terenurile
arabile A532, A537, A560, pasunea P561/1, terenul arabil A562, de unde se
indreapta predominant spre nord-est, de-a lungul drumului De563, pana
intalneste intravilanul comunei Mahmudia;
Limita estica: urmareste conturul sinuos al terenului arabil A568 si al
intravilanului comunei Mahmudia;
Limita sudica: porneste de la intravilanul comunei Mahmudia, are o
orientare generala vestica, si traverseaza pe la poale versantii sudici ai
dealurilor Bestepe. Limita este invecinata cu terenul Cat574, urmeaza curbele
drumului De 573, ocoleste pe la nord pasunea P577, se prelungeste pe drumul
De573, contureaza pe la nord pasunea Pdp578, si ravena Nr585, pana
intersecteaza drumul De586 ce separa rezervatia de viile comunei Mahmudia.
Limita continua apoi spre vest, pana cand intersecteaza drumul De693 (pe acest
traseu invecinandu-se cu terenurile arabile A659 si pasunea P694);
Limita, vestica este reprezentata de drumul De687/1, ce se prelungeste pe
directie nordica, apoi nord-estica, pana intalneste limita nordica a
rezervatiei.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Dealurile Bestepe cuprinde urmatoarele parcele si
subparcele cadastrale: P684, Nr689, P668, Nr661, P660, Nr662, Pd663, P666,
Pp665, Pp668, Pp581/1, P530, Pd581, P582, PDp583, PDp584, PDp578, P579, P572,
Nb570, Nr569, PDt564, PDt565, Nr566, P582 si A686. Parcelele si subparcelele
cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor comunei
Mahmudia, anul 1986.
IV.60. Rezervatia naturala Enisala, 57 ha, comuna Sarichioi, judetul Tulcea
Descrierea limitelor
Limitele rezervatiei sunt reprezentate prin linia de contact intre
parcelele incluse in rezervatie si urmatoarele terenuri sau repere, toate
apartinand comunei Sarichioi, conform hartilor 1:10.000 anexate registrului
cadastral al parcelelor comunei Sarichioi, precum si hartilor topografice, sc.
1:25000, L-35-118-B-c.
Limita nordica: incepe de la intersectia drumului De1192 cu malul lacului
Razim si strabate pe la poalele nordice dealul cetatii Heracleea, respectiv
dealul Sinis Petcu. Din punctul de origine, limita continua pe malul lacului
spre sud-est, fiind invecinata cu zonele mlastinoase Hp1203, ocoleste pe la sud
terenul arabil A1204 si revine pe malul lacului, spre sud-est, pana cand
intersecteaza canalul ce o desparte de terenurile mlastinoase Hp1Hs1203;
Limita estica: urmeaza malul lacului spre sud-est (invecinandu-se cu
terenurile mlastinoase Hp1Hs1203), pana la intersectia cu un dig, apoi continua
spre sud-vest, pe marginea mlastinilor Hp1Hs1271;
Limita sudica: cu un traseu sinuos pe versantii sudici ai dealului Sinis
Petcu si cei ai dealului cetatii Heracleea, este orientata predominant spre
nord-vest, fiind reprezentata de pasunea P1273, via V1213, terenul arabil
A1211, pasunea P1212, via V1297, pasunea P1298, via V1300, pasunea P1206, terenul
arabil A1175, prelungindu-se spre nord-vest pana la intersectia cu drumul
De1192;
Limita vestica: este reprezentata de drumul De1192, ce se indreapta spre
nord pana la malul lacului Razim (invecinat cu terenul arabil A1188).
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Enisala este amplasata pe dealul Cetatii Heracleea
(Enisala)-110,01 m si pe dealul Sinis Petcu (92,14 m) si cuprinde parcelele si
subparcelele Nb1201, PDt1202, P1208, P1210, PDt1205, P1215, Nb1214. Parcelele
si subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor
comunei Sarichioi, anul 1987.
IV.61. Rezervatia naturala Carasan-Teke, 244 ha, comuna Izvoarele, judetul
Tulcea
Descrierea limitelor
Limita rezervatiei este reprezentata de linia de contact intre unitatile
amenajistice cuprinse in rezervatie si urmatoarele terenuri sau repere, toate
apartinand Ocolului Silvic Niculitel, UP IV Alba si/sau comunei Izvoarele,
descrise in continuare, conform hartilor sc. 20000, anexate amenajamentului silvic
al Ocolului Silvic Niculitel si hartilor topografice, sc. 1:25000, L-35-106-C-a
si L-35-106-C-c.
Limita nordica: situata pe culmea Celicului, se invecineaza cu fondul
forestier al O.S. Niculitel, U.P. V Telita si incepe de la borna 132, se
indreapta spre sud-est, trece pe la bornele 133, 207, apoi se orienteaza spre
est pana la borna 224;
Limita nord-estica: se indreapta spre sud-est, spre borna 223
(invecinandu-se cu u.a. 99), apoi se directioneaza spre vest, conturand
terenurile neproductive din u.a. 97A (de pe muntele Techeaua), pana la borna
220 (invecinandu-se cu u.a. 97A si C);
Limita estica: ocoleste spre nord-est terenul neproductiv din 96N, de pe
muntele Techeaua, ocoleste u.a. 96D, trece prin bornele 216, 208, 209
(invecinandu-se cu u.a. 96A, 95, 94);
Limita sud-estica: orientata spre sud-vest, este cuprinsa intre bornele
209, 205 (situata pe Valea Nucului), se invecineaza cu pasunile impadurite ale
comunei Nalbant apoi intra in padure, unde se invecineaza cu u.a. 92C si 90A,
intersectand linia parcelara de la sud de borna 177;
Limita sudica: se indreapta spre sud pana la borna 177 (limitrof cu u.a. 90
si 79), apoi spre vest (limitrof u.a. 77) spre borna 173, de unde revine spre
sud si respectiv vest, parcurgand bornele 174, 175, 168 (unde se invecineaza cu
u.a. 73), apoi se directioneaza spre nord pana la borna 157, fiind limitrofa cu
u.a. 70 si cu terenurile agricole ale comunei Izvoarele;
Limita sud-vestica: se desfasoara spre nord-vest, intersecteaza Valea
Gheosarlicul Mic, la borna 153, continuand pana la borna 154, limitrof
terenurilor agricole ale com. Izvoarele.
Limita vestica: trece spre nord, pe marginea terenurilor agricole ale com.
Izvoarele pana la borna 148, apoi intra in padure pana la borna 135
(invecinandu-se cu u.a. 65 si 59);
Limita nord-vestica: porneste spre nord-est si ajunge in culmea Celicului
la borna 132 (invecinandu-se cu u.a. 57).
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Carasan-Teke cuprinde parcelele si subparcelele: 58 B,
58 N, 59 C, 59 D, 65 D, 65 G, 66 C, 66 A, 66 N1, 66 N2, 67 N, 67 B, 68 B, 68 D,
68 N1, 68 N2, 69 A, 69 N, 70 D, 70 N, 74 D, 74 N1, 74 N2, 75 N1, 75 N2, 76 N1,
76 N2, 90 N2, 90 N3, 92 N1, 92 N2, 92 N3, 93 A, 93 D, 93 E, 93 N1, 93 N2, 96 D,
96 N, 97 N, 98 N, 67 A, 68 A, 68 C, 69 B, 74 E, 75 A, 75 B, 76 A, 76 B, 92 A,
92 B, 92 D, 92 E, 93 C, 98 A. Parcelele si subparcelele silvice sunt preluate
din Amenajamentul Silvic al Ocolului Silvic Niculitel, UP IV Alba, ICAS
Bucuresti, 2002.
IV.62. Rezervatia naturala Valea Ostrovului, 61,80 ha, comuna Dorobantu,
judetul Tulcea
Descrierea limitelor
Limita rezervatiei este reprezentata de linia de contact intre unitatile
amenajistice cuprinse in rezervatie si urmatoarele terenuri sau repere, toate
apartinand OS Cerna, UP I Carjelari, conform hartilor sc. 1:20000 anexate
amenajamentului silvic al O.S. Cerna.
Limita nordica incepe la borna 93 si continua, aproximativ spre est, pana
la borna 94 (invecinandu-se cu u.a. 49 B, N si 53 D)
Limita nord-estica se indreapta spre sud-est pana la borna 100
(invecinandu-se cu u.a. 51).
Limita estica directionata spre sud-est, ia sfarsit in dreptul bornei 109,
fiind limitrofa u.a. 52.
Limita sudica se inscrie pe o directie nord-vestica, pana la borna 108,
invecinandu-se cu u.a. 55.
Limitele vestice si nord-vestice pornesc din borna 108 si se indreapta spre
nord, de-a lungul liniei parcelare dintre 54 B si A (ultima subparcela fiind in
afara rezervatiei) apoi spre vest, pana la borna 107, invecinandu-se cu u.a. 57
A. De aici se indreapta initial spre nord-vest, pana la borna 112, apoi spre
nord-est si sud-est, pana ajung la terenurile neproductive din u.a. 53 C,
invecinandu-se cu u.a. 57 A, 58 A, 59 B, 53 H, V, E. In continuare urmeaza
marginea neproductivului din u.a. 53 C, continua spre est, apoi spre nord-vest,
invecinandu-se cu u.a. 53 A, dupa care se orienteaza spre nord, pana la borna
93.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Valea Ostrovului cuprinde parcelele si subparcelele 54
B, 54 N, 53 J, 53 N, 53 C, din U.P.I Carjelari - Ocolul Silvic Cerna, conform
Amenajamentului Silvic al O.S. Cerna, U.P.I Carjelari, ICAS Bucuresti, anul
2002.
IV.63. Rezervatia naturala Uspenia, 22 ha, comuna Slava Cercheza, judetul
Tulcea
Descrierea limitelor
Limitele rezervatiei sunt reprezentate prin linia de contact intre
parcelele incluse in rezervatie si urmatoarele terenuri sau repere, toate
apartinand OS Ciucurova, UP I si/sau comunei Slava Cercheza, descrise mai jos,
conform hartii silvice, sc. 1:20.000, anexata amenajamentului Ocolului Silvic
Ciucurova si hartii topografice L35-118-A-c:
Limita nordica: incepe de la borna 37 (situata la extremitatea vestica a
culmii dealului Hliboca) si se indreapta spre est, de-a lungul culmii
mentionate, pana la intersectia cu u.a. 19A (invecinandu-se cu u.a. 18).
Limita nord-estica: orientata spre sud-est, parcurge linia parcelara dintre
u.a. 19A si u.a. 19C, pana la intersectia cu linia parcelara dintre u.a. 19C si
u.a. 19B;
Limita estica: porneste spre sud-est, apoi spre nord-vest, pana la punctul
extrem sudic al liniei parcelare dintre u.a. 19C si u.a. 19B (invecinandu-se cu
u.a. 19B);
Limitele sudice si sud-vestice: au o directie predominant vestica si se
sfarsesc la borna 39, pe acest traseu invecinandu-se cu terenurile arabile ale
satului Slava Rusa, com. Slava Cercheza, apoi cu u.a. 19D, urmata de 20B;
Limitele vestice si nord-vestice: cu orientare nordica, urmaresc culmea
principala a dealului fiind cuprinse intre bornele 39 si 37, invecinandu-se cu
fondul forestier al O.S. Ciucurova, UP I.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Uspenia este formata din parcela silvica 19C din UP I
Dumbrava - Ocolul Silvic Ciucurova. Parcelele si subparcelele silvice sunt
preluate din Amenajamentul Silvic al Ocolului Silvic Ciucurova, UP I, anul
1994/1995.
IV.64. Rezervatia naturala Edirlen, 25,50 ha, comunele Frecatei si
Izvoarele, judetul Tulcea.
Descrierea limitelor
Limitele rezervatiei sunt reprezentate prin linia de contact intre
parcelele incluse in rezervatie si urmatoarele terenuri sau repere, toate
apartinand OS Niculitel, UP V Telita si UP IV Alba si/sau comunelor Frecatei si
Izvoarele, descrise mai jos, conform hartilor silvice anexate amenajamentelor
ale OS Niculitel. Bornele mentionate in descriere corespund hartii anexate
Amenajamentului silvic al UP V Telita.
Limitele nordice si nord-estice incep la borna 28, (situata in apropierea
varfului Edirlen - 340,7 m - spre nord), ocolesc in directia nord-est u.a. 7E,
apoi se indreapta din nou spre nord-est de-a lungul unei vai, pe marginea
vestica a u.a. 7D si 7B, dupa care se orienteaza spre sud-est (limitrof u.a.
7C) pana ajung la borna 3 din apropierea unei cariere parasite (invecinandu-se
cu fondul forestier al O.S. Niculitel, UP V Telita).
Limita estica contureaza u.a. 1N, inclusa in rezervatie apoi revine in
punctul de plecare, in borna 3 (invecinandu-se cu fondul forestier al UP V
Telita).
Limita sudica incepe in borna 3, apoi continua spre vest, conturand partea
sudica a u.a. 7C si apoi 7B, dupa care se indreapta spre sud, de-a lungul
liniei parcelare u.a. 77, ocoleste extremitatea estica a u.a. 7E, orientandu-se
ulterior spre sud-est, ajunge pe culmea principala a dealului Edirlen
(invecinandu-se cu fondul forestier al OS Niculitel, UP V Telita), dupa care
continua pe versantul opus spre est, pe la marginea u.a. 102E (UP IV Alba),
invecinandu-se cu fondul forestier al OS Niculitel - UP IV Alba.
Limita sud-vestica se prelungeste spre nord-est pana ajunge pe culmea
principala a dealului Edirlen, continua pe aceasta trecand pe la borna 2 pana
intersecteaza linia parcelara a u.a. 102E (UP IV Alba). Ulterior se orienteaza
spre est, pana ajunge la limita u.a. 14I, continua spre sud-vest, pana la borna
33 (invecinandu-se cu fondul forestier al OS Niculitel UP IV Alba).
Limitele vestice si nord-vestice se indreapta predominant spre nord, apoi
spre est, pe marginea u.a. 14I, pana la borna 22 (invecinandu-se cu fondul
forestier al OS Niculitel UP V Telita).
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Edirlen cuprinde parcelele silvice 1N, 1F, 1E, 7B, 7C,
7D, 7E, 14I din UP V Telita si 102E, 104B din UP IV Alba, Ocolul Silvic
Niculitel, conform Amenajamentelor silvice ale OS Niculitel UP V Telita, UP IV
Alba, anul 1993.
IV.65. Rezervatia naturala Casimcea, 137 ha, comuna Casimcea, judetul
Tulcea
Descrierea limitelor
Limitele sunt reprezentate prin linia de contact intre parcelele incluse in
rezervatie si urmatoarele terenuri sau repere, toate apartinand comunei
Casimcea, descrise in continuare, conform hartii sc. 1:10.000 anexate
registrului cadastral al parcelelor comunei Casimcea si hartii topografice, sc.
1:25.000, L-35-117-D-d.
Limita nordica: incepe de la confluenta paraului Casimcea cu paraul situat
la poalele nordice ale dealului Coltanii Saxanului. De aici, limita se
indreapta spre nord-vest, apoi spre sud-est, de-a lungul celui de-al doilea
parau, conturand parcela Hr927 (versantii de la nord de parau), pana la
extremitatea estica a respectivei parcele;
Limita estica: continua spre sud, de-a lungul drumului De1011, ajungand in
apropierea culmii dintre dealul Coltanii Saxanului si dealul Saxanului (290,4
m). De aici, continua pe un traseu sinuos spre nord-est dupa care se indreapta
spre sud, inconjurand astfel versantii nordici ai culmii dealului Saxanului. Pe
tot acest traseu limita se invecineaza cu terenurile arabile A1010 si A998;
Limita sudica: strabate spre vest versantii sudici ai culmii dealului
Saxanului, face un ocol spre nord, revine la directia vestica (invecinandu-se
pe tot acest traseu cu terenurile arabile A1050, drumul De1023, terenul arabil
A1018) dupa care se indreapta spre nord-vest pana intalneste limita
intravilanului comunei Casimcea;
Limita vestica: descrie pe marginea intravilanului Casimcea un traseu
sinuos, pe directia generala nord-vest, apoi spre nord-est, dupa care urmeaza
meandrele paraului Casimcea, pana la confluenta acestuia cu primul parau
dinspre est, unde intalneste limita nordica.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala cuprinde parcelele si subparcelele cadastrale P1012,
Hr927, A1012. Parcelele si subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul
cadastral al parcelelor comunei Casimcea, anul 1990.
IV.66. Rezervatia naturala Coltanii Mari, 53 ha, comuna Casimcea, judetul
Tulcea
Descrierea limitelor
Limitele rezervatiei sunt reprezentate prin linia de contact intre
parcelele incluse in rezervatie si urmatoarele terenuri sau repere, toate
apartinand comunei Casimcea, descrise in continuare, conform hartii, sc.
1:10.000 anexate registrului cadastral al parcelelor comunei Casimcea.
Limita nordica: incepe de la intersectia extremitatii nordice a parcelei
P1191 cu raul Casimcea, pe care-l urmeaza spre sud, dupa care se indeparteaza
de acesta pentru a ocoli in directia sud-est terenul arabil A1192, apoi revine
la cursul raului urmarind meandrele acestuia spre est (invecinandu-se peste rau
cu pasunea P1221). Rezervatia este situata pe dealul Coltanii Mari;
Limita estica: este descrisa de un meandru larg al paraului Casimcea, dupa
care prezinta un traseu sinuos, cu orientare generala spre sud, pana cand
intersecteaza limita teritorial-administrativa a judetului Constanta
(invecinandu-se, peste rau, cu pasunea P1221 si terenul arabil A1220);
Limita sudica: se indreapta spre nord si nord-vest, pe limita teritoriala a
judetului Constanta, respectiv pe drumul De1188, in directia vest, apoi spre
nord si nord-vest, pana cand aceasta din urma limita se indeparteaza spre vest
de rezervatie;
Limita vestica: urmeaza in continuare De1188 spre nord-vest, limitrof
terenului arabil A1186, pasunii P1187, dupa care face un ocol si se indreapta
spre nord, marginind terenul arabil A1190, se orienteaza spre vest, apoi spre
nord, de-a lungul terenului neproductiv Nb1185 si pasunii P1171, facand un cot
spre est, unde intalneste raul Casimcea.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala este formata din parcela cadastrala P1191. Parcela
cadastrala este preluata din Registrul cadastral al parcelelor comunei
Casimcea, 1990.
IV.67. Rezervatia naturala Peceneaga, 132 ha, comuna Peceneaga, judetul
Tulcea
Descrierea limitelor
Limitele rezervatiei sunt reprezentate prin linia de contact intre
parcelele si subparcelele incluse in rezervatie si urmatoarele terenuri sau
repere, toate apartinand comunei Peceneaga, descrise in continuare, conform
hartii, sc. 1:10.000 anexate registrului cadastral al parcelelor comunei
Peceneaga.
Limita nordica: incepe de la malul Dunarii, de la extremitatea sudica a
intravilanului comuna Peceneaga. De aici se indreapta pe un traseu sinuos, pe o
directie generala nord-estica, pe la marginea sudica a intravilanului comunei
Peceneaga (inclusiv a terenului arabil A241) pe care il paraseste in directia
nord-est, urmarind conturul meandrat al ravenelor Nr234 (invecinandu-se cu
pasunea P230, terenurile arabile A229 si A224), pana ajunge la obarsia ravenei
Nr234, la intersectia acesteia cu drumul De225;
Limita estica: se prelungeste spre sud pana la drumul De307 de unde se
indreapta spre vest, de-a lungul drumului De307 (limitrof viilor Vn350, Vn349,
Vn347) apoi se orienteaza spre sud (invecinandu-se cu via Vn345, pasunile P308,
P309). In continuare, limita se indreapta spre sud-vest (limitrof terenului
arabil A248), dupa care face un ocol important spre est (invecinandu-se cu
viile Vn313, Vn270), revine apoi spre sud-est (invecinandu-se cu pasunea P250).
In continuare, se orienteaza spre sud-est, limitrof pasunii P268 si terenului
arabil A271. Ulterior, continua spre sud si apoi est, marginind terenul arabil
A263, pana cand intersecteaza un canal de irigatii;
Limita sudica: se indreapta spre sud-vest pana ajunge la malul Dunarii, la
un promontoriu stancos, la extremitatea sudica a terenului neproductiv Nb259;
Limita vestica: porneste spre nord-vest, pe malul Dunarii pe care-l
paraseste ulterior, prelungindu-se de-a lungul drumului De258, limitrof pasunii
P255 si terenului agricol A254, face un ocol apoi continua in directia nord
pana la intersectia cu drumul De252, de unde se orienteaza spre nord-vest. In
apropierea malului Dunarii, in punctul in care drumul De252 intalneste terenul
neproductiv Nn253, limita se indreapta spre sud, apoi de-a lungul malului
Dunarii spre nord-vest, ocolind partea sudica a parcelei Nn253, pana intalneste
intravilanul comunei Peceneaga.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala cuprinde parcelele si subparcelele P239, Nr240, Nr235,
Nr234, Nr246, Nr244, Nr260, Nr259, Nn253, Nr243, Ca242, A236, A237, A245.
Parcelele si subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al
parcelelor comunei Peceneaga, 1989.
IV.68. Rezervatia naturala Magurele, 292 ha, comuna Topolog, judetul Tulcea
Descrierea limitelor
Limitele rezervatiei sunt reprezentate prin linia de contact intre parcela
inclusa in rezervatie si urmatoarele terenuri sau repere, toate apartinand
comunei Topolog si/sau Ocolului Silvic Ciucurova, descrise in continuare,
conform hartii, sc. 1:10.000, anexate registrului cadastral parcelelor comunei
Topolog, anul 1990 si hartilor silvice ale OS Ciucurova, UP III Secaru - Trei
Derele.
Limita nordica: incepe de la borna 203, situata pe firul vaii, in apropiere
de confluenta acesteia cu paraul Valea Rostilor, indreptandu-se predominant
spre vest, pana la borna 180 (traseul acesteia fiind marcat cu bornele 201,
198). In continuare, limita se orienteaza spre sud, pana la bornele 188 si 179,
de unde se prelungeste spre nord-vest (trecand prin bornele 173, 177, 176) pana
la borna 175, apoi ocoleste spre sud-est, pe la borna 174, iar ulterior spre
nord-est, pana la borna 173. De aici, limita continua spre vest prin bornele
168, 170, 171, 172, pana la borna 165.
Limita estica: se prelungeste spre sud, pana la borna 166, unde intalneste
culmea principala;
Limita sudica: se indreapta spre vest parcurgand bornele 167, 187, 186, de
unde ocoleste spre sud, spre borna 185, apoi spre vest, pe la borna 184 si din
nou spre sud pana la borna 183. Limita continua spre nord, parcurgand bornele
182 si 181, apoi se indreapta spre vest, pe la bornele 180, 112, ocoleste spre
sud prin bornele 193, 195. De aici, se inscrie, cu unele abateri, spre vest, pe
la bornele 196, 197, 198, 199, 200, 211, 210, 209, pana la borna 208;
Limita vestica: se prelungeste spre nord-est, pe la bornele 207, 206, 205,
204, apoi continua pe firul vaii, pana intalneste limita nordica la borna 203.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala este formata din parcela cadastrala Pd102. Parcelele si
subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor
comunei Topolog, anul 1990, aceasta parcela apartinand Ocolului Silvic
Ciucurova. Parcela silvica este preluata din Amenajamentului Silvic al OS
Ciucurova, UP III Secaru - Trei Derele, Silvaproiect, anul 1994.
IV.69. Rezervatia naturala Razboieni, 41 ha, comuna Casimcea, judetul
Tulcea
Descrierea limitelor
Limitele rezervatiei sunt reprezentate prin linia de contact intre parcela
inclusa in rezervatie si urmatoarele terenuri sau repere, toate apartinand
comunei Casimcea, descrise in continuare, conform hartii, sc. 1:10.000, anexate
registrului cadastral al parcelelor, comunei Casimcea, 1990.
Limita nordica: incepe de la extremitatea de nord a intravilanului
localitatii Razboieni, se indreapta pe un traseu sinuos spre est, apoi spre
nord-est (invecinandu-se cu parcela A382 si cu pasunea P569) pana intersecteaza
drumul De575;
Limita estica: este orientata, cu mici exceptii, spre sud-est, de-a lungul
drumului De575, pana cand aceasta ajunge la limita intravilanului localitatii
Razboieni, fiind invecinat cu pasunile Pp576, P578, P626;
Limita sudica: se prelungeste pe directie vestica, si in final sud-vestica,
pe marginea intravilanului localitatii Razboieni;
Limita vestica: se indreapta sinuos spre nord-est, pe marginea
intravilanului localitatii Razboieni, pana la punctul extrem nordic al
acesteia.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Razboieni este formata din parcela cadastrala P573.
Parcelele si subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al
parcelelor comunei Casimcea, 1990.
IV.70. Rezervatia naturala Dealul Deniztepe, 305 ha, comuna Mihail
Kogalniceanu, judetul Tulcea
Descrierea limitelor
Limitele rezervatiei sunt reprezentate prin linia de contact intre
parcelele si subparcelele incluse in rezervatie si urmatoarele terenuri sau
repere, toate apartinand comunei Mihail Kogalniceanu, descrise in continuare,
conform hartii sc. 1:10.000 anexate registrului cadastral cadastral al
parcelelor comunei Mihail Kogalniceanu, anul 1986 si hartilor topografice, sc.
1:25000, L-35-106-C-d si L-35-118-A-b.
Limita nordica: incepe de la intersectia drumului De512 cu partea nordica a
pasunii P625 de pe dealul Denia (inclusa in rezervatie), situata la sud de
canalul de irigatii HC27. Limita porneste spre est, apoi spre sud, pe marginea
terenului arabil A627, continuand spre vest si apoi sud-est, pe un traseu
sinuos, pe marginea terenului neproductiv Nb626, face un ocol spre nord,
nord-est apoi sud-vest si revine spre nord-est pe marginea ravenei Nr. ...,
pana la intersectia acesteia cu terenul arabil A630, dupa care se dirijeaza pe
marginea acestuia;
Limita estica: continua pe marginea terenului arabil A632, pe la poalele
dealului Denistepe, spre sud-est, face un ocol spre nord-est apoi coboara pe o
linie sinuoasa spre sud, pana intersecteaza drumul de exploatare situat in
prelungirea canalului de irigatii Hc27, ce are un traseu relativ paralel cu
limita rezervatiei;
Limita sudica: inconjoara pasunile din sudul dealului Denistepe, se
desprinde de drumul mentionat anterior, ocoleste pe la vest terenul arabil
A633, apoi revine de-a lungul drumului in directia sud-vest, continua spre
nord-vest (invecinandu-se cu terenurile arabile A612, Nr610, A613), pana cand
intersecteaza drumul De512 si un alt drum ce vine dinspre sud-vest;
Limita vestica: urmeaza pe o directie generala nordica drumul De512, pe la
poalele dealurilor Denistepe si Denia, pana cand intalneste limita nordica
(invecinandu-se pe acest traseu cu terenurile arabile A605 si A514).
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala cuprinde parcelele si subparcelele P625, Nb628, P629,
P634, Ca635, Ca624. Parcelele si subparcelele cadastrale sunt preluate din
Registrul cadastral al parcelelor comunei M. Kogalniceanu, anul 1986.
IV.71. Rezervatia naturala Dealul Mandresti, 5 ha, comuna Niculitel,
judetul Tulcea
Descrierea limitelor
Limitele rezervatiei apartin in totalitate comunei Niculitel, fiind
descrise in continuare, conform hartii topografice, sc. 1:5.000 si hartii
cadastrale sc. 1:10.000, anexata registrului cadastral al parcelelor, comunei
Niculitel, anul 1987. Rezervatia este amplasata pe versantul vestic al dealului
Mandresti, situat la est de Manastirea Saun. Limita rezervatiei este marcata in
teren de perimetrul ocupat de tufarisurile de Spinul lui Cristos (Paliurus
spina-christi), ce se afla in mijlocul unor pasuni stepice, acestea din urma
fiind incadrate in parcela P507.
Limita nordica capatul nordic al rezervatiei se situeaza aproximativ la
jumatatea distantei dintre curbele de nivel de 55 m, respectiv 60 m, in
apropierea celui mai inalt varf al dealului Mandresti (69,21 m), marcat
printr-o cruce de beton. Din acest punct limita se indreapta spre sud-est,
aproximativ de-a lungul curbei de nivel de 60 m;
Limita estica face un ocol spre vest intersectand curbele de nivel de 50 si
45 m, apoi se indreapta spre sud-est traversand din nou aceste curbe, precum si
pe cea de 55 m, revenind catre aceasta din urma pana cand o intersecteaza din
nou spre vest;
Limita sudica se indreapta spre nord-est, intersecteaza curba de nivel de
45 m, dupa care se indreapta spre nord, aproximativ de-a lungul acesteia, apoi
face un ocol spre sud-vest, coborand pe versant pana ce intersecteaza curba de
nivel de 25 m;
Limita vestica coboara pana aproape de curba de nivel de 20 m, dupa care
urca din nou pe versant, spre nord-est, pana intersecteaza curba de 30 m, apoi
face un ocol tangential pe curba de 25 m, se indreapta spre nord-est pana cand
depaseste altitudinea de 35 m. In continuare, ocoleste din nou spre vest,
revine la aceeasi altitudine dupa care se indreapta spre nord-vest si nord,
pana intalneste limita nordica.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala este formata din parcela cadastrala Pt 508. Parcelele
si subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor,
comunei Niculitel, anul 1987.
IV.72. Rezervatia naturala Manastirea Cocos, 4,6 ha, comuna Niculitel,
judetul Tulcea
Descrierea limitelor
Limitele rezervatiei sunt reprezentate prin linia de contact intre
parcelele incluse in rezervatie si urmatoarele terenuri sau repere, descrise
mai jos, apartinand in totalitate comunei Niculitel, conform hartilor silvice
anexate amenajamentului silvic al Ocolului Silvic Niculitel si hartilor
topografice sc. 1:5000 si sc. 1:25000 (L-35-105-B-d).
Limita nordica incepe de la borna 26 si se indreapta spre nord-est, apoi
sud-est, pe versantii nordici ai dealului "La Cruce" (Dealul
Cocosului) - conform toponimiei locale, pana cand intersecteaza linia parcelara
dintre u.a. 13B si 12F.
Limita estica, orientata spre sud-est se sfarseste la intersectia cu linia
parcelara dintre u.a. 15b si 12F.
Limita sudica se indreapta spre sud-vest, apoi vest, aproximativ pana la
punctul extrem vestic al u.a. 15B.
Limita vestica, continua aproximativ spre nord, traverseaza o vale, apoi
urca pe dealul "La Cruce" pana pe culmea acestuia, dupa care se
dirijeaza spre est pana la borna 26.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Manastirea Cocos, cuprinde parcelele si subparcelele
silvice 12F, 13B, 15B, 15C, 15N, conform Amenajamentului Silvic al Ocolului
Silvic Niculitel, Unitatea de productie (U.P.) I Cocos.
IV.73. Rezervatia naturala Seaca - Movileni, 48 ha, localitatea Coroiesti,
judetul Vaslui
Descrierea limitelor
Limita nordica: incepe la borna silvica 283 si se continua spre est trecand
spre subparcela 24, pana la intersectia cu drumul de exploatare (delimiteaza
rezervatia forestiera de terenul arabil);
Limita estica: porneste din punctul de intersectie a subparcelei 24 cu
drumul de exploatare se continua spre sud pana la borna silvica 281. Linia de
demarcatie este un drum de exploatare ce delimiteaza rezervatia naturala de
terenul arabil proprietate particulara;
Limita sudica: de la borna silvica 281 porneste un drum de exploatare spre
vest, coborand o panta cu inclinare 25% pana la firul vaii, la intersectia cu
un curs de apa; necodificat, se urca un versant cu inclinare 18 - 20% pana la
subparcela 22 si borna silvica 280.
Limita vestica: incepe din dreptul bornei silvice 280 si se continua spre
nord pana la borna silvica 285. Rezervatia este delimitata de un drum de
exploatare ce o desparte de parcela silvica 5-(27-08-1V). Spre nord se continua
de la borna silvica 285 la borna 284 si se inchide cu borna 283. De la borna
285 - 284 la 283, rezervatia este delimitata de un drum de exploatare si se
invecineaza cu teren arabil proprietate particulara.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Seaca - Movileni cuprinde parcela 4 din UP 02 Ciocani,
a Ocolului Silvic Barlad, Directia Silvica Vaslui. Parcelele si subparcelele
silvice sunt preluate din amenajamentul silvic intocmit in anul 1999 de ICAS
Bucuresti, fiind inclus si pe harta silvica ce face parte integranta din
amenajament.
IV.74. Rezervatia naturala Poiana Muntioru, 22 ha, localitatea Vintileasca,
judetul Vrancea
Descrierea limitelor
Limita nordica: incepe de la marginea ariei protejate de interes local
Stejicele din U.P. III Ramnicelu, inscriindu-se pe imprejmuirea Schitului cu
hramul "Schimbarea la Fata " pana la liziera padurii din O.S. Nereju,
si la borna silvica 103 din Vf. Muntioru (1325 m);
Limita estica: de la borna 106, limita este formata de liziera padurii din
aria protejata Stejicele, din U.P. III Ramnicelu, u.a. 24 si 25, pana la
imprejmuirea Schitului, incheind astfel perimetrul.
Limita sudica: porneste de la punctul de intrare a drumului pastoral in
poiana si se continua spre vest pe liziera padurii la limita dintre u.a. 62
U.P. II Vintileasca si parcelele 96 - 97;
Limita vestica: Porneste din Vf. Muntioru, pe liziera padurii din u.a. 61,
U.P. II Vintileasca, pe un traseu sinuos, pana la borna 105, de unde se continua
pe marginea padurii din u.a. 62, U.P. II Vintileasca, pana la borna 106 de pe
liziera ariei protejate Stejicele si de pe drumul pastoral care traverseaza
poiana.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Poiana Muntioru, cuprinde parcelele (cadastrale) 70 -
97, 99 - 115 din tarlalele 9 si 10 cuprinse in teritoriul administrativ al
comunei Vintileasca (terenuri extravilane - fanete). Parcelele cadastrale sunt
preluate din planurile cadastrale intocmite in anul 1977.
SECTIUNEA D. ARII DE PROTECTIE SPECIALA AVIFAUNISTICA
VI.I. Aria de protectie speciala avifaunistica "Padurea Lunca -
colonie de starci", 2 ha, localitatea Misca, judetul Arad
Descrierea limitelor
Limita nordica: incepe din punctul situat la 135 m de limita parcelara
dintre parcelele 2 si 6 si de la 140 m de limita parcelara dintre 5 si 6, se
continua paralel cu aceasta limita pe o distanta de 100 m;
Limita estica: porneste de la 235 m de limita parcelara dintre parcelele 2
si 6, si de la 140 m de limita parcelara dintre 5 si 6, se continua paralel cu
prima linie parcelara pe o lungime de 200 m,;
Limita sudica: porneste din punctul situat la 235 m de limita parcelara
dintre parcelele 2 si 5, si de la 60 m de limita parcelara dintre 5 si 6, se
continua paralel aceasta pe o lungime de 100 m;
Limita vestica: incepe de la 135 m de limita parcelara dintre parcelele 2
si 5 si de la 60 m de limita parcelara dintre 5 si 6, se continua paralel cu
prima limita parcelara pe o lungime de 200 m.
Descrierea suprafetei
Aria de Protectie Speciala Avifaunistica "Padurea Lunca - colonie de
starci" cuprinde o suprafata reprezentata de o parte din parcela 6 (1,4
ha), o parte din subparcela 5A (0.55 ha) si o parte din linia parcelara 84L
(0,05 ha) din UP II Adea a Ocolului Silvic Cris. Unitatile amenajistice silvice
sunt preluate din amenajamentul silvic intocmit in anul 2002, fiind incluse si
pe harta silvica ce face parte integranta din amenajament.
VI.2. Aria de protectie speciala avifaunistica "Padurea Socodor - colonie
de starci", 3,1 ha, localitatea Socodor, judetul Arad
Descrierea limitelor
Limita nordica: incepe de la marginea parcelei 10 din UP I Socodor, de la
intersectia acestei margini cu limita subparcelara dintre V10 si 10B si se
continua pe aceasta limita pana la limita dintre parcela 10 si terenul de
vanatoare V72;
Limita estica: porneste de la intersectia limitei subparcelare dintre V10
si 10B cu, si se continua pe limita dintre parcela 10 si terenul de vanatoare
V72 pana la intersectia cu limita subparcelara dintre 10B si 10A;
Limita sudica: se continua pe limita subparcelara dintre 10A si 10B pana la
intersectia cu marginea padurii;
Limita vestica: continua pe marginea padurii pana la intersectia cu limita
subparcelara dintre V10 si 10B.
Descrierea suprafetei
Aria de Protectie Speciala Avifaunistica "Padurea Socodor - colonie de
starci" cuprinde o suprafata reprezentata de subparcela 10B din UP I
Socodor a Ocolului Silvic Cris. Subparcela silvica este preluata din amenajamentul
silvic intocmit in anul 2002, fiind incluse si pe harta silvica ce face parte
integranta din amenajament.
VI.3. Aria de protectie speciala avifaunistica Lacul Bascov, 162 ha,
localitatile Bascov si Budeasa, judetul Arges
Descrierea limitelor
Limita nordica: este reprezentata de zona de varsare a raului Arges in
acest lac, zona data de barajul Budeasa;
Limita estica: incepe de pe malul stang al barajului Budeasa si se continua
spre sud, in lungul digului aferent malului stang pana in zona barajului
Bascov;
Limita sudica: este reprezentata de barajul lacului Bascov;
Limita vestica: incepe din dreptul barajului Bascov si se continua spre
nord, corespunzand cu digul de pe malul drept al lacului pana in dreptul
barajului Budeasa.
Descrierea suprafetei
Aria de protectie speciala avifaunistica Lacul Bascov cuprinde luciul de
apa al lacului de acumulare Bascov, de pe raul Arges
VI.4. Aria de protectie speciala avifaunistica Lacul Lilieci, 262 ha,
localitatea Lilieci, comuna Hemeiusi si localitatea Itesti, comuna
Beresti-Bistrita, judetul Bacau
Descrierea limitelor
Limita nordica: corespunde cu malul lacului care reprezinta si limita spre
parcelele cadastrale PdT 642, PdT715 si NR722;
Limita estica: corespunde cu digul lacului si porneste de la latura de sud
a parcelei NR722 si se continua spre sud-vest, pana la canalul de fuga al
hidrocentralei Bacau I;
Limita sudica: porneste de la canalul de fuga al hidrocentralei Bacau I si
se continua spre nord-vest, prin digul lacului (CD33) pana la intersectia
acestuia cu HR_44;
Limita vestica: corespunde atat digului lacului (CD33) care porneste de la
sud de parcela Ps38 si se continua pana la intersectia cu HR44, avand spre vest
parcelele topografice Ps101, HB100, A77, A76, cat si sectiunii de varsare a
Bistritei in lac, delimitata prin limitele de est ale parcelelor topografice
Ps38 si NN28/1.
Descrierea suprafetei
Aria de protectie speciala avifaunistica Lac Lilieci cuprinde luciul de apa
al lacului de acumularea Lilieci, de pe raul Siret, extins pe teritoriile
comunelor Beresti-Bistrita (HA716) si Hemeiusi (HA40). Parcelele si
subparcelele cadastrale sunt preluate din planuri cadastrale intocmite in anul
1989.
VI.5. Aria de protectie speciala avifaunistica Lacul Bacau II, 202 ha,
municipiul Bacau, judetul Bacau
Descrierea limitelor
Limita nordica: porneste de la intersectia digului cu limita de nord a
parcelei cadastrale 1097 de unde, se dirijeaza spre nord-est, pana la
extremitatea de vest a parcelei 1098. Pe latura nord-vestica a acestei parcele
si pe latura de vest si de nord a parcelei 1092, limita nordica traverseaza
Bistrita spre latura de vest a parcelei 1085 la care urmareste latura de vest
si apoi cea de nord. Limita se continua pe latura de est a parcelelor 1081 si
1082 si apoi pe latura de sud a parcelelor 1091 si 1089 pana la intersectia cu
digul lacului;
Limita estica: corespunde digului lacului (CD242) care delimiteaza lacul de
parcelele cadastrale 1069, 1068, 1066, 1065, 1064, 1062 si 1061, situate in
exteriorul ariei protejate;
Limita sudica: este reprezentata de extremitatea sudica a digului CD242 (la
sud de parcela A1061), pana la canalul de fuga al hidrocentralei Bacau II. Se
continua spre vest cu ultima sectiune a digului, de directie nord-est, care
delimiteaza lacul la vest (CD1100);
Limita vestica: este reprezentata de digul de vest al lacului (CD1100) care
are o directie sud-nord si care se invecineaza spre vest cu parcela cadastrala
Ps1129.
Descrierea suprafetei
Aria de protectie speciala avifaunistica Lac Bacau II cuprinde luciul de
apa (HL1099) al lacului de acumularea Bacau II, de pe raul Siret, cat si
parcelele cadastrale situate la coada lacului, care sunt acoperite cu ape la
nivele mai mari decat nivelul mediu. Aceste parcele cadastrale au categoria de
folosinta, "ape" si sunt urmatoarele: 1081, 1082, 1083/1, 1085, 1086,
1087, 1088, 1090, 1092, 1097, 1098 si 1099. Parcelele si subparcelele
cadastrale sunt preluate din planul cadastral intocmit in anul 1985.
VI.6. Aria de protectie speciala avifaunistica Lacul Galbeni, 1.123 ha,
localitatile Letea Veche, Nicolae Balcescu, Tamasi, judetul Bacau
Descrierea limitelor
Limita nordica: corespunde zonei de varsare in lac a raurilor Bistrita si
Siret. Porneste de la digul din lungul Bistritei (CD707), pe limita de sud a
parcelelor cadastrale HC698 si Ps975, intersecteaza digul de pe malul stang al
Bistritei (CD953) care face limita cu parcelele cadastrale A993, Ps1426,
Ps1423, HB1424, NR948, HB1423/3, parcele situate pe teritoriul comunei Letea
Veche, cu exceptia parcelei NR948 situata in comuna Tamasi. In continuare,
limita traverseaza albia majora a raului Siret, delimitand lacul de parcelele
cadastrale Ps1304 (comuna Letea Veche) si de parcelele cadastrale Ps945, A944,
HB943, HB942, A940 si in continuare, digul lacului (CD904), de pe teritoriul
comunei Tamasi;
Limita estica: corespunde digului lacului (CD904) care separa acumularea de
parcelele cadastrale A950, A951, A956/1, A956, A958, A915. Limita continua cu
digul lacului CD903 din lungul parcelelor cadastrale A985, A951, A966, HB964,
A996, A999 de pe teritoriul comunei Tamasi;
Limita sudica: incepe din coltul sud-vestic al parcelei cadastrale A999, se
continua spre vest pe CD903, traverseaza barajul lacului si se continua pe
digul de la vest de baraj pe toata lungimea parcelei cadastrale HB3453/1
invecinata cu digul;
Limita vestica: corespunde digului lacului si se invecineaza de la sud spre
nord cu parcelele cadastrale Ps3453, Ps2108, Ps2113, F2073, F2071, A1984/2,
F1984/1, A1992 si Ps1993/1, (comuna Nicolae Balcescu). Limita se continua cu
CD707 de la est de parcela cadastrala Ps698/1, pana la limita de sud-vest a
parcelei HC698, de pe teritoriul comunei Letea Veche.
Descrierea suprafetei
Aria de protectie speciala avifaunistica Lac Galbeni cuprinde luciul de apa
al lacului de acumulare Galbeni, de pe raul Siret, extins pe teritoriile
comunelor Letea Veche (HA1428), Nicolae Balcescu (tarlaua 47) si Tamasi
(HA949). Parcelele si subparcelele cadastrale sunt preluate, din planurile
cadastrale intocmite in anii 1985 (Letea Veche), 1989 (Tamasi) si 1980 (Nicolae
Balcescu).
VI.7. Aria de protectie speciala avifaunistica Lacul Racaciuni, 2.004 ha,
localitatile Cleja, Tamasi, Horgesti, Racaciuni, Pincesti, judetul Bacau
Descrierea limitelor
Limita nordica: corespunde zonei de varsare a Siretului in lac si se
suprapune limitei dintre teritoriile comunale Tamasi si Faraoani;
Limita estica: este reprezentata de digul canalului de fuga al
hidrocentralei Galbeni (CD1951) si, de la varsarea apelor in lac, se continua
spre sud-est pe digul lacului, care se incastreaza in formatiunile sedimentare
ale Colinelor Tutovei. Din acest punct catre sud, limita lacului este reprezentata
de baza versantului Colinelor Tutovei pana la Bazga si de baza fruntii terasei
de 50 - 60 m a Siretului, pana in apropierea canalului de fuga al
hidrocentralei Racaciuni.
Parcelele cadastrale cu care se invecineaza pe limita de est sunt: A2041,
Ps2042, HB2039, PdPs2038, A2046, HB2035, A1959, HB1938, A1961, A1938, A1954,
Pd1947 - comuna Tamasi, Ps1510, A1519, Pd1515, Ps1526, NNS1553, PsPd1531,
NR1536, Ps1556, Ps1569, Tf1580, Pd1624, Pd1628 - comuna Horgesti, Pd1810,
(comuna Pincesti), limita oprindu-se in digul lacului (CCN2417);
Limita sudica: corespunde sectiunii transversale a vaii Siretului, porneste
de la baza fruntii terasei de 50 - 60 m a Siretului, urmeaza traseul drumului
asfaltat care face legatura dintre Pincesti si Racaciuni, pana la digul vestic
al lacului (CD6916);
Limita vestica: corespunde digului lacului (CD6916) care se invecineaza de
la sud la nord cu urmatoarele parcele cadastrale din afara rezervatiei: 91, 90,
84, 70, 69, 64 (comuna Racaciuni), Ps548, NR537, A536, A534, Ps531, Ps526 si
A518 (comuna Cleja), parcele situate in lungul lacului pana la limita cu
teritoriul comunei Faraoani.
Descrierea suprafetei
Aria de protectie speciala avifaunistica Lac Racaciuni cuprinde luciul de
apa al lacului de acumulare Racaciuni, de pe raul Siret, extins pe teritoriile
comunelor Cleja (HL545), Tamasi (HA1950), Horgesti (HC1640), Racaciuni (HL6915)
si Pincesti (HC2418). Parcelele si subparcelele cadastrale sunt preluate din
planurile cadastrale intocmite in anii 1989 (Tamasi), 1983 (Cleja), 1986
(Racaciuni), 1985 (Horgesti) si 1981 (Pincesti).
VI.8. Aria de protectie speciala avifaunistica Lacul Beresti, 1.800 ha,
localitatile Pincesti, Orbeni, Corbasca, Valea Seaca, Sascut, Tatarasti,
judetul Bacau
Descrierea limitelor
Limita nordica: corespunde varsarii raului Siret in acest lac, zona
reprezentata de hotarul comunei Parava spre comunele Orbeni si Pincesti;
Limita estica: corespunde cu digul lacului care, spre est, se invecineaza
cu parcelele cadastrale: Ps1391, HC2388, Ps2385, Tf2377, NNS2378, NNS2383,
Tf2382 (comun Pincesti), NNS441, Ps442, A444, Ps474, Ps1330, Ps1322, Pd1316,
Pd1340, Pd1334, Ps1430, PsPd1432, Pd1431 (comuna Corbasca) si Pd334, Pd609,
Pd1096, Pd1108, Pd1128 (comuna Tatarasti), pana la insertia digului transversal
al lacului in versantul Colinelor Tutovei;
Limita sudica: este reprezentata de digul transversal al vaii Siretului
(CD1208 continuat cu CD1216), pe care este construita soseaua asfaltata Sascut
- Lespezi;
Limita vestica: incepe din vestul digului CD1216 si se continua spre nord,
in lungul digului CD1210, dig ce separa lacul de parcele cultivate sau de
pajisti de pe teritoriile comunelor: Tatarasti (Cc1120, A1224), Sascut (digul
CD782 in lungul caruia, la vest, sunt parcelele cadastrale A2778, Cc2761,
Pd2755, Pd2756, Pd2742, A2737, A753, A757, A770, A771, HB772, A774, Tf775,
A776, A780), Valea Seaca (digul protector CD2 care delimiteaza spre vest
parcelele A1493, A22, A5), si Orbeni pe care este amplasat digul CD48 care
delimiteaza spre vest parcelele F1560, A1559, Ps90, NNS79, Tf57 si CD47 in
lungul caruia sunt situate parcelele cadastrale HB111, NPT112, Ps1115 si Tf114.
Descrierea suprafetei
Aria de protectie speciala avifaunistica Lacul Beresti cuprinde luciul de
apa al lacului de acumulare Beresti, de pe raul Siret, extins pe teritoriile
comunelor Pincesti (HA3389), Orbeni (HL49), Corbasca (HA449, HA1332), Valea
Seaca (HA1), Sascut (HA783) si Tatarasti (HA1209). Parcelele si subparcelele
cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale intocmite in anii 1983
(Corbasca), 1982 (Tatarasti), 1987 (Orbeni), 1987 (Valea Seaca), 1985 (Sascut)
si 1981 (Pincesti).
VI.9. Arie de protectie speciala avifaunistica Lacul Stanca - Costesti,
2.950 ha, localitatile Mitoc, Liveni, Manoleasa, Manoleasa-Prut, Sadoveni,
Ripiceni, Stanca, judetul Botosani
Descrierea limitelor
Limita nordica: porneste din punctul de varsare al paraului Ghireni in lac,
langa Santierul arheologic Mitoc, urmareste limita sudica a parcelei cadastrale
Ps69 la o distanta de 10 m in interiorul acesteia, pana la punctul de cadere al
perpendicularei imaginare dusa din coltul sud-estic al parcelei Ps69, pe linia
de frontiera de la mijlocul latimii acumularii;
Limita estica: porneste din punctul estic al limitei nordice a ariei
(situat pe linia de frontiera) si se continua spre sud urmarind traiectoria
liniei de frontiera intre Romania si Republica Moldova, marcata cu geamanduri
lestate pe vechiul senal al raului Prut, pana in dreptul postului hidrometric
Stanca-aval (comuna Stefanesti);
Limita sudica: porneste de la postul hidrometric Stanca-aval situat la 50 m
de lacul de linistire, continua spre vest traversand drumul de acces catre
coronamentul barajului, traverseaza mijlocul parcelelor cadastrale L117, A110,
traverseaza parcela A109 la o distanta de 150 m de extremitatea estica a
acesteia pana in dreptul limitei cu parcele cadastrala N113;
Limita vestica: porneste din punctul situat pe limita dintre parcelele
cadastrale A109 si N113, la o distanta de 350 m de extremitatea estica a
parcelei cadastrale N113, urmareste traiectoria limitei nordice a acestei
parcele (la 10 m de linia bornata a nivelului normal de retentie), continua in
parcela A108 pana la hotarul cu comuna Manoleasa. In continuare, urmeaza
traseul ce traverseaza limitele estice ale urmatoarelor parcele cadastrale
situate pe teritoriul comunei Ripiceni: A316, A313, A299, A298, traverseaza
drumul de exploatare De 296, continua pe limitele estice ale parcelelor
cadastrale A294, A280, traverseaza De 279, continua pe limitele estice ale
parcelelor cadastrale A272, A229, PD227, PD222, A221, PD220, traverseaza Valea
Cinghineaua, A154, PD150, P148, P141, traverseaza paraul Badu, continua pe
limita estica a parcelelor cadastrale P140, A127, A128, NR137, F135, A38, A24,
A22, A18 (parcela care se invecineaza cu limita intravilanului localitatii
Ripiceni); se continua apoi pe limita estica a parcelei cadastrale NR17 care se
invecineaza cu pichetul de graniceri din localitatea Ripiceni. Limita se
continua pe teritoriul comunei Manoleasa, traverseaza limitele estice ale
urmatoarelor parcele cadastrale: A942, NR946 (invecinata cu statia meteo),
NR947 (situata in apropierea statiei hidrologice Ripiceni), zona in care limita
ariei coincide cu limita vestica a rezervatiei floristice de Schiverekia
podolica de la Ripiceni-Manoleasa, invecinata cu cariera de piatra (CCP 949).
In continuare, limita traverseaza parcelele cadastrale A951, A953, Ps958, F100,
A1004, F1008, Ps1009, Ps1011, NR1015, Ps1016, Ps1018, A1032, drumul de
exploatare De 1033 care porneste din localitatea Sadoveni pana pe malul
lacului, parcelele cadastrale A1045, A1043, F1042, Ps519, Ps521, NR517, NR515,
Ps514, A512, Ps511, Ps507, NR504, - care se invecineaza cu limita
intravilanului localitatii Manoleasa-Prut, NR288, A253, NR245, A257, A242, A240
(invecinata cu limita intravilan a localitatii Liveni), A59, Ps48. In
continuare, limita vestica se continua pe teritoriul comunei Mitoc traversand
partea estica a parcelelor cadastrale A98, NR84, Ps74, NR 73 aflata in
apropierea limitei estice a intravilanului localitatii Mitoc. Limita vestica a
zonei are o lungime de 70 km, situandu-se in zona inundabila a acumularii, la o
distanta de 10 m de nivelul luciului de apa aflat la NNR (nivel normal de
retentie) atins la cota de 90,80; curba de nivel corespunzatoare acestei cote
este materializata in teren prin borne situate la o distanta de 1 km.
Descrierea suprafetei
Aria de protectie speciala avifaunistica Lac Stanca - Costesti cuprinde
luciul de apa al lacului Stanca - Costesti (suprafata aflata pe teritoriul
romanesc) extins pe teritoriile comunelor: Stefanesti (HA115), Ripiceni
(HL139), Manoleasa (HL506) si Mitoc (HL1) si suprafata de uscat situata la cca.
10 metri in interiorul luncii inundabile a acumularii. Zona de uscat
traverseaza parcelele cadastrale L117, A110, A109, N113, N114, A108 (comuna
Stefanesti), parcelele cadastrale A316, A313, A299, A298, A294, A280, A272,
A229, PD227 (u.a. 40A), PD222 (u.a. 40B si 40C), A221, PD220 (u.a. 42), A154,
PD150 (u.a. 41), P148, P141, P140, A127, A128, NR137, F135, A38, A24, A22, A18,
NR17 (comuna Ripiceni), parcelele cadastrale A942, NR946, NR947, A951, A953,
Ps958, F100, A1004, F1008, Ps1009, Ps1011, NR1015, Ps1016, Ps1018, A1032,
A1045, A1043, F1042, Ps519, Ps521, NR517, NR515, Ps514, A512, Ps511, Ps507,
NR504, NR288, A253, NR245, A257, A242, A240, A59, Ps48 (comuna Manoleasa) si
parcelele cadastrale Ps69, A98, NR84, Ps74, NR73 (comuna Mitoc). Parcelele
cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale intocmite in anii 1988
(Stefanesti si Ripiceni) si 1986 (Manoleasa si Mitoc). Unitatile amenajistice
sunt preluate din amenajamentul U.P. V Zavoi Prut a O.S. Trusesti.
VI.10. Aria de protectie speciala avifaunistica "Complexul Piscicol
Dumbravita", 414 ha, localitatea Dumbravita, judetul Brasov
Descrierea limitelor
Limita nordica: incepe de la capatul digului de protectie aflat in estul
localitatii Dumbravita si se continua de-a lungul unei carari care delimiteaza
zona agricola de malul lacului Dumbravita. Limita continua pana la ultimul
stalp electric de unde urca in linie dreapta pana la drumul comunal dintre
localitatea Dumbravita si Satul Nou. De aici, limita continua de-a lungul
acestui drum pana la deversorul lacului de acumulare. Aceasta urmeaza apoi,
digul nordic al helesteelor, paralel cu paraul Hamaradia pana la ultimul
helesteu (nr. 12) unde digul desparte aria protejata de terenurile agricole;
Limita estica: urmeaza digul estic al ultimului elesteu al complexului (nr.
12);
Limita sudica: din coltul sud-vestic al lacului de acumulare Dumbravita,
limita sudica este reprezentata de drumul de caruta paralel cu malul sudic al
lacului. Acesta ajunge in coltul sud-estic al lacului, la transformatorul
electric. De aici, limita urmeaza digurile sudice a patru helestee mici (de
reproducere) si traverseaza perpendicular un mic parau (paraul Auriu sau
Holbosel). De pe malul drept al acestui parau, limita este reprezentata de
drumul de caruta, paralel cu malurile sudice ale helesteelor de limita, pana la
coltul sud-vestic al primului elesteu de mari dimensiuni (nr. 10). De aici,
limita urmeaza baza colinei, paralel cu digurile sudice ale ultimelor trei
elestee (nr. 10, 11, 12) pana la ultimul elesteu (nr. 12);
Limita vestica: urmeaza digul de protectie impotriva inundatiilor din
comuna Dumbravita, traverseaza perpendicular paraul Hamaradia si urmeaza un
drum de caruta, trecand peste podetele a doua canale, pana in coltul sud-vestic
al lacului de acumulare Dumbravita.
Descrierea suprafetei
Aria de protectie speciala avifaunistica "Complexul Piscicol
Dumbravita" cuprinde luciul de apa al lacului Dumbravita si al Helesteelor
piscicole, vegetatia palustra (stuf, papura, rogoz etc.), precum si terenuri
agricole, diguri, fanete etc.
VI.11. Aria de protectie speciala avifaunistica Rotbav, 42 ha, localitatea
Rotbav, judetul Brasov
Descrierea limitelor
Aria de protectie speciala avifaunistica Rotbav cuprinde doua balti (Balta
4 si Balta 3) precum si zona cuprinsa intre ele.
Balta 4 are urmatoarele limite:
Limita nordica: este reprezentata de un dig de protectie care desparte
balta de terenurile agricole din zona. Caminul de vizitare aflat la N-E
reprezinta punctul care face trecerea spre limita estica;
Limita estica: este reprezentata de digul baltii, paralel cu un canal
colector si cu calea ferata Brasov - Sighisoara;
Limita sudica: este data de digul dintre baltile 4 si 3;
Limita vestica: este reprezentata de cararea paralela cu malul vestic al
acestei balti.
Balta 3 are urmatoarele limite:
Limita nordica: este reprezentata de digul care o desparte de Balta 4;
Limita estica: este marcata de digul baltii, paralel cu canalul colector si
cu calea ferata Brasov - Sighisoara;
Limita sudica: este delimitata de-a lungul digului sudic al baltii;
Limita vestica: este reprezentata de digul baltii pe o portiune
reprezentand jumatate din lungimea malului vestic pana la o salcie batrana
izolata. De aici, delimitarea este marcata printr-o carare care desparte Balta
3 de terenurile agricole si care se intersecteaza cu digul dintre cele doua
balti, in partea nordica.
Descrierea suprafetei
Aria de protectie speciala avifaunistica Rotbav cuprinde Balta 4 (4,1 ha),
Balta 3 (37,5 ha), precum si vegetatia palustra (stuf, papura, rogoz etc.).
VI.12. Aria de protectie speciala avifaunistica zona umeda Ostrov - Moldova
Veche (Moldova Noua), 1.627 ha, localitatea Moldova Noua, judetul Caras-Severin
Descrierea suprafetei
Aria de protectie speciala avifaunistica zona umeda insula Ostrov - Moldova
Veche cuprinde insula Ostrov Moldova Veche situata pe fluviul Dunarea si luciul
de apa limitrof insulei, pana la o adancime de 2 m.
VI.13. Aria de protectie speciala avifaunistica zona umeda Insula
Calinovat, 24 ha, localitatea Pojejena, judetul Caras-Severin
Descrierea suprafetei
Aria de protectie speciala avifaunistica zona umeda Insula Calinovat
cuprinde insula Calinovat situata pe fluviul Dunare si luciul de apa limitrof
insulei pana la o adancime de 2 m.
VI.14. Aria de protectie speciala avifaunistica Divici - Pojejena, 498 ha,
localitatile Divici, Belobresca, Susca si Pojejena (comuna Pojejena), judetul
Caras-Severin
Descrierea limitelor
Limita nordica porneste de la intersectia drumului national cu Valea Mare
si separa baltile de terenurile agricole ale cetatenilor din localitatile
Divici, Belobresca si Susca (pana la podul de la iesirea din aceasta
localitate). De aici, limita urmeaza drumul national pana la intrarea in
localitatea Pojejena;
Limita estica: porneste de la intrarea in localitatea Pojejena si continua
pe malul Dunarii pana in dreptul Punctului Politiei de Frontiera Pojejena, dupa
care urca pe fluviul Dunarea pana la km 1058;
Limita sudica porneste pe Dunare de la km 1058 si continua pana in dreptul
Vaii Mari situata in amonte de localitatea Divici;
Limita vestica continua pe Dunare pana la Sectorul Politiei de Frontiera
Divici situat la 3 km amonte de localitatea Divici dupa care continua pe drumul
national spre Divici pana la intersectia drumului cu Valea Mare.
Descrierea suprafetei
Aria de protectie speciala avifaunistica Divici - Pojejena, cuprinde luciul
de apa limitrof malului pana la o adancime de 1,5 m, baltile (in numar de 5) si
zona cu tufisuri si formatiuni ierboase la care nivelul apei este foarte
aproape de suprafata solului.
VI.15. Aria de protectie speciala avifaunistica Iezerul Calarasi, 2.877 ha,
localitatile Cuza Voda si Calarasi, judetul Calarasi
Descrierea limitelor
Limita nordica: porneste din punctul Statia T 40 si urmeaza canalul
exterior de alimentare al lacului Iezer Calarasi, pana in punctul Statia T 36;
Limita estica: de la punctul Statia T 36, limita porneste spre sud urmand
limita bazinelor piscicole pana la imprejmuirea combinatului SIDERCA, dupa care
se continua pe imprejmuirea combinatului SIDERCA pana la cheul bazinului
portuar. Din acest punct, limita se continua pe cheiul portuar pana la pereul
canalului SIDERCA, dupa care urmeaza pereul canalului Siderca pana la
intersectia cu drumul national Bucuresti - Chiciu - Constanta si in continuare
acostamentul acestui drum pana la borna C.S.A. 344, de unde incepe canalul de
desecare al limitei sudice al ariei protejate;
Limita sudica: din punctul de intersectie al bornei C.A.S. 344, cu canalul
de desecare din zona sudica, limita urmeaza canalul de desecare al zonei
agricole pana la intersectia acestuia cu canalul de desecare pe directia
nord-sud;
Limita vestica: porneste de la intersectia canalului de desecare al zonei
agricole din sud cu canalul de desecare pe directia nord-sud, se continua spre
nord urmand linia canalului de desecare pana la intersectia cu digul de contur
al lacului Iezer - Calarasi, de unde urmeaza digul de contur al lacului pana la
intersectia cu canalul de alimentare care limiteaza la nord aria protejata.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Iezerul Calarasi cuprinde luciul de apa (bazine
piscicole, canale navigabile si desecare), vegetatia palustra pe o banda de 50
m latime ce inconjoara lacul si bazinele piscicole (stuf, papura, rogoz etc.)
precum si o zona pajisti umede, culturi agricole si padure, care fac parte din
planurile cadastrale pentru culturi agricole, reprezentate de parcelele
cadastrale 89 - A409; 90 - A414; 91 - A416; 92 - A419; 93; 98 - A447; 99 -
A450; 108 - A485; 109 - A492; 110 - A498; 111; 112 - A509; 113 - A511; 115 -
A515; 116 - A522; 117 - A524; 118 - A530; 119 - A535; 120 - A538 (municipiul
Calarasi), 130 - A731; 131 - A737; 132 - A752, A743; 148 - A796, A799; 149 -
A802; 150 - A804; 151 - A808; 152 - iaz 811; 154 - A820/1; 155 - A822; 157/2 -
A829/3; 159 - A834; 163/1 - A856/1; 163/2 - A856/3; 169 - A890 (comuna Cuza
Voda), pajisti umede: 89 - Ps410; 90 - Ps413. Parcelele cadastrale sunt
preluate din planurile cadastrale ale localitatii municipiului Calarasi si
comuna Cuza Voda, intocmite in anul 1983.
VI.16. Aria de protectie speciala avifaunistica Lacul Fundata, 510 ha,
localitatea Gheorghe Doja, judetul Ialomita
Descrierea limitelor
Limita nordica: recunoscuta ca "punctul izvoare", urmareste
conturul vaii Fundata in intravilanul si extravilanul comunei Gheorghe Doja;
Limita sudica: pe o portiune de circa 500 m este reprezentata de calea
ferata Bucuresti - Constanta, limita sud-vestica urmarind conturul vaii Fundata
in extravilanul comunei Andrasesti;
Limita vestica: urmareste conturul vaii Fundata in extravilanul comunei
Reviga, sat Crunti;
Limita estica: urmareste conturul vaii Fundata pana pe Valea lui Siman,
afluent al lacului, vale ce strabate centrul comunei Gheorghe Doja, dupa care
continua pe conturul vaii, in zona sud-estica pe o portiune de circa 2 km
invecinandu-se cu drumul comunal DC 31.
Descrierea suprafetei
Aria de protectie speciala avifaunistica Fundata este reprezentata de
suprafata luciului de apa (lacul propriu-zis) si o banda de 10 m de jur
imprejurul lacului, zona care include, pe malul vestic, nord-vestic si
nord-estic o zona de stufaris.
VI.17. Aria de protectie speciala avifaunistica Lacul Amara, 162 ha,
localitatea Amara, judetul Ialomita
Descrierea limitelor
Limita nordica: urmareste conturul nordic al lacului, zona de nord-vest
fiind reprezentata de intravilanul comunei Amara, statiunea Amara cu complexele
de tratament balnear, se continua cu limita golfului nordic strabatut de o cale
de acces in statiunea Amara Noua, aflata in nord-estul lacului;
Limita estica si sud-estica: este reprezentata de digul de aparare a
lacului pe circa 500 m.
Limita sudica: urmareste conturul lacului pana la drumul national DN 2C,
aflat in partea sud-vestica a lacului;
Limita vestica: este reprezentata de drumul national DN 2C.
Descrierea suprafetei
Aria de protectie speciala avifaunistica cuprinde suprafata luciului de apa
(lacul propriu-zis) si zona de stufaris si vegetatie palustra de jur imprejurul
lacului.
VI.18. Aria de protectie speciala avifaunistica Lacul Strachina, 1.050 ha,
localitatea Tandarei, judetul Ialomita
Descrierea limitelor
Limita nordica: urmareste conturul nordic al Vaii Lata Sarata - Strachina,
in zona de nord-est fiind intravilanul localitatilor Valea Ciorii si Murgeanca;
Limita estica: urmareste conturul Vaii Strachina in extravilanul
localitatii Tandarei;
Limita sudica: zona pepinierelor, este invecinata cu terasamentul caii
ferate Slobozia - Tandarei si DN 2A;
Limita vestica: urmareste conturul Vaii Lata Sarata - Strachina de la calea
ferata Slobozia - Tandarei in extravilanul localitatii Ograda, pana in nord-vest.
Descrierea suprafetei
Aria de protectie speciala avifaunistica este reprezentata de suprafata
luciului de apa (lacul propriu-zis) si zona de stufaris si vegetatie palustra
de jur imprejurul lacului.
VI.19. Aria de protectie speciala avifaunistica Lacurile Bentu Mic - Bentu
Mic Cotoi - Bentu Mare, 127 ha, localitatea Bordusani, judetul Ialomita
Descrierea limitelor
Zona aflata in fondul forestier apartinand Ocolului Silvic Fetesti este
limitata la nord, nord-vest si sud de bratul Borcea, iar la vest de digul de
aparare vestic al Baltii Borcea.
Descrierea suprafetei
Aria de protectie speciala avifaunistica este reprezentata de suprafata
luciului de apa (lacurile propriu-zise), zona de stufaris de jur imprejurul
lacurilor.
VI.20. Aria de protectie speciala avifaunistica Lacul Pangarati, 153 ha,
localitatea Pangarati, judetul Neamt
Descrierea limitelor
Limita nordica: porneste de la gura canalului de fuga al Uzinei
Hidro-Electrice (UHE) "STEJARUL" spre est reprezentata prin mal
neamenajat pana la digul de contur; in continuare, se continua cu digul de
contur, lung de 900 m, care se leaga la barajul frontal ce inchide lacul la
est.
Limita estica: este reprezentata pe o lungime de 48,5 m de corpul barajului
frontal;
Limita sudica: porneste de la barajul frontal, pe directia vest, si este
formata, in jumatatea estica, de mal neamenajat provenit din versantul nordic
al Dealului Varful cel Mare; in continuare, jumatatea vestica a limitei este
formata din taluzul (fruntea de terasa) situat in dreptul localitatii Oantu;
Limita vestica: este reprezentata de podul peste raul Bistrita, care
asigura legatura intre satul Oantu si DN 15; in continuare, limita urmareste
malul neamenajat, pana in dreptul sectiunii de varsare in lac a canalului de
fuga de la UHE "STEJARUL".
Descrierea suprafetei
Aria de protectie speciala avifaunistica Lacul Pangarati cuprinde luciul de
apa al lacului de acumulare Pangarati, considerat la nivelul maxim de retentie,
situat intre localitatile Poiana - Oantu (amonte) si Pangarati - centru (aval).
VI.21. Aria de protectie speciala avifaunistica Lacul Vaduri, 119 ha,
localitatile Preluca si Pangaracior (comuna Pangarati) si Vadurele (comuna
Alexandru cel Bun), judetul Neamt
Descrierea limitelor
Limita nordica: este reprezentata de mal neamenajat, incepe de la gura
paraului Pangaracior si se continua catre nord-est, pana la gura de varsare in
lac a paraului Bisericani; in continuare, limita se continua pe directia
general sud-est pana la barajul frontal care separa lacul Vaduri de albia veche
a raului Bistrita si canalul de aductiune catre UHE Vaduri;
Limita estica: este data pe o lungime de 35 m de corpul barajului frontal;
Limita sudica: de la barajul frontal se continua catre vest pe o lungime de
470 m cu digul de contur (etansare beton); urmeaza sectorul de mal neamenajat
care prezinta initial un intrand accentuat, sub forma unei peninsule, ce
inainteaza catre partea centrala a lacului dupa care limita continua spre vest
pana la podul de pe DN 15, construit peste albia Bistritei;
Limita vestica: porneste de la podul peste raul Bistrita (DN 15) pe linia
de tarm (mal neamenajat) pana la sectiunea de varsare in lac a paraului
Pangaracior.
Descrierea suprafetei
Aria de protectie speciala avifaunistica Lacul Vaduri cuprinde luciul de
apa al lacului de acumulare Vaduri, considerat la nivelul maxim de retentie,
situat intre localitatile Preluca (amonte) si Vaduri (aval).
VI.22. Aria de protectie speciala avifaunistica Lacul Strejesti, 2.378 ha,
localitatile Dragasani, Stefanesti (judetul Valcea), Gradinari, Verguleasa,
Curtisoara (judetul Olt)
Descrierea limitelor
Limita nordica: este data DC 21 A (A) (barajul Dragasani);
Limita estica: porneste de la DC 21 A (A) (barajul Dragasani), urmareste
bordura de beton a pereului betonat al digului de protectie pe o distanta de 4
km invecinata comunei Verguleasa cu limitele vestice ale urmatoarelor parcele
cadastrale Pd 156, P 156, A 163, Pd 164, A 166 si se continua cu limita
naturala a lacului aflata, pe raza comunei Curtisoara cu limitele vestice ale
urmatoarelor parcele cadastrale Pd 3, Pd 2, P 9, intravilan Schitu Deleni, si
in continuare cu limitele vestice ale urmatoarelor parcele cadastrale N 13, P
20, P 21, P 22, V 26, Pd 23 N 86 pana la punctul de intalnire cu DC 21 A (B);
Limita sudica: este reprezentata de DC 21 A (B) (barajul Strejesti);
Limita vestica: porneste de la DC 21 A (B) (barajul Strejesti) si se
continua spre nord pe limitele estice ale parcelelor cadastrale A 37, A 38, A
41 (comuna Gradinari) si A 50, A 48, A 33, Pd 27, A 25, Pd 11 si N 1 (comuna
Stefanesti), dupa care urmareste bordura de beton a pereului betonat al digului
de protectie pe o distanta de 16,5 Km, pana la DC 21 A (A) (barajul Dragasani).
Parcelele cadastrale sunt preluate din hartile cadastrale ale comunelor
Stefanesti si Gradinari, editia 1970, scara 1:25000
Descrierea suprafetei
Aria de protectie speciala avifaunistica lacul Strejesti cuprinde luciul de
apa al lacului de acumulare Strejesti, de pe raul Olt.
VI.23. Aria de protectie speciala avifaunistica Lacul Slatina, 645 ha,
localitatile Ganeasa, Slatioara, Slatina, judetul Olt
Descrierea limitelor
Limita nordica: este data de DJ 677B (barajul Arcesti);
Limita estica: porneste de la DJ 677B (barajul Arcesti), urmareste bordura
de beton a pereului betonat al digului de protectie pe o distanta de 5,5 Km
invecinata municipiul Slatina si cu limitele vestice ale urmatoarelor parcele
cadastrale Pd 45, A 48, Pd 49, N 49, HB 49, N 51 punctul de intalnire cu DC 90
A (A), dupa care urmareste bordura de beton a pereului betonat al digului de
protectie pe o distanta de 1,2 Km in vecinatatea DC 90 A (A) pana la barajul
Slatina.
Limita sudica este reprezentata de DC 90 A (A) barajul Slatina;
Limita vestica: porneste de la DC 90 A (A) barajul Slatina si se continua
spre nord urmarind limitele estice ale parcelelor cadastrale A 45, A 47, Pd 46,
Pd 37, A 32, A 33, Pd 8, A 8, Hb 9, Pd 5, A 2, (comuna Slatioara) si Pd 56
(comuna Ganeasa) dupa care urmareste bordura de beton a pereului betonat al
digului de protectie pe o distanta de 6,7 Km pana la DJ 677B (barajul Arcesti).
Parcelele cadastrale sunt preluate din hartile cadastrale, editia 1970,
scara 1:25000
Descrierea suprafetei
Aria de protectie speciala avifaunistica lacul Slatina cuprinde luciul de
apa al lacului de acumulare Slatina, de pe raul Olt.
VI.24. Aria de protectie speciala avifaunistica Lacul Izbiceni, 1.095 ha,
localitatile Cilieni, Tia Mare, Izbiceni, judetul Olt
Descrierea limitelor
Limita nordica: este reprezentata de barajul Rusanesti;
Limita estica: porneste de la barajul Rusanesti, urmareste bordura de beton
a pereului betonat al digului de protectie pe o distanta de 13,5 Km invecinata
cu limitele vestice ale urmatoarelor parcele cadastrale Pd 5, P 2, N 5 (comuna
Cilieni), se continua cu limitele vestice ale parcelelor cadastrale N 78, P 91,
P 104, P 103, P 102 (comuna Tia Mare) si apoi cu parcele cadastrale N 76, N 72,
N 61, P 53, N 55, P 56 (comunei Izbiceni) pana la punctul de intalnire cu DJ
543 (baraj Izbiceni);
Limita sudica: este data de DJ 543 (baraj Izbiceni);
Limita vestica: porneste de la DJ 543 (baraj Izbiceni) si se continua spre
nord urmarind limitele estice ale parcelelor cadastrale N 51, N 47 (comuna
Izbiceni), N 71, N 72, N 73, N 88, N 79, N 87, N 82, N 85 (comuna Tia Mare) si
limita estica a intravilanului localitatii Cilieni si urmareste in continuare
bordura de beton a pereului betonat al digului de protectie pe o distanta de
13,5 Km, pana la barajul Rusanesti.
Parcelele cadastrale sunt preluate din hartile cadastrale editia 1970 scara
1:25000
Descrierea suprafetei
Aria de protectie speciala avifaunistica lacul Izbiceni cuprinde luciul de
apa al lacului de acumulare Izbiceni, de pe raul Olt.
VI.25. Aria de protectie speciala avifaunistica Iris - Malu Rosu, 1.380 ha,
localitatile Maruntei, Falcoiu, Malu Rosu, judetul Olt
Descrierea limitelor
Limita nordica: incepe in zona de varsare a canalului de fuga de pe malul
drept al lacului de acumulare Ipotesti, limita sudica a parcelelor cadastrale
Pd 65 si Pd 67 ce apartin comunei Osica de Sus si se continua spre est cu
ecluza, stavilarele si turbinele acestora pana la limita sudica-vestica a
parcelei agricole A 137, de pe teritoriul comunei Coteana (limita fiind data de
barajul Ipotesti);
Limita estica: porneste de la limita sud-vestica a parcelei agricole A 137
si urmeaza drumul care separa lacul de acumulare, se continua cu limita estica
a parcelelor cadastrale P 59, Pd 59, Pd 58, Pd 57, Pd 56, Pd 55 si se continua
pe bordura de beton a pereului betonat al digului de protectie a lacului de
acumulare pana la intersectia cu drumul comunal ce traverseaza barajul
Draganesti;
Limita sudica: este reprezentata de limita nordica a drumului comunal ce
traverseaza barajul Draganesti de la intersectia cu cele doua borduri betonate
ale digului lacului de acumulare;
Limita vestica: incepe de la intersectia drumului comunal ce traverseaza
barajul Ipotesti cu bordura de beton a pereului betonat al digului de protectie
a lacului de acumulare Draganesti - Olt pe o distanta de 6 Km dupa care
traverseaza gura de varsare a raului Oltet in Olt si se continua cu canalul de
fuga mal drept pe o distanta de 7 Km pana la intersectia cu drumul comunal ce
traverseaza barajul Draganesti - Olt din vecinatatea parcelei cadastrale A 47
Farcasele.
Descrierea suprafetei
Aria de protectie speciala avifaunistica Iris - Malu Rosu cuprinde luciul
de apa al lacului de acumulare Draganesti - Olt, intre barajul lacului Ipotesti
si barajul lacului Draganesti - Olt, suprafata de 1095 ha, parcelele cadastrale
si silvice P 59, Pd 59, Pd 58, Pd 57, Pd 56, Pd 60, Pd 55. Parcelele si
subparcelele cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale intocmite in
anul 1970, sc. 1:25000. Parcelele si subparcelele silvice fac parte din Trupul
de Padure Malu Rosu UP I UA 55-UA 60, sunt preluate din harta silvica,
intocmita in anul 1999 al Ocolului Silvic Draganesti Olt ce face parte
integranta din amenajament silvic, editia 1999.
VI.26. Aria de protectie speciala avifaunistica Helesteele de la Moftinu
Mic, 125 ha, localitatea Moftin, judetul Satu Mare
Descrierea limitelor
Limita nordica: urmareste canalul deversor (577/1 Hc), la limita dintre
arealul protejat si parcelele A 632/1, A 628/1, A 627/1, Cc 626 si A 576/1;
Limita estica: urmareste canalul deversor (577/1Hc) la limita dintre
arealul protejat si parcelele P 574/1, A 570/3 si P 567/3;
Limita sudica: este reprezentata de calea ferata Satu Mare - Carei de la
intersectia cu DN 19 Satu Mare - Carei pana la parcela cadastrala Cc 691;
Limita vestica: urmareste conturul canalului (577/1 Hc) la limita dintre
arealul protejat si parcelele Ng 639/1, A 641/1 si A 637/1.
Descrierea suprafetei
Aria de protectie speciala avifaunistica Helesteele de la Moftinu Mic este
reprezentata de suprafata bazinului acvatic inclusiv vegetatia palustra (stuf,
rogoz etc.) si digul (601/1 Cd) ce il inconjoara, reprezentata de parcelele
606/1 Hp, 601/1 Cd, 605/1 Cd, 604/1 Hp, 577/1 Hc, 603/1 Cc, 582/1 A, 578/1 A,
579/1 Hc, 581/1 Hc, 602/1 A, 580/1 De, 576/1 A, 583/1 Nm, 584/1 A, 600/1 A.
Parcelele si subparcelele cadastrale sunt preluate din planul cadastral
intocmit in anul 1981 - 1982.
VI.27. Aria speciala de protectie avifaunistica Balta Suhaia, 1.455 ha,
localitatea Suhaia, judetul Teleorman
Descrierea limitelor
Limita nordica porneste de la Dc 190 care limiteaza zona mlastinoasa
adiacenta lacului propriu-zis de extravilanul comunei Viisoara, urmareste
conturul nordic al luciului de apa pe o distanta de circa 5300 m care se
invecineaza cu extravilanul comunelor Viisoara si Suhaia, pana la drumul de
acces in zona baltii dinspre comuna Suhaia, unde se afla casa fermei piscicole
Suhaia.
Limita estica porneste din dreptul intersectiei Cn 650 cu De 648, se
continua pe acest drum, dupa care urmareste conturul luciului de apa pana la
intersectia cu De 624.
Limita sudica urmareste De 624, dupa care se continua pe De 695 invecinat
cu Garla Iancului, pana la varsarea acesteia in Dunare.
Limita vestica urmareste digul de aparare al Garlei Iancului si zona de
stufaris adiacenta acesteia, se continua pe conturul digului de aparare al
luciului de apa si zona de stufaris adiacenta acestuia pana la limita Dc 190.
Descrierea suprafetei
Aria speciala de protectie avifaunistica Balta Suhaia este reprezentata de
polderile piscicole, pepinierele piscicole, diguri de contur si canale de
legatura, mlastini cu vegetatie natanta si stufaris cuprinzand parcelele
cadastrale P191, Hb359, Hb360, Hb375, Hb377, Hb387, Hb494, HP623. Parcelele
cadastrale au fost preluate din planul cadastral al comunei Suhaia, intocmit in
anul 1984, planul cadastral al comunei Lisa intocmit in anul 1988 si planul
cadastral al comunei Viisoara intocmit in anul 1988.
SECTIUNEA E
DESCRIEREA LIMITELOR SI A SUPRAFETELOR REZERVATIILOR NATURALE EXISTENTE
PENTRU CARE S-A INSTITUIT REGIMUL DE ARIE NATURALA PROTEJATA PE SUPRAFETE
ADIACENTE ACESTORA
VII.1. Rezervatia naturala Perchiu, 206 ha, municipiul Onesti, judetul
Bacau
Descrierea limitelor
Limita nordica: incepe de la paraul Caraclau spre nord-est pe limitele
nordice ale parcelelor cadastrale F571/1, Ps562 si pe limita dintre parcelele
cadastrale Ps561/1 (in rezervatie) si A561 (din afara rezervatiei). In
continuare limita este data de linia care desparte parcelele cadastrale Pd537,
Tf540, Pd536 si F571 (in rezervatie) de parcela cadastrala Ps543 (din afara
rezervatiei), pana la intersectia dintre aceasta limita si parcela cadastrala
De534. De aici, limita se indreapta spre est, in lungul drumului specificat,
pana la intersectia acestuia cu parcela cadastrala De535;
Limita estica: se directioneaza de la intersectia celor doua drumuri spre
sud-est, in lungul De535, pana la intersectia acestuia cu parcela cadastrala
Pd508, de unde limita ia directie sud-estica pe latura de est a parcelelor
Pd508 - Tf510, pana la borna silvica 394. In directie estica limita separa
tufarisurile incluse in rezervatie de urmatoarele parcele din afara
rezervatiei: Ps414/1, Ps407, A362, Cc363, A364, Ps366/1, A366, A489, Tf496 si
Tf487;
Limita sudica: delimiteaza terenurile din rezervatie printr-o linie care
incepe de la coltul vestic al parcelei cadastrale Tf487, urmareste linia de
cale ferata si limita de nord a parcelelor cadastrale F500, A501, A502, De534
si apoi limita de nord a parcelei cadastrale A582;
Limita vestica: este reprezentata de Valea Caraclaului din dreptul coltului
nord-vestic al parcelei cadastrale A582 si pana in nord-vestul rezervatiei, la
intersectia dintre latura de nord a parcelei F571/1 (rezervatie) cu apa
paraului Caraclau.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Perchiu cuprinde terenuri silvice reprezentate de
parcelele 154 - 162 din UP I Birsanesti - OS Livezi si alte categorii de
terenuri reprezentate prin parcelele cadastrale Pd505, Pd507, Pd510, Pd531,
Pd536, Pd537, Tf540, Pd564 - 568, Pd572, Pd575, Pd576 - DPN, Ps367, Ps503,
De504, De506, De530, Ps532, De533, De534, Ps542, Ps561/1, Ps562, De574, Ps579 -
DPL (Consiliul Local Onesti) si Ar509, Ar511, F512, F514, Ar514/1, Ar514/4,
F529, Ar559, Ar569, Ar570, F571, F571/1, Ar573, Ar577/3, Ar577/4, F578/1,
Ar578/2, Ar580, Ar581, Ar583 - proprietari persoane fizice. Parcelele si
subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic intocmit in anul
1998, fiind incluse si pe harta silvica ce face parte integranta din
amenajament.
VII.2. Rezervatia naturala Izvorul Alb, 21 ha, localitatea Darmanesti,
judetul Bacau
Descrierea limitelor
Limita nordica este reprezentata de latura ce separa subparcelele silvice
55 D de 55 A.
Limita estica este reprezentata de latura ce separa subparcela 55 D de 55
C, continuata spre sud cu linia ce separa subparcela 60 A (din rezervatie) de
59 B (din afara rezervatiei). Aceasta limita ajunge pana la punctul estic al
liniei ce separa subparcela 60 A (din rezervatie) de 60 B (din afara
rezervatiei).
Limita sudica este reprezentata de linia ce separa subparcela 60 A (din
rezervatie) de 60 B (in afara rezervatiei).
Limita vestica porneste din sud de la punctul vestic al limitei de separare
dintre subparcelele 60 A si 60 B, de unde se continua spre directia nordica, unind
bornele silvice 123, 126 si 101 si apoi se continua prin linia ce separa
subparcela 55 D (din rezervatie) de parcela 82 (de la vest de rezervatie).
Descrierea suprafetei
Rezervatia Naturala Izvorul Alb cuprinde subparcelele silvice 55 D si 60 A,
din UP II Izvorul Alb - O.S. Darmanesti. Parcelele si subparcelele silvice sunt
preluate din amenajamentul silvic intocmit in anul 1996, fiind incluse si pe
harta silvica ce face parte integranta din amenajament.
VII.3. Rezervatia naturala Valea Legiilor, 125 ha, localitatea Geaca,
judetul Cluj
Descrierea limitelor
Limita nordica: porneste de la cotul Lacului Geaca format la confluenta
Vaii Legii cu Valea Fizesului (pe malul stang al Vaii Legii) urmand limita
stufarisului la 10 m de acesta. Urca apoi de-a lungul drumului ce traverseaza
Valea Legii spre drumul comunal ce leaga comuna Geaca de satul Legii de-a
lungul caruia continua pe aproximativ 250 m dupa care urca usor versantul sudic
al Dealului Ciresului urmand apoi spre nord Valea temporara paralela cu Valea
Morilor, dupa care urmeaza cursul acesteia la o distanta de 250 m pana la cota
de 330 m de unde urmeaza direct spre sud pe curba de nivel de 325 m si apoi
pana la drumul comunal pe care il urmeaza pana la intersectia cu drumul de hotar
ce duce spre Mociu (drumul ramane in afara perimetrului de protectie);
Limita vestica: din dreptul intersectiei cu drumul comunal limita urmeaza
drumul de hotar ce duce spre comuna Mociu (drumul ramane in afara perimetrului
protejat) ajungand in dreptul fostei magazii CAP la 57 m, urmand curba de
nivel, de-a lungul palcului de padure si apoi de-a lungul stufarisului la o
distanta de 15 m de acesta, pana in dreptul gospodariei situate la baza
Dealului Poderei, de unde urmareste limita luncii inundabile marcate de o
terasa, pana in dreptul intersectiei cu Valea Mociu;
Limita sudica si sud-estica: din dreptul intersectiei cu Valea Mociu,
limita urmeaza terasa drumului de hotar ce duce spre Mociu pana cand acesta
traverseaza Valea Legii. Limita continua spre nord-est pe la baza Dealului
"Pe Satra", cuprinzand intreaga lunca inundabila, de-a lungul
stufarisului, la 10 m de acesta pana la cotul format de confluenta Vaii Legii
cu Valea Fizesului situata la baza Dealului "La Satra";
Limita estica: de la cotul format de confluenta Vaii Legii cu Valea
Fizesului limita traverseaza bratul lacului Geaca format de confluenta Vaii
Legii cu Valea Fizesului delimitand portiunea de lac numita "Ochiul",
pe linia ce desparte versantul Dealului Satra de versantul Dealului Ciresului.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Valea Legii, cuprinde fanatul umed de la capatul sudic
al vaii Legii (zona de izvoare), Lacul Legii, Valea Legii, Valea Morii (afluent
de stanga al Vaii Legii) si portiunea vestica a Lacului Geaca, care fac parte
din parcelele cadastrale 61 - 69, 70/1, 70/2, 70/3, 74 - 76, 77/1, 77/2, 77/3,
78 - 80, 3505, 3505/2, 3505/3, 3506, 3506/1, 3507, 3507/1, 3508, 3508/1, 3509,
3509/1, 3510/2, 3510/3, 3510/4, 3510/5, 3511, 3511/1, 3511/2, 3512, 3514, 3515,
3562, 3573 - 3575, 3577, 3578, 3579/1, 3579/2, 3580, 3582, 3582/1, 3583 - 3588,
3588/1, 3588/2, 3589 - 3593, 3595, 3598/1, 3627, 3629 - 3632, 3636, 3638, 3639,
3642, 3642/1, 3643 - 3645, 3646/1, 3654, 4009/1, 4010, 4012 si 30% 3018/1, 30%
3019, 30% 3020, 30% 3021, 20% 3640, 10% 4009. Parcelele si subparcelele
cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale ale comunei Geaca, judetul
Cluj, intocmite in anul 1986.
VII.4. Rezervatia mixta Cheile Turzii, 324 ha, localitatile Cheia Mihai
Viteazu, Sandulesti, Petrestii de Jos, judetul Cluj
Descrierea limitelor
Limita nordica: porneste de la extremitatea superioara a lizierei padurii
situata la aproximativ 74 m de adapatoare, parcurgand aproximativ 200 m de-a
lungul lizierei padurii (parcela 52A - Tr. Cheia II), pana la intersectia cu
poteca ce traverseaza platoul Dealului Sandului pe directia NE-SV aproximativ
in linie dreapta pe o distanta de cca. 1,08 km, intre liziera padurii din
partea NE si traseul de creasta (marcat cu punct rosu) care inconjoara crestele
Cheilor Turzii. Urmeaza apoi poteca traseului de creasta pe directia SE-NV pana
la stalpul de marcaj turistic, dupa care coboara poteca abrupta a traseului
marcat cu punct rosu aproximativ perpendicular pe curbele de nivel, pana la locul
fostei mori. Parcurge apoi aproximativ 60 m de-a lungul Paraului Hasdate
contrar directiei de scurgere, urcand apoi pe malul drept al paraului in lungul
vaii ce inconjoara coltul de stanca pana la liziera padurii. Urmeaza apoi
liziera padurii (parcela 1 - Tr. Cheia I), pana la extremitatea NV a
rezervatiei;
Limita vestica: parcurge in continuare liziera padurii (parcela 1 - Tr.
Cheia I) care se confunda pe o portiune de aproximativ 300 m cu un drum de
hotar care coboara de pe versantul Dealului Bisericii. In dreptul altitudinii
de 597,6 m limita urca pe culmea care desparte Valea Hasdate de versantul care
coboara spre satul Petrestii de Mijloc pe o distanta de aproximativ 415 m pana
la cota de 657,5 m, urcand in continuare pe culme pe poteca perpendiculara pe
versant pana la 685 m, unde coteste spre SV pe limita ce desparte parcelele
(Nst.) 2527 (la interior) de (Ps.) 2520 (la exterior) pana unde se
intersecteaza cu poteca ce urca pe culmea Dealului Bisericii, urmand traseul
acesteia pana la intersectia cu drumul de culme (cod cadastral De. 2641). Din
acest punct, limita rezervatiei urmeaza interfluviul, urcand pana in punctul de
maxima altitudine al Dealului Bisericii (796 m) si coborand apoi tot pe
interfluviu pana la stalpul de marcaj turistic cu triunghi rosu;
Limita sudica: porneste de la stalpul de marcaj turistic si urmeaza poteca
(marcaj cu triunghi rosu) care se continua prin padure (parcela 116C - Tr.
Turzii) pana la intersectia cu capatul Vaii Feredeului, apoi coboara pe Valea
Feredeului traversand Padurea Mischiului (parcela 116A - Tr. Turzii) pana la
liziera. Urmeaza apoi liziera cotind spre N, apoi NE (parcelele 116A, 117F -
Tr. Turzii) pana la intersectia cu poteca ce strabate dealul aproximativ de-a
lungul curbei de nivel de 500 m (cod cadastral De. 126). Dupa ce parcurge
aproximativ 30 m pe poteca pe directia SV-NV, limita coboara pe culme pana la
cca. 35 m de Paraul Hasdate, cotind apoi pe poteca avand codul cadastral De.
375 pana la malul Paraului Hasdate;
Limita estica: urmeaza malul drept al Paraului Hasdate pana la poteca (cod
cadastral De. 125) ce coboara din padurea de pini de deasupra abruptului
stancos. Limita urmeaza in continuare liziera padurii (parcelele 117E, 117D -
Tr. Turzii) ce urmareste la randul ei meandrele Paraului Hasdate, pana la
intersectia cu alta poteca ce coboara din padure (cod cadastral De. 80/1) dupa
care urmeaza aceasta poteca ocolind la aproximativ 5 m gardul de beton al
proprietatii private avand codul cadastral Cc 73, pana la malul Paraului Hasdate.
Urmeaza apoi malul drept al Paraului Hasdate (relativ la directia de scurgere)
pe o distanta de aproximativ 345 m pana la podul ce traverseaza paraul, urmand
drumul de servitute spre cladirea fostei mori pana intr-un punct situat la o
distanta de aproximativ 30 m de pod, dupa care ocoleste limita de proprietate a
fostei mori, pe un traseu perpendicular pe drum, pe o distanta de aproximativ
20 de metri, dupa care se indreapta spre NE perpendicular pe aceasta limita pe
aproximativ 20 de metri, dupa care din nou urmeaza un traseu perpendicular spre
NV, pe o distanta de aproximativ 20 de metri, dupa care se indreapta
perpendicular spre NE spre abruptul versantului cu expozitie sudica a Dealului
Sandului, urcand perpendicular pe curbele de nivel de-a lungul lizierei padurii
(parcela 52B - Tr. Cheia II) pana la drumul (cod cadastral De. 57) paralel cu
curbele de nivel (alt. 460 m), ce strabate pasunea si apoi padurea prin spatele
cabanei Salvamont, pana la aproximativ 40 m N de aceasta. Limita coboara apoi
pe directia SE-NV cca. 30 m prin padure pana in albia Vaii Vapa, urcand inapoi
pe versantul opus tot prin padure pe poteca ce traverseaza valea pana la
liziera, dupa care urca perpendicular pe curbele de nivel, de-a lungul lizierei
ocolind si excluzand parcelele de teren pe care au fost construite case (care
nu apar figurate pe harta cadastrala din 1980 utilizata in delimitare). Limita
urca pe liziera spre culmea dealului (510 m altitudine), pana in dreptul
refugiului, pe care il ocoleste, continuand de-a lungul lizierei padurii
(parcela 52C - Tr. Cheia II), pana la intersectia cu poteca cu codul cadastral
De. 46. Dupa care urmeaza poteca pe o distanta de aproximativ 130 m, si se
continua de-a lungul lizierei padurii (parcela 52C - Tr. Cheia II) pana la
extremitatea N a acesteia.
Descrierea suprafetei
Rezervatia mixta Cheile Turzii cuprinde defileul sapat de Paraul Hasdate
intre Dealul Sandului (alt. max. 758,87 m) la nord-est si Dealul Bisericii
(alt. max. 796 m) la sud-vest, precum si o parte din versantii inconjuratori,
cu precadere suprafetele impadurite, care fac parte din parcelele forestiere 1
(Tr. Cheia I), 52A, 52B, 52C, 52D, 52E, 52F (Tr. Cheia II) din UP VII Micesti,
117A, 117B, 117C, 117D, 117E, 117F, 117G, %116A, 116C (Tr. Turzii) din UPII Iara
a Ocolului Silvic Turda; si parcelele cadastrale: 54, 70 (25%), 71 (98%), 1541,
1554, 1557, 1558, 1967, 1968, 1970 - 1981, 1983 - 1987, 1989, 1991, 1993, 1995
- 1997, 2002 - 2006, 2008 - 2011, 2013, 2014, 2017, 2097, 2098, 2500, 2510,
2520, 2524 - 2529, 2531, 2532, 2534 - 2551, 2555 - 2572, % 2573, % 2576,
(Petrestii de Jos), 419, % 420, 433 - 436 (Sandulesti) si 0 - 3, 9 - 11, 14,
19, 20, 22, 24 - 34, 40, 41, 43, 45, 50 - 52, 54 - 56, 69, 79, 80, 82 - 93, 98,
100 - 110, 112 - 117, 119 - 123, 126, 128, 2559 - 2561 (Mihai Viteazu).
Parcelele si subparcelele cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale ale
comunelor Mihai Viteazu, Sandulesti si Petrestii de Jos, judetul Cluj intocmite
in anii 1977, 1983, respectiv 1981.
VII.5. Rezervatia naturala Suatu, 11,3 ha, localitatea Suatu, judetul Cluj
Descrierea limitelor
Rezervatia naturala Suatu cuprinde doua zone: Fanatele Suatu I si Fanatele
Suatu II.
Fanatele Suatu I
Limita vestica: porneste de la terasa din dreptul drumului ce margineste
terasamentele fostelor vii (cota 410 m) spre ruptura torentiala, urmand liziera
arbustilor instalati, coborand de-a lungul acesteia pe poteca de acces in
rezervatie, pana la livada a carei limita o urmeaza, urcand apoi spre drumul de
coasta pana in dreptul primului tub de drenaj de unde se schimba directia spre
sud, de-a lungul marginii vestice a drumului care astfel ramane cuprins in
interiorul ariei protejate pana la punctul in care acesta se intersecteaza cu
ruptura torentiala situata pe versantul cu expozitie sud-vestica a dealului;
Limita sudica: din punctul de intersectie al drumului cu valea torentiala,
limita rezervatiei urca pe liziera arbustilor instalati pe ruptura torentiala,
pana spre culmea dealului (cota 434 m), perpendicular pe versant, la limita
terasamentelor, pana ce intersecteaza drumul de hotar de culme;
Limita estica: porneste de-a lungul drumului de hotar din culmea dealului
pe o distanta de aproximativ 135 m, spre nord-est urmand liziera arbustilor
instalati pe culmea dealului ce raman cuprinsi in rezervatie pana la cota de
422 m, dupa care, limita se indreapta spre nord in linie dreapta de-a lungul
terasamentului de culme urcand pana la cota de 450 m;
Limita nordica: porneste de la cota de 450 m, spre vest de-a lungul terasamentului
de culme, pe o distanta de aproximativ 35 m dupa care, coboara perpendicular pe
curbele de nivel pana la terasa din dreptul drumului ce margineste
terasamentele fostelor vii (cota 410 m).
Fanatele Suatu II
Limita nordica: de la coltul padurii situate pe varful versantului, limita
coboara pe directia est-vest, perpendicular pe panta (pe interfluviu), spre
drumul comunal de la baza versantului pana la aproximativ 30 m de stalpul
electric de la marginea drumului comunal;
Limita vestica: de la punctul situat la 30 m SE de stalpul electric, limita
porneste in unghi drept pana la poteca din spatele proprietatilor, ocolind baza
glimeilor si urcand apoi spre est pana la limita platoului (locul numit Tigle)
de unde urmeaza traseul spre sud-est pe limita superioara a viei pana la drumul
ce margineste via, pe care urca 35 m. Limita traverseaza apoi platoul pe
directia N-S urmand limita superioara a viei dupa care coboara oblic versantul
pana intr-un punct situat la 45 de m de drumul care margineste limita
superioara a proprietatilor satesti;
Limita sudica: in continuare limita se indreapta spre est pana la baza
abruptului (7 m de la baza abruptului) urmarind apoi configuratia acestuia la
distanta constanta de 7 m pana la marginea alunecarii de teren pe care o
urmeaza spre est pana la liziera Padurii Surducului, in punctul situat la
altitudinea de 445,7 m, pe culmea dealului.
Limita estica: din punctul cu altitudinea 445,7 m situat pe liziera Padurii
Surducului limita urmeaza liziera padurii spre nord, aproximativ pe culmea
dealului, pana la coltul padurii.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Suatu este reprezentata de doua zone (Fanatele Suatu I
- 4,50 ha si Fanatele Suatu II - 6,80 ha) care cuprind parcelele cadastrale 188,
271 - 274, 274/1, 275 - 278, 278/1, 282, 283, 319, 321, 345, 346, 346/1, 348 -
351, 351/1, 352 - 362, % 285, % 284/1, % 284 (Fanatele Suatu I) si 1016, 1017,
1017/1, 1025, 1026, 1027, % 5/1, % 6/1, % 8/1 (Fanatele Suatu II). Parcelele si
subparcelele cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale ale comunei
Suatu, judetul Cluj, intocmite in anul 1977.
VII.6. Rezervatia Fanatele Clujului - "La Coparsaie", 97 ha,
localitatea Cluj-Napoca, judetul Cluj
Descrierea limitelor
Rezervatia Fanatele Clujului - "La Coparsaie" cuprinde doua zone:
La Coparsaie si Rezervatia de fluturi (Maculinea nausithous)
I - "La Coparsaie":
Limita nordica: porneste din punctul situat la aproximativ 100 m de cotul
drumului de culme care traverseaza Dealul Bogomaia reprezentat de locul unde se
intersecteaza marginea abruptului cu gardul livezii proprietate privata din
partea superioara a versantului. In continuare, limita coboara perpendicular pe
panta, pe langa gard, pe o distanta de aproximativ 90 m pana in punctul unde
gardul coteste spre est, urmeaza gardul care delimiteaza cele doua livezi si
terenul agricol pe toata lungimea lui (aproximativ 400 m), pana la intersectia
cu marginea abruptului, la o distanta de aproximativ 50 m de drumul de culme.
Urmeaza apoi un traseu in linie dreapta de la V la E, de-a lungul marginii
abruptului, pe o delimitare naturala reprezentata de o ridicatura de teren, pe
o distanta de 350 m pana la un punct situat la altitudinea de 587,1 m, la 100 m
de drumul de culme, reprezentand coltul rupturii, alunecarea de teren fiind
atat pe directia N-S, cat si pe directia E-V;
Limita estica: porneste de la punctul de inflexiune cu altitudinea de 587,1
m marcat in teren printr-o ridicatura de pamant, si coboara panta in linie
dreapta de la N spre S perpendicular pe curbele de nivel, la 5 - 25 m de
marginea abruptului, pe o delimitare in teren reprezentata de o ridicatura de
pamant bornata cu borne de lemn. Limita coboara panta pana la adapatoarea
situata in coltul sud-estic al rezervatiei, si o inconjoara pe latura nordica;
Limita sudica: este reprezentata pe toata lungimea de marginea nordica a
drumului de hotar care strabate pasunea la sud de aliniamentul de glimee inalte
care sunt incluse in rezervatie. Acesta leaga intre ele adapatoarea situata in
partea estica de grupul de case situate aproape de extremitatea vestica. Acest
drum are un traseu relativ sinuos, pastrand insa directia E-V. Limita sudica
este considerata pana la punctul situat la sud-vest de glimeea cea mai vestica
cu altitudinea de 521,9 m, la aproximativ 60 m de aceasta;
Limita vestica: porneste din punctul situat la 60 m sud-vest de glimeea cea
mai vestica, si se indreapta spre N perpendicular pe curbele de nivel, urcand
usor pe panta versantului pe la limita estica a livezii proprietate privata din
partea vestica a rezervatiei, pe o distanta de aproximativ 200 m pana in
punctul unde incepe alunecarea de teren, dupa care se continua pe marginea
alunecarii spre NE, pe o distanta de aproximativ 650 m perpendicular pe curbele
de nivel, pana la punctul situat la 100 m sud de drumul de culme reprezentat de
capatul gardului proprietatii private din partea superioara a dealului.
II - Rezervatia de fluturi (Maculinea nausithous)
Limita nordica: porneste din punctul situat la altitudinea de 561 m, la o
distanta de aproximativ 265 m de drumul perpendicular pe drumul de culme al
Dealului Bogomaia, si la 370 m de acesta (perpendicular pe curbele de nivel).
Limita urmeaza drumul de hotar ce se desfasoara aproximativ in lungul curbei de
nivel pe o distanta de 265 m, pana la intersectia acestuia cu drumul de hotar
ce urca spre culmea Dealului Bogomaia;
Limita estica: urmeaza drumul de hotar ce urca spre culmea Dealului
Bogomaia, pana la valul de pamant (terasa) pe o distanta de 125 m, oprindu-se
la o distanta de 125 m de drumul de culme;
Limita sudica: porneste din punctul situat pe drumul perpendicular pe
drumul de culme la 125 m de acesta si urmeaza marginea terasei aproximativ
paralel cu drumul de culme la o distanta ce variaza intre 80 - 120 m, pana in
punctul situat la 592,5 m altitudine, la 286 m nord-est de varful Dealului
Bogomaia;
Limita vestica: din punctul situat la 286 m nord-est de varful dealului,
coboara perpendicular pe curbele de nivel pana la intersectia cu drumul de
hotar in punctul situat la 561 m altitudine.
Descrierea suprafetei
Rezervatia Fanatele Clujului - "La Coparsaie" este formata din
doua suprafete distincte: La Coparsaie cuprinde intregul versant abrupt, de
alunecare, cu expozitie sudica a Dealului Bogomaia, impadurit partial (UP II
Cluj, parcela 80), suprafetele de pasune intercalate intre glimee, glimeele si
zonele umede dintre acestea, precum si suprafata de fanat umed de pe versantul
opus, fiind situata pe parcelele cadastrale 12, 24, 130 - 132, 189, 189.1,
189.2, 190 - 204, 206 - 208, 208/1, 1096, 1098, 1099 si rezervatia de fluturi
Apahida, situata pe parcela cadastrala 20%4/1. Parcelele si subparcelele
cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale ale orasului Cluj-Napoca,
judetul Cluj, intocmite in anul 1980 (Fanatele Clujului - La Coparsaie), si din
planurile cadastrale ale comunei Apahida, judetul Cluj, intocmite in anul 1974
(rezervatia de fluturi).
VII.7. Rezervatia Fanatele Clujului "La Craiu", 2,2 ha, localitatea
Cluj-Napoca, judetul Cluj
Descrierea limitelor
Limita nordica: porneste din punctul situat la aproximativ 531 m altitudine
la intersectia dintre drumul de culme de pe Dealul Bogomaia si drumul de hotar
ce coboara versantul nordic si urmeaza drumul de culme pe o distanta de
aproximativ 50 m pe directia E-V;
Limita vestica: porneste din punctul situat pe drumul de culme si coboara
versantul nordic indreptandu-se catre nord pe o directie perpendiculara pe
curbele de nivel, pe o distanta de aproximativ 140 m;
Limita sudica: porneste din punctul situat la 140 m la nord de drumul de
culme si parcurge aproximativ 165 m pana la intersectia cu drumul de hotar care
urca spre culmea Dealului Bogomaia;
Limita estica: urmeaza acest drum de hotar pe directia NE-SV pe o distanta
de aproximativ 270 m pana la intersectia cu drumul de culme de pe Dealul
Bogomaia.
Descrierea suprafetei
Rezervatia Fanatele Clujului "La Craiu" cuprinde o zona de fanat,
cuprinzand parcelele 17099, %17100, %17101, %17098. Parcelele si subparcelele
cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale ale orasului Cluj-Napoca
intocmite in anul 1980.
VII.8. Rezervatia Naturala Lacul Stiucilor, 140 ha, comuna Fizesu-Gherlii,
localitatea Sacalaia, judetul Cluj
Descrierea limitelor
Limita nordica porneste pe linia drumului de hotar situat perpendicular pe
drumul judetean 109d in punctul de intersectie si urmeaza drumul de hotar spre
vest pana in punctul de deversare a lacului (Canalul Morii), locul de formare a
vaii Bontului, de unde continua pe linia drumului spre sud-vest.
Limita nord-vestica se desfasoara pe directia drumului ce inconjoara
stufarisul si continua spre sud-est, la baza Dealului Tatarilor, iar mai
departe urmeaza drumul ce delimiteaza stufarisul la baza dealului cotind spre
est si desfasurandu-se paralel cu Valea Sanasele.
Limita vestica si sud-vestica este reprezentata de limita de dezvoltare a
stufului pe Valea Sanasele, de unde urmeaza drumul de hotar spre Sud-Est, la
baza Dealului Mare, cotind spre Sud si continuand pe directia drumului paralel
cu Valea Partotului, in partea de vest a ei (la baza Dealului Mare) pana la
limita dezvoltarii stufului pe aceasta vale.
Limita sudica si sud-estica corespunde limitei stufarisului de pe Valea
Partotului de unde se desfasoara pe directia drumului de hotar paralel cu
aceasta vale pe partea de est a ei, pana la intersectia drumului de hotar cu
drumul judetean 109d.
Limita estica este reprezentata de portiunea de aproximativ 2 km a drumului
judetean 109d si se desfasoara spre nord; incepe la intersectia cu drumul de
hotar ce delimiteaza Valea Partotului pe portiunea ei estica si continua pana
la intersectia cu drumul ce constituie limita nordica a rezervatiei, delimitand
astfel o suprafata de aproximativ 120 de hectare.
Descrierea suprafetei
Rezervatia Naturala Lacul Stiucii cuprinde zone umede, suprafete de
stufaris si luciu de apa dupa cum urmeaza: luciul de apa al Lacului Stiucilor
(Lacul Sacalaia), nr. Topo 6124; stufaris, nr. Topo 6117, 8044 si 8052. Datele
sunt conform extrasului de carte funciara 3236, Carte Funciara nr. 2997
eliberat la data de 24 iunie 2002.
VII.9. Rezervatia naturala Mestecanisul Reci Baltile de la Ozun -
Sintionlunca, 2.020 ha, localitatile Reci si Ozun, judetul Covasna
Descrierea limitelor
Limita nordica: incepe de la limita sud-vestica a intravilanului
localitatii Reci - zona Comolau - delimitate de bratele moarte si digurile
raului Negru pana la sediul fostului Agromec, urmeaza podul din Reci de pe raul
Negru si de la capatul podului limita urmeaza spre sud-vest digul de protectie
pe o lungime de 325 m, apoi urmeaza spre sud pe 175 m unde intersecteaza un
drum de pamant pe care-l urmeaza spre est pe 125 m dupa care ocoleste zona
construita pe 200 m, si iese in drumul de pamant de pe pasune pana la borna
silvica 130 de unde urmeaza spre est liziera padurii pe o distanta de 550 m. De
aici limita se indreapta spre nord pana la soseaua DJ 121 pe care o urmeaza
pana la poarta fostei fabrici de in;
Limita estica: porneste de la drumul judetean 121 din dreptul fabricii
inspre sud pe 300 m pe drumul de pamant pana la borna silvica 501, urmeaza
limita padurii spre est, trece pe la borna silvica 128 si 118, de unde se
indreapta spre sud-est pe 400 m si intersecteaza drumul de pamant de pe culmea
dealului, si se indreapta spre sud-vest pe 500 m pana la borna silvica 121,
merge in continuare pe 375 m pe liziera pana la borna silvica 122, se indreapta
spre sud pe 125 m pana la liziera trupului de padure izolat la borna silvica
195, urmeaza liziera spre est pana la borna 194, se indreapta spre sud pe 300 m
pana la borna 193, de aici urmeaza liziera pe 625 m pana la intersectia cu
drumul de pamant pe care-l urmeaza pe 325 m;
Limita sudica: porneste la intersectia drumului de pamant cu drumul
impietrit DJ 112 B ce merge de la Aninoasa spre Lisnau pe 5750 m pana la
jgheaburile de adapare de pe partea stanga a drumului, de unde limita urmeaza
spre vest canalele de desecare spre Ozun pe o lungime de 1750 m, unde ajunge la
drumul impietrit. De aici, limita urmeaza drumul impietrit spre DJ 103 B pe
1125 m;
Limita vestica: porneste pe drumul DJ 103B, urmeaza podul de peste raul
Negru si apoi urmeaza in amonte digul raului Negru. De la 125 m de la sosea este
prezent bratul mort al Raului Negru pe o lungime de 1625 m care intra in
rezervatie. Traseul pe dig merge pana in dreptul cimitirului din Ozun, unde
digul se termina si limita urmeaza malul drept al raului Negru pana la capela
din Sintionlunca. De aici, limita urmeaza intravilanul localitatii, pe la Hanul
Morarilor, pe langa cursul raului Negru pe 300 m, apoi pe pajiste urmeaza pe o
lungime de 375 m spre nord-est, pana la bratul mort pe 875 m unde este si moara
de la Sintionlunca, apoi urmeaza linia electrica pe 250 m pana la urmatorul
brat mort pe care-l urmeaza pe 750 m, apoi spre nord-vest pe 125 m urmeaza
digul pana la intravilanul localitatii Sintionlunca. Se traverseaza paraul si
se trece pe celalalt dig care pe 250 m se indreapta spre sud-est si apoi limita
urmeaza digul spre nord-est pe 1250 m pana la extremitatea sud-vestica a
Comolaului de unde s-a inceput traseul.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Mestecanisul de la Reci Baltile de la Ozun -
Sintionlunca cuprinde parcelele si subparcelele silvice 55 - 68 din UP VII
Reci, Ocolul Silvic Sugas, Directia Silvica Sf. Gheorghe si parcelele
cadastrale Hb 108; F 109; F 110; Hc 111; F 112; Hb 113; F 114; Hc 115; F 116;
De 117; Hb 118; F 119; Cd 123; Hr 124; P 125; Cc 126; P 127; P 130; Dj 632; P
682; PD 689; F 693; A 694; F 695; De 696; Fp 697; F 698; A 699; F 700; P 701;
Pd 702; P 703; PD 704; P 705; De 706; P 707; PD 708; PD 709; P 710; De 711; PD
720; PD 722; P 723; Np 724; De 726; PD 730; PD 732; P 733; Nm 734; P 735; PD
736; P 737; Cc 738; PD 739; De 743; Cd 756; F 758; A 759; F 761; PD 762; A 763;
Pdt 764; F 765; Hb 766; F 767; Cd 768; Hc 769; F 770; Cd 771; F 772; A 773; F
774; Hb 775; A 776; A 777; A 778; F 779; De 780; P 781; Nm 782; A 783; P 784;
De 785; P 786; PD 787; P 788; De 789; P 790; F 791; De 792; P 793; PD 794; P
795; De 796; PD 797; De 798; De 799; De 800; Hc 801; De 802; Cca 803; Cca 804;
Cca 805; Hb 806; P 807; F 808; A 809; F 810; De 811; F 812; Hc 813; Hc 814; Hc
815; F 816; Hc 817; Cd 818; F 819; (comuna Reci) si Hb 346; DJ 361; Nms 362; Hc
363; P 364; F 365; Cd 366; Hb 409; F 410; F 411; F 412; De 422; A 423; De 424;
De 425; Hp 426; P 427; P 428; De 429; P 430; P 431; A 432; F 433; Hb 434; De
435; Cd 436; P 437; Hc 438; P 439; De 440; P 441; F 442; Hb 443; F 444; F 462;
A 463; A 464; F 465; A 467; F 468; F 470; Hc 471; F 472; De 473; P 474; Hc 475;
P 476; Cd 477; Hb 478; Tf 479; F 480; Hc 481; Hc 482; F 483; Hb 484; A 485; P
486; Hc 487; P 488; De 489; De 490; A 491; F 492; De 493; Hc 494; F 495; A 496;
P 497; PD 498; P 499; De 500; PD 501; A 502; P 503; Hb 504; Hb 505; A 506; P
507; De 508; P 509; PD 510; Pp 511; De 512; P 513; De 514; P 515; Pp 516; PD
517; P 518; De 519; Hb 519; P 520; De 521; Hc 522; De 523; F 524; Hb 525; A
526; F 527; F 528; A 529; Hb 530; F 531; F 532; De 533; F 534; A 535; F 536; A
537; F 538; Hc 539; F 540; Hc 541; A 542; F 543; Hc 544; Hc 545; F 546; A 547;
P 548; Hc 549; P 550; Hc 551; P 552; P 553; Cd 555; P556; A 557; F 558; Hc 559;
Hc 560; Hc 562; A 563; A 564; F 565; A 566; DJ 567; Hc 568; F 569; Hb 570; F
571; A 572; A 573; A 574; De 575; F 576; F 577; Hc 578; F 579; F 580; De 581; A
582; Hb 583; F 585; F 586; F 587; Hb 602; A 613; A 614; P 616; P 617; Hc 618; P
619; P 620; Hc 621; Hc 624; De 628; F 629; De 630; F 630; A 631; De 632; A 633;
F634; N gl 635; DJ 636; Hc 637; De 638; A 639; F 640; Hc 641; F 642; De 643; Hc
644; De 645; Hc 646; F 647; Ng 648; A 649; A 650; De 651; Hc 652; De 653; A
654; A 655; F 656; A 657; Hc 658; De 659; A 660; A 661; F 662; A 663; F 664; Hc
665; F 666; Hc 667; A 668; F 669; Hc 670; Hc 671; F 672; A 673; F 674; Hc 675;
Hc 676; A 677; F 678; F 679; A 680; Hc 681; P 682; De 683; Hc 684; P 685; A
686; F 687; Hc 688; P 689; Hc 690; P 691; Hc 692; P 693; Hc 694; P 695; Tf 696;
A 697; Pdt 698; Hc 699; A 700; F 701; De 702; A 703; F 704; A 705; Dj 706; Hc
1142; De 1245; A 1246; F 1247; Hc 1248; F 1249; A 1250; De 1251; Hc 1252; A
1253; Hc 1255; De 1256; A 1261; Ngl 1262; F 1263; P 1315 (comuna Ozun).
Parcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic intocmit in anul
1995, fiind incluse si pe harta silvica ce face parte integranta din
amenajament. Parcelele si subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul
cadastral al parcelelor, comunei Reci, anul 1984 si al comunei Ozun anul 1984.
VII.10. Rezervatia complexa "Raul Tur" (Cursul inferior al raului
Tur), 6.212 ha comunele Calinesti Oas, Livada, Gherta Mica, Turulung, Agris,
Halmeu, Micula, Lazuri, judetul Satu Mare
Descrierea limitelor
Limitele vor fi trasate, pe cea mai mare parte a ariei propuse, de-a lungul
unor obiective de teren usor identificabile, cum ar fi canale sau drumuri de
exploatare.
Descrierea limitelor s-a facut prin mentionarea parcelei cadastrale
limitrofe (simbolul categoriei de folosinta si numar topo) pe baza hartilor cadastrale
la scara 1:5000, realizate de OCOTA Satu Mare in anul 1986.
Limita nordica a rezervatiei incepe din comuna Calinesti Oas de la
intravilanul localitatii Calinesti Oas (parcela A 492) si urmareste canalul de
desecare Hc (6/2) 489, Hc (6/2) 482, Hc (7/2) 468, drumul judetean Dj 466
(Calinesti Oas - Gherta Mica) pana la limita cu comuna Gherta Mica. Pe
teritoriul comunei Gherta Mica limita urmareste drumul judetean Dj (8) 612
(Calinesti Oas - Gherta Mica), apoi canalele de desecare: Hc (4/1) 617, Hc
(4/1) 656, Hc (6/1,5) 674, Hc (6/1,5) 699, Hc (6/1,5) 735, Hc (4/1) 761; digul
Cd 726, la limita parcelelor F 1234, A 1238, F 1239, A 1240, continua pe
drumurile de exploatare agricola De (4) 1266, De (4) 1259, De (4) 1282, la nord
de Padurea Weiss, pe drumul comunal De 1068 (Turulung Vii - Gherta Mica) pana
la Cantonul Silvic din satul Turulung Vii. Limita urmareste drumul de
exploatare De 1063 (comuna Turulung) pana la limita cu comuna Livada si
continua pe malul drept (vestic) al cursului vechi al raului Tur: Hb 1223 (pe
teritoriul comunei Livada) pana la intersectarea canalului de desecare Hc 1234
(pe teritoriul comunei Turulung). Urmeaza in continuare canalele de desecare Hc
1284, Hc (4/1) 1257 pana la un catun parasit cu parcelele cadastrale F 1263, A
1264, aflat la marginea drumului comunal Dc 505 (Turulung - Turulung Vii). In
continuare limita urmareste drumul comunal Turulung - Turulung Vii spre
localitatea Turulung pana la digul stang al paraului Turt: Cd 340, urmandu-l pe
acesta spre sud, pana la digul drept al raului Tur (Cd (20) 273) la confluenta
cu paraul Turt. Limita nordica se traseaza pe digul drept al raului Tur in
intravilanul localitatii Turulung pana la iesirea din intravilan la Cooperativa
de Consum (Cc 255, Cc 254, Cc 250). Din acest punct limita urmareste limita
intravilanului localitatii Turulung (gardurile gradinilor) spre nord si
canalele de desecare Hc (7/2) 192, Hc (10/3) 196, Hc (6/2) 233 spre sud-vest,
pana la parcela cadastrala A 230 de langa digul drept al raului Tur. In continuare
limita este digul drept al raului Tur: Cd (20) 273, pana la limita cu
teritoriul comunal Halmeu. Pe teritoriul comunei Halmeu limita porneste de pe
dig in directie nordica pe drumurile de exploatare De 1218, De (4) 1150, De
1182, De 1161 si canalul de desecare Hc (4/1) 1163 pana la extremitatea nordica
a baltii Porumbesti, delimitata de drumurile de exploatare De 1158, De (4)
1232, trecand peste calea ferata Satu Mare - Halmeu de-a lungul drumului de
exploatare De 1273, trecand la marginea nordica a Padurii Svabei pe drumul de
exploatare De (6) 1266, si canalele Hc (4/1) 1264, Hc 1263, intersectand drumul
de exploatare De 1244 la nord de pasunea Vida Popii (P 1247). Din acest punct
limita urmareste canalul de desecare Hc (7/2) 1478 trecand la nord de Padurea
Ristic, si canalul de desecare Hc (6/1,5) 1523 pana la digul drept al raului
Tur: Cd 1027, urmand pe acesta pana la granita de stat cu Ucraina.
Limita estica a rezervatiei porneste de la limita intravilanului
localitatii Calinesti Oas de la parcela A 492, urmarind canalele de desecare Hc
498, Hc (7/2) 505 pana la parcela A 506. Din acest punct limita urmareste digul
raului Tur Cd 508 spre est, pana la podul peste raul Tur, iar de la pod trece
spre sud, intre marginea drumului judetean Dj 109K (Pasunea Mare - Calinesti
Oas) si parcela Cat 524 si canalul de desecare Hc (7/2) 525.
Limita sudica porneste de la drumul judetean Dj 109K (Pasunea Mare -
Calinesti Oas) si urmareste canalele de desecare Hc (8/2) 541, Hc (8/2) 547, Hc
(8/2) 553, drumul de exploatare De (4m) 564, si canalele de desecare Hc (6/1)
570, Hc (5/1,5) 576, Hc (3) 590, pana la digul drept al raului Talna: Cd 611.
Pe digul drept al raului Talna limita se traseaza spre nord si trece peste raul
Talna pe drumurile de exploatare De 612/1, De (4) 946, dupa care urmareste
digul stang al raului Talna: Cd 657 pana la parcela A 950. Din acest punct
limita trece langa canalul de desecare Hc (5/1) 949 si parcelele A 951 si A
953, si continua pe canalele Hc (6/1) 954, Hc (6/1) 962, Hc (8/1,5) 983, Hc
(4/0,7) 986 pana la limita cu comuna Livada: borna comunala nr. 38. Din acest
punct (borna comunala nr. 38.) limita urmareste drumurile de exploatare De (7)
1281, De (7) 1284, De (7) 1286, De 1265, De 1073 trecand la sud de padurile
Botoseg si Dimosag. Limita continua pe canalele de desecare Hc (2/0,5) 1093, Hc
(10/2) 1097 si drumul de exploatare De (4) 1113 pana la partea sudica a
helesteelor de la Adrian. De aici limita continua spre nord pe digul estic al
helesteului de la Adrian: Cd 1139, Cd 1141 si drumul de exploatare De 1176 pana
la intersectarea digului stang al raului Tur. Din acest punct limita sudica a
rezervatiei este constituita de digul raului Tur: Cd 1132 (pe teritoriul
comunei Livada) si Cd 312, Cd 311 (pe teritoriul comunei Turulung) trecand prin
intravilanul localitatii Turulung. De la digul raului Tur limita urmareste
canalul de desecare Hc (6/2) 1484, paraul Racta: Hc (24) 1419 si canalul Hc
(7/2) 1533 spre sud si drumurile de exploatare De (4) 1544 si De (10) 1620 prin
pasunea satului Draguseni, pana la limita cu comuna Agris. Limita continua pe
teritoriul comunei Agris pe drumul de exploatare De (10) 17, trecand pe
teritoriul comunei Turulung de-a lungul drumului de exploatare De (4) 1586 pana
la limita cu comuna Micula. Pe teritoriul comunei Micula limita urmareste
drumurile De (4) 603, De (4) 608 la marginea sudica a Padurii Comunale,
intersecteaza calea ferata Satu Mare - Halmeu urmarind drumul de exploatare De
383, De (10) 363, De (4) 412, De (4) 123, De (6) 140 pana la extremitatea
sudica a helesteului Hp 45. Din acest punct limita ia o directie nordica la
limita dintre helesteele Hp 45, Hp 47, Hp 49 si parcelele A 35, A 21 pana la
coltul sud-estic al Padurii Bercu. Din acest punct limita trece pe teritoriul
comunei Lazuri si urmareste drumul de exploatare De (4) 29 la marginea sudica a
padurii Bercu, continua pe canalul Hc 91 si drumul de exploatare De 94, precum
si pe digul sudic al helesteelor (Hp 40 si Hp 47) Cd (18/2) 96, Cd 86. In
extremitatea sud-vestica a helesteului Hp 47, limita urmareste canalul Hc (8/2)
60 spre sud-est, pana la granita de stat cu Ungaria: borna 175.
Limita vestica este formata de raul Tur (Hr 1), pe granita de stat Romania
- Ucraina: bornele 11 - 1 si granita de stat Romania - Ungaria: bornele L176/2
- L175.
Descrierea suprafetei:
Cursul inferior al raului Tur se intinde intre lacul de acumulare Calinesti
Oas si granita de stat Romania - Ucraina si Romania - Ungaria si cuprinde
pajisti umede de campie (fanete si pasuni umede cu Alopecurus pratensis si
Sanguisorba officinalis), fanete impadurite (fanete abandonate din apropierea
padurilor, pe care este in curs o reimpadurire naturala cu specii autohtone),
paduri mixte de foioase (tipurile: paduri batrane caducifoliate naturale,
paduri mlastinoase caducifoliate, paduri aluviale, paduri de lunca inalta,
pasuni impadurite (pasuni abandonate cu Quercus robur, Fraxinus excelsior,
Populus tremula, Alnus incana, Tilia cordata, Carpinus betulus, galerii cu
Salix alba si Populus alba in preajma habitatelor acvatice, brate moarte si
cursuri vechi ale raului Tur, in diferite faze de colmatare, helesteele de la
Adrian si Bercu Nou, ca habitate de importanta avifaunistica.
VII.11. Rezervatia naturala mixta Rarau - Pietrele Doamnei, 970,5 ha,
localitatile Campulung Moldovenesc si Crucea, judetul Suceava
Descrierea limitelor
Limita nordica: Incepe de la borna silvica 433, UP1, OS Pojorata, pana la
borna silvica 434, pe paraul Izvorul Alb, pana la borna silvica 428, prin
bornele silvice 430, 426, 422, 420, pe limita parcelelor 93 si 96, pe sub
peretele Raraului, pana la borna silvica 391, pe limita subparcelelor 81D, 77B,
77M, 77H, 77C, la borna silvica 387, pe limita subparcelelor 76F, 75N1, 75D,
49D, 48D, 45D din UP1 a OS Pojorata.
Limita estica: Incepe de la borna silvica 226, UP1, OS Pojorata, pe limita
cu OS Stulpicani prin Vf. Todirescu, pana la borna silvica 166 UP6 a OS Crucea.
Limita sudica: incepe de la borna silvica 166 din UP6 a OS Crucea, la
bornele 164, 158, 157, 152, 150, 127, 126, 124, 122, 120, 113, 108, 109, 100,
101, 88, 89, din UP6 a OS Crucea.
Limita vestica: Trece prin bornele silvice 87, 85, 86, 82, 83, 79, 80, din
UP6 a OS Crucea, la bornele 432, 433, din UP1 Rarau, OS Pojorata.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala mixta Pietrele Doamnei - Rarau cuprinde parcelele si
subparcelele forestiere: 45D, 48D, 49D, 75D, F, N1, N2, 76A, B, C, D, E, F, V;
77B, C, D, G, H, I, J, K, M, N, V, 81D, 85E, F, G, H, N2, 86B, C, D, E, F, G,
N1, N2, N3, N4, 90N, 92B, 93A, B, C, D, E, F, G, N1, N2, 94A, B, C, D, E, F, G,
H, V, N, 95A, B, C, D, E, F, N in suprafata de 333,3 ha din UP1 Rarau OS
Pojorata si 30A, B, N1, N2, 31, 32, 33A, B, C, D, E, 34, 35A, B, C, D, N, 36A,
B, C, 37A, B, C, D, E, 39A, B, C, D, E, F, G, 40A, B, C, D, 41A, B, C, D, E, F,
G, 44A, B, C, D, E, 45A, B, 46A, B, 47A, B, C, in suprafata de 290,7 ha din UP6
Chiril OS Crucea si 309,0 ha pasune apartinand Primariei Comunei Crucea.
Parcelele si subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic al
UP1 Rarau, OS Pojorata intocmit in anul 2004 si amenajamentul silvic al UP6
Chiril OS Crucea intocmit in anul 2000.
* In u.a. 86D din UP1 Rarau OS Pojorata, inclusa in Rezervatia naturala
Rarau - Pietrele Doamnei, se gaseste intrarea in Rezervatia stiintifica Pestera
Liliecilor.
VII.12. Rezervatia naturala Cheile Lucavei, 33 ha, localitatea Moldova
Sulita, judetul Suceava
Descrierea limitelor
Limita nordica incepe de la borna silvica 664 UP1 Botus Lucina a OS Breaza
continua pe limita subparcelara, pana la intersectia cu limita subparcelei
225C.
Limita sudica si vestica incepe de la intersectia limitei parcelare 225 cu
226, continua pe limita de subparcela intre u.a. 225B si u.a. 225C, apoi pe
limita parcelara pana la borna silvica 662 UP1 Botus Lucina a OS Breaza,
continua pe drumul forestier D 278 pana la intersectia cu limita subparcelei
209C si apoi pe aceasta limita pana la borna silvica 626 UP1 Botus Lucina a OS
Breaza.
Limita estica incepe de la borna silvica 626 UP1 Botus Lucina a OS Breaza
continua pe limita parcelara pana la borna silvica 625, la borna silvica 627 si
apoi, la borna silvica 664 UP1 Botus Lucina a OS Breaza.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Cheile Lucavei cuprinde parcelele si subparcelele
forestiere: 208B, 209A, 209C, 209N, 225A, B, din UP1 Botus Lucina a OS Breaza.
Parcelele si subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic al
UP1 Botus Lucina a OS Breaza intocmit in anul 2004.
VII.13. Rezervatia naturala Tisita, 2.726 ha, localitatea Tulnici, judetul
Vrancea
Descrierea limitelor
Limita nordica: incepe de la borna silvica 1 din u.a. 1, aflata la baza
versantului abrupt al culmii Vascan, in dreptul viaductului de beton al
drumului forestier care se desprinde din DN - 2D si inainteaza in amonte pe
malul stang al Putnei pe la baza versantului, pana la cantonul silvic nr. 8
"Gura Tisitei" de unde, pe latura estica a cantonului, traverseaza
zona de confluenta Tisita - Putna, la borna 138 aflata pe malul stang. Din
acest punct, limita de nord coincide cu limitele naturale de nord ale
unitatilor amenajistice (u.a.) din U.P. II Tisita, respectiv: 182, 181, 180,
179, 178, 177, 176, 175, 174, 173, 148, 147, 146, 141, 140, 139 si 138 situate
pe cumpana de ape dintre bazinul Putnei - aflat la nord si cel al Tisitei -
aflat la sud, fiind marcate de urmatoarele borne silvice si repere
geomorfologice: Vf. Caciulata (722 m) borna 136, Culmea "In Deal la
Meri", borna 134, 132, 131, 123 (Vf. Tisaru Mare - 1267 m) borna 126, inseuarea
cu Culmea Tisarului Mic, borna 124, 122, 120 (Vf. Tisaru Mic - 1246 m) borna
143 si Culmea Dealului Crucilor, marcata de bornele 73, 72, 63, 61, 59, 57 si
56;
Limita vestica: de la borna 56 din Dealul Crucilor, limita ariei protejate
se indreapta spre sud, pe culmi secundare care coincid cu limitele vestice ale
u.a.: 137, 132, 123, 120 si 118, fiind marcate de bornele 45, 46 - pe malul
stang al paraului Tisita Mica si borna 33, de pe malul drept, situata la 200 m
aval de borna 46; de la borna 33, limita urmeaza o culme secundara desprinsa
din Mt. Condratu, marcata de bornele 32, 31, 26 si 24 de unde, limita se
indreapta spre sud-est;
Limita sudica: limita de sud are un caracter mai sinuos, determinat de
dispunerea limitei naturale formata din culmi principale, secundare si paraie
ale u.a.: 118, 119, 112, 110, 108, 98, 99, 26 si 25, marcate de bornele: 25 -
pe malul stang al paraului Condratu, 15 si 140 - pe malul drept, de unde urca
in Plaiul Paisului marcat de bornele 141, 10 si 11 de la obarsia paraului
Groapa Adanca pe care coboara pana la borna 8 aflata la confluenta cu un
afluent de dreapta, urcand pe acesta pana la borna 9 si 174 din Plaiul Intre
Tisite, de unde coboara pe o culme secundara pana la borna 175 de pe malul
stang al Paraului Tisita Mare, coborand in aval pana la borna 51 de pe malul
drept, la piciorul unei culmi secundare a Muntelui Coza, marcata de bornele:
52, 50, 49, 60 si 48 (Vf. Coza - 1629 m);
Limita estica: din Vf. Coza limita se indreapta spre nord, pe limitele naturale
ale u.a. 24, 23, 22, 21, 19, 17, 16, 14, 12, 11, 10, 8, 6, 5, 3 si 1 situate pe
cumpana de ape dintre bazinul Tisitei - aflat la vest si cele ale paraielor
Dumbravanu, Dalhatas, Cainelui si Porcului - aflate la est, fiind marcata de
bornele: 47 si 41/115, inseuarea Golu' Roibului cu extremitatea sudica a Culmii
Stanca Gurguiata marcata de bornele 42/114, 38 si 34/116 (vf. Gurguiata - 1438
m) de unde se indreapta pe Culmea Piatra Uscata, marcata cu bornele: 33, 222
(cota 1116 m), 117 si 28, inseuarea cu Culmea Porcului, marcata de bornele: 24,
22, 20, cota 1077 m, borna 16, Vf. Porcu (1115 m) si borna 12 (cota 1104 m)
iar, in continuare, Culmea Vascan marcata de bornele 10, 6, 2 si 1, de la baza
versantului, incheind astfel perimetrul ariei protejate Tisita.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Tisita cuprinde parcelele 1 - 26, 98 - 112, 118 - 123,
132 - 182 din UP II Tisita, a Ocolului Silvic Tulnici fiind situata intre
limitele naturale formate de culmile muntoase principale si secundare.
Parcelele si subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic
intocmit in anul 1996, fiind incluse si pe harta silvica ce face parte
integranta din amenajament.
VII.14. Rezervatia naturala Lacul Negru, 88 ha, localitatea Nistoresti,
judetul Vrancea
Descrierea limitelor
Limita nordica: de la piciorul (capatul) sudic al ramurii nordice a
Dealului Negru, limita urmeaza culmea, inscriindu-se pe directia generala
NV-SE, intersectand borna silvica 127, si continuandu-se pana la borna silvica
118. Aceasta limita nu coboara sub 1500 de metri si reprezinta cumpana de ape
dintre bazinul hidrografic al Paraului Lacului Negru (afluent al Narujei) si
bazinul hidrografic Tisita;
Limita estica: de la borna silvica 118, limita urmareste o linie generala
cu orientare NE-SV care atinge, se inscrie perpendicular pe linia de panta
maxima pana la borna silvica 120, traverseaza axa mediana longitudinala un
teren neproductiv cu stancarii, ocoleste prin est si sud - orientandu-se spre
vest - o alta stancarie, si apoi, se redirectioneaza spre sud-est pana in albia
Paraului Lacului Negru, la borna silvica 119;
Limita sudica: reprezinta in teren punctul de inflexiune al limitelor
estica si vestica, respectiv borna silvica 119, situata in albia Paraului Lacului
Negru;
Limita vestica: de la borna silvica 119, limita urmareste in amonte Paraul
Lacului Negru pana la borna silvica 121. Din acest punct limita paraseste valea
inscriindu-se pe versant catre nord-vest pana in Culmea Lacului Negru, marcata
in punctul respectiv de borna silvica 122/126. In continuare limita de vest se
suprapune pe Culmea Lacului Negru, ce reprezinta cumpana de ape dintre paraiele
de la obarsia Narujei si Paraul Lacului Negru - pentru sectorul sudic;
respectiv cumpana de ape dintre Tisita Aurie (Mare) si Paraul Lacului Negru -
pentru sectorul nord-vestic.
Descrierea suprafetei
Rezervatia naturala Lacul Negru, cuprinde parcelele 69 72 din cadrul
Unitatii de Productie: Obstea Viisoara, comuna Vidra. Parcelele silvice sunt
preluate din amenajamentul silvic al Obstei Viisoara intocmit in anul 2002,
fiind incluse si pe harta silvica ce face parte integranta din amenajament.