DECIZIE Nr.
383 din 4 mai 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 975 din Codul civil
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 485 din 5 iunie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru
- judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Ion Tiucă - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 975 din Codul civil, excepţie
ridicată de Ion Butcaru, Elena Butcaru şi Ana Cornelia Butcaru în Dosarul nr.
2.470/2005 al Tribunalului Bacău - Secţia civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile, procedura de citare
fiind legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstitutionalitate ca
neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului,
reţine următoarele:
Prin Incheierea din 23 ianuarie 2006, pronunţată în
Dosarul nr. 2.470/2005, Tribunalul Bacău - Secţia civilă a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 975
din Codul civil, excepţie ridicată de Ion Butcaru, Elena Butcaru şi Ana
Cornelia Butcaru.
In motivarea excepţiei de neconstitutionalitate autorii susţin că textul de lege criticat contravine prevederilor
constituţionale referitoare la garantarea proprietăţii private, întrucât dă
posibilitatea creditorilor de a exercita acţiunea pauliană împotriva actelor
juridice încheiate de debitor cu terţe persoane, deşi nu există dovezi pentru a demonstra caracterul ilicit al acestor acte.
Tribunalul Bacău - Secţia civilă apreciază că excepţia este neîntemeiată, sancţiunea instituită prin
admiterea acţiunii pauliene fiind expresia principiului exercitării cu
bună-credinţă a drepturilor şi libertăţilor constituţionale.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstitutionalitate.
Avocatul Poporului, invocând
jurisprudenţa Curţii Constituţionale, arată că excepţia de
neconstitutionalitate este
neîntemeiată, textul de lege criticat fiind în deplină concordanţă cu
dispoziţiile constituţionale invocate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu
privire la excepţia de neconstitutionalitate ridicată.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstitutionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstitutionalitate îl
constituie art. 975 din Codul civil, care are următorul conţinut: „Ei [n.r. creditorii] pot asemenea, în numele lor personal, să atace actele viclene,
făcute de debitor în prejudiciul drepturilor lor."
Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile legale
criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 44 care consacră
garantarea proprietăţii private.
Examinând excepţia de neconstitutionalitate, Curtea
constată că textul de lege criticat reglementează un mijloc juridic procedural,
acţiunea pauliană, prin care creditorul poate cere anularea actelor juridice
încheiate de către debitor în frauda drepturilor sale. Posibilitatea
recunoscută creditorului este subsecventă întrunirii a două condiţii
cumulative: actele juridice să fi fost întocmite cu rea-credinţă şi, ca urmare
a încheierii lor, creditorii să fi fost prejudiciaţi în propriile drepturi.
Poziţia subiectivă a debitorului nu presupune în mod necesar intenţia directă
de a vătăma, fiind suficient ca acesta să aibă cunoştinţă de faptul că actele
sale sunt de natură a prejudicia pe creditori, provocând sau agravând
insolvabilitatea sa. într-o astfel de situaţie, sarcina probării existenţei
condiţiilor menţionate incumbă titularului dreptului la acţiunea pauliană,
aşadar creditorului.
Analizând susţinerile autorilor criticii de
neconstitutionalitate, Curtea apreciază că art. 975 din Codul civil, departe de
a veni în contradicţie cu textul constituţional de referinţă pretins a fi
încălcat, constituie tocmai expresia valorificării lui în cadrul raporturilor
juridice concrete. Posibilitatea recunoscută creditorilor ca, în anumite
condiţii, expres şi limitativ prevăzute de lege, să poată interveni pentru a-şi
apăra drepturile şi interesele legitime, în virtutea principiului că
patrimoniul debitorului constituie obiectul dreptului de gaj general al
creditorilor chirografari, nu reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate
a debitorului, aşa cum consideră autorii excepţiei, ci exclusiv o garanţie a
asigurării echilibrului între persoane cu interese contrare, prin determinarea cadrului legal de exercitare a drepturilor lor
legitime.
De altfel, asupra constituţionalităţii art. 975 din
Codul civil Curtea s-a mai pronunţat, ca de exemplu, prin Decizia nr. 256/2003,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 25 iulie 2003, raţiunile care au stat la baza adoptării
soluţiei anterioare păstrându-şi valabilitatea şi în prezent.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 975 din Codul civil, excepţie ridicată de Ion Butcaru, Elena
Butcaru şi Ana Cornelia Butcaru în Dosarul nr. 2.470/2005 al Tribunalului Bacău
- Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 4 mai 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu