DECIZIE Nr. 264 din 22 iunie 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40^1 din
Legea nr. 137/2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii, cu
modificarile ulterioare
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 732 din 13 august 2004
Ion Predescu - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Aurelia Popa - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 40 si 40^1 din Legea nr. 137/2002 privind unele masuri
pentru accelerarea privatizarii, cu modificarile ulterioare, exceptie ridicata
de Societatea Comerciala "ZEFIR" - S.A. Bucuresti in Dosarul nr.
11.297/2003 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VI-a comerciala.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de
citare a fost legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate, ca nefondata, aratand ca dispozitiile legale
criticate au mai fost supuse controlului de constitutionalitate. Prin mai multe
decizii, Curtea Constitutionala a retinut ca dispozitiile criticate nu incalca
textele constitutionale invocate de autorul exceptiei. Totodata, se arata ca
dispozitiile constitutionale ale art. 1 alin. (3), invocate de asemenea in
sustinerea exceptiei, nu au legatura cu cauza.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 16 decembrie 2003, pronuntata in Dosarul nr.
11.297/2003, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a comerciala a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 si
40^1 din Legea nr. 137/2002 privind unele masuri pentru accelerarea
privatizarii, cu modificarile ulterioare, exceptie ridicata de Societatea
Comerciala "ZEFIR" - S.A. Bucuresti.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca
instituirea, prin dispozitiile criticate, a scutirii de plata taxelor judiciare
de timbru si de timbru judiciar "a cererilor formulate de institutia
publica <<implicata>>, in legatura cu calitatea de actionar la
societatile comerciale aflate in portofoliul acesteia, cu procesul de privatizare,
cu obligatiile decurgand din contractele de vanzare-cumparare de actiuni, cu
obligatiile prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997,
aprobata prin Legea nr. 44/1998, cu modificarile si completarile ulterioare,
sau de prezenta lege, cu executarea hotararilor judecatoresti si orice alte
acte procedurale efectuate de si pentru aceasta [...]", este
discriminatorie si incalca dispozitiile constitutionale ale art. 21 privind
liberul acces la justitie, ale art. 41 alin. (1) si (2) privind protectia proprietatii
private, precum si pe cele ale art. 1 alin. (3) privind statul roman. Autorul
exceptiei considera ca "dreptatea presupune reglementarea unui tratament
procesual egal al partilor dintr-un proces".
De asemenea, se mai arata in motivarea exceptiei, "prin scutirea de
plata taxelor judiciare de timbru se face o discriminare in favoarea uneia din
partile procesului, care, in plus, este o entitate statala".
Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a comerciala apreciaza "ca
exceptarea, prin lege, de la plata unor impozite si taxe a unor categorii de
persoane fizice ori juridice sau a anumitor activitati sau bunuri nu poate sa
fie considerata, prin ea insasi, ca neconstitutionala. Dimpotriva, exceptarea
de la impozite si taxe ori stabilirea unor reduceri in aceasta materie
reprezinta o practica legislativa curenta, care corespunde fie necesitatii de
ocrotire a unor subiecte de drept, fie unor ratiuni economice; in cazul de fata
reclamanta este o institutie publica abilitata de stat sa administreze
participatiile statului la diferite societati comerciale, iar in situatia in
care cererile acestei institutii nu ar fi scutite de plata taxei de timbru,
s-ar crea o obligatie a statului de a plati taxa de timbru, care este datorata
tot statului".
Conform opiniei instantei de judecata, "in cauza nu poate fi vorba
despre violarea, prin textul criticat, a egalitatii intre titularii dreptului
de proprietate privata, in sensul ocrotirii preferentiale a unora dintre
ei". In acest sens, instanta face trimitere la jurisprudenta Curtii
Constitutionale, care "a stabilit ca principiul egalitatii nu se opune ca
o lege sa stabileasca reguli diferite in raport cu persoane aflate in situatii
deosebite, deoarece acest principiu nu inseamna uniformitate". In
argumentarea sa, instanta mai sustine ca "asemenea reglementari, avand
aparenta consacrarii unor privilegii, sunt relativ numeroase in legislatie.
Este, de pilda, cazul scutirii de taxe a actiunilor introduse in temeiul
raporturilor de munca de catre salariati ori cel al actiunilor judecatoresti ce
valorifica drepturi de creanta corelative unor obligatii de intretinere. Iar
reglementarea in chip diferentiat a unor asemenea obligatii corespunde,
neindoielnic, si prevederilor constitutionale privind justa asezare a
sarcinilor fiscale".
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul considera ca exceptia este neintemeiata. In argumentarea acestui
punct de vedere se sustine ca, in realitate, prin memoriul depus de autorul
exceptiei se invoca si se motiveaza numai neconstitutionalitatea art. 40^1 din
Legea nr. 137/2002, text introdus prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
208/2002, iar nu si cea a dispozitiilor art. 40 din lege, care nu au incidenta
in cauza, intrucat se refera la competenta instantelor si celeritatea
solutionarii cauzelor.
In legatura cu dispozitiile art. 40^1 din lege, Guvernul apreciaza ca
dispozitiile art. 1 alin. (3) din Constitutie invocate nu au incidenta in
cauza, iar cu privire la sustinerile privind incalcarea dispozitiilor art. 21
din Constitutie, acestea "apar neintemeiate", intrucat "scutirea
de plata taxelor de timbru si a cautiunilor stabilite de lege pentru sesizarea
instantelor judecatoresti a Autoritatii pentru Privatizare si Administrarea
Participatiilor Statului, institutie publica implicata in procesul de privatizare,
plata ce constituie o obligatie si nu un drept, prin dispozitiile legale
criticate, reprezinta un atribut exclusiv al legiuitorului pe care acesta il
exercita in considerarea anumitor situatii determinate, cum sunt cele privind
legatura stransa cu bugetul statului si realizarea unui interes public"
(In acest sens este invocata Decizia Curtii Constitutionale nr. 179/2003).
Totodata, se arata ca "dispozitiile art. 40^1 din Legea nr. 137/2002,
cu modificarile si completarile ulterioare, nu contravin art. 44 din
Constitutia republicata, iar sustinerile paratei apar neintemeiate, avand in
vedere si faptul ca in cazul de fata legiuitorul stabileste un regim juridic
diferit pentru promovarea anumitor actiuni de catre <<institutiile
publice implicate>> si nu numai de catre APAPS, in considerarea
interesului general al accelerarii procesului privatizarii si in aplicarea art.
135 alin. (2) lit. b) din Constitutia republicata, care prevede ca statul
trebuie sa asigure <<protejarea intereselor nationale in activitatea
economica, financiara si valutara>>, principiu pe care statul, in
politica sa economica, este tinut sa-l promoveze si, ca urmare, are dreptul si
totodata indatorirea de a crea un cadru juridic corespunzator".
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale
criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992,
republicata, cu modificarile si completarile aduse prin Legea nr. 232/2004,
retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, precum si ale art.
1 alin. (2), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, cu
modificarile si completarile aduse prin Legea nr. 232/2004, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulat de
autorul exceptiei, il constituie dispozitiile art. 40^1 din Legea nr. 137/2002
privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 215 din 28 martie 2002, astfel cum a fost
modificat si completat prin Ordonanta Guvernului nr. 36 din 29 ianuarie 2004,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 90 din 31 ianuarie
2004, aprobata cu modificari prin Legea nr. 191/2004, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 470 din 26 mai 2004.
Analizand dispozitiile legale criticate, Curtea retine ca in mod eronat s-a
retinut de catre instanta de judecata si contestarea constitutionalitatii art.
40 din Legea nr. 137/2002, intrucat din finalul memoriului depus de autorul
exceptiei, precum si din motivarea acesteia, rezulta indubitabil ca obiectul
exceptiei il constituie, in exclusivitate, dispozitiile art. 40^1 din Legea nr.
137/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
Textul de lege criticat are urmatorul cuprins:
- Art. 40^1: "Cererile formulate de institutia publica implicata, in
legatura cu calitatea de actionar la societatile comerciale aflate in
portofoliul acesteia, cu procesul de privatizare, cu obligatiile decurgand din
contractele de vanzare-cumparare de actiuni, cu obligatiile prevazute de
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997, aprobata prin Legea nr. 44/1998,
cu modificarile si completarile ulterioare, sau de prezenta lege, cu executarea
hotararilor judecatoresti si cu orice alte acte procedurale, efectuate de si
pentru aceasta, sunt scutite de la plata taxelor judiciare de timbru si a
timbrului judiciar, cautiuni si orice alte taxe care se fac, potrivit legii,
venit la bugetul de stat."
Critica de neconstitutionalitate se bazeaza, in esenta, pe sustinerea ca
textul criticat, care prevede scutirea de plata taxei judiciare de timbru si a
timbrului judiciar numai pentru actiunile introduse de "institutia publica
implicata", iar nu si pentru celelalte parti, instituie o discriminare,
fiind incalcat astfel principiul constitutional al ocrotirii egale a
proprietatii private indiferent de titular, dreptul de acces liber la justitie,
precum si principiul statului de drept.
Textele constitutionale invocate de autorul exceptiei in motivarea
exceptiei sunt: art. 1 alin. (3), art. 21 si art. 44 alin. (1) si (2), care au
urmatorul cuprins:
- Art. 1 alin. (3): "(3) Romania este stat de drept, democratic si
social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor,
libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic
reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului
roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate.";
- Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru
apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.
(3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor
intr-un termen rezonabil.
(4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si
gratuite.";
- Art. 44 alin. (1) si (2): "(1) Dreptul de proprietate, precum si
creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor
drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege,
indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de
proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din
aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la
care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin
lege organica, precum si prin mostenire legala."
Analizand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca textul
criticat a mai format obiect al controlului de constitutionalitate.
Curtea Constitutionala a respins exceptiile de neconstitutionalitate cu
privire la dispozitiile art. 40^1 din Legea nr. 137/2002, cu modificarile si
completarile ulterioare, ca nefondate (de exemplu Decizia nr. 461 din 2
decembrie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 53
din 22 ianuarie 2004 si Decizia nr. 24 din 27 ianuarie 2004, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 173 din 27 februarie 2004).
In considerentele Deciziei nr. 461/2003 s-a retinut intre altele ca,
"in jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a statuat ca exonerarea de la
obligatia de plata a taxelor judiciare de timbru este un atribut exclusiv al
legiuitorului, a carui exercitare nu afecteaza nici dreptul de proprietate
privata, nici egalitatea in fata legii".
De asemenea, in considerentele Deciziei nr. 24/2004, Curtea a retinut ca
"Scutirea institutiilor publice implicate in procesul de privatizare de la
plata taxelor de timbru si a celorlalte taxe in cazurile determinate de lege
isi are justificarea in stransa legatura a actiunilor in justitie pentru care
textul criticat prevede scutirea cu bugetul de stat (alimentat, printre altele,
si prin incasarea taxelor judiciare), precum si in interesul general pe care-l
prezinta aceste institutii publice".
Aceste considerente sunt in concordanta cu jurisprudenta Curtii Europene a
Drepturilor Omului si cu cea a Curtii Constitutionale, care a stabilit ca
principiul egalitatii nu are semnificatia uniformitatii, fiind, deci, posibila
instituirea unui tratament juridic diferit, atunci cand situatiile diferite
justifica aceasta in mod rational si obiectiv.
In legatura cu critica referitoare la pretinsa incalcare a dispozitiilor
art. 1 alin. (3) din Constitutie, invocata in sustinerea exceptiei, Curtea
constata ca aceasta este neintemeiata, intrucat textul respectiv consacra un
principiu general care sta la baza statului roman, iar nu un drept, astfel ca
acest principiu nu poate fi considerat a fi incalcat decat, eventual, in masura
incalcarii unuia din drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor,
garantate de Constitutie, sau a vreunui alt text constitutional relevant sub
aspectul continutului art. 1 alin. (3) din Legea fundamentala.
In ceea ce priveste sustinerea ca textul criticat ar incalca dreptul de
acces liber la justitie, Curtea retine ca aceasta este nefondata. Dispozitiile
criticate prin care se prevede scutirea de plata taxelor judiciare de timbru si
a timbrului judiciar unor actiuni sau acte de procedura pentru "institutia
publica implicata" nu incalca cu nimic accesul liber la justitie. De
altfel, dispozitiile art. 21 din Constitutie nici nu prevad ca accesul liber la
justitie trebuie sa fie in toate cazurile gratuit. Pe de alta parte, Curtea
Europeana a Drepturilor Omului a stabilit in jurisprudenta sa ca dreptul la un
proces echitabil, prevazut de art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor
omului si a libertatilor fundamentale, nu este un drept absolut, statele avand
posibilitatea de a stabili termene de prescriptie sau de decadere sau alte
conditii privind exercitarea acestui drept.
Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si art. 147 alin. (4)
din Constitutie, republicata, al art. 13 alin. (1) lit. A.d) si al art. 23 din
Legea nr. 47/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40^1 din
Legea nr. 137/2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii, cu
modificarile ulterioare, exceptie ridicata de Societatea Comerciala
"ZEFIR" - S.A. Bucuresti in Dosarul nr. 11.297/2003 al Tribunalului
Bucuresti - Sectia a VI-a comerciala.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 22 iunie 2004.
PRESEDINTE,
ION PREDESCU
Magistrat asistent,
Mihai Paul Cotta