DECIZIE Nr. 334*) din 14 iulie 1997
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 330 din
Codul de procedura civila
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 332 din 27 noiembrie 1997
*) Definitiva prin nerecurare.
Lucian Stangu - presedinte
Romul Petru Vonica - judecator
Victor Dan Zlatescu - judecator
Constantin Burada - magistrat-asistent
Completul de judecata, convocat potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr.
47/1992, constata urmatoarele:
Curtea Suprema de Justitie - Sectia civila, prin Incheierea din 16 aprilie
1997, pronuntata in Dosarul nr. 2.821/1996, a sesizat Curtea Constitutionala cu
exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 330 din Codul de
procedura civila, invocata de intimata-reclamanta Velciu Lipova Dorina.
In motivarea exceptiei se sustine ca dispozitiile acestui text de lege,
potrivit carora recursul in anulare poate fi introdus numai de procurorul
general, incalca art. 16 si art. 128 din Constitutie.
Exprimandu-si opinia in conformitate cu art. 23 alin. (5) din Legea nr.
47/1992, instanta suprema apreciaza ca exceptia nu este intemeiata.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, incheierea de sesizare, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, dispozitiile legale atacate, raportate la
prevederile Constitutiei si ale Legii nr. 47/1992, retine:
In temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie si al art. 23 din Legea nr.
47/1992, Curtea este competenta sa solutioneze exceptia, fiind legal sesizata.
In legatura cu exceptia privind dispozitiile art. 330 din Codul de
procedura civila, se constata ca prin Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, ramasa
definitiva prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, publicate in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 255 din 22 octombrie 1996 si, respectiv, nr.
251 din 17 octombrie 1996, Curtea a statuat ca prevederile acestui text sunt
constitutionale.
Aceste decizii, potrivit art. 145 alin. (2) din Constitutie si art. 26
alin. (5) din Legea nr. 47/1992, sunt obligatorii si au putere pentru viitor.
De asemenea, art. 29 din Regulamentul de organizare si functionare a Curtii
Constitutionale prevede ca aceasta statueaza numai asupra problemelor de drept,
asa incat o prevedere legala nu poate fi apreciata constitutionala intr-o cauza
si neconstitutionala in alta cat timp legitimitatea sa constitutionala se
determina prin raportarea acestei prevederi la dispozitiile sau principiile
constitutionale, astfel cum dispune art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.
Exercitarea recursului in anulare numai de catre procurorul general nu este
de natura sa aduca atingere egalitatii cetatenilor in fata legilor si a
autoritatilor publice, principiu inscris in art. 16 alin. (1) din Constitutie,
asa cum se sustine de autoarea exceptiei. Acest principiu priveste egalitatea
de tratament a cetatenilor in fata legilor si a autoritatilor publice si nu
egalitatea de tratament juridic a cetatenilor cu autoritatile publice.
Aplicarea acestui principiu nu exclude, ci chiar implica un tratament
diferentiat, tinand seama de natura autoritatilor si de atributiile acestora.
Astfel, Ministerul Public este o autoritate care exercita atributii si nu
drepturi subiective, iar declararea de catre Ministerul Public a recursului in
anulare se justifica exclusiv pe un interes privind respectarea principiului
separatiei puterilor sau savarsirea de catre judecatori a unei infractiuni
legate de hotararea atacata pe aceasta cale. In schimb, partile, potrivit art.
41 si urmatoarele din Codul de procedura civila, urmaresc realizarea unui drept
subiectiv. Competenta Ministerului Public nu incalca principiul egalitatii
cetatenilor si dreptul partilor la un proces echitabil, deoarece, asa cum s-a
statuat prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 73 din 4 iunie 1996, aceasta nu
implica necesitatea garantarii pentru partile din proces a accesului la toate
caile de atac. Asa fiind, se retine ca dispozitiile art. 330 din Codul de procedura
civila, potrivit carora numai procurorul general poate exercita recursul in
anulare, sunt in concordanta cu dispozitiile art. 125 alin. (3) si ale art. 128
din Constitutie, care dau in competenta legii stabilirea cailor de atac si a
modului lor de exercitare si, in consecinta, exceptia este vadit nefondata.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 24
alin. (2) si al art. 25 din Legea nr. 47/1992, in unanimitate,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca vadit nefondata exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 330 din Codul de procedura civila, invocata de Velciu Lipova
Dorina in Dosarul nr. 2.821/1996 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia civila.
Cu recurs in termen de 10 zile de la comunicare.
Pronuntata la data de 14 iulie 1997.
PRESEDINTE,
prof. univ. dr. Lucian Stangu
Magistrat-asistent,
Constantin Burada
Din cauza decesului magistratului-asistent Constantin Burada, in temeiul
art. 261 alin. 2 din Codul de procedura civila, in locul acestuia semneaza
Magistrat asistent,
Valer Vasilie Bica