Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor „art. 2 alin. (1) lit. a)" din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, excepţie ridicată de Victor Belcin în Dosarul nr. 3.750/121/2015 al Tribunalului Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului nr. 993D/2016 al Curţii Constituţionale.2. La apelul nominal lipsesc părţile faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, partea Colegiul Medicilor din Galaţi a depus note scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, având în vedere că aspectele sesizate de autorul excepţiei vizează interpretarea şi aplicarea prevederilor legale criticate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:5. Prin Încheierea din 13 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 3.750/121/2015, Tribunalul Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Victor Belcin într-o cauză având ca obiect comunicarea unor informaţii de interes public în temeiul Legii nr. 544/2001.6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece Colegiul Medicilor Galaţi, pârât în cauză, este o instituţie publică care, chiar dacă nu funcţionează cu bani publici, trebuie sa răspundă solicitărilor de furnizare de informaţii publice. Consideră că art. 2 lit. a) din Legea nr. 544/2001 încalcă dispoziţiile art. 31 alin. (1) şi (2) din Constituţie privind dreptul la informaţie, care se referă şi se aplică pentru toate autorităţile publice, indiferent de forma de finanţare. Prevederile legale criticate impun condiţia ca autoritatea publică să „utilizeze resurse financiare publice", condiţie restrictivă şi care nu este prevăzută de art. 31 alin. (2) din Constituţie. Se mai susţine că art. 3 alin. (1) din Statutul Colegiului Medicilor stabileşte că acesta este o autoritate publică şi profesională. Invocă aplicabilitatea Deciziei nr. 37/2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la modalitatea de comunicare a informaţiilor de interes public, prin omiterea datelor personale.7. Tribunalul Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.9. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care reţine că prevederile art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001 nu aduc atingere dispoziţiilor art. 31 alin. (1) şi (2) din Constituţie, ci, dimpotrivă, configurează cadrul legal de exercitare a dreptului fundamental la informaţie, inclusiv prin definirea expresiei „autoritate sau instituţie publică". Subliniază conţinutul larg al definiţiei, având în vedere că, în categoria vizată, intră nu doar autorităţile publice stricto sensu, ci şi unii operatori economici. Este atributul suveran al instanţei judecătoreşti de a interpreta în caz de litigiu, în funcţie de elementele definitorii ale entităţii care deţine respectivele informaţii, dacă aceasta se încadrează sau nu în categoria autorităţilor/instituţiilor publice.10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiilor de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este reţinut în încheierea de sesizare, îl constituie prevederile art. 2 alin. (1) lit. a)" din Legea nr. 544/2001. Din examinarea conţinutului normativ al art. 2 din Legea nr. 544/2001, Curtea reţine că, în realitate, obiectul excepţiei îl constituie art. 2 lit. a) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001, modificată prin articolul unic, pct. 1 din Legea nr. 371/2006 pentru modificarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 837 din 11 octombrie 2006. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale prin Încheierea din 13 mai 2016, prevederile art. 2 lit. a) au fost modificate prin articolul unic din Legea nr. 144/2016 pentru modificarea art. 2 lit. a) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 14 iulie 2016. Având în vedere că, în cauza dedusă judecăţii, produc efecte juridice prevederile art. 2 lit. a) din Legea nr. 544/2001, în forma anterioară modificării menţionate, Curtea, în lumina Deciziei sale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, urmează a examina constituţionalitatea acestor norme, având următorul cuprins: „În sensul prezentei legi: a) prin autoritate sau instituţie publică se înţelege orice autoritate ori instituţie publică ce utilizează sau administrează resurse financiare publice, orice regie autonomă, companie naţională, precum şi orice societate comercială aflată sub autoritatea unei autorităţi publice centrale ori locale şi la care statul român sau, după caz, o unitate administrativ-teritorială este acţionar unic ori majoritar; 13. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege ce formează obiectul excepţiei contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 31 alin. (1) şi (2) privind dreptul la informaţie.14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile legale supuse controlului de constituţionalitate stabilesc înţelesul noţiunii de „autoritate sau instituţie publică", în vederea asigurării, de către aceste autorităţi şi instituţii, a accesului liber şi neîngrădit al persoanei la informaţiile de interes public. Departe de a reprezenta o îngrădire a dreptului fundamental la informaţie, prevederile art. 2 lit. a) din Legea nr. 544/2001 constituie o transpunere la nivel infraconstituţional a dispoziţiilor art. 31 din Constituţie, care, prin alineatul al doilea, stabilesc obligaţia autorităţilor publice de a asigura informarea corectă a cetăţenilor. 15. Totodată, Curtea precizează că utilizarea, prin prevederile legale criticate, a criteriului referitor la „resursele financiare publice", pentru a califica o persoană juridică ca înscriindu-se în categoria autorităţilor şi instituţiilor publice obligate să asigure accesul la informaţiile de interes public, este pe deplin justificată de raţiuni intrinseci noţiunii de „public", precum şi de imperativul asigurării transparenţei cu privire la formarea, administrarea, întrebuinţarea şi controlul resurselor financiare ale sectorului public.16. În aceste condiţii, Curtea constată că prevederile art. 2 lit. a) din Lege nr. 544/2001, prin conţinutul reglementării, nu adaugă în mod nepermis la Constituţie, ci, dimpotrivă, respectă exigenţele dispoziţiilor art. 31 din Constituţie. 17. În acelaşi timp, Curtea precizează că a stabili în concret domeniul de incidenţă al prevederile legale criticate constituie un aspect care excedează controlului de constituţionalitate, fiind de resortul instanţei judecătoreşti. Curtea Constituţională nu poate analiza susţineri de neconstituţionalitate ce vizează, în realitate, modalitatea în care normele juridice sunt interpretate, în procesul de aplicare a legii la circumstanţele concrete ale fiecărei situaţii, de către autorităţile şi organele abilitate. Un astfel de control ar contraveni atribuţiei exclusive a instanţelor judecătoreşti de a asigura, în procesul de înfăptuire a justiţiei, interpretarea şi aplicarea legislaţiei incidente.18. În fine, Curtea constată invocarea Deciziei nr. 37/2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu are relevanţă în cauză, deoarece problema de drept soluţionată se referă la alte aspecte decât cele sesizate pe calea excepţiei de neconstituţionalitate.19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Victor Belcin în Dosarul nr. 3.750/121/2015 al Tribunalului Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 2 lit. a) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 4 mai 2017.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEprof. univ. dr. VALER DORNEANUMagistrat-asistent,Simina Popescu-Marin