ORDONANTA DE URGENTA Nr. 236 din 24 noiembrie 2000
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a
florei si faunei salbatice
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 625 din 4 decembrie 2000
In temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constitutia Romaniei si ale
art. 89 lit. p) din Legea protectiei mediului nr. 137/1995, republicata,
Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.
CAP. 1
Dispozitii generale
Art. 1
Scopul prezentei ordonante de urgenta il constituie garantarea conservarii
si utilizarii durabile a patrimoniului natural, obiectiv de interes public
major si componenta fundamentala a strategiei nationale pentru dezvoltare
durabila.
Art. 2
(1) Prezenta ordonanta de urgenta reglementeaza:
a) asigurarea diversitatii biologice, prin conservarea habitatelor
naturale, a florei si faunei salbatice pe teritoriul Romaniei;
b) mentinerea sau restabilirea intr-o stare de conservare favorabila a
habitatelor naturale si a speciilor din flora si fauna salbatica;
c) identificarea bunurilor patrimoniului natural care necesita un regim
special de ocrotire, pentru conservarea si utilizarea durabila a acestora;
d) categoriile de arii naturale protejate, tipurile de habitate naturale,
speciile de flora si fauna salbatica si alte bunuri ale patrimoniului natural
ce se supun regimului special de ocrotire, conservare si utilizare durabila;
e) constituirea, organizarea si extinderea retelei nationale de arii
naturale protejate, precum si reglementarea regimului acesteia;
f) regimul de administrare a ariilor naturale protejate si procedurile de
instituire a regimului de protectie pentru alte arii naturale si bunuri ale
patrimoniului natural;
g) masurile pentru ocrotirea si conservarea speciilor de animale si plante
salbatice periclitate, vulnerabile, endemice si/sau rare, precum si cele pentru
protectia formatiunilor geomorfologice si peisagistice de interes ecologic,
stiintific, estetic, cultural-istoric si de alta natura, a bunurilor naturale
de interes speologic, paleontologic, geologic, antropologic si a altor bunuri
naturale cu valoare de patrimoniu natural, existente in perimetrele ariilor
naturale protejate si/sau in afara acestora;
h) responsabilitatile si atributiile pentru punerea in aplicare a
prevederilor prezentei ordonante de urgenta.
(2) Pentru domeniul de reglementare al prezentei ordonante de urgenta sunt
aplicabile, in conditiile legii, prevederile tratatelor, conventiilor si
acordurilor internationale la care Romania este parte.
Art. 3
Nu fac obiectul reglementarii prezentei ordonante de urgenta:
a) parcurile si gradinile publice sau private de agrement, cu exceptia
cazurilor in care acestea au elemente si bunuri cu valoare de patrimoniu
natural;
b) rezervatiile semincere agricole si silvice cu scop productiv,
rezervatiile de resurse genetice vegetale si animale terestre si acvatice
destinate reproducerii unor specii vegetale si animale in scopuri economice,
rezervatiile destinate unor scopuri stiintifice sectoriale existente pe
terenurile unor institutii publice sau private de cercetare si productie,
precum si altele asemenea, organizate si gestionate de proprietarii sau
administratorii lor legali, cu exceptia cazurilor in care acestea au elemente
cu valoare de patrimoniu natural;
c) gradinile botanice, parcurile dendrologice, gradinile zoologice,
acvariile, terariile, cu exceptia cazurilor in care acestea detin specii de
plante si animale salbatice aflate sub regim special de protectie si conservare
ca bunuri ale patrimoniului natural;
d) colectiile muzeistice, cu exceptia celor care detin piese a caror
valoare de patrimoniu natural este atestata de autoritatile stiintifice
competente;
e) zonele de protectie speciala - sanitara, hidrologica, hidrogeologica si
altele asemenea - cu perimetre delimitate si gestionate ca zone de protectie
speciala pentru diverse obiective, potrivit unor reglementari speciale, cu
exceptia cazurilor in care pe aceste terenuri exista bunuri ale patrimoniului
natural.
Art. 4
In sensul prezentei ordonante de urgenta, termenii de mai jos au urmatorul
inteles:
a) mediu natural - ansamblul componentelor, structurilor si proceselor
fizico-geografice, biologice si biocenotice naturale, terestre si acvatice,
avand calitatea intrinseca de pastrator al vietii si generator de resurse
necesare acesteia;
b) patrimoniu natural - ansamblul componentelor si structurilor
fizico-geografice, floristice, faunistice si biocenotice ale mediului natural a
caror importanta si valoare ecologica, economica, stiintifica, biogena,
sanogena, peisagistica, recreativa si cultural-istorica au o semnificatie
relevanta sub aspectul conservarii diversitatii biologice floristice si
faunistice, al integritatii functionale a ecosistemelor, conservarii
patrimoniului genetic, vegetal si animal, precum si pentru satisfacerea
cerintelor de viata, bunastare, cultura si civilizatie ale generatiilor prezente
si viitoare;
c) bun al patrimoniului natural - componenta a patrimoniului natural care
necesita un regim special de ocrotire, conservare si utilizare durabila in
beneficiul generatiilor prezente si viitoare;
d) arie naturala protejata - zona terestra, acvatica si/sau subterana, cu
perimetru legal stabilit si avand un regim special de ocrotire si conservare,
in care exista specii de plante si animale salbatice, elemente si formatiuni
biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta
natura, cu valoare ecologica, stiintifica sau culturala deosebita;
e) sit de conservare - sinonim cu arie naturala protejata;
f) arie speciala de conservare - sit protejat pentru conservarea
habitatelor naturale de interes comunitar si/sau a populatiilor speciilor de
interes comunitar, altele decat pasarile salbatice, in conformitate cu
reglementarile comunitare;
g) arie de protectie speciala avifaunistica - sit protejat pentru
conservarea speciilor de pasari salbatice, in conformitate cu reglementarile
comunitare;
h) conservare in situ - ocrotirea si conservarea bunurilor patrimoniului
natural in mediul lor natural de geneza, existenta si evolutie;
i) conservare ex situ - ocrotirea si conservarea bunurilor patrimoniului
natural in afara mediului lor natural de geneza, existenta si evolutie;
j) coridor ecologic - zona naturala sau amenajata care asigura cerintele de
deplasare, reproducere si refugiu pentru speciile salbatice terestre si
acvatice;
k) zona de protectie - zona inconjuratoare pentru un bun al patrimoniului
natural, destinata sa previna impactul activitatilor antropice asupra acelui
bun;
l) reteaua nationala de arii naturale protejate - ansamblul ariilor
naturale protejate;
m) reteaua ecologica a ariilor protejate - ansamblul de arii naturale
protejate, impreuna cu coridoarele ecologice;
n) reteaua ecologica EMERALD - reteaua europeana de arii de interes
conservativ special, creata in baza Conventiei privind conservarea vietii
salbatice si a habitatelor naturale din Europa, Berna, 1979;
o) reteaua ecologica NATURA 2000 - reteaua ecologica de arii naturale
protejate constand in arii de protectie speciala si arii speciale de
conservare, instituita prin Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor
naturale, a faunei si florei salbatice;
p) administrarea ariilor naturale protejate - ansamblul de masuri care se
pun in aplicare pentru asigurarea regimului special de protectie si conservare
instituit conform dispozitiilor legale;
q) habitat natural - zona terestra, acvatica sau subterana, in stare
naturala sau seminaturala, ce se diferentiaza prin caracteristici geografice,
abiotice si biotice;
r) habitate naturale de interes comunitar - acele habitate care: (i) sunt
in pericol de disparitie in arealul lor natural; (ii) au un areal natural mic
ca urmare a restrangerii acestuia sau prin faptul ca au o suprafata restransa;
sau (iii) reprezinta esantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru
una sau mai multe dintre urmatoarele regiuni biogeografice: alpina,
continentala, panonica, stepica si pontica;
s) habitat natural prioritar - tip de habitat natural amenintat, pentru a
carui conservare exista o responsabilitate deosebita;
s) stare de conservare favorabila a unui habitat - se considera atunci
cand: (i) arealul sau natural si suprafetele pe care le acopera in cadrul
acestui areal sunt stabile sau in crestere; (ii) are structura si functiile
specifice necesare pentru mentinerea sa pe termen lung; si (iii) speciile care
ii sunt caracteristice se afla intr-o stare de conservare favorabila;
t) habitatul unei specii - mediul natural sau seminatural definit prin
factori abiotici si biotici in care traieste o specie in orice stadiu al
ciclului biologic;
t) stare de conservare favorabila a unei specii - starea in care: (i)
specia se mentine si este susceptibila sa se mentina pe termen lung ca o
componenta viabila a habitatului sau natural; (ii) aria sa de repartitie
naturala nu se reduce si nu exista riscul sa se reduca in viitor; (iii) exista
un habitat destul de intins pentru ca populatiile speciei sa se mentina pe
termen lung;
u) specie amenintata - specie periclitata, vulnerabila sau rara;
v) specie prioritara - specie periclitata si/sau endemica pentru a carei
conservare sunt necesare masuri urgente;
x) specie de interes comunitar - specie care pe teritoriul Uniunii Europene
este periclitata, vulnerabila, rara sau endemica.
CAP. 2
Regimul ariilor naturale protejate
SECTIUNEA 1
Categorii de arii naturale protejate
Art. 5
(1) Pentru asigurarea masurilor speciale de ocrotire si conservare in situ
a bunurilor patrimoniului natural se instituie un regim diferentiat de
ocrotire, conservare si utilizare, potrivit urmatoarelor categorii de arii
naturale protejate:
a) categorii stabilite la nivel national: rezervatii stiintifice, parcuri
nationale, monumente ale naturii, rezervatii naturale si parcuri naturale;
b) categorii stabilite prin reglementari internationale: situri naturale
ale patrimoniului natural universal, zone umede de importanta internationala,
rezervatii ale biosferei, arii speciale de conservare, arii de protectie
speciala avifaunistica.
(2) Scopul si regimul de management al categoriilor de arii naturale protejate,
stabilite la alin. (1), sunt prevazute in anexa nr. 1 la prezenta ordonanta de
urgenta.
(3) Prin realizarea prevederilor alin. (1) si (2) se asigura regimul
corespunzator de ocrotire, conservare si utilizare pentru:
a) cele mai reprezentative habitate naturale ale spatiului biogeografic
national, cu diversitatea biologica floristica si faunistica specifica,
incluzand zone marine, de litoral si de coasta, zone de campie, de deal si de
munte, zone umede, aride si zone de ecoton, cursuri de apa cu zone de lunca si
lacuri naturale, asigurandu-se protectia si conservarea patrimoniului natural
floristic si faunistic, de resurse genetice vegetale si animale si mentinerea
echilibrului ecologic;
b) habitatele terestre, acvatice si/sau subterane in care traiesc permanent
sau temporar specii de plante si/sau animale salbatice periclitate,
vulnerabile, endemice sau rare, specii de plante si animale salbatice aflate
sub regim special de ocrotire, specii cu valoare stiintifica si ecologica
deosebita, precum si pentru acele habitate in care exista si alte bunuri ale
patrimoniului natural ce necesita masuri de ocrotire si conservare in situ;
c) zonele cu resurse biogeografice importante sub aspect biogenetic,
ecologic, stiintific, educational, sanogen si recreativ;
d) suprafetele din arealele agricole care conserva si/sau pot reface
diversitatea biologica specifica, cu resurse genetice vegetale si animale de
importanta ecologica, pedogenetica, economica si stiintifica, pentru
ameliorarea speciilor cultivate si domestice, precum si pentru dezvoltarea
biotehnologiilor;
e) elementele si formatiunile naturale geomorfologice, peisagistice,
geologice, speologice, paleontologice, pedologice si altele asemenea, cu
valoare de bunuri ale patrimoniului natural;
f) tipurile de habitate naturale, precum si pentru speciile de plante si
animale de interes comunitar, prevazute in anexele nr. 2 - 5 la prezenta
ordonanta de urgenta.
(4) Categoriile de arii naturale protejate, prevazute la alin. (1), se pot
modifica si completa prin hotarare a Guvernului la propunerea autoritatii
publice centrale pentru protectia mediului, cu avizul prealabil al Academiei
Romane, luandu-se in considerare recomandarile organizatiilor internationale
autorizate, precum si criteriile pentru selectarea siturilor de importanta
comunitara, prevazute in anexa nr. 7 la prezenta ordonanta de urgenta.
SECTIUNEA 2
Instituirea regimului de arie naturala protejata
Art. 6
(1) Suprafetele terestre si acvatice care la data intrarii in vigoare a
prezentei ordonante de urgenta apartin domeniului public si care, prin valoarea
patrimoniului natural geomorfologic, floristic, faunistic, forestier si de alta
natura, necesita instituirea regimului de rezervatie stiintifica raman in
proprietate publica si dobandesc regimul de protectie, potrivit procedurii
prevazute la art. 8.
(2) Autoritatile administratiei publice centrale si locale sunt obligate sa
puna sub regim provizoriu de ocrotire bunurile patrimoniului natural, pana la indeplinirea
procedurilor legale de instituire a regimului de protectie si conservare, in
conformitate cu prevederile art. 8.
(3) Instituirea regimului de arie naturala protejata si de zona de
protectie a bunurilor patrimoniului natural, potrivit prevederilor prezentei
ordonante de urgenta, este prioritara in raport cu orice alte interese, cu
exceptia celor care privesc:
a) asigurarea securitatii nationale;
b) asigurarea securitatii, sanatatii oamenilor si animalelor;
c) prevenirea unor catastrofe naturale.
(4) Marimea suprafetei de teren ce se supune regimului special de ocrotire,
conservare si utilizare, in conformitate cu prevederile art. 5, se stabileste
pe baza de studii de fundamentare stiintifica, care se elaboreaza de
institutiile stiintifice de specialitate.
Art. 7
Regimul de protectie se stabileste indiferent de destinatia terenului si de
detinator, iar respectarea acestuia este obligatorie in conformitate cu
prevederile prezentei ordonante de urgenta, precum si cu alte dispozitii legale
in materie.
Art. 8
(1) Instituirea regimului de arie naturala protejata se face:
a) prin lege, pentru siturile naturale ale patrimoniului natural universal
si pentru rezervatiile biosferei;
b) prin hotarare a Guvernului, pentru parcuri nationale, parcuri naturale,
zone umede de importanta internationala, arii speciale de conservare, arii de
protectie speciala avifaunistica, rezervatii stiintifice, monumente ale
naturii, rezervatii naturale;
c) prin hotarari ale consiliilor judetene sau locale, pentru arii naturale
situate pe suprafete terestre sau acvatice care apartin domeniului public de
interes judetean sau local, precum si pentru cele situate pe suprafete aflate
in proprietate privata.
(2) Propunerile pentru instituirea regimului de arie naturala protejata
pentru cazurile prevazute la alin. (1) lit. a) si b) se pot face din
initiativa:
a) autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, Academiei Romane
si autoritatilor teritoriale pentru protectia mediului;
b) altor autoritati publice centrale care au in administrare suprafete
terestre si acvatice din domeniul public de interes national;
c) regiilor autonome, companiilor si societatilor nationale care au in
administrare sau in gestiune, prin concesionare, suprafete terestre si acvatice
din domeniul public de interes national;
d) presedintilor consiliilor judetene sau primarilor;
e) forurilor si institutiilor stiintifice de ramura, universitatilor si
altor institutii de invatamant si muzeelor;
f) organizatiilor neguvernamentale si persoanelor fizice.
(3) Propunerile pentru instituirea regimului de arie naturala protejata
pentru cazurile prevazute la alin. (1) lit. c) se pot face din initiativa:
a) presedintilor consiliilor judetene sau primarilor;
b) autoritatilor teritoriale pentru protectia mediului;
c) institutiilor stiintifice, de invatamant locale si muzeelor;
d) organizatiilor neguvernamentale locale si persoanelor fizice;
e) proprietarilor de terenuri.
(4) Zonele si siturile naturale care intrunesc criteriile de sit al
patrimoniului natural universal, zona umeda de importanta internationala,
rezervatie a biosferei, arie speciala de conservare si arie de protectie
speciala avifaunistica dobandesc acest regim conform procedurii prevazute la
art. 8 alin. (1) lit. a) si b), sub rezerva recunoasterii lor de catre
organismele internationale autorizate.
(5) La promovarea actelor normative pentru ariile naturale protejate
prevazute la art. 8 avizele autoritatilor administratiei publice centrale care
administreaza suprafetele terestre si acvatice din domeniul public de interes
national au caracter consultativ.
(6) Propunerea de instituire a regimului de arie naturala protejata pentru
cazurile prevazute la alin. (1) lit. c) se face pe baza unei documentatii
stiintifice care se avizeaza de Academia Romana si se inainteaza la consiliile
judetene sau locale, dupa caz, in vederea analizei si luarii hotararii de
declarare.
(7) Hotararile consiliilor judetene sau locale de declarare a unor arii
naturale protejate se comunica autoritatilor teritoriale pentru protectia
mediului, precum si Academiei Romane si se publica, in conditiile legii.
Art. 9
Pentru luarea de urgenta a masurilor de protectie si conservare ce se
impun, regimul de arie naturala protejata din categoriile prevazute la art. 5
alin. (1) se poate institui, cu caracter provizoriu, in baza documentatiei
avizate de Academia Romana, prin ordin al conducerii autoritatii publice
centrale pentru protectia mediului, pana la declarare conform prevederilor
prezentei ordonante de urgenta.
Art. 10
Modul de constituire si de administrare a ariilor naturale protejate va lua
in considerare interesele comunitatilor locale, facilitandu-se participarea localnicilor
la aplicarea masurilor de protectie, conservare si utilizare durabila a
resurselor naturale, incurajandu-se mentinerea practicilor si cunostintelor
traditionale locale in valorificarea acestor resurse, in beneficiul
comunitatilor locale.
Art. 11
Documentatia necesara in vederea instituirii regimului special de arie
naturala protejata trebuie sa cuprinda:
a) studiul de fundamentare stiintifica;
b) harta topografica, cu limitele ariei naturale protejate;
c) suprafata si situatia juridica a terenurilor, cu precizarea
proprietarilor acestora;
d) avizul Academiei Romane.
Art. 12
Pana la finalizarea procedurilor de instituire a regimului de protectie a
ariilor naturale protejate detinatorii bunurilor cu valoare de patrimoniu
natural, indiferent de destinatia terenurilor, vor aplica si vor respecta
masurile de ocrotire, conservare si utilizare stabilite de autoritatile pentru
protectia mediului, in conditiile prezentei ordonante de urgenta.
Art. 13
Rezervatiile stiintifice, parcurile nationale, monumentele naturii,
rezervatiile naturale si parcurile naturale, precum si celelalte bunuri ale
patrimoniului natural, cu regim de ocrotire si conservare dobandit pana la
intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, prin legi sau prin alte
acte cu caracter normativ emise de autoritatile administratiei publice centrale
sau locale, isi pastreaza regimul stabilit, urmand sa fie reincadrate in
categoriile prevazute la art. 5 alin. (1) prin ordin al conducerii autoritatii publice
centrale pentru protectia mediului, cu avizul Academiei Romane.
Art. 14
(1) Ariile naturale protejate si zonele de protectie vor fi evidentiate in
mod obligatoriu in planurile nationale, zonale si locale de amenajare a
teritoriului si de urbanism.
(2) In perimetrele ariilor naturale protejate si in vecinatatea acestora,
precum si a altor bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de
protectie si conservare este interzisa orice lucrare sau activitate
susceptibila sa genereze un impact negativ asupra acestora.
Art. 15
Sunt ocrotite si se conserva totodata in regim de protectie, cu rol de
coridoare ecologice, perdelele forestiere, tufarisurile naturale, vegetatia
malurilor si a luncilor din lungul raurilor si de pe malurile lacurilor, zonele
umede naturale, pajistile naturale, vegetatia de pe terenurile marginale ale
culturilor agricole, vegetatia naturala din lungul cailor de comunicatie
rutiera si feroviara, fiind interzise orice lucrare si actiune care le afecteaza
integritatea, cu exceptia cazurilor temeinic justificate si aprobate de
autoritatea competenta pentru protectia mediului.
SECTIUNEA 3
Administrarea retelei de arii naturale protejate
Art. 16
(1) Ansamblul ariilor naturale protejate, asa cum sunt definite in anexa
nr. 1, constituie reteaua nationala de arii naturale protejate.
(2) Coordonarea managementului retelei nationale de arii naturale protejate
este in responsabilitatea autoritatii publice centrale pentru protectia
mediului, a Academiei Romane, precum si a Comitetului National "Om -
Biosfera", potrivit atributiilor pe care le au, in conformitate cu
prevederile art. 39.
Art. 17
Responsabilitatile pentru stabilirea modalitatilor de administrare a
ariilor naturale protejate si a altor bunuri ale patrimoniului natural, puse
sub regim special de protectie si conservare, revin dupa cum urmeaza:
a) autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, impreuna cu
Academia Romana, pentru ariile naturale protejate declarate prin legi sau prin
alte acte normative adoptate de Guvern;
b) autoritatilor administratiei publice judetene sau locale, pentru ariile
naturale protejate declarate prin hotarari ale acestora.
Art. 18
(1) Modalitatile de administrare a ariilor naturale protejate si a altor
bunuri ale patrimoniului natural puse sub regim special de protectie si
conservare se stabilesc avandu-se in vedere:
a) categoria ariei naturale protejate si regimul de management al acesteia;
b) intinderea ariei naturale protejate si regimul de proprietate al
terenurilor si bunurilor incluse in perimetrul acesteia;
c) posibilitatile de asigurare a resurselor financiare pentru asigurarea
personalului si a mijloacelor necesare pentru buna administrare;
d) capacitatile si interesul unor foruri stiintifice, universitati,
institutii de cercetare si invatamant din sectorul public si privat,
organizatii profesionale guvernamentale si neguvernamentale de a-si asuma
responsabilitatile de administrare a unor categorii de arii naturale protejate,
cu asigurarea resurselor necesare, financiare si de personal, sub controlul
autoritatilor nationale responsabile.
(2) Administrarea ariilor naturale protejate si a celorlalte bunuri ale
patrimoniului natural puse sub regim special de protectie si conservare se
poate face prin:
a) structuri de administrare special constituite;
b) regii autonome, companii si societati nationale si comerciale,
autoritati ale administratiei publice locale, servicii descentralizate ale
administratiei publice centrale;
c) institutii stiintifice, de cercetare si de invatamant din sectorul
public si privat, muzee, organizatii neguvernamentale, constituite potrivit
legii;
d) persoane fizice cu calitatea de custode, in conditiile art. 20.
(3) Structurile de administrare special constituite se asigura, in mod
obligatoriu, pentru rezervatiile biosferei, parcurile nationale, parcurile
naturale si, dupa caz, pentru zonele umede de importanta internationala.
(4) Structurile de administrare special constituite sunt reprezentate prin:
a) administratii proprii, cu personal calificat, special angajat, care
asigura administrarea ariilor naturale protejate, potrivit planurilor de
management si regulamentelor de organizare si functionare, aprobate de
autoritatea centrala pentru protectia mediului;
b) consilii consultative de administrare, organizate pe langa
administratiile proprii, alcatuite din reprezentanti ai institutiilor,
organizatiilor economice, autoritatilor si comunitatilor locale care detin cu
orice titlu suprafete in perimetrul ariei naturale respective si care sunt
implicate si interesate in aplicarea masurilor de protectie, conservare si
dezvoltare durabila a zonei.
(5) Administratiile proprii, cu personal calificat, special angajat se
numesc:
a) de autoritatea centrala pentru protectia mediului, in cazurile in care
acestea ii sunt direct subordonate, fiind finantate de la bugetul de stat in
cadrul numarului total de posturi stabilit pentru autoritatea centrala pentru
protectia mediului si serviciile sale descentralizate, in limita alocatiilor
bugetare aprobate pentru aceasta autoritate;
b) de organizatiile economice carora li se atribuie dreptul de a administra
o arie naturala protejata si care consimt sa asigure din surse proprii
mijloacele financiare si tehnice necesare pentru buna administrare, potrivit
planului de management aprobat de autoritatea centrala pentru protectia
mediului.
(6) Consiliile consultative de administrare se organizeaza sub indrumarea
autoritatii centrale pentru protectia mediului, care le aproba componenta si
atributiile.
(7) Ariile naturale protejate, a caror administrare se realizeaza prin
structuri de administrare special constituite, potrivit alin. (4), vor fi
indrumate si supravegheate de cate un consiliu stiintific.
(8) Consiliile stiintifice se propun de Academia Romana si se aproba de
conducerea autoritatii centrale pentru protectia mediului.
(9) Consiliile stiintifice evalueaza modul in care sunt aplicate masurile
prevazute in planurile de management si prezinta, anual sau ori de cate ori
este necesar, Academiei Romane si autoritatii centrale pentru protectia
mediului rapoarte cuprinzand constatari, propuneri si recomandari.
(10) In cazurile rezervatiilor stiintifice, rezervatiilor naturale,
monumentelor naturii, rezervatiilor peisagistice, ariilor speciale de
conservare, ariilor de protectie speciala avifaunistica si celorlalte bunuri
ale patrimoniului natural supuse unui regim special de protectie, care nu sunt
cuprinse in perimetrele rezervatiilor biosferei, ale parcurilor nationale si
parcurilor naturale, administrarea se poate asigura prin una dintre
modalitatile prevazute la alin. (2) lit. b), c) si d), pe baza de conventii
incheiate, dupa caz, cu autoritatea centrala pentru protectia mediului,
Academia Romana si autoritatile administratiei publice locale.
(11) In situatiile in care in aceeasi zona exista arii naturale protejate
si alte bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de
protectie, administrarea lor se poate asigura de un singur organ de
administrare, in subordinea directa a agentiei teritoriale pentru protectia
mediului.
Art. 19
(1) Planurile de management al ariilor naturale protejate se elaboreaza de
administratiile ariilor naturale protejate, astfel cum sunt stabilite la art.
18 alin. (4), cu sprijinul consiliilor stiintifice, si se aproba de autoritatea
centrala pentru protectia mediului, cu avizul Academiei Romane.
(2) Respectarea planurilor de management este obligatorie pentru
administratiile ariilor naturale protejate, precum si pentru persoanele fizice
si juridice care detin sau administreaza terenuri si alte bunuri si/sau
desfasoara activitati in perimetrul ariei naturale protejate.
Art. 20
(1) Pentru supravegherea unor arii naturale protejate si bunuri ale
patrimoniului natural aflate sub regim special de protectie si conservare, care
apartin domeniului public si nu necesita structuri de administrare special
constituite, se instituie calitatea de custode.
(2) Custozi pot fi persoane fizice sau juridice, muzee, scoli,
universitati, autoritati locale, organizatii neguvernamentale, cluburi
speologice, cluburi de turism si altele asemenea, care au calificarea,
instruirea si mijloacele necesare pentru a aplica masurile de ocrotire si
conservare a bunurilor incredintate.
(3) Calitatea de custode se stabileste prin incheierea de conventii intre
parti, conform legii, in care se stipuleaza obligatiile si drepturile acestora.
Conventia de custodie si legitimatia de custode reprezinta documente valabile
in fata autoritatilor publice si a altor persoane interesate.
(4) Pentru ariile naturale protejate ce intra in componenta Retelei
nationale de arii naturale protejate modalitatea incheierii conventiilor si
eliberarea legitimatiilor de custode sunt in competenta de reglementare a
autoritatii centrale pentru protectia mediului, cu avizul Academiei Romane.
(5) Controlul activitatii custozilor intra in atributiile autoritatii cu
care s-a incheiat conventia de custodie.
(6) Pentru activitati meritorii custozii pot fi recompensati si pot primi
distinctii din partea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului si
a Academiei Romane, in conditiile legii.
Art. 21
Bunurile cu valoare de patrimoniu natural existente in situ, detinute in
regim de proprietate privata, sunt ocrotite si se conserva de proprietarii lor,
cu respectarea drepturilor si obligatiilor legale. Daca proprietarul nu
consimte sau, desi consimte, nu respecta masurile speciale de ocrotire si
conservare stabilite de autoritatea de mediu ori nu are capacitatea de a
realiza aceste masuri, autoritatea centrala pentru protectia mediului, prin
imputernicitii sai, va solicita, in conditiile legii, masura indisponibilizarii
provizorii sau, dupa caz, definitive, in vederea instituirii unei administrari
speciale asupra bunurilor in cauza. In aceste conditii autoritatea publica
centrala pentru protectia mediului va inainta instantei judecatoresti
competente cu solutionarea cererii propuneri concrete privind regimul special
de administrare a bunurilor.
Art. 22
(1) Constructiile, dotarile si alte amenajari existente in perimetrul
ariilor naturale protejate legal constituite, realizate din investitii publice
pe terenuri ce apartin domeniului public, vor fi destinate, cu prioritate,
activitatilor administrative si stiintifice ale celor care le asigura
managementul, precum si altor activitati in legatura cu buna administrare.
(2) In toate situatiile in care managementul ariilor naturale protejate
este realizat prin structuri proprii de administrare, acestea vor dispune de un
sediu administrativ asigurat, cu prioritate dintre cele mentionate la alin.
(1).
(3) In ariile protejate in care este permis ecoturismul constructiile,
dotarile si amenajarile mentionate la alin. (1) pot fi destinate si acestui
scop, precum si activitatilor de educatie si instructie ecologica ce se cu
organizeaza in cooperare cu institutiile de invatamant si cu organizatiile
neguvernamentale angajate in activitati de ocrotire si educatie ecologica.
Art. 23
(1) Pentru completarea resurselor financiare necesare pentru buna
administrare a ariilor naturale protejate, potrivit planurilor de management,
administratiile acestora pot institui un sistem de tarife, ce se aproba de
autoritatea centrala pentru protectia mediului sau, dupa caz, de autoritatile
administratiei publice locale.
(2) Tarifele se platesc de persoanele fizice si juridice care beneficiaza
de bunurile, serviciile si activitatile specifice desfasurate in ariile
naturale protejate.
(3) Sumele provenite din tarifele ce se instituie potrivit alin. (1) se vor
utiliza de catre administratiile ariilor naturale protejate, exclusiv pentru
administrarea si protejarea bunurilor patrimoniului natural ce fac obiectul
prezentei ordonante de urgenta.
(4) Cuantumul tarifelor se stabileste de autoritatea publica centrala
pentru protectia mediului si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I.
Art. 24
Pentru unele bunuri floristice si faunistice ale patrimoniului natural,
existente in gradini si parcuri naturale, gradini zoologice, precum si in
colectii muzeistice, ca bunuri ale patrimoniului natural floristic, faunistic,
geologic, paleontologic, mineralogic si de alta natura, masurile necesare de
protectie si conservare vor fi luate de administratorii sau detinatorii
acestora.
CAP. 3
Conservarea habitatelor si a speciilor
Art. 25
(1) Ocrotirea si conservarea habitatelor naturale si seminaturale,
terestre, acvatice si subterane de interes comunitar, existente pe teritoriul
Romaniei si prevazute in anexa nr. 2, se fac prin declararea de arii speciale
de conservare.
(2) Ocrotirea speciilor de plante si animale salbatice terestre, acvatice
si subterane de interes comunitar, prevazute in anexa nr. 3, se face prin
declararea de arii speciale de conservare si de arii de protectie speciala
avifaunistica.
Art. 26
Pentru speciile de plante si animale salbatice terestre, acvatice si
subterane, care se afla sub regim strict de protectie, inclusiv cele prevazute
in anexa nr. 4, precum si speciile incluse in lista rosie nationala si care
traiesc atat in ariile naturale protejate, cat si in afara lor, sunt interzise:
a) orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vatamare;
b) perturbarea intentionata in cursul perioadei de reproducere, de
crestere, de hibernare si de migratie;
c) distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si oualor din
natura;
d) deteriorarea si/sau distrugerea locurilor de reproducere sau odihna;
e) recoltarea florilor si fructelor, culegerea, taierea, dezradacinarea sau
distrugerea cu intentie a acestor plante in habitatele lor naturale;
f) detinerea, transportul, comertul sau schimburile in orice scop fara autorizatia
autoritatii de mediu competente.
Art. 27
Valorificarea plantelor si animalelor salbatice apartinand speciilor
prevazute in anexa nr. 5, precum si a altor specii cu acelasi regim de
protectie se va face in conditii compatibile cu mentinerea acestor specii
intr-o stare de conservare favorabila, luandu-se, dupa caz, urmatoarele masuri:
a) reglementarea accesului in anumite zone si/sau anumite perioade;
b) interdictia temporara si/sau locala a recoltarii si capturarii anumitor
specii;
c) reglementarea perioadelor, a modurilor si a mijloacelor de
recoltare/capturare, in conformitate cu prevederile anexei nr. 6 la prezenta
ordonanta de urgenta;
d) instituirea unui sistem de autorizare a recoltarii/capturarii plantelor
si animalelor salbatice in scopuri comerciale, inclusiv stabilirea de cote;
e) incurajarea cultivarii si cresterii in captivitate a speciilor de flora
si fauna salbatica de interes economic, in vederea reducerii presiunii asupra
populatiilor naturale.
Art. 28
(1) De la prevederile art. 26 si 27 se poate deroga numai in urmatoarele
situatii:
a) in interesul protejarii faunei si florei salbatice si al conservarii
habitatelor naturale;
b) pentru prevenirea producerii unor prejudicii, in special culturilor,
animalelor domestice, padurilor, pescariilor, apelor si altor bunuri;
c) in interesul sanatatii si securitatii publice;
d) in scopul cercetarii stiintifice si invatamantului;
e) in scopul repopularilor si reintroducerii acestor specii.
(2) Derogarile se aproba de autoritatea publica centrala pentru protectia
mediului, cu avizul prealabil al Academiei Romane, cu conditia sa nu existe o
alternativa acceptabila, iar masurile derogatorii sa nu fie in detrimentul
mentinerii populatiilor speciilor respective intr-o stare de conservare
favorabila in arealul lor natural.
CAP. 4
Conservarea altor bunuri ale patrimoniului natural
Art. 29
Tipurile geomorfologice deosebite, de relief pozitiv sau negativ, cum sunt
colinele, depresiunile, dolinele, seile, vaile carstice, ponoarele, izbucurile
si altele, se conserva in cadrul ariilor naturale protejate existente sau in
cadrul unor arii naturale de interes geomorfologic, corespunzator delimitate si
puse sub regim special de protectie, potrivit prevederilor art. 8.
Art. 30
(1) Bunurile patrimoniului natural existente in situ in afara perimetrului
ariilor naturale protejate din categoriile stabilite la art. 5 alin. (1),
respectiv pesteri, depozite fosilifere, formatiuni geologice, mineralogice,
arbori seculari ori reprezentativi izolati si altele asemenea, vor fi protejate
prin stabilirea unor zone de protectie corespunzatoare ca intindere scopului de
conservare a bunurilor naturale.
(2) Pentru pesteri zona de protectie se poate referi la o zona restransa in
jurul intrarii in pestera si la o zona reprezentata de protectia integrala sau
partiala a pesterii la suprafata terenului.
Art. 31
(1) Bunurile patrimoniului geologic, ca bunuri naturale ale subsolului,
sunt, in conditiile legii, bunuri proprietate publica.
(2) Pesterile cu speleogene, speleoteme, minerale, acumulari de sediment,
acumulari de apa, depozite paleontologice si arheologice, formele de viata
specifice, se clasifica dupa cum urmeaza:
a) clasa A - cuprinde pesteri de valoare stiintifica sau peisagistica
exceptionala, inca neafectate de interventia omului si care reclama masuri
stricte de protectie si conservare;
b) clasa B - cuprinde pesteri importante prin marime, amplasare geografica,
raritatea resurselor si prin potential;
c) clasa C - cuprinde pesterile care nu intrunesc conditiile pentru a fi
incluse in clasele A si B.
(3) Evidenta pesterilor din clasele A, B si C se va tine de Academia
Romana, care va intocmi catalogul acestora, luand in considerare propunerile
facute de persoane fizice sau juridice, pe baza de referate de specialitate.
(4) Pesterile din clasa A nu pot face obiectul nici unei amenajari sau
modificari a factorilor naturali. Ele pot face obiectul explorarilor speologice,
cercetarii stiintifice sau turismului ecologic pe baza de autorizatii si in
limitele stabilite prin regulamentele si planurile de management.
(5) Pesterile din clasa B pot face obiectul explorarilor speologice,
cercetarii stiintifice sau turismului ecologic pe baza autorizatiilor emise de
Academia Romana. De asemenea, ele pot face obiectul unor valorificari economice
si sociale, precum turismul, captarea apei subterane, speoterapia si alte
utilizari similare care nu afecteaza mediul natural al pesterii.
(6) Pesterile din clasa B pot fi date in custodie persoanelor fizice sau
juridice in conditiile prevazute de prezenta ordonanta de urgenta.
(7) Inventarierea, clasificarea, ocrotirea si conservarea patrimoniului
speologic, precum si elaborarea si controlul masurilor de ocrotire si
conservare a patrimoniului speologic sunt in competenta Academiei Romane si a
autoritatilor teritoriale pentru protectia mediului.
Art. 32
In scopul evitarii efectelor negative asupra bunurilor patrimoniului speologic
se interzic:
a) distrugerea sau degradarea speleotemelor, speleogenelor, a altor resurse
ale pesterii si efectuarea de sapaturi;
b) colectarile de fauna, fosile sau obiecte de interes arheologic,
efectuate fara autorizatie in pesteri;
c) patrunderea intr-o pestera inchisa prin fortarea intrarii;
d) desfasurarea neautorizata a activitatilor turistice, sportive, culturale
sau economice in pesterile din clasele A si B;
e) dislocarea, vanzarea, cumpararea, colectionarea speleotemelor sau altor
resurse ale pesterilor;
f) depozitarea oricaror deseuri, materiale, substante, cadavre de animale
in pesteri ori avene;
g) distrugerea sau degradarea marcajelor ori a panourilor indicatoare din
exteriorul sau interiorul pesterilor;
h) efectuarea neautorizata, in perimetrul de la suprafata sau in apropierea
intrarii unei pesteri protejate, a unor lucrari cum ar fi derocari, defrisari,
baraje, explozii, constructii.
Art. 33
(1) Academia Romana are competenta sa elibereze autorizatii pentru:
a) activitati stiintifice, de explorare sau turistice, cu caracter
limitativ, in pesteri din clasa A;
b) activitati stiintifice, de explorare, economice si sociale, cu caracter
temporar sau permanent, in pesteri din clasa B;
c) sapaturi si colectari din pesteri;
d) lucrari la intrarea sau deasupra unor pesteri protejate.
(2) Autorizatia se elibereaza pe baza unei cereri care va contine precizari
privind scopul, mijloacele, durata, proportiile, garantiile actiunii si se va
retrage in cazul in care conditiile stabilite la eliberarea ei nu au fost
respectate.
Art. 34
(1) Fac parte din patrimoniul geologic tipurile de obiective care conserva
esantioane reprezentative din punct de vedere paleontologic, petrografic,
mineralogic, structural, stratigrafic.
(2) Inventarierea, clasificarea, ocrotirea si conservarea patrimoniului
geologic, precum si elaborarea si controlul masurilor de ocrotire si conservare
a patrimoniului geologic, supravegherea si controlul ariilor protejate de
interes geologic sunt in competenta Academiei Romane si a autoritatilor
teritoriale pentru protectia mediului.
(3) Instituirea regimului special de protectie pentru ariile naturale
protejate de interes geologic se face in conformitate cu prevederile art. 8.
Art. 35
Pentru evitarea efectelor negative asupra bunurilor patrimoniului geologic
se interzic:
a) distrugerea, perturbarea sau alterarea siturilor de conservare pentru
obiective geologice;
b) dislocarea, prelevarea rocilor, fosilelor, vegetatiei de pe aria unui
sit de conservare, fara acordul celui care o administreaza;
c) intrarea in perimetrul protejat fara permisul de acces eliberat de cel
care il administreaza;
d) instrainarea din proprietate publica a unui sit sau a unui teren ce
cuprinde un sit de conservare de interes geologic.
Art. 36
In cadrul santierelor de exploatare managerul acestora va desemna persoane
de specialitate sau custozi, dupa caz, care sa vegheze la protejarea bunurilor
geologice din fronturile de lucru, asigurandu-se astfel:
a) supravegherea permanenta a zonelor de extractie si conservarea
materialului de provenienta paleobiologica sau minerala;
b) avertizarea lucratorilor asupra aspectelor ce privesc conservarea
anumitor bunuri geologice ce pot fi ulterior inregistrate ca situri de
conservare sau bunuri ale patrimoniului geologic;
c) conservarea perimetrelor care au sau pot dobandi regim de protectie
speciala;
d) conservarea colectiilor de bunuri geologice de provenienta locala;
e) colaborarea cu conducerea santierului si cu autoritatile locale;
f) intocmirea de rapoarte periodice asupra activitatii de conservare, care
se inainteaza Academiei Romane si autoritatilor teritoriale pentru protectia
mediului.
Art. 37
(1) Florile de mina si fosilele de plante si animale vertebrate si
nevertebrate sunt considerate bunuri ale patrimoniului natural din momentul
descoperirii lor.
(2) Comercializarea pe piata interna si exportul in orice scop al bunurilor
prevazute la alin. (1) se poate face numai cu acordul autoritatii centrale
pentru protectia mediului, cu avizul prealabil al Academiei Romane.
CAP. 5
Autoritati si institutii responsabile
Art. 38
Autoritatile nationale cu responsabilitati de reglementare administrativa
si stiintifica, de supraveghere si control in aplicarea prevederilor prezentei
ordonante de urgenta sunt:
a) autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, cu
responsabilitati de reglementare, supraveghere si control administrativ, prin
Directia de Conservare a Naturii si a Diversitatii Biologice;
b) Academia Romana, ca autoritate stiintifica nationala, cu
responsabilitati de avizare, expertizare, supraveghere si control stiintific,
prin Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii;
c) Comisia Nationala UNESCO, prin Comitetul National Om - Biosfera, cu
responsabilitati de coordonare a managementului rezervatiilor biosferei.
Art. 39
(1) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului are urmatoarele
atributii:
a) elaboreaza, adopta si aplica masurile necesare realizarii obiectivelor
si actiunilor prevazute in Strategia nationala si in Planul national de actiune
pentru conservarea diversitatii biologice si utilizarea durabila a
componentelor sale;
b) elaboreaza directive, proceduri, regulamente, norme si instructiuni
pentru punerea in aplicare a prevederilor prezentei ordonante de urgenta si a
prevederilor conventiilor si acordurilor internationale din domeniul
conservarii naturii si a diversitatii biologice, la care Romania este parte;
c) coordoneaza si/sau elaboreaza studiile si rapoartele nationale asupra
ariilor protejate si conservarii diversitatii biologice;
d) organizeaza reteaua nationala de arii naturale protejate, stabileste
regimul de administrare a acestora si exercita controlul in privinta
respectarii acestui regim;
e) aproba planurile de management al ariilor naturale protejate din reteaua
nationala, cu avizul Academiei Romane;
f) numeste si revoca organele de administratie aflate in subordine directa;
g) promoveaza spre aprobare, cu avizul Academiei Romane, propunerile de
constituire de noi arii naturale protejate si le incadreaza in reteaua
nationala de arii naturale protejate, pe categoriile de management prevazute la
art. 5 alin. (1);
h) initiaza, cu avizul Academiei Romane, masurile necesare pentru incetarea
regimului de arie naturala protejata pentru ariile care si-au pierdut valoarea
si capacitatea conservativa pentru care a fost instituit acel regim;
i) asigura organizarea si dezvoltarea in Romania a retelelor internationale
de arii protejate EMERALD si NATURA 2000;
j) colaboreaza cu Academia Romana la elaborarea catalogului si atlasului
ariilor naturale protejate din Romania, a listelor si cartilor rosii pentru
speciile de plante si animale si pentru tipurile de habitate din Romania,
precum si a altor cataloage si albume privind patrimoniul natural de interes
national;
k) promoveaza si finanteaza programe de cercetare stiintifica pentru
cunoasterea si evaluarea starii habitatelor naturale, a speciilor din flora si
fauna salbatica si a altor bunuri ale patrimoniului natural existente pe
teritoriul tarii, ce urmeaza sa fie finantate din bugetul de stat si din alte
surse, potrivit legii;
l) promoveaza realizarea studiilor speciale de evaluare a starii resurselor
biologice din flora si fauna salbatica ce se exploateaza si se valorifica in
diferite scopuri economice si sociale, pentru stabilirea conditiilor si a
masurilor care sa asigure utilizarea lor durabila, mentinerea potentialului
natural de regenerare, a integritatii structurale si functionale a
ecosistemelor terestre si acvatice si a echilibrului ecologic;
m) emite autorizatii, urmareste si controleaza respectarea masurilor legale
privind utilizarea durabila a componentelor diversitatii biologice, scop in
care poate sa dispuna interzicerea sau limitarea exploatarii unor resurse de
flora si fauna salbatica;
n) promoveaza realizarea unor proiecte speciale destinate ocrotirii si
conservarii habitatelor naturale si diversitatii biologice, restaurarii
habitatelor deteriorate, refacerii unor populatii viabile de specii amenintate
cu disparitia;
o) promoveaza si sprijina evaluarea starii diversitatii biologice existente
in afara ariilor protejate si stabileste masurile necesare protectiei si
conservarii acesteia;
p) organizeaza Sistemul informational national al diversitatii biologice si
sistemul de schimb de informatii prin mecanismul international in domeniul
diversitatii biologice;
q) elaboreaza proceduri si regulamente pentru asigurarea si facilitarea
accesului publicului la informatiile privind starea habitatelor naturale, a
florei si faunei salbatice, pentru consultarea si facilitarea participarii
comunitatilor locale, a organizatiilor neguvernamentale si a altor grupuri
sociale interesate in procesul de elaborare si aplicare a deciziilor si
masurilor de protectie, conservare si utilizare durabila;
r) emite, la solicitarea persoanelor interesate, acordul de mediu si
permisul CITES pentru exportul, importul si tranzitul resurselor biologice din
flora si fauna salbatica;
s) instituie si aproba tarife si stabileste modalitatile concrete de
utilizare a sumelor incasate pentru asigurarea bunei gospodariri a bunurilor
patrimoniului natural ce fac obiectul prezentei ordonante de urgenta;
s) aproba, cu avizul Academiei Romane, si pune in aplicare procedurile
legale pentru modificarea suprafetei si limitelor ariilor naturale protejate;
t) indeplineste, potrivit competentelor pe care le are, atributiile de
secretariat si punct focal national pentru conventiile si acordurile
internationale din domeniul conservarii naturii, ratificate de Romania, si
participa la actiunile de cooperare internationala ce decurg din acestea;
t) indeplineste si alte atributii, in conformitate cu prevederile
legislatiei nationale si ale tratatelor, conventiilor si acordurilor
internationale din domeniul conservarii naturii si a diversitatii biologice la
care Romania este parte.
(2) Pentru emiterea acordurilor de mediu pentru export si a permiselor
CITES se percep tarife stabilite potrivit legii.
Art. 40
Atributiile autoritatii publice centrale, la nivel teritorial, se
indeplinesc de agentiile teritoriale pentru protectia mediului, prin serviciile
specifice pentru conservarea naturii si a diversitatii biologice, in cooperare
cu administratiile ariilor naturale protejate, inspectoratele silvice si
oficiile cinegetice teritoriale, precum si cu autoritatile administratiei
publice locale.
Art. 41
(1) Responsabilitatile de expertizare, avizare, supraveghere si control
stiintific, in aplicarea dispozitiilor prezentei ordonante de urgenta, revin
Academiei Romane, scop in care:
a) avizeaza si propune autoritatii publice centrale pentru protectia
mediului promovarea spre aprobare a constituirii de noi arii protejate in
reteaua nationala de arii naturale protejate;
b) avizeaza si propune autoritatii publice centrale pentru protectia
mediului anularea regimului de arie naturala protejata in situatiile in care
valoarea si capacitatea conservativa pentru care a fost instituit acel regim nu
se mai justifica;
c) avizeaza planurile de management ale ariilor naturale protejate din
reteaua nationala;
d) avizeaza numirea membrilor organelor stiintifice si a conducatorului
administratiei ariilor naturale protejate din reteaua nationala de arii
naturale protejate;
e) colaboreaza cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului la
organizarea si dezvoltarea in Romania a retelelor internationale de arii
protejate EMERALD si NATURA 2000, precum si a altor retele europene si
internationale;
f) colaboreaza cu autoritatea centrala pentru protectia mediului la
elaborarea catalogului si atlasului ariilor protejate din Romania, precum si a
listelor si cartilor rosii pentru speciile de plante si animale, precum si
pentru habitatele din Romania;
g) initiaza si promoveaza programe de cercetare stiintifica pentru
cunoasterea si evaluarea starii habitatelor, a speciilor din flora si fauna
salbatica si a altor bunuri ale patrimoniului natural existente pe teritoriul
tarii;
h) colaboreaza la promovarea unor proiecte speciale destinate ocrotirii si
conservarii habitatelor naturale si diversitatii biologice, restaurarii
habitatelor deteriorate, refacerii unor populatii viabile de specii amenintate
cu disparitia;
i) avizeaza studiile de evaluare a starii resurselor biologice din flora si
fauna salbatica ce se valorifica in diferite scopuri economice si sociale,
pentru stabilirea conditiilor si a masurilor care sa asigure utilizarea lor
durabila, mentinerea potentialului natural de regenerare, a integritatii
structurale si functionale a ecosistemelor terestre si acvatice si a
echilibrului ecologic;
j) analizeaza si avizeaza efectuarea unor lucrari si activitati
susceptibile de a avea un impact negativ asupra mediului pe teritoriul ariilor
naturale protejate;
k) promoveaza si sprijina evaluarea starii diversitatii biologice existente
in afara ariilor protejate si colaboreaza la stabilirea masurilor necesare
protectiei si conservarii acesteia;
l) participa la organizarea sistemului national informational pentru arii
naturale protejate si diversitate biologica;
m) indeplineste functia de beneficiar al rezultatelor cercetarilor
finantate din fonduri publice si din alte fonduri, in vederea utilizarii
acestora pentru dezvoltarea sistemului national informational privind
diversitatea biologica si ariile naturale protejate din Romania;
n) avizeaza modificarea suprafetelor si limitelor ariilor naturale
protejate din reteaua nationala de arii naturale protejate;
o) aproba modificarea traseelor turistice si deschiderea de trasee
turistice noi in cuprinsul ariilor naturale protejate din reteaua nationala.
Art. 42
Comitetul National Om - Biosfera al Comisiei Nationale pentru UNESCO, in
conformitate cu atributiile sale:
a) analizeaza si avizeaza proiectele de acte normative care privesc
rezervatiile biosferei;
b) coopereaza cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului in
coordonarea activitatii organelor de administrare a rezervatiilor biosferei
pentru realizarea masurilor necesare atingerii obiectivelor acestora;
c) analizeaza si avizeaza planurile de management al rezervatiilor
biosferei;
d) avizeaza numirea membrilor organelor stiintifice si de administrare a
rezervatiilor biosferei;
e) analizeaza rapoartele periodice elaborate de administratiile
rezervatiilor biosferei si transmite acestora si autoritatii publice centrale
pentru protectia mediului puncte de vedere si recomandari.
Art. 43
Autoritatile publice centrale si locale, organizatiile economice care detin
cu orice titlu suprafete terestre si acvatice si serviciile publice
descentralizate cu responsabilitati in planificarea si amenajarea teritoriului,
in administratia agricola, silvica, a apelor si a altor resurse naturale ale
solului si subsolului sunt obligate sa furnizeze informatiile si datele
solicitate de Academia Romana si de autoritatea centrala pentru protectia mediului,
pentru indeplinirea responsabilitatilor pe care le au potrivit dispozitiilor
prezentei ordonante de urgenta.
CAP. 6
Organizarea si exercitarea controlului
Art. 44
(1) Controlul asupra respectarii prevederilor prezentei ordonante de urgenta
se organizeaza de autoritatea centrala pentru protectia mediului si se exercita
prin personal special imputernicit din cadrul:
a) aparatului central al acesteia cu atributii de control pe intreg
teritoriul tarii;
b) agentiilor teritoriale pentru protectia mediului cu atributii de control
pe teritoriul unitatilor administrativ-teritoriale in care acestea
functioneaza;
c) organelor de administrare a ariilor naturale protejate, cu atributii de
control pe teritoriul acestora;
d) inspectoratelor silvice teritoriale cu atributii de control pe
teritoriul lor de competenta;
e) oficiilor cinegetice teritoriale cu atributii de control pe teritoriul
lor de competenta.
(2) Controlul asupra respectarii prevederilor prezentei ordonante de urgenta
referitoare la ariile naturale protejate declarate prin hotarari ale
consiliilor judetene sau locale se exercita de personalul special imputernicit
al acestora.
(3) In toate situatiile in care bunurile patrimoniului natural, asa cum
sunt definite in prezenta ordonanta de urgenta, sunt incredintate in custodie,
custozii au obligatia de a sesiza imediat autoritatile competente din teritoriu
asupra faptelor ce aduc prejudicii acestor bunuri, autoritatile sesizate fiind
obligate sa procedeze la constatarea faptelor si la aplicarea masurilor
prevazute de lege.
Art. 45
Controlul stiintific asupra respectarii prevederilor prezentei ordonante de
urgenta se organizeaza de Academia Romana prin personal special imputernicit.
Art. 46
Controlul privind operatiunile de import, export si tranzit cu plante si
animale salbatice, cu parti si produse din acestea si cu alte bunuri ale
patrimoniului natural se exercita de catre organele vamale teritoriale, precum
si de autoritatile pentru mediu competente.
CAP. 7
Sanctiuni
Art. 47
Incalcarea prevederilor prezentei ordonante de urgenta atrage raspunderea
civila, contraventionala sau penala, dupa caz.
Art. 48
Nerespectarea prevederilor prezentei ordonante de urgenta constituie contraventie,
daca, potrivit legii penale, nu constituie infractiune, si se sanctioneaza cu
amenda contraventionala dupa cum urmeaza:
a) de la 100.000 lei la 500.000 lei pentru persoane fizice si de la 500.000
lei la 2.500.000 lei pentru persoane juridice, pentru incalcarea prevederilor
art. 24, art. 26 lit. a), b), c), d) si e), art. 32 lit. g), art. 35 lit. c) si
art. 36 lit. a) si b);
b) de la 500.000 lei la 2.500.000 lei pentru persoane fizice si de la
2.500.000 lei la 10.000.000 lei pentru persoane juridice, pentru incalcarea
prevederilor art. 12, art. 14 alin. (1), art. 15, art. 26 lit. f), art. 27 lit.
a), b), c), art. 32 lit. a), b), e) si f), art. 36 lit. c) si d) si art. 43;
c) de la 2.500.000 lei la 5.000.000 lei pentru persoane fizice si de la
10.000.000 lei la 25.000.000 lei pentru persoane juridice, pentru incalcarea
prevederilor art. 7, art. 14 alin. (2), art. 19 alin. (2), art. 30 alin. (1),
art. 32 lit. c), d) si h), art. 35 lit. a), b) si d) si art. 37 alin. (2).
Art. 49
Constatarea faptelor ce constituie contraventii si aplicarea sanctiunilor
se fac de personalul imputernicit in acest scop de autoritatea publica centrala
pentru protectia mediului, de Academia Romana, de personalul imputernicit de
agentiile teritoriale pentru protectia mediului, inspectoratele silvice
teritoriale, oficiile teritoriale cinegetice, personalul imputernicit al
administratiilor ariilor naturale protejate, de ofiterii si subofiterii de
politie, precum si de personalul imputernicit al administratiei publice
judetene si locale.
Art. 50
Contraventiilor prevazute de prezenta ordonanta de urgenta le sunt
aplicabile prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea
contraventiilor, cu modificarile ulterioare, cu exceptia art. 25 - 27.
Art. 51
(1) Prin hotarare a Guvernului pot fi stabilite si alte fapte ce constituie
contraventii la regimul ariilor naturale protejate, al habitatelor naturale, al
florei si faunei salbatice.
(2) Nivelul amenzilor, stabilit potrivit prezentei ordonante de urgenta,
poate fi actualizat prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii
publice centrale pentru protectia mediului.
CAP. 8
Dispozitii finale
Art. 52
Autoritatile administratiei publice centrale si locale, institutiile din
sectorul public si privat, regiile autonome, companiile nationale si
societatile comerciale sunt obligate sa puna in aplicare prevederile prezentei
ordonante de urgenta si sa actioneze pentru respectarea lor.
Art. 53
Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului si Academia Romana
vor elabora instructiuni de aplicare a prevederilor prezentei ordonante de
urgenta, care vor fi publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. 54
Autoritatea centrala pentru protectia mediului va intreprinde masurile
necesare pentru consolidarea capacitatilor institutionale atat la nivel
central, cat si la nivelul agentiilor teritoriale pentru protectia mediului,
asigurandu-se personalul calificat necesar in vederea indeplinirii responsabilitatilor
stabilite prin prezenta ordonanta de urgenta in conformitate cu cerintele in
materie pentru integrare in Uniunea Europeana.
Art. 55
Anexele nr. 1 - 7 fac parte integranta din prezenta ordonanta de urgenta si
se pot actualiza prin ordin al autoritatii centrale pentru protectia mediului,
cu avizul Academiei Romane.
PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISARESCU
Contrasemneaza:
Ministrul apelor, padurilor
si protectiei mediului,
Romica Tomescu
Presedintele Academiei Romane,
Eugen Simion
p. Ministrul functiei publice,
Marian Parjol,
secretar de stat
Ministrul finantelor,
Decebal Traian Remes
ANEXA 1
SCOPUL SI REGIMUL DE MANAGEMENT
al categoriilor de arii naturale protejate
In conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) si (2) din prezenta lege
scopul si regimul de management al categoriilor de arii naturale protejate ce
compun reteaua nationala de arii protejate sunt dupa cum urmeaza:
a) Rezervatii stiintifice
Rezervatiile stiintifice sunt acele arii naturale protejate al caror scop
este protectia si conservarea unor habitate naturale terestre si/sau acvatice,
cuprinzand elemente reprezentative de interes stiintific sub aspect floristic,
faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de alta natura.
Marimea rezervatiilor stiintifice este determinata de arealul necesar pentru
asigurarea integritatii zonei protejate.
Managementul rezervatiilor stiintifice asigura un regim strict de protectie
prin care habitatele sunt pastrate intr-o stare pe cat posibil neperturbata. In
perimetrul lor se pot desfasura numai activitati stiintifice, cu acordul
forului stiintific competent.
Rezervatiile stiintifice corespund categoriei I IUCN (Uniunea
Internationala pentru Conservarea Naturii) - "Rezervatie Naturala Stricta:
arie protejata, administrata in principal in scopuri stiintifice".
b) Parcuri nationale
Parcurile nationale sunt acele arii naturale protejate al caror scop este
protectia si conservarea unor esantioane reprezentative pentru spatiul
biogeografic national, cuprinzand elemente naturale cu valoare deosebita sub
aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic,
paleontologic, speologic, pedologic sau de alta natura, oferind posibilitatea
vizitarii in scopuri stiintifice, educative, recreative si turistice.
Managementul parcurilor nationale asigura mentinerea cadrului
fizico-geografic in stare naturala, protectia ecosistemelor, conservarea
resurselor genetice si a diversitatii biologice in conditii de stabilitate
ecologica, excluderea oricarei forme de exploatare a resurselor naturale si a
folosintelor terenurilor incompatibila scopului atribuit.
Regimul de gospodarire se stabileste prin regulamente si planuri proprii de
protectie si conservare aprobate de autoritatile nationale stiintifice si
administrative abilitate, potrivit dispozitiilor prezentei ordonante. In
perimetrele lor vor fi cuprinse ecosisteme sau fractiuni de ecosisteme terestre
si acvatice cat mai putin influentate prin activitati umane. Elementele cu
valoare deosebita de pe cuprinsul parcurilor nationale pot fi delimitate si
puse sub un regim strict de protectie ca rezervatii stiintifice. Parcurile
nationale se intind in general pe suprafete mari de teren. In perimetrul parcurilor
nationale sunt admise doar activitatile traditionale practicate numai de
comunitatile din zona parcului national, activitati traditionale ce vor fi
reglementate prin planul de management.
Parcurile nationale corespund categoriei II IUCN - "Parc national:
arie protejata administrata in special pentru protectia ecosistemelor si pentru
recreere".
c) Monumente ale naturii
Monumente ale naturii sunt acele arii naturale protejate al caror scop este
protectia si conservarea unor elemente naturale cu valoare si semnificatie
ecologica, stiintifica, peisagistica deosebite, reprezentate de specii de
plante sau animale salbatice rare, endemice sau amenintate cu disparitia,
arbori seculari, asociatii floristice si faunistice, fenomene geologice - pesteri,
martori de eroziune, chei, cursuri de apa, cascade si alte manifestari si
formatiuni geologice, depozite fosilifere, precum si alte elemente naturale cu
valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor. Daca
monumentele naturii nu sunt cuprinse in perimetrul altor zone aflate sub regim
de protectie, pentru asigurarea integritatii lor se vor stabili zone de
protectie obligatorie, indiferent de destinatia si de detinatorul terenului.
Managementul monumentelor naturii se face dupa un regim strict de protectie
care asigura pastrarea trasaturilor naturale specifice. In functie de gradul
lor de vulnerabilitate, accesul populatiei poate fi limitat sau interzis.
Monumentele naturii corespund categoriei III IUCN - "Monument natural:
arie protejata administrata in special pentru conservarea elementelor naturale,
specifice".
d) Rezervatii naturale
Rezervatiile naturale sunt acele arii naturale protejate al caror scop este
protectia si conservarea unor habitate si specii naturale importante sub aspect
floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic,
paleontologic, pedologic. Marimea lor este determinata de arealul necesar
asigurarii integritatii elementelor protejate.
Managementul rezervatiilor naturale se face diferentiat, in functie de
caracteristicile acestora, prin masuri active de gospodarire pentru a asigura
mentinerea habitatelor si/sau in vederea protejarii anumitor specii, grupuri de
specii sau comunitati biotice. Pe langa activitatile stiintifice, dupa caz, pot
fi admise activitati turistice, educationale, organizate. Sunt admise unele
activitati de valorificare durabila a unor resurse naturale. Sunt interzise
folosinte ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dauneaza obiectivelor
atribuite. Potrivit scopului pentru care au fost desemnate, rezervatiile
naturale pot avea caracter predominant: botanic, zoologic, forestier, geologic,
paleontologic, peisagistic, speologic, de zona umeda, marina, de resurse
genetice si altele.
Aceste rezervatii corespund categoriei IV IUCN, si anume arie de gestionare
a habitatelor/speciilor: arie protejata administrata in special pentru
conservare prin interventii de gospodarire.
e) Parcuri naturale
Parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate al caror scop este
protectia si conservarea unor ansambluri peisagistice in care interactiunea
activitatilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zona distincta, cu
valoare semnificativa peisagistica si/sau culturala, deseori cu o mare
diversitate biologica.
Managementul parcurilor naturale urmareste mentinerea interactiunii
armonioase a omului cu natura prin protejarea diversitatii habitatelor si
peisajului, promovand pastrarea folosintelor traditionale ale terenurilor,
incurajarea si consolidarea activitatilor, practicilor si culturii traditionale
ale populatiei locale.
De asemenea, se ofera publicului posibilitati de recreere si turism si se
incurajeaza activitatile stiintifice si educationale.
Parcurile naturale corespund categoriei V IUCN - "Peisaj protejat:
arie protejata administrata in principal pentru conservarea peisajului si
recreere".
f) Rezervatii ale biosferei
Rezervatiile biosferei sunt acele arii naturale protejate al caror scop
este protectia si conservarea unor zone de habitat natural si a diversitatii
biologice specifice. Rezervatiile biosferei se intind pe suprafete mari si
cuprind un complex de ecosisteme terestre si/sau acvatice, lacuri si cursuri de
apa, zone umede cu comunitati biocenotice floristice si faunistice unice, cu
peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea traditionala a
teritoriului, ecosisteme modificate sub influenta omului si care pot fi readuse
la starea naturala, comunitati umane a caror existenta este bazata pe
valorificarea resurselor naturale pe principiul dezvoltarii durabile si
armonioase. Marimea rezervatiilor biosferei este determinata de cerintele de
protectie si conservare eficienta a mediului natural si a diversitatii
biologice specifice.
Managementul rezervatiilor biosferei se realizeaza conform unor regulamente
si planuri de protectie si conservare proprii, in conformitate cu recomandarile
Programului Om - Biosfera de sub egida UNESCO. Daca in perimetrul rezervatiilor
biosferei sunt cuprinse si situri naturale ale patrimoniului universal,
managementul rezervatiei se realizeaza cu respectarea prevederilor Conventiei
privind protectia patrimoniului mondial cultural si natural, de sub egida
UNESCO.
Pentru asigurarea protectiei si conservarii unor zone de habitat natural si
a diversitatii biologice specifice, precum si pentru valorificarea resurselor
naturale disponibile, potrivit cerintelor de consum ale populatiilor locale si
in limitele potentialului biologic natural de regenerare a acestor resurse, in
cuprinsul rezervatiilor biosferei se pot delimita zone cu regim diferentiat de
protectie ecologica, de conservare si de valorificare a resurselor, dupa cum
urmeaza:
1. zone strict protejate, avand regimul de protectie si conservare al
rezervatiilor stiintifice;
2. zone tampon, cu rol de protectie a zonelor strict protejate si in care
sunt admise activitati limitate de valorificare a resurselor disponibile, in
conformitate cu autorizatiile date de administratia rezervatiei;
3. zone de reconstructie ecologica, in care se realizeaza masuri de
refacere a mediului deteriorat;
4. zone valorificabile economic prin practici traditionale sau noi,
ecologic admise, in limitele capacitatii de regenerare a resurselor.
Rezervatiile biosferei cu asezari umane sunt astfel gestionate incat sa
constituie modele de dezvoltare a comunitatilor umane in armonie cu mediul
natural.
g) Zone umede de importanta internationala
Zonele umede de importanta internationala sunt acele arii naturale
protejate al caror scop este de a se asigura protectia si conservarea siturilor
naturale cu diversitatea biologica specifica zonelor umede.
Managementul acestor zone se realizeaza in scopul conservarii lor si al
utilizarii durabile a resurselor biologice pe care le genereaza, in conformitate
cu prevederile Conventiei privind conservarea zonelor umede de importanta
internationala in special ca habitat al pasarilor acvatice.
h) Situri naturale ale patrimoniului natural universal
Siturile naturale ale patrimoniului natural universal sunt acele arii
naturale protejate al caror scop este ocrotirea si conservarea unor zone de
habitat natural in cuprinsul carora exista elemente naturale a caror valoare
este recunoscuta ca fiind de importanta universala. Marimea arealului lor este
determinata de cerintele pentru asigurarea integritatii si conservarii
elementelor supuse acestui regim de protectie. In cuprinsul acestor zone pot
exista comunitati umane ale caror activitati sunt orientate pentru o dezvoltare
compatibila cu cerintele de ocrotire si conservare a sitului natural.
Managementul siturilor naturale ale patrimoniului natural universal se
realizeaza in conformitate cu regulamentele si planurile proprii de ocrotire si
conservare, cu respectarea prevederilor Conventiei privind protectia
patrimoniului mondial cultural si natural, de sub egida UNESCO.
i) Arii speciale de conservare
Ariile speciale de conservare sunt acele arii naturale protejate al caror
scop este de a conserva, de a mentine si, acolo unde este cazul, de a readuce
intr-o stare de conservare favorabila habitatele naturale si/sau populatiile
speciilor pentru care situl este desemnat. Ariile naturale de conservare sunt
special desemnate pentru conservarea tipurilor de habitate naturale si a
habitatelor speciilor mentionate in anexele nr. 2, 3 si 4.
Managementul ariilor speciale de conservare necesita planuri de management
adecvate specifice siturilor desemnate sau integrate in alte planuri de
management si masuri legale, administrative sau contractuale in scopul evitarii
deteriorarii habitatelor naturale si a habitatelor speciilor, precum si a
perturbarii speciilor pentru care zonele au fost desemnate. Orice plan sau
proiect indirect legat sau necesar pentru gestiunea sitului, dar susceptibil de
a-l afecta intr-un mod semnificativ, va face obiectul unui studiu pentru
evaluarea impactului, tinandu-se seama de obiectivele de conservare a ariei. Nu
vor fi acceptate planuri sau proiecte in ariile respective care afecteaza aria,
orice activitate in aceste zone facandu-se cu consultarea publicului. Ariile
speciale de conservare sunt desemnate de stat in conformitate cu prevederile
Directivei 92/43/CCE din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale,
a florei si faunei salbatice si vor face parte din reteaua europeana NATURA
2000 dupa recunoasterea statutului lor de catre Comisia Europeana.
j) Arii de protectie speciala avifaunistica
Ariile de protectie speciala avifaunistica sunt acele arii naturale
protejate al caror scop este de a conserva, de a mentine si, acolo unde este
cazul, de a readuce intr-o stare de conservare favorabila habitatele specifice,
desemnate pentru protectia speciilor de pasari migratoare salbatice, mai ales a
celor mentionate in anexele nr. 3 si 4.
Managementul ariilor speciale de protectie se realizeaza ca si pentru
ariile speciale de conservare.
Ariile speciale de protectie sunt desemnate de stat in conformitate cu
prevederile Directivei 79/409/CCE din 2 aprilie 1979 privind conservarea
pasarilor salbatice si vor face parte din reteaua europeana NATURA 2000 dupa
recunoasterea statutului lor de catre Comisia Europeana.
ANEXA 2
TIPURILE
de habitate naturale a caror conservare necesita declararea ariilor speciale de
conservare
Un asterisc (*) inaintea numelui habitatului semnifica faptul ca este un
habitat prioritar.
1. Habitate costiere, marine si de dune
Bancuri de nisip acoperite permanent cu un strat mic de apa marina;
Lagune si golfuri cu bancuri de nisip;
Vegetatie perena a tarmurilor stancoase;
Vegetatie anuala cu Salicornia sau cu alte specii in zone namoloase si cu
nisip;
Pajisti saraturate atlantice (Glauco-Puccinellieetalia maritimae);
* Pajisti saraturate continentale;
Stepe si mlastini saraturate panonice;
Vegetatie psamofila uscata cu Calluna si Genista;
Vegetatie psamofila uscata cu Calluna si Empetrum nigrum;
Dune continentale cu pasuni deschise cu Corynephorus si Agrostis;
* Dune continentale panonice;
Dune mobile embrionare;
Dune mobile de-a lungul tarmurilor (dune albe);
* Dune de coasta fixe cu vegetatie erbacee (dune gri);
* Dune fixe decalcifiate cu Empetrum nigrum;
Dune cu Hippophae rhamnoides;
Dune impadurite ale regiunilor atlantice, continentale si boreale;
Depresiuni umede intradunale;
Dune umede permanente.
2. Habitate de ape dulci
Ape oligotrofe cu continut foarte scazut de minerale;
Ape statatoare, oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatia din Littorelletea
uniflorae si/sau din Isoeto-Nanojuncetea;
Ape puternic oligomezotrofe cu vegetatia bentica de Chara spp.;
Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip de Magnopotamion sau
Hydrocharition;
Lacuri distrofe naturale si helestee;
Rauri alpine si bancurile de-a lungul acestora cu vegetatie erbacee;
Rauri alpine si vegetatia lor lemnoasa cu Myricaria germanica;
Cursuri de apa din campiile de munte cu vegetatia de Ranunculion fluitantis
si Callitricho-Batrachian;
Rauri cu bancuri namoloase cu vegetatie de Chenopodian rubri si Bidentian
p.p.
3. Habitate de pajisti si tufarisuri
Pajisti alpine si boreale;
Pajisti umede cu Erica tetralix;
Pajisti uscate;
* Tufisuri cu Pinus mugo si Rhododendron hirsutum (Mugo-Rhododendretum
hirsuti);
Formatiuni cu Juniperus communis in zone sau pajisti calcaroase;
* Pajisti rupicole calcaroase sau bazofile cu Alysso-Sedion albi;
* Pajisti calcaroase pe nisipuri xerice;
Pajisti boreale si alpine pe substrat silicios;
Pajisti calcaroase alpine si subalpine;
Pajisti uscate seminaturale si faciesuri de acoperire cu tufisuri pe
substrat calcaros (*situri importante pentru orhidee);
* Pseudostepe cu iarba si plante anuale de Thero-Brachypodietea;
* Pajisti bogate in specii de Nardus, pe substraturile silicioase ale
zonelor muntoase;
* Pajisti stepice subpanonice;
* Pajisti stepice panonice pe loess;
* Pajisti panonice nisipoase;
Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase
(Molinion caeruleae);
Pajisti umede cu ierburi inalte;
Asociatii de liziera cu ierburi inalte hidrofile de la nivelul campiilor la
cel montan si alpin;
Pajisti aluviale ale vailor de rauri cu Cnidion dubii;
Pajisti aluviale nord-boreale;
Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis, Sangiusorba
officinalis);
Fanete montane;
Fanete impadurite.
4. Habitate din turbarii si mlastini
* Turbarii active;
Turbarii degradate capabile inca de o regenerare naturala;
Turbarii de acoperire (*daca este activa turbaria);
Depresiuni pe substraturi turboase;
Mlastini cu surse de ape bogate in saruri minerale;
* Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus;
* Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion);
Mlastini alcaline;
* Vegetatie pioniera alpina cu Caricion bicoloris-atrofuscae.
5. Habitate de stancarii si pesteri
Grohotis stancos al etajului montan (Androsacetalia alpinae si
Galeopsitalia ladani);
Grohotis calcaros si de sisturi calcaroase ale etajelor montane pana la
cele alpine (Thlaspietea rotundifolii);
Grohotisuri medioeuropene silicoase ale regiunilor inalte;
* Grohotisuri medioeuropene calcaroase ale etajelor montane;
Pante stancoase calcaroase cu vegetatie chasmofitica;
Pante stancoase silicioase cu vegetatie chasmofitica;
Stanci silicioase cu vegetatie pioniera de Sedo-Scleranthion sau Sedo
albi-Veronicion dillenii;
Grohotis si lespezi calcaroase;
Grote neexploatate turistic;
Campuri de lava si excavatii naturale.
6. Habitate de padure
Paduri batrane caducifoliate naturale hemiboreale bogate in epifite;
Pasuni impadurite;
* Paduri mlastinoase caducifoliate;
Paduri tip Luzulo-Fagetum;
Paduri tip Asperulo-Fagetum;
Paduri subalpine medioeuropene cu Acer;
Paduri medioeuropene tip Cephalanthero-Fagion;
Paduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic si medioeuropean si cu
Carpinion betuli;
Stejaris cu Galio-Carpinetum;
* Paduri de panta, grohotis sau ravene cu Tilio-Acerion;
Stejaris batran acidofil al campurilor nisipoase cu Quercus robur;
Padure de frasin termofil cu Fraxinus angustifolia;
* Turbarii impadurite;
* Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion,
Alnion nicanae, Salicion albae);
Paduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau
Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii (Ulmenion minaris);
* Paduri panonice cu Quercus petrae si Carpinus betulus;
* Paduri panonice cu Quercus pubescens;
* Paduri eurosiberiene stepice cu Quercus robur;
Paduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane;
Paduri alpine cu Larix decidua si/sau Pinus cembra;
Paduri cu Castanea sativa;
Paduri cu Quercus frainetto;
Galerii cu Salix alba si Populus alba;
Paduri de Pinus sylvestris pe substrat calcaros.
ANEXA 3
SPECII
de plante si de animale a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale
de conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica
Interpretare
a) Anexa nr. 3 este o continuare a anexei nr. 2 pentru stabilirea unei
retele a ariilor speciale de conservare.
b) Speciile prezentate in anexa sunt indicate:
- prin numele speciei ori subspeciei; sau
- prin toate speciile care apartin unui taxon mai mare sau pentru a desemna
o parte din acest taxon.
c) Simboluri
Un asterisc (*) inaintea numelui speciilor semnifica faptul ca este o
specie prioritara.
Mai multe specii din aceasta anexa sunt, de asemenea, prezentate in anexa
nr. 4.
a) ANIMALE
VERTEBRATE
MAMIFERE
CHIROPTERA
Rhinolophidae
- Rhinolophus blasii
- Rhinolophus euryale
- Rhinolophus ferrumequinum
- Rhinolophus hipposideros
- Rhinolophus mehelyi
Vespertilionidae
- Barbastella barbastellus
- Miniopterus schreibersi
- Myotis bechsteini
- Myotis blythi
- Myotis capaccinii
- Myotis dasycneme
- Myotis emarginatus
- Myotis myotis
- Vespertilio murinos
RODENTIA
Sciuridae
- * Spermophilus suslicus
- Spermophilus citellus
(Citellus citellus)
Cricetidae
- Cricetus cricetus
Microtidae
- Microtus tatricus
Muridae
- Nanospalax leucodon
Zapodidae
- Sicista suptilis
Castoridae
- Castor fiber
CARNIVORA
Ursidae
- * Ursus arctos
Mustelidae
- * Lutra lutra
- * Mustela lutreola
Felidae
- Lynx lynx
Phocidae
- * Monachus monachus
ARTILODACTYLA
Cervidae
- Alces alces
Bovidae
- * Bison bonasus
CETACEA
- Tursiops truncatus
- Phocoena phocoena
- Delphinus delphis
PASARI
Gavidae
- Gavia stellata
- Gavia arctica
Procellariidae
- Puffinus yelkouan
Phalacrocoracidae
- Phalacrocorax aristotelis
- Phalacrocorax pygmaeus
Pelecanidae
- * Pelecanus onocrotalus
- Pelecanus crispus
Ardeidae
- Botaurus stellaris
- Ixobrychus minutus
- Nycticorax nycticorax
- Ardeola ralloides
- Bubulcus ibis
- Egretta garzetta
- Egretta alba
- Ardea purpurea
Ciconidae
- Ciconia nigra
- Ciconia ciconia
Threskiornithidae
- Plegadis falcinellus
- Platalea leucorodia
Phoenicopteridae
- Phoenicopterus ruber
Anatidae
- Cygnus olor
- Cygnus bewickii (Cygnus columbianus)
- Cygnus cygnus
- * Anser erythropus
- Branta leucopsis
- Branta ruficollis
- Tadorna ferruginea
- Tadorna tadorna
- * Aythya nyroca
- * Oxyura leucocephala
Accipitridae
- Pernis apivorus
- Milvus migrans
- Milvus milvus
- * Haliaeetus albicilla
- Neophron percnopterus
- Gypaetus barbatus
- Aegypius monachus
- Gyps fulvus
- Circaetus gallicus
- Circus aeruginosus
- Circus cyaneus
- * Circus macrourus
- Circus pygargus
- Accipiter brevipes
- Buteo rufinus
- Aquila pomarina
- * Aquila clanga
- * Aquila heliaca
- Aquila chrysaetos
- Hieraaetus pennatus
- Hieraaetus fasciatus
Pandionidae
- Pandion haliaetus
Falconidae
- * Falco naumanni
- Falco columbarius
- Falco vespertinus
- * Falco cherrug
- Falco peregrinus
Tetraornidae
- Tetrao tetrix
Rallidae
- Porzana porzana
- Porzana parva
- Porzana pussilla
- Crex crex
Gruidae
- Grus grus
Otididae
- Chlamydotis undulata
- * Otis tarda
- Tetrax tetrax
Recurvirostridae
- Recurvirostra avosetta
- Himantopus himantopus
Burhinidae
- Burhinus oedicnemus
Glareolidae
- Glareola pratincola
- Glareola nordmanni
Charadriidae
- Pluvialis apricaria
- Charadrius alexandrinus
- Charadrius morinellus (Eudromias morinellus)
- Calidris alpina
Scolopacidae
- Philomachus pugnax
- * Gallinago media
- Limosa limosa
- * Numenius tenuirostris
- Numenius arquata
- Tringa glareola
- Phalaropus lobatus
Laridae
- Larus melanocephalus
- Larus genei
- Larus minutus
Sternidae
- Gelochelidon nilotica
- Sterna caspia
- Sterna sandvicensis
- Sterna hirundo
- Sterna albifrons
- Chlidonias hybridus
- Chlidonias niger
- Uria aalge
Strigidae
- Bubo bubo
- Glaucidium passerinum
- Asio flammeus
- Aegolius funereus
Caprimulgidae
- Caprimulgus europaeus
Alcedinidae
- Alcedo atthis
Coracidae
- Coracias garrulus
Picidae
- Jynx torquilla
- Picus canus
- Dryocopus martius
- Dendrocopos syriacus
- Dendrocopos medius
- Dendrocopos leucotos
- Picoides tridactylus
PASSERIFORMES
Alaudidae
- Melanocorypha calandra
- Calandrella brachydactyla
- Lullula arborea
- Eremophila alpestris
Motacillidae
- Anthus campestris
Turdidae
- Oenanthe isabelina
- Oenanthe pleschanka
- Oenanthe hispanica
- Monticola saxatilis
- Luscinia svecica
Sylviidae
- Acrocephalus paludicola
- Acrocephalus melanopogon
- Sylvia nisoria
Muscicapidae
- Ficedula parva
- Ficedula albicollis
Remizidae
- Remiz pendulinus
Laniidae
- Lanius collurio
- Lanius minor
Sturnidae
- Sturnus roseus (Pastor roseus)
Emberizidae
- Emberiza hortulana
- Emberiza cia
REPTILE
CHELONIA (TESTUDINES)
Testudinidae
- Testudo hermanni
- Testudo graeca
Emydidae
- Emys orbicularis
OPHIDIA (SERPENTES)
Colubridae
- Elaphe quatuorlineata
Viperidae
- Vipera ursinii
AMFIBIENI
CAUDATA
Salamandridae
- Triturus cristatus (Triturus cristatus cristatus)
- Triturus dobrogicus (Triturus cristatus dobrogicus)
- Triturus alpestris alpestris
- * Triturus vulgaris ampelensis
ANURA
Discoglossidae
- Bombina bombina
- Bombina variegata
Pelobatidae
- Pelobates fuscus
- Pelobates syriacus balcanicus
Bufonidae
- Bufo bufo
Hylidae
- Hyla arborea
PESTI
PETROMYZONIFORMES
Petromyzonidae
- Eudontomyzon spp.
ACIPENSERIFORMES
Acipenseridae
- * Acipenser sturio
CLUPEIFORMES
Clupeidae
- Alosa spp.
SALMONIFORMES
Salmonidae
- Hucho hucho
Umbridae
- Umbra krameri
PERCIFORMES
Percidae
- Gymnocephalus schraetzer
- Gymnocephalus baloni
- Romanichthys valsanicola
CYPRINIFORMES
Cyprinidae
- Aspius aspius
- Chalcalburnus chalcoides
- Gobio albipinnatus
- Gobio uranoscopus
- Gobio Kessleri
- Leuciscus souffia
- Rutilus pigus
- Rhodeus sericeus amarus
Cobitidae
- Cobitis elongata
- Cobitis taenia
- Misgurnis fossilis
- Sabanejewia aurata
SCORPAENIFORMES
- Cottus gobi
NEVERTEBRATE
ARTHROPODA
CRUSTACEA
Decapoda
- * Austropotamobius torrentium
INSECTA
Coleoptera
- Cerambyx cerdo
- Lucanus cervus
- * Osmoderma eremita
- * Rosalia alpina
- Carabus hampei
- Carabus hungaricus
- Carabus variolosus
- Herpes porcellus
- Probaticus subrugosus
- * Pseudogaurotina excellens
Lepidoptera
- Erannis ankeraria
- Glyphipterix loricatella
- Maculinea alcon
- Catopta thrips
- Lychaene helle
- Kirinia roxelana
- * Lepidea Morsei
- Nymphalis vaualbum
- Pseudophilotes bavius
Orthoptera
- Isophya costata
- Odontopodisma rubripes
- Paracaloptenus caloptenoides
- Poecilimon intermedius
- Stenobothrus eurasius
- Capraiscola ebneri
- Podismopsis transsylvanica
- Uvarovitettix transsylvanica
- Zubovskya banatica
- Fulvins oxycarenoides
MOLLUSCA
Gastropoda
- Hydromia kovacsi
- * Anisus vorticulus
- Theodoxus transversalis
- Alopia bielzii bielzii
- Alopia subcosticollis oculta
- Alopia subcosticollis nordsiecki
- Herilla ziegleri dacica
- Holandrina holandri
b) PLANTE
PTERIDOPHYTA
Marsileaceae
- Marsilea quadrifolia
Aspleniaceae
- Asplenium adulterinum
ANGIOSPERMAE
Alismataceae
- Caldesia parnassifolia
Amaryllidaceae
- Narcissus pseudonarcissus nobilis
Compositae
- Ligularia sibirica
- Cirsium brachycephalum
- * Seratula lycopifolia
Droseraceae
- Aldrovanda vesiculosa
Labiatae
- Dracocephalum austriacum
- Origanum dictamnus
Orchidaceae
- Cypripedium calceolus
- Liparis loeselii
Liliaceae
- Colchicum arenarium
Iridaceae
- Iris humilis arenaria
- Iris aphylla hungarica
- * Gladiolus palustris
Ranunculaceae
- Pulsatilla patens
Santalaceae
- Thesium ebracteatum
Saxifragaceae
- Saxifraga hirculus
Scrophulariaceae
- Linaria flava
- Veronica micrantha
- * Pedicularis exaltata
- Tozzia carpathica
Umbelliferae
- Angelica palustris
- Apium repens
- * Ferula sadleriana
Paeoniaceae
- Paeonia officinalis banatica
PLANTE INFERIOARE
Bryophyta
- Dicranum viridae
- Drepanocladus vernicosus
ANEXA 4
SPECII
de animale si de plante care necesita o protectie stricta
Speciile care figureaza in aceasta anexa sunt indicate:
- prin numele speciei ori al subspeciei; sau
- prin ansamblul speciilor ce apartin unui taxon superior sau unei parti
din acel taxon.
a) ANIMALE
VERTEBRATE
MAMIFERE
INSECTIVORA
Soricidae
- Sorex alpinus
- Neomys anomalus
MICROCHIROPTERA
- Toate speciile
RODENTIA
Gliridae
- Muscardinus avellanarius
- Dryomys nitedula
Sciuridae
- Citellus citellus
- * Spermophilus suslicus
Castoridae
- Castor fiber
Cricetidae
- Cricetus cricetus
Microtidae
* Microtus tatricus
Muridae
Nannospalax leucodon
Zapodidae
- Sicista betulina
- Sicista subtilis
CARNIVORA
Canidae
- Canis lupus
Ursidae
- Ursus arctos
Mustelidae
- Lutra lutra
- Mustela lutreola
Felidae
- Felis silvestris
Phocidae
- * Monachus monachus
ARTIODACTYLA
Cervidae
- Alces alces
Bovidae
- * Bison bonasus
CETACEA
- Toate speciile
PASARI
Gaviidae
- Gavia spp.
Podicipedidae
- Tachybaptus ruficollis
- Podiceps spp.
Accipitridae
- Accipiter spp.
- Buteo spp.
- Aquila spp.
Falconidae
- Falco tinnunculus
- Falco subbuteo
Rallidae
- Rallus aquaticus
Gruidae
- Grus grus
- Anthropoides virgo
Charadriidae
- Charadrius spp.
- Pluvialis squatarola
- Chettusia leucura
Anatidae
- Anser fabalis
- Anser brachyrhynchus
- Branta leucopsis
- Branta bernicla
- Anas strepera
- Anas acuta
- Anas querquedula
- Netta rufina
- Aythya marila
- Bucephala clangula
- Somateria mollissima
- Clangula hyemalis
- Melanitta spp.
- Mergus serrator
- Mergus merganser
- Mergus albellus
Haematopodidae
- Haematopus ostralegus
Scolopacidae
- Calidris spp.
- Limicola falcinellus
- Limosa spp.
- Numenius spp.
- Tringa spp.
- Xenus cinereus
- Actitis hypoleucos
- Arenaria interpres
Phalaropodidae
- Phalaropus spp.
Stercorariidae
- Stercorarius spp.
Laridae
- Larus spp.
Sternidae
- Gelochelidon nilotica
- Sterna spp.
- Chlidonias spp.
Ptreoclididae
- Syrrhaptes paradoxus
Columbidae
- Streptopelia turtur
Cuculidae
- Cuculus canorus
Tytonidae
- Tyto alba
Upupidae
- Upupa epops
Strigidae
- Otus scops
- Athene noctua
- Strix spp.
- Asio spp.
Apodidae
- Apus spp.
- Alcedo atthis
Meropidae
- Merops apiaster
Picidae
- Picus viridis
- Dendrocopos spp.
PASSERIFORMES
Alaudidae
- Galerida cristata
- Alauda arvensis
Hirundinidae
- Riparia riparia
- Hirundo spp.
- Delichon urbica
Motacillidae
- Anthus spp.
- Motacilla spp.
Bombycillidae
- Bombycilla garrulus
Cinclidae
- Cinclus cinclus
Troglodytidae
- Troglodytes troglodytes
Prunellidae
- Prunella spp.
Turdidae
- Cercotrichas galactotes
- Erithacus rubecula
- Luscinia spp.
- Phoenicurus spp.
- Saxicola spp.
- Oenanthe spp.
- Turdus spp.
Sylviidae
- Cettia cetti
- Locustella spp.
- Acrocephalus spp.
- Hippolais spp.
- Sylvia spp
- Phylloscopus spp.
- Regulus spp.
Muscicapidae
- Muscicapa striata
- Ficedula spp.
Timaliidae
- Panurus biarmicus
Paridae
- Aegithalos caudatus
- Parus spp.
Sittidae
- Sitta europaea
Tichodromadidae
- Tichodroma muraria
Certhiidae
- Certhia spp.
Oriolidae
- Oriolus oriolus
Laniidae
- Lanius spp.
Corvidae
- Nucifraga caryocatactes
- Corvus corax
Passeridae
- Passer hispaniolensis
- Montifringilla nivalis
Emberizidae
- Calcarius lapponicus
- Plectrophenax nivalis
- Emberiza spp.
- Miliaria calandra
Fringillidae
- Fringilla spp.
- Serinus serinus
- Carduelis spp.
- Loxia spp.
- Carpodacus erythrinus
- Pyrrhula pyrrhula
- Coccothraustes coccothraustes
REPTILE
TESTUDINATA
Testudinidae
- Testudo hermanni
- Testudo graeca
Emydidae
- Emys orbicularis
SAURIA
Lacertidae
- Lacerta agilis
- Lacerta trilineata
- Lacerta viridis
- Podarcis muralis
- Podarcis taurica
Scincidae
- Ablepharus kitaibelli
OPHIDIA
Colubridae
- Coronella austriaca
- Elaphe longissima
- Elaphe quatuorlineata
- Natrix tessellata
Viperidae
- Vipera ammodytes
- Vipera ursinii
Boidae
- Eryx jaculus
AMFIBIENI
CAUDATA
Salamandridae
- Triturus cristatus
ANURA
Discoglossidae
- Bombina bombina
- Bombina variegata
Hylidae
- Hyla arborea
Ranidae
- Rana arvalis
Pelobatidae
- Pelobates fuscus
- Pelobates syriacus
Bufonidae
- Bufo viridis
PESTI
ACIPENSERIFORMES
Acipenseridae
- Acipenser sturio
CYPRINIFORMES
Cyprinidae
- Gobio kessleri
PERCIFORMES
Percidae
- Aspro zingel
- Stizostedion volgensis
- Romanichtyis valsanicola
Gobiidae
- Proterorhinus marmoratus
NEVERTEBRATE
ARTHROPODA
INSECTA
Coleoptera
- Cerambyx cerdo
- Rosalia alpina
- Carabus hampei
- Carabus hungaricus
- Carabus variolosus
- Probaticus subrugosus
- * Pseudogaurotina excellens
- Pytho kolwensis
Lepidoptera
- Parnassius apollo
- Colias myrmidone
- Erannis ankeraria
- Glyphipterix loricatella
- Maculinea alcon
- Catopta thrips
- Lychaene helle
- Kirinia roxelana
- * Lepidea morsei
- Nymphalis vaualbum
- Pseudophilotes bavius
Orthoptera
- Isophya costata
- Odontopodisma rubripes
- Paracaloptenus caloptenoides
- Poecilimon intermedius
- Stenobothrus eurasius
- Capraiscola ebneri
- Podismopsis transsylvanica
- Uvarovitettix transsylvanica
- Zubovskya banatica
- Fulvins oxycarenoides
MOLLUSCA
Gastropoda
- Hydromia kovacsi
- * Anisus vorticulus
- Theodoxus transversalis
- Alopia bielzii bielzii
- Alopia subcosticollis oculta
- Alopia subcosticollis nordsiecki
- Herilla ziegleri dacica
- Holandrina holandri
- Chilostoma banaticum
b) PLANTE
Toate speciile de plante enumerate in anexa nr. 3 b), cu exceptia
BRYOPHYTELOR, plus cele mentionate in continuare:
Ranunculaceae
- Aquilegia alpina
ANEXA 5
SPECII
de plante si de animale de interes comunitar a caror prelevare din natura si exploatare
fac obiectul masurilor de management
Specii care figureaza in aceasta anexa sunt indicate:
- prin numele speciei ori al subspeciei, sau
- prin ansamblul speciilor ce apartin unui taxon superior sau unei parti
din acel taxon.
a) ANIMALE
VERTEBRATE
MAMIFERE
CARNIVORA
Canidae
- Canis aureus
Mustelidae
- Martes martes
- Mustela putorius
Phocidae
- Toate speciile ce nu sunt mentionate in anexa nr. 4
ARTIODACTYLA
Bovidae
- Rupicapra rupicapra
PASARI
Phalacrocoracidae
- Phalacrocorax carbo
Ardeidae
- Ardea cinerea
Anatidae
- Anser albifrons
- Anser anser
- Anas penelope
- Anas platyrhynchos
- Anas crecca
- Anas clypeata
- Aythya ferina
- Aythya fuligula
Tetraonidae
- Tetrastes bonasia
- Tetrao urogallus
Phasianidae
- Perdix perdix
- Coturnix coturnix
- Phasianus colchicus
Rallidae
- Gallinula chloropus
- Fulica atra
Charadriidae
- Vanellus vanellus
Scolopacidae
- Lymnocryptes minimus
- Gallinago gallinago
- Scolopax rusticola
Columbidae
- Columba oenas
- Columba palumbus
- Streptopelia decaocto
Corvidae
- Garrulus glandarius
- Pica pica
- Corvus monedula
- Corvus frugilegus
- Corvus corone corone
- Corvus corone cornix
Sturnidae
- Sturnus vulgaris
Turdidae
- Turdus spp.
AMFIBIENI
ANURA
Ranidae
- Rana esculenta
- Rana ridibunda
- Rana temporaria
PESTI
PETROMYZONIFORMES
Petromyzonidae
- Lampetra fluviatilis
ACIPENSERIFORMES
Acipensaridae
- Toate speciile care nu sunt mentionate in anexa nr. IV
SALMONIFORMES
Salmonidae
- Thymallus thymallus
- Hucho hucho
Cyprinidae
- Barbus spp.
PERCIFORMES
Percidae
- Zingel zingel
CLUPEIFORMES
Clupeidae
- Alosa spp.
NEVERTEBRATE
MOLLUSCA
GASTROPODA - STYLOMMATOPHORA
Helicidae
- Helix pomatia
HIRUDINOIDEA - ARHYNCHOBDELLAE
Hirudinidae
- Hirudo medicinalis
ARTHROPODA
CRUSTACEA-DECAPODA
Astacidae
- Astacus astacus
b) PLANTE
LICHENES
Cladoniaceae
- Cladonia L. subgemus Cladina (Nyl.) Vain.
BRYOPHYTA
MUSCI
Leucobryaceae
- Leucobryum glaucum (Hedw.) Angstr. Sphagnaceae
- Sphagnum L. spp. (exceptie Sphagnum pylasii Brid.)
PTERIDOPHYTA
- Lycopodium spp.
ANGIOSPERMAE
Amaryllidaceae
- Galanthus nivalis L.
Compositae
- Arnica montana L.
Gentianaceae
- Gentiana lutea L.
Lilliaceae
- Ruscus aculeatus L.
Scrophulariaceae
- Scrophularia grandiflora DC. subsp. grandiflora DC.
ANEXA 6
METODE SI MIJLOACE DE CAPTURA SI UCIDERE SI MODALITATI DE DEPLASARE
INTERZISE IN VEDEREA CAPTURARII SAU UCIDERII
a) Mijloace neselective:
MAMIFERE
- Animale captive, eventual orbite sau mutilate, utilizate ca momeala vie;
- Magnetofoane, dispozitive electrice si electronice capabile sa le ucida
sau sa le ameteasca;
- Surse luminoase artificiale;
- Oglinzi si alte mijloace ce pot cauza orbirea;
- Mijloace de luminare a tintelor;
- Dispozitive de ochire pentru tir de noapte, care contin un amplificator
de imagine sau un convertizor electronic de imagine;
- Explozivi;
- Fileuri/navoade/plase neselective in principiu sau prin modul de
utilizare;
- Capcane neselective in principiu sau prin modul de utilizare;
- Arbalete;
- Otravuri si momeli otravite sau care contin anestezice;
- Gazare sau afumare;
- Arme semiautomate sau automate al caror incarcator poate contine mai mult
de doua cartuse.
PESTI
- Otraviri;
- Explozivi;
- Curent electric.
PASARI
- Plase
- Capcane
b) Modalitati de deplasare:
- Pe cale aeriana;
- Vehicule acvatice sau terestre cu motor in functiune.
ANEXA 7
CRITERII
pentru selectarea siturilor eligibile in vederea identificarii ca situri de
importanta comunitara si pentru desemnarea lor ca arii speciale de conservare
Etapa 1: Evaluarea la nivel national a importantei relative a siturilor
pentru fiecare habitat natural de tipul celor din anexa nr. 2 si pentru fiecare
specie din anexa nr. 3 (incluzand habitatele naturale prioritare si speciile
prioritare).
A. Criterii de evaluare a siturilor pentru un habitat natural prevazut in
anexa nr. 2:
a) gradul de reprezentativitate a tipului de habitat natural din aria
(situl) respectiv;
b) suprafata ariei acoperita de tipul de habitat natural, in comparatie cu
suprafata totala acoperita de acel habitat natural in cadrul intregului
teritoriu national;
c) gradul de conservare a structurilor si functiilor tipului de habitat
natural in cauza si posibilitati de refacere/reconstructie;
d) evaluarea globala a valorii ariei respective pentru conservarea tipului
de habitat natural respectiv.
B. Criterii de evaluare a siturilor pentru speciile cuprinse in anexa nr.
3:
a) marimea si densitatea populatiilor speciilor prezente in aria
respectiva, in relatie cu populatiile prezente in cadrul intregului teritoriu
national;
b) gradul de conservare a trasaturilor habitatului care este important
pentru speciile respective si pentru posibilitatile de restaurare;
c) gradul de izolare a populatiilor prezente in situl respectiv in relatie
cu distributia naturala a speciilor;
d) evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciilor
respective.
C. Pe baza acestor criterii se vor clasifica siturile propuse pe listele
nationale ca situri eligibile pentru identificarea ca situri de importanta
comunitara, conform valorii lor relative pentru conservarea fiecarui habitat
natural prevazut in anexa nr. 2 sau a fiecarei specii prevazut in anexa nr. 3.
D. Aceasta lista va contine siturile care au tipurile de habitate naturale
prioritare si speciile prioritare selectate pe baza criteriilor continute la
punctele A si B de mai sus.
Etapa 2: Evaluarea importantei comunitare a siturilor incluse pe listele
nationale.
1. Toate siturile identificate de statele membre in etapa 1, care contin
tipuri de habitate naturale prioritare si/sau specii prioritare, vor fi
considerate situri de importanta comunitara.
2. Evaluarea importantei comunitare pentru alte situri din listele statelor
membre, avandu-se in vedere contributia acestora pentru mentinerea sau
restabilirea cu un statut favorabil de conservare a unui habitat natural
cuprins in anexa nr. 2 sau a unei specii cuprinse in anexa nr. 3 si/sau avand
legatura cu Natura 2000, va tine seama de urmatoarele criterii:
a) valoarea relativa a sitului la nivel national;
b) pozitia geografica a sitului in legatura cu rutele de migrare a
speciilor cuprinse in anexa nr. 3 si acolo unde acesta apartine unui ecosistem
situat pe ambele parti ale uneia sau mai multor frontiere comunitare;
c) suprafata totala a sitului;
d) numarul de habitate naturale (anexa nr. 2) si de specii (anexele nr. 3
si 4) prezente in situl respectiv;
e) valoarea ecologica globala a sitului respectiv pentru regiunile bio
geografice in cauza.