ORDIN
Nr. 4327 din 30 august 2002
cu privire la aprobarea Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului
de capacitate 2003
ACT EMIS DE: MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 406 din 10 iunie 2003
In baza Legii invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare,
in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 23/2001 privind organizarea si
functionarea Ministerului Educatiei si Cercetarii, cu modificarile si
completarile ulterioare,
ministrul educatiei si cercetarii emite prezentul ordin.
Art. 1
Se aproba Calendarul examenului de capacitate 2003, prevazut in anexa nr. 1
care face parte integranta din prezentul ordin.
Art. 2
Se aproba Metodologia de organizare si desfasurare a examenului de
capacitate 2003, prevazuta in anexa nr. 2 care face parte integranta din
prezentul ordin.
Art. 3
Se aproba programele pentru disciplinele examenului national de capacitate
din sesiunile anului 2003, prevazute in anexa nr. 3 care face parte integranta
din prezentul ordin.
Art. 4
Prezentul ordin se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. 5
Directia generala pentru invatamant preuniversitar, Directia generala
pentru invatamant in limbile minoritatilor, Serviciul national de evaluare si
examinare, inspectoratele scolare judetene, respectiv al municipiului
Bucuresti, conducerile scolilor vor duce la indeplinire prevederile prezentului
ordin.
Ministrul educatiei si cercetarii,
Ecaterina Andronescu
ANEXA 1
CALENDARUL EXAMENULUI DE CAPACITATE - 2003
Sesiunea iunie 2003
_____________________________________________________________________________
| 6 iunie 2003 | Incheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a |
|___________________|_________________________________________________________|
| 9 - 12 iunie 2003 | Inscrierea candidatilor |
|___________________|_________________________________________________________|
| 16 iunie 2003 | Limba si literatura romana - proba scrisa |
|___________________|_________________________________________________________|
| 17 iunie 2003 | Limba si literatura materna - proba scrisa |
|___________________|_________________________________________________________|
| 18 iunie 2003 | Matematica - proba scrisa |
|___________________|_________________________________________________________|
| 19 iunie 2003 | Istoria romanilor sau Geografia Romaniei - proba scrisa |
|___________________|_________________________________________________________|
| 21 iunie 2003 | Afisarea rezultatelor - pana la ora 12 |
| | Depunerea contestatiilor - pana la ora 18 |
|___________________|_________________________________________________________|
| 22 - 23 iunie 2003| Rezolvarea contestatiilor |
|___________________|_________________________________________________________|
| 24 iunie 2003 | Afisarea rezultatelor finale |
|___________________|_________________________________________________________|
Sesiunea august 2003
_____________________________________________________________________________
| 1 - 4 iulie 2003 | Inscrierea candidatilor |
|___________________|_________________________________________________________|
| 25 august 2003 | Limba si literatura romana - proba scrisa |
|___________________|_________________________________________________________|
| 26 august 2003 | Limba si literatura materna - proba scrisa |
|___________________|_________________________________________________________|
| 27 august 2003 | Matematica - proba scrisa |
|___________________|_________________________________________________________|
| 28 august 2003 | Istoria romanilor sau Geografia Romaniei - proba scrisa |
|___________________|_________________________________________________________|
| 30 august 2003 | Afisarea rezultatelor - pana la ora 12 |
| | Depunerea contestatiilor - pana la ora 18 |
|___________________|_________________________________________________________|
| 31 august - | Rezolvarea contestatiilor |
| 1 septembrie 2003 | |
|___________________|_________________________________________________________|
| 2 septembrie 2003 | Afisarea rezultatelor finale |
|___________________|_________________________________________________________|
ANEXA 2
METODOLOGIA
de organizare si desfasurare a examenului national de capacitate 2003
CAP. 1
Dispozitii generale
Art. 1
(1) Potrivit art. 22 din Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, studiile gimnaziale se incheie cu
sustinerea unui examen national de capacitate, structurat pe baza unei
metodologii elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetarii si date publicitatii
pana la data inceperii anului scolar, la Limba si literatura romana, Matematica
si la o proba din Istoria romanilor sau Geografia Romaniei. Elevii apartinand
minoritatilor nationale, care frecventeaza cursurile gimnaziale in limba
materna, sustin si o proba la limba si literatura materna.
(2) Conform art. 38 din Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, in invatamantul de arta si in
invatamantul sportiv examenul de capacitate include si o proba practica,
specifica domeniului artistic sau sportiv studiat.
Art. 2
La examenul national de capacitate se pot prezenta elevii care au promovat
clasa a VIII-a de gimnaziu din seria curenta si din seriile anterioare, care nu
au promovat examenul de capacitate, indiferent de varsta candidatului.
Art. 3
(1) Examenul national de capacitate se sustine anual in doua sesiuni.
(2) In caz de nepromovare a examenului national de capacitate, acesta poate
fi sustinut in oricare dintre sesiunile ulterioare.
(3) Candidatii proveniti din invatamantul de stat pot sustine examenul
national de capacitate, fara taxa, de cel mult doua ori. Prezentarile
ulterioare la acest examen sunt conditionate de achitarea unor taxe.
(4) Candidatii proveniti din invatamantul particular vor sustine examenul
de capacitate, cu taxa, in centre de examen stabilite de inspectoratele scolare
judetene (al municipiului Bucuresti).
(5) Taxele prevazute la alin. (3) si (4) sunt stabilite de inspectoratele
scolare judetene, potrivit legii.
La stabilirea cuantumului taxelor se vor lua in calcul toate cheltuielile
pe candidat.
Art. 4
Elevilor care promoveaza examenul national de capacitate li se acorda
certificat de capacitate. Celor care nu promoveaza examenul national de
capacitate li se elibereaza, la cerere, copie de pe foaia matricola.
CAP. 2
Organizarea examenului national de capacitate
Art. 5
Coordonarea pe plan national a actiunilor privind organizarea si
desfasurarea examenului national de capacitate este asigurata de Comisia
nationala de capacitate, care se constituie anual prin ordin al ministrului
educatiei si cercetarii si functioneaza in cadrul Ministerului Educatiei si
Cercetarii.
Art. 6
(1) In fiecare judet si in municipiul Bucuresti se constituie comisia
judeteana (a municipiului Bucuresti) de capacitate.
(2) Comisiile judetene (a municipiului Bucuresti) de capacitate asigura
aplicarea riguroasa a normelor metodologice, organizeaza si coordoneaza
desfasurarea examenului de capacitate in fiecare judet (in municipiul
Bucuresti).
(3) In fiecare judet se constituie centre in care se sustin probele
examenului de capacitate, denumite in cele ce urmeaza centre de examen, si
centre in care se realizeaza evaluarea lucrarilor scrise, denumite in cele ce
urmeaza centre zonale de evaluare. Se recomanda organizarea unui singur centru
zonal de evaluare pe judet. In fiecare centru de examen si in fiecare centru
zonal de evaluare se constituie si functioneaza comisii de examen, numite in conformitate
cu prezenta metodologie si coordonate de un presedinte.
Art. 7
(1) Comisia nationala de capacitate se compune din:
presedinte - secretarul de stat pentru invatamant preuniversitar;
vicepresedinti - directorul general al Directiei generale pentru invatamant
preuniversitar;
- directorul Serviciului national de evaluare si examinare;
- directorul general al Directiei generale pentru invatamant
in limbile minoritatilor;
secretar - un specialist din cadrul Serviciului national de evaluare
si examinare;
membri - directori generali adjuncti, inspectori de specialitate
din
minister, specialisti din cadrul Serviciului national de
evaluare si examinare, profesori din invatamantul
preuniversitar.
(2) Componenta nominala a acestei comisii se aproba anual prin ordin al
ministrului educatiei si cercetarii.
Art. 8
(1) Comisia nationala de capacitate are urmatoarele atributii:
a) publica, la inceputul anului scolar, Calendarul si Metodologia de
organizare si desfasurare a examenului de capacitate, precum si programele de
examen valabile pentru disciplinele la care se sustin probe;
b) instruieste presedintii comisiilor judetene (a municipiului Bucuresti)
de capacitate;
c) elaboreaza formularele-tip pentru centralizarea rezultatelor examenului
national de capacitate si le distribuie in teritoriu prin intermediul
comisiilor judetene de capacitate (a municipiului Bucuresti);
d) aproba lista centrelor de examen si a centrelor zonale de evaluare din
fiecare judet;
e) coordoneaza elaborarea subiectelor pentru probele scrise si a baremelor de
evaluare, selectand si valorificand propuneri ale profesorilor si inspectorilor
scolari din judete;
f) asigura traducerea subiectelor pentru proba de matematica in limbile
minoritatilor nationale, la sediul Serviciului national de evaluare si examinare,
si ofera membrilor comisiilor din centrele de examen consultanta in ceea ce
priveste traducerea;
g) coordoneaza multiplicarea subiectelor in functie de numarul centrelor de
examen;
h) decide, in cazuri deosebite, folosirea subiectelor de rezerva;
i) controleaza si indruma actiunile privind organizarea si desfasurarea
examenului de capacitate;
j) poate decide evaluarea si notarea lucrarilor scrise dintr-un judet in
alt judet, atat pentru evaluarea initiala, cat si pentru contestatii;
k) analizeaza desfasurarea si rezultatele examenului national de
capacitate, pe baza rapoartelor elaborate de comisiile judetene (a municipiului
Bucuresti) de capacitate si prezinta concluziile conducerii Ministerului
Educatiei si Cercetarii;
l) propune ministrului educatiei si cercetarii eventualele modificari in
modul de organizare si desfasurare a examenului national de capacitate;
m) poate decide reevaluarea unor lucrari, in perioada desfasurarii
examenului sau ulterior;
n) elaboreaza modele de procese-verbale orientative necesare desfasurarii
examenului national de capacitate.
(2) Comisia nationala de capacitate nu se ocupa de solutionarea
contestatiilor referitoare la lucrarile de examen.
Art. 9
(1) Comisia nationala de capacitate poate delega, pe o perioada limitata,
reprezentanti pe langa comisiile judetene (a municipiului Bucuresti) de
capacitate.
(2) Delegatul Comisiei nationale de capacitate are urmatoarele atributii:
a) controleaza respectarea metodologiei de examen de catre comisia
judeteana (a municipiului Bucuresti) de capacitate si comisia judeteana (a
municipiului Bucuresti) de contestatii;
b) inspecteaza centrele de examen si centrele zonale de evaluare,
verificand modul de cunoastere si de respectare a Metodologiei de organizare si
desfasurare a examenului national de capacitate;
c) consiliaza comisiile judetene de capacitate, comisiile din centrele de
examen si din centrele zonale de evaluare, in privinta organizarii si
desfasurarii examenului de capacitate;
d) propune comisiei judetene (a municipiului Bucuresti) de capacitate -
atunci cand constata abateri de la regulament - schimbari in componenta
comisiilor (supraveghetori, evaluatori, secretari, examinatori, vicepresedinti,
presedinti);
e) in cazul in care constata disfunctii serioase in organizarea examenului,
reprezentantul Comisiei nationale de capacitate propune inspectoratului scolar
judetean (al municipiului Bucuresti), conform Statutului personalului didactic,
sanctionari ale cadrelor didactice in cauza, interzicerea participarii acestora
ca membri in comisiile pentru examenele nationale de capacitate sau propune
suspendarea dreptului de a organiza centru de examen in unitatea respectiva, in
anul scolar urmator;
f) verifica prin sondaj, dupa comunicarea rezultatelor, daca lucrarile
scrise de la centrele de examen arondate centrului zonal de evaluare au fost
amestecate;
g) analizeaza si interpreteaza toate datele obtinute si informeaza in scris
Comisia nationala de capacitate.
Art. 10
(1) Comisiile judetene (a municipiului Bucuresti) de capacitate se compun
din:
presedinte - unul dintre inspectorii scolari generali adjuncti;
vicepresedinte - un inspector scolar (in municipiul Bucuresti poate fi
numit un vicepresedinte pentru fiecare sector);
secretari - 2 - 3 inspectori scolari;
membri - inspectori scolari de specialitate; directori de
institutii de invatamant si profesori de specialitate
pentru fiecare disciplina de invatamant la care se
sustine proba.
(2) In judetele in care se sustin probe in limbile minoritatilor nationale,
din comisia de capacitate va face parte, in calitate de secretar, si inspectorul
care coordoneaza invatamantul cu predare in limbile minoritatilor nationale.
(3) Componenta nominala a acestor comisii se aproba anual, prin decizie a
inspectorilor scolari generali judeteni (al municipiului Bucuresti).
Art. 11
Comisiile judetene (a municipiului Bucuresti) de capacitate au urmatoarele
atributii:
a) organizeaza si raspund de desfasurarea examenului national de capacitate
pe tot teritoriul judetului (al municipiului Bucuresti);
b) iau masuri de asigurare a fondurilor financiare necesare in vederea
organizarii si desfasurarii examenului national de capacitate, de dotare a
centrelor de examen si de evaluare, dupa caz, cu un numar suficient de
copiatoare, calculator, telefon etc.; se va tine cont de faptul ca fiecare
candidat trebuie sa primeasca subiect fotocopiat;
c) se adreseaza directiilor judetene de sanatate publica (a municipiului
Bucuresti) pentru a asigura prezenta personalului medical in fiecare centru in
care se sustin probe in cadrul examenului de capacitate si obtin confirmarea
scrisa a acestora;
d) se adreseaza inspectoratelor judetene de politie pentru a asigura
prezenta politistilor sau a jandarmilor la transportul lucrarilor scrise de la
centrele de examen la cele de evaluare si invers, pentru pastrarea in siguranta
a plicurilor cu subiecte si a lucrarilor scrise, pentru respectarea ordinii
publice la centrele de examen si de evaluare si obtin confirmarea scrisa a
acestora;
e) stabilesc lista centrelor de examen si a centrelor de evaluare pe judet
(municipiul Bucuresti) si emit decizii corespunzatoare, dupa aprobarea acesteia
de catre Comisia nationala de capacitate;
f) nominalizeaza centrele unde se organizeaza sustinerea probelor
examenului national de capacitate, unitatile scolare arondate acestora, precum
si centrele zonale de evaluare; transmit Comisiei nationale de capacitate -
Serviciul national de evaluare si examinare lista centrelor mentionate
anterior, pana la data de 1 mai pentru prima sesiune si pana la data de 11
iulie pentru a doua sesiune de examen;
g) transmit Comisiei nationale de capacitate, in scris si pe suport
electronic, lista profesorilor propusi ca presedinti ai centrelor de examen si
ai centrelor zonale de evaluare, precum si lista profesorilor propusi ca membri
in comisiile din centrele de examen si din centrele zonale de evaluare, pana la
data de 1 aprilie pentru prima sesiune de examen si pana la data de 11 iulie
pentru a doua sesiune de examen;
h) alcatuiesc un model de legitimatii de examen pentru candidati, valabil
in judetul respectiv, si asigura numarul de legitimatii necesar pentru fiecare
centru de examen, in functie de numarul de candidati arondati;
i) numesc profesorii supraveghetori din centrele de examen, precum si
profesorii evaluatori din centrele zonale de evaluare;
j) instruiesc presedintii comisiilor din centrele de examen si din centrele
zonale de evaluare;
k) iau masuri de asigurare a transportului elevilor la centrele de examen;
l) confectioneaza doua tipuri de stampile, inscriptionate dupa cum urmeaza:
1. stampila pentru centrele de examen: "Capacitate 2003 - C.E.";
2. stampila pentru centrele zonale de evaluare: "Capacitate 2003 -
C.Z.E.";
m) preiau, in conditii de securitate, de la Comisia nationala de capacitate
- Serviciul national de evaluare si examinare, pe baza de delegatie nominala,
prin presedintele comisiei judetene (a municipiului Bucuresti) de capacitate si
unul dintre secretarii acesteia, subiectele pentru probele scrise pentru
fiecare centru de examen si baremele de evaluare si notare pentru fiecare
centru de evaluare;
n) pastreaza, in deplina siguranta, subiectele si baremele de evaluare si
de notare;
o) transmit comisiilor de examen din centrele de examen subiectele pentru
fiecare proba scrisa, cu cel mult 24 de ore inaintea sustinerii acesteia;
p) transmit comisiilor de evaluare din fiecare centru zonal de evaluare
baremele de evaluare si notare, in dimineata fiecarei probe scrise;
q) efectueaza, daca este cazul, schimbari ale presedintilor si/sau
membrilor comisiilor de examen din centrele de examen si din centrele zonale de
evaluare;
r) distribuie in teritoriu formularele-tip elaborate de Comisia nationala
de capacitate, in care se consemneaza rezultatele examenului de capacitate;
s) sesizeaza imediat Comisia nationala de capacitate despre orice situatie
care impune anularea unor subiecte si solicita subiecte de rezerva;
s) controleaza modul de organizare si de desfasurare a examenului national
de capacitate in centrele de examen si in centrele zonale de evaluare din
teritoriu;
t) decid reevaluarea unor lucrari, in perioada desfasurarii examenului sau
ulterior, si informeaza Comisia nationala de capacitate despre rezultatele
acestor reevaluari;
t) organizeaza transportul lucrarilor scrise de la centrele de examen la
centrele zonale de evaluare si inapoi si raspund de securitatea lucrarilor
scrise, de la preluarea lor de la comisia din centrul de examen/centrul zonal
de evaluare si pana la predarea lor catre comisia din centrul zonal de
evaluare/centrul de examen;
u) organizeaza comisii judetene (a municipiului Bucuresti) de solutionare a
contestatiilor;
v) centralizeaza rezultatele cerute de Comisia nationala de capacitate
pentru examenul national de capacitate, prin formulare-tip;
w) transmit Serviciului national de evaluare si examinare rezultatele
examenului national de capacitate, imediat dupa afisarea acestora (inainte si
dupa contestatii), astfel: numar de candidati inscrisi, numar de candidati
prezenti si numar de candidati promovati, pe transe de medii;
x) analizeaza modul de desfasurare a examenului national de capacitate, pe
baza rapoartelor elaborate de comisiile din centrele de examen si din centrele
zonale de evaluare;
y) elaboreaza si transmit Comisiei nationale de capacitate, in termen de 7
zile de la incheierea sesiunii respective a examenului national de capacitate,
raportul cu privire la rezultatele acestuia si propun modificari sau completari
in Metodologia de organizare si desfasurare a examenului national de
capacitate.
Art. 12
(1) Comisiile pentru examenul de capacitate din centrele de examen se
compun din:
a) presedinte - un profesor cu gradul I din alta unitate de invatamant
decat cele arondate centrului, ales prin tragere la sorti din lista propusa de
unitatile scolare si aprobata de inspectoratul scolar judetean (al municipiului
Bucuresti);
b) membri - 2 profesori din alta unitate de invatamant decat cele arondate
centrului, alesi prin tragere la sorti din lista propusa de unitatile scolare
si aprobata de inspectoratul scolar judetean (al municipiului Bucuresti).
Alegerea acestora se va face tinandu-se cont si de competentele de operare pe
calculator;
c) profesori supraveghetori - cate doua cadre didactice pentru fiecare sala
in care se desfasoara probe, cadre didactice de alta specialitate decat cea la
care se sustine examen, alese prin tragere la sorti din alte unitati de
invatamant decat cele arondate centrului. Supraveghetorii vor fi alesi, de
regula, unul dintre cadrele didactice care predau la scoala generala si
celalalt dintre cadrele didactice care predau la liceu.
(2) Pentru centrele zonale de evaluare stabilite la nivel judetean (al
municipiului Bucuresti) se pastreaza aceeasi structura, cu exceptia profesorilor
supraveghetori, care se inlocuiesc cu:
- profesori evaluatori pentru fiecare disciplina de examen - cadre
didactice calificate, alese din alte unitati de invatamant decat cele arondate
centrului de evaluare. Numarul profesorilor evaluatori din fiecare centru de
evaluare va fi stabilit in functie de numarul de lucrari care trebuie evaluate
in centrul respectiv, avandu-se in vedere ca, in masura posibilului, fiecare
evaluator sa evalueze cel putin 100 de lucrari. De regula, vor fi numiti pentru
fiecare echipa de evaluatori cate un profesor care preda la scoala generala si
unul care preda la liceu.
(3) In legatura cu comisiile din centrele de examen si din centrele zonale
de evaluare se fac urmatoarele precizari:
a) presedintii si membrii comisiilor din centrele de examen si din centrele
zonale de evaluare sunt alesi prin tragere la sorti de catre Comisia nationala
de capacitate, din lista transmisa de comisia judeteana de capacitate;
b) in functie de numarul lucrarilor repartizate la centrul zonal de
evaluare, in comisia din respectivul centru pot fi numiti mai multi membri.
(4) Comisiile din centrele de examen si din centrele zonale de evaluare vor
fi alcatuite din cadre didactice cu prestanta si cu autoritate profesionala (pe
cat posibil, cu gradul I sau II). Nu vor fi numiti in comisiile de examen sau
de evaluare si nu vor primi nici o alta atributie legata de examen persoanele
care au rude in randul candidatilor. De asemenea, nu vor primi nici o atributie
legata de examen persoanele care in sesiunile anterioare de examen au
desfasurat activitati necorespunzatoare (ca profesori supraveghetori sau
evaluatori, ca presedinti sau membri).
(5) In vederea respectarii prevederilor prezentei metodologii si pentru
asigurarea corectitudinii examenului national de capacitate, presedintele
comisiei de examen din centrele de examen/evaluare va solicita declaratii
scrise de la fiecare membru al comisiei. Declaratiile-tip vor contine asumarea
responsabilitatii cadrului didactic pentru respectarea intocmai a prevederilor
legale, pentru declaratia ca nu are rude in randul candidatilor si vor cuprinde
mentiunea ca, in cazul constatarii unor nereguli in activitatea sa din cadrul
comisiei de examen, stie ca se vor lua masuri de sanctionare, care pot merge
pana la excluderea din invatamant.
(6) Componenta nominala a comisiilor se stabileste prin tragere la sorti
din lista propusa de consiliile de administratie ale scolilor si aprobata de
consiliul de administratie al inspectoratului scolar. Lista continand
propunerile de cadre didactice care doresc sa participe la examenul national de
capacitate se inainteaza de unitatile scolare inspectoratului scolar pana la
data de 15 martie pentru prima sesiune de examen si pana la data de 1 iulie
pentru a doua sesiune de examen.
(7) Tragerea la sorti a presedintilor si membrilor comisiilor din centrele
de examen si din centrele zonale de corectare se face la Ministerul Educatiei
si Cercetarii. Tragerea la sorti pentru profesorii supraveghetori si pentru profesorii
evaluatori se face la nivelul inspectoratului scolar si are loc, in sedinta
publica, cu cel mult 48 de ore inaintea inceperii examenului, urmand ca
inspectorul scolar general sa emita decizii scrise. Stabilirea repartizarii
profesorilor supraveghetori pentru fiecare sala de examen se face in centrul de
examen, prin tragere la sorti, in prezenta tuturor membrilor comisiei, in
dimineata fiecarei probe.
(8) Comisiile de examen se intrunesc pentru instruire cu cel putin 24 de
ore inainte de inceperea primei probe.
Art. 13
(1) Organizarea centrelor de examen se face dupa cum urmeaza:
a) in mediul urban elevii vor fi grupati pe centre de examen, de regula,
astfel incat intr-un centru sa nu fie mai putin de 250 de elevi; numarul de
elevi pe centru va fi decis tinandu-se cont de desfasurarea in conditii optime
a examenului national de capacitate; in cazuri exceptionale, bine motivate, se
pot organiza si centre de examen cu mai putin de 250 de elevi, cu aprobarea
Comisiei nationale de capacitate;
b) in mediul rural unitatile scolare cu mai putin de 100 de absolventi ai
clasei a VIII-a vor fi arondate, impreuna cu altele, la centre (municipii,
orase, comune), in functie de distanta pe care acestia o au de parcurs si de
mijloacele de transport existente. In acest caz o atentie deosebita trebuie
acordata problemei transportului elevilor;
c) in mediul rural, in cazuri exceptionale, se pot organiza si centre de
examen cu mai putin de 100 de candidati, cu aprobarea Comisiei nationale de
capacitate.
(2) In a doua sesiune a examenului national de capacitate, in cazul in care
numarul total de candidati pe judet este mai mic de 250, comisia judeteana de
capacitate va organiza un singur centru de examen, respectiv un singur centru
zonal de evaluare, fara a mai solicita aprobarea Comisiei nationale de
capacitate.
Art. 14
Comisiile din centrele de examen au urmatoarele atributii:
a) organizeaza si raspund de desfasurarea examenului national de capacitate
in centrele respective;
b) primesc cererile de inscriere si verifica autenticitatea actelor si
respectarea conditiilor de participare la examen;
c) elibereaza fiecarui candidat legitimatia de examen, cu fotografie si
stampila, care permite acestuia accesul in sala de examen;
d) preiau de la comisiile judetene de capacitate, in conditii de
securitate, cu cel mult 24 de ore inaintea probei scrise, prin presedinti
insotiti de un membru din comisie, subiectele si le pastreaza in conditii de
securitate deplina, in casa de fier sau in dulapuri metalice care se sigileaza.
Iau masuri ca accesul la subiecte sa se poata face doar in prezenta a cel putin
doua persoane simultan si raspund de pastrarea secreta si in siguranta a
subiectelor pana in momentul distribuirii lor in clasa. Intocmesc
procese-verbale in legatura cu securitatea subiectelor, de fiecare data cand se
deschid dulapurile in care se afla acestea;
e) organizeaza desfasurarea probelor scrise, conform graficului elaborat de
Comisia nationala de capacitate;
f) intocmesc lista absolventilor care participa la examen, ii repartizeaza
pe sali, in ordine alfabetica si tinand cont de optiunea pentru proba de
Istorie sau de Geografie, de limba in care se sustin probele, si afiseaza
listele la avizierul centrului de examen si pe usile salilor de examen, cu 24
de ore inainte de inceperea examenului national de capacitate;
g) stabilesc, prin tragere la sorti, repartizarea pe sali a
supraveghetorilor si instruiesc cadrele didactice care asigura supravegherea in
salile in care se sustin probele scrise;
h) multiplica subiectele de examen, sigiland apoi originalul, pentru
pastrarea secretului;
i) sesizeaza comisia judeteana de capacitate despre orice situatie in care
impune anularea unor subiecte si solicita subiecte de rezerva;
j) controleaza si indruma activitatea tuturor cadrelor didactice din
centrele de examen, care au sarcini privind organizarea si desfasurarea
probelor;
k) presedintele raspunde de transportul in deplina siguranta si predarea,
cu proces-verbal, a lucrarilor scrise la centrele zonale de evaluare; lucrarile
sunt insotite pe perioada transportului de presedinte si un membru al comisiei
de examen, impreuna cu un reprezentant al politiei sau jandarmeriei;
l) primesc de la centrul zonal de evaluare, cu ocazia predarii lucrarilor
scrise, baremele de evaluare si notare pentru proba din ziua respectiva, pentru
a fi afisate in centrul de examen;
m) dupa incheierea operatiilor de evaluare si notare, primesc cu
proces-verbal, prin presedinte si vicepresedinte, cataloagele de la centrele
speciale de evaluare; asigura transportul acestora in deplina siguranta la
centrele de examen;
n) afiseaza listele cu rezultatele examenului, dupa primirea cataloagelor
de la centrele de evaluare;
o) primesc eventualele contestatii pentru probele scrise;
p) transmit comisiilor din centrele zonale de evaluare cererile
candidatilor care contesta notele obtinute la evaluarea initiala;
q) afiseaza listele cu rezultatele definitive, dupa primirea de la comisia
judeteana de contestatii a copiei de pe procesul-verbal in care sunt consemnate
deciziile acestei comisii;
r) intocmesc, prin secretarii comisiilor, extrase din catalog, cuprinzand
rezultatele la examen, si le transmit scolilor arondate centrului de examen;
s) predau pentru arhivare, cu proces-verbal, directorului unitatii de
invatamant unde se sustine examenul, toate documentele examenului de
capacitate;
t) presedintele centrului de examen verifica si semneaza toate documentele
privind organizarea si desfasurarea examenului national de capacitate.
Art. 15
Comisiile din centrele zonale de evaluare au urmatoarele atributii:
a) preiau de la comisiile judetene de capacitate, in dimineata fiecarei
probe scrise, prin presedinti, insotiti de un membru din comisie, plicurile cu
bareme de evaluare si le pastreaza, in conditii de deplina securitate, in casa
de fier sau in dulapuri metalice care se sigileaza, pana la incheierea probei
scrise respective. Iau masuri ca accesul la plicurile cu bareme sa se poata
face in prezenta a cel putin doua persoane simultan;
b) primesc, cu proces-verbal semnat de presedinte si membri, lucrarile
scrise aduse de la centrele de examen de catre presedintele comisiei si un
membru al acesteia, spre a fi evaluate;
c) predau delegatilor din centrele de examen baremele de evaluare, spre a
fi afisate in centrele respective;
d) raspund de securitatea lucrarilor scrise, pe perioada in care se afla in
centrul de evaluare;
e) evalueaza lucrarile, respectand baremul de evaluare si notare;
f) calculeaza si scriu pe lucrari si in cataloage notele si mediile;
g) calculeaza mediile generale si le trec in cataloage;
h) predau, cu proces-verbal, prin presedinte si un membru, cataloagele de
examen, presedintelui si vicepresedintilor din centrul de examen, spre a fi
depuse la centrele de examen;
i) transmit catre comisia judeteana de contestatii, in deplina siguranta,
lucrarile scrise ale caror note au fost contestate de candidati/parinti;
j) preiau de la comisiile de contestatii lucrarile scrise ale caror note
initiale au fost contestate, dupa reevaluarea acestora;
k) predau, cu proces-verbal, prin presedinte si un membru, lucrarile
scrise, borderourile detailate si de sinteza si celelalte documente ale
examenului national de capacitate, directorului unitatii de invatamant in care
s-a organizat centrul de evaluare.
Art. 16
Cadrele didactice si personalul tehnico-administrativ implicat in examen au
obligatia de a respecta cu strictete normele privind organizarea si
desfasurarea acestuia; persoanele care se abat de la normele stabilite vor fi
inlocuite imediat si sanctionate, conform reglementarilor in vigoare.
CAP. 3
Inscrierea candidatilor pentru sustinerea examenului national de capacitate
Art. 17
(1) La examenul national de capacitate se pot inscrie elevii care au
promovat clasa a VIII-a de gimnaziu din seria curenta si din seriile
anterioare, care nu au promovat examenul de capacitate, indiferent de varsta
candidatului.
(2) Elevii romani care au studiat in strainatate se pot inscrie la
sustinerea examenului de capacitate numai dupa echivalarea studiilor si
promovarea examenelor de diferenta stabilite de Ministerul Educatiei si
Cercetarii.
(3) Inscrierea candidatilor din seriile anterioare sau a celor pentru
sesiunea a doua se face la centrul de examen de care apartine scoala generala
absolvita.
(4) In cazul candidatilor din seria curenta, acestia depun actele necesare
pentru inscriere la prima sesiune de capacitate la secretariatul scolii pe care
au absolvit-o, unde va fi verificat dosarul fiecarui candidat. Inscrierea se
face la centrul de examen la care este arondata unitatea, de catre director,
insotit de secretarul scolii mentionate, conform unei programari stabilite de
comisia judeteana (a municipiului Bucuresti) de capacitate.
(5) In cazul schimbarii domiciliului in alta localitate, candidatii se vor
adresa inspectoratului scolar judetean (al municipiului Bucuresti) al judetului
in care au noul domiciliu si se vor inscrie la centrul de examen stabilit de
comisia judeteana (a municipiului Bucuresti) de capacitate a respectivului
judet.
(6) Candidatii proveniti din invatamantul particular se inscriu la centrul
de examen desemnat de comisia judeteana (a municipiului Bucuresti) de
capacitate.
Art. 18
Inscrierea pentru examenul national de capacitate se face pe baza
urmatoarelor documente:
a) cerere-tip de inscriere;
b) buletinul de identitate (respectiv certificatul de nastere, pentru absolventii
care nu au buletin de identitate) in original si in copie autentificata de
secretarul care face inscrierea;
c) foaia matricola pentru clasele I - VIII;
d) doua fotografii recente, tip buletin/carte de identitate, care se vor
aplica una pe cererea de inscriere si cealalta pe legitimatia de examen.
CAP. 4
Continutul examenului national de capacitate
Art. 19
(1) Probele la care se va sustine examenul national de capacitate sunt
urmatoarele:
- Limba si literatura romana - proba scrisa, din materia claselor V - VIII,
conform programei de examen;
- Matematica - proba scrisa, din materia claselor V - VIII, conform
programei de examen;
- Istoria romanilor sau Geografia Romaniei (la alegere) - proba scrisa, din
materia clasei a VIII-a, conform programei de examen.
(2) Candidatii apartinand minoritatilor nationale, care au urmat cursurile
gimnaziale in limba materna, sustin si o proba la:
- Limba si literatura materna - proba scrisa, din materia claselor V -
VIII, conform programei de examen.
(3) Absolventii invatamantului gimnazial de arta si sportiv sustin si proba
practica specifica domeniului artistic sau sportiv studiat, obligatorie pentru
obtinerea certificatului de capacitate; proba se sustine in timpul celui de-al
doilea semestru al clasei a VIII-a. Rezultatele obtinute la aceasta proba se
consemneaza in certificatul de capacitate, dar nu intra in calculul mediei
finale a examenului de capacitate (vezi anexa la prezenta metodologie).
Art. 20
Aprecierea probelor scrise sau practice se face cu note de la 10 la 1; nota
minima de promovare la fiecare proba scrisa sau practica este 5.
CAP. 5
Elaborarea subiectelor de examen
Art. 21
Subiectele probelor de examen si baremele de evaluare si notare se
elaboreaza in cadrul Serviciului national de evaluare si examinare, tinandu-se
seama de urmatoarele cerinte:
a) sa fie formulate clar, precis si in stricta concordanta cu programele
scolare si cu programele de examen in vigoare pentru examenul national de
capacitate 2003;
b) sa permita efectuarea in doua ore;
c) sa aiba un grad mediu de dificultate.
CAP. 6
Organizarea salilor de examen, accesul si repartizarea in sali a elevilor,
a supraveghetorilor, desfasurarea, evaluarea si notarea probelor
Art. 22
Organizarea salilor de examen, accesul si repartizarea in sali a
supraveghetorilor si a elevilor se fac dupa cum urmeaza:
A. Pregatirea salilor de examen
Salile destinate pentru sustinerea probelor de examen vor fi adaptate
activitatilor legate de examen, prin:
a) dotarea corespunzatoare;
b) eliminarea oricaror materiale didactice care ar putea influenta elevii
in elaborarea lucrarilor;
c) afisarea pe usa fiecarei sali a listei nominale alfabetice cu elevii
repartizati in sala respectiva, avizata de presedintele comisiei;
d) afisarea pe usa fiecarei sali a prevederilor din regulament, care ii
informeaza pe elevi ca patrunderea in sali cu materiale ajutatoare, cu mijloace
electronice de calcul sau de comunicare, frauda sau tentativa de frauda atrag
eliminarea din examen;
e) afisarea pe usa fiecarei sali a prevederilor din regulament, care ii
informeaza pe elevi ca subiectele rezolvate pe ciorna sau pe foaia cu
subiectele xeroxate nu se iau in considerare;
B. Repartizarea pe sali a supraveghetorilor
a) Inaintea intrarii in sali presedintele comisiei din centrul de examen
instruieste supraveghetorii in legatura cu indatoririle ce le revin, cu
prevederile Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului national de
capacitate, cu informatiile pe care trebuie sa le furnizeze candidatilor aflati
in sali.
b) La incheierea instructajului participantii vor semna un proces-verbal,
care se va arhiva alaturi de celelalte documente ale examenului national de
capacitate.
c) Repartizarea pe sali a cadrelor didactice care supravegheaza se face de
catre presedintele comisiei, prin tragere la sorti - cate doua cadre didactice
pentru fiecare sala - cu trei sferturi de ora inainte de inceperea fiecarei
probe, luandu-se masuri sa nu ramana aceleasi formatii de supraveghere pentru
aceleasi sali la probe diferite, iar cadrele didactice sa nu fie de
specialitatea probei la care supravegheaza.
d) Supraveghetorii intra in sali dupa ce au primit din partea secretarului
comisiei listele cu candidati, procesul-verbal de predare a lucrarilor scrise,
hartie tipizata si hartie stampilata pentru ciorne; numarul de coli de examen
si numarul de coli pentru ciorne, primite pentru fiecare sala de examen, vor fi
consemnate in procesul-verbal de instruire, care va fi semnat de fiecare
supraveghetor, de secretarul si de presedintele comisiei.
e) Se interzice supraveghetorilor intrarea in salile de examen cu telefoane
mobile.
C. Accesul si repartizarea in sali a candidatilor
a) Accesul candidatilor in sali este permis pe baza buletinului/cartii de
identitate (a certificatului de nastere, in cazul in care candidatul nu are
buletin/carte de identitate) si a legitimatiei de examen, pana cel tarziu cu o jumatate
de ora inaintea inceperii probei. Candidatii care nu au asupra lor buletinul de
identitate (certificatul de nastere, pentru candidatii care nu au buletin/carte
de identitate) si legitimatia de examen nu sunt primiti in sala.
b) In cazuri exceptionale, comisia de examen poate accepta in sala de
concurs candidati care nu au documentele mentionate anterior, cu conditia ca
acestia sa fie recunoscuti de un cadru didactic sau de 2 candidati si sub
rezerva prezentarii documentelor pana a doua zi. In caz contrar, lucrarea
candidatului va fi anulata si candidatul va fi eliminat din examen. Situatia va
fi mentionata intr-un proces-verbal special, care se va pastra alaturi de
celelalte documente de examen. Comisia judeteana va fi informata despre situatia
creata.
c) Se interzice intrarea in sali cu manuale scolare, materiale scrise sau
cu alte materiale care ar putea fi folosite pentru rezolvarea subiectelor, cu
orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare cu exteriorul. Profesorii
supraveghetori vor verifica respectarea acestei prevederi inainte de aducerea
subiectelor in sali. Nerespectarea acestor dispozitii duce la eliminarea din
sala a candidatului de catre presedintele comisiei de examen, indiferent daca
materialele respective au fost folosite sau nu, si la sanctionarea
supraveghetorilor.
d) Candidatii se asaza cate unul in fiecare banca, in ordine alfabetica,
conform listelor afisate.
Fiecare elev primeste o coala tipizata pentru examen, pe care isi scrie cu
majuscule numele, initiala tatalui si prenumele si completeaza citet celelalte
date de pe coltul care urmeaza sa fie lipit. Candidatii vor primi atatea coli
tipizate cate le sunt necesare si vor completa pe fiecare dintre acestea datele
personale, in coltul care urmeaza sa fie lipit.
e) Inainte de inceperea probei scrise profesorii supraveghetori vor explica
elevilor modul de desfasurare a probei si modul de completare a datelor
generale sau personale de pe foaia tipizata. Se va insista asupra faptului ca
rezolvarea subiectelor se face exclusiv pe foaia tipizata si ca solutiile
scrise pe ciorne sau pe foaia xeroxata cu subiecte nu se iau in considerare.
f) Coltul colii/colilor tipizate va fi lipit dupa distribuirea subiectelor
in sali, numai dupa ce supraveghetorii au verificat identitatea candidatilor,
precum si completarea corecta a tuturor datelor prevazute. Supraveghetorii vor
semna fiecare lucrare in locul prevazut pentru semnaturi, in interiorul
portiunii care urmeaza a fi sigilata. Pentru lipirea coltului lucrarii se va
folosi lipici sau acelasi tip de etichete autocolante pentru toate centrele de
examen din judet. Presedintele comisiei de examen va pune stampila tip
"Capacitate 2003 - C.E." peste coltul inchis si lipit al lucrarii.
Aceste operatii se vor incheia inaintea iesirii primului elev din sali.
g) Inscrierea numelui candidatilor pe foile tipizate, in afara rubricii
care se sigileaza, si orice alt semn distinctiv care ar permite identificarea
lucrarii atrag anularea acesteia.
h) Pentru ciorne candidatii vor primi atatea coli stampilate cu stampila
"Capacitate 2003 - C.E." cate le sunt necesare.
Art. 23
Desfasurarea probelor de examen va avea loc dupa cum urmeaza:
a) In prezenta presedintelui si a membrilor comisiei de examen, a
delegatilor comisiei judetene sau nationale de capacitate se verifica faptul ca
subiectele primite de la comisia judeteana (a municipiului Bucuresti) de
capacitate au fost pastrate secrete. Dupa comunicarea de catre Comisia
nationala de capacitate a numarului variantei de examen se extrage varianta de
examen, apoi plicul se resigileaza, se semneaza de catre toti membrii comisiei
si se pastreaza in conditii de perfecta securitate, in fiset metalic. Dupa
extragere, in prezenta presedintelui si a membrilor comisiei, se multiplica
subiectele in numar egal cu numarul candidatilor, copiile se introduc in
plicuri care se sigileaza, apoi sunt distribuite in sali de catre presedintele
comisiei de examen. La deschiderea plicurilor pentru fiecare proba de examen se
incheie proces-verbal semnat de toti cei prezenti.
b) Supraveghetorii de sali primesc plicurile cu subiecte de la presedinte
sau de la un membru al comisiei de examen, verifica integritatea acestora, le
deschid si distribuie subiectele multiplicate fiecarui candidat. La incheierea
acestor operatii incepe rezolvarea subiectelor de catre candidati.
Presedintele si membrii comisiei de examen verifica in toate salile de
examen daca subiectele multiplicate pentru fiecare elev sunt complete. Acestia
nu pot da elevilor indicatii referitoare la rezolvarea subiectelor.
c) Din momentul deschiderii plicului cu subiecte nici un elev nu mai poate
intra in sala si nici un elev nu poate parasi sala decat daca preda lucrarea
scrisa si semneaza de predarea acesteia. Elevii care nu se afla in sala in
momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai sustine proba
respectiva. In cazuri exceptionale, daca un candidat se simte rau si solicita
parasirea temporara a salii, el va fi insotit de unul dintre profesorii care supravegheaza,
pana la inapoierea in sala de examen.
d) Nici un membru al comisiei de examen nu poate parasi centrul de examen
si nu poate comunica in afara scolii continutul subiectelor pana la incheierea
examenului national de capacitate.
e) Pentru elaborarea lucrarii scrise elevii vor folosi numai cerneala sau
pasta de culoare albastra, iar pentru executarea schemelor si a desenelor vor
folosi numai creion negru. Se interzice folosirea in timpul probelor scrise a
minicalculatoarelor, a riglelor de calcul, a altor mijloace de calcul sau a
dictionarelor, hartilor etc. Pentru redactarea lucrarilor, precum si pentru
ciorne nu se va folosi alta hartie decat cea distribuita elevilor de catre
supraveghetori.
f) In cazul in care unii elevi, din diferite motive (corecturi numeroase,
greseli care ar putea fi interpretate drept semn de recunoastere etc.), doresc
sa isi transcrie lucrarea, fara sa depaseasca timpul stabilit, vor primi alte
coli tipizate. Colile folosite initial se anuleaza pe loc de catre supraveghetori,
mentionandu-se pe ele "anulat" si se semneaza de catre cei doi
supraveghetori.
g) In timpul desfasurarii probelor scrise supraveghetorii de sali nu dau
candidatilor nici o indicatie, nu rezolva subiectul de examen, nu discuta intre
ei. Unul dintre supraveghetori sta in fata clasei, celalalt in spatele ei.
h) In timpul desfasurarii probelor scrise supraveghetorii de sali raspund
de asigurarea ordinii si linistii in sala de clasa, de respectarea de catre
candidati a tuturor prevederilor prezentei metodologii, avand in acelasi timp
un comportament calm, echilibrat, adecvat unui cadru didactic si situatiei de
examen. Supraveghetorii verifica daca elevii au intrat in sala cu materiale
interzise prin prezenta metodologie sau cu alte materiale care le-ar permite
sau facilita rezolvarea subiectelor de examen. De asemenea, supraveghetorii nu
permit candidatilor sa comunice in nici un fel intre ei sau cu exteriorul si
informeaza presedintele comisiei asupra oricarei incalcari a prezentei metodologii.
i) Eventualele tentative de frauda, orice alte nereguli in desfasurarea
examenului, semnalate de elevi profesorilor supraveghetori, precum si cele
sesizate de supraveghetori vor fi comunicate imediat presedintelui comisiei,
care este obligat sa verifice si sa ia masurile ce se impun. Comisia judeteana
va fi informata imediat despre orice situatie speciala.
j) Incalcarea prevederilor de mai sus poate duce la inlocuirea profesorilor
supraveghetori si, dupa caz, la sanctionarea lor, mergand pana la desfacerea
contractului de munca.
k) In timpul desfasurarii probelor scrise, in salile de examen au voie sa
intre numai presedintele, vicepresedintele si secretarul comisiei judetene (a
municipiului Bucuresti), presedintele si membrii comisiei centrului de examen,
precum si reprezentantii Comisiei nationale de capacitate si ai comisiei
judetene de capacitate, imputerniciti cu delegatie. Acestia nu dau elevilor
nici un fel de indicatie referitoare la rezolvarea subiectelor. Un comportament
contrar poate duce la sanctionarea persoanelor vinovate, conform prevederilor
prezentei metodologii.
l) Dupa ce isi incheie lucrarile, elevii le predau supraveghetorilor. La
expirarea timpului acordat, elevii predau lucrarile in faza in care se afla,
fiind interzisa depasirea timpului stabilit. Ultimii 3 elevi raman in sala pana
la predarea ultimei lucrari. La predarea lucrarilor, elevii semneaza pentru
confirmarea predarii lucrarii si a numarului de pagini.
m) La primirea lucrarilor de la candidati supraveghetorii bareaza spatiile
nescrise, verifica numarul total de pagini scrise (si randuri, pentru paginile
incomplete) si il trec in listele nominale, precum si in rubrica speciala
prevazuta in acest scop pe prima pagina a lucrarii.
Confirma prin semnatura primirea lucrarii si numarul de pagini.
n) Ciornele si lucrarile anulate se strang separat. Subiectele rezolvate pe
ciorne sau pe foaia xeroxata cu subiecte nu se iau in considerare. Aceasta
informatie va fi transmisa candidatilor, in mod obligatoriu, de catre
supraveghetori, la inceputul probei scrise si in momentul preluarii lucrarilor.
o) Operatiunile mentionate la lit. m) si n) se efectueaza de catre
supraveghetori in fata candidatului, dupa care acesta semneaza listele
nominale.
p) Supraveghetorii duc lucrarile scrise din sala de examen la sala in care
se afla presedintele si ceilalti membri ai comisiei si le predau acestora, sub
semnatura. De asemenea, se predau/preiau listele nominale, semnate de elevi si
de cei 2 supraveghetori, colile de examen nefolosite, ciornele si foile
anulate, precum si foile de ciorna nefolosite. Presedintele sau un membru al
comisiei verifica daca numarul lucrarilor predate corespunde cu numarul
semnaturilor de pe lista si daca numarul paginilor scrise coincide cu cel
transcris in rubrica speciala de pe prima pagina a lucrarii si in lista
nominala si semneaza de primire pe listele nominale. Acestia numara si colile
de examen nefolosite, ciornele si foile anulate, precum si foile de ciorna
nefolosite, inscriind numarul lor in procesul-verbal de predare-primire, care
va fi semnat de supraveghetori si de presedinte si vicepresedinte.
q) Toate lucrarile scrise se predau, prin presedinte si un membru al
comisiei de examen, pe baza de proces-verbal, persoanei autorizate din centrul
zonal de evaluare. Dupa ultima proba scrisa, alaturi de lucrarile scrise se
predau la centrul zonal de evaluare si cele doua cataloage de la centrul de
examen, completate cu numele candidatilor, initiala tatalui si scoala de
provenienta.
r) Dupa incheierea fiecarei probe scrise comisia din centrul de examen
afiseaza baremele de evaluare, preluate de la centrul de evaluare.
s) Pe perioada desfasurarii probelor scrise (incepand cu momentul
extragerii numarului variantei de examen in Comisia nationala de capacitate si
pana la plecarea delegatilor cu lucrarile catre centrul de evaluare) in centrul
de examen nu se pot afla decat candidatii, membrii comisiei de capacitate
prevazuti de prezenta metodologie si un delegat al unitatii scolare in care
este organizat centrul de examen, care asigura asistenta tehnica pentru
copiatoare, calculatoare si care pune la dispozitie comisiei foi de examen, foi
de ciorna, lipici, etichete etc. Delegatul mentionat anterior nu patrunde in
salile de examen si in salile in care isi desfasoara activitatea comisia de
examen si nu are acces la subiectele de examen.
Art. 24
Desfasurarea activitatii in centrele zonale de evaluare:
a) Presedintele si membrii comisiei primesc, pe baza de proces-verbal de
predare-primire, lucrarile scrise aduse de la fiecare centru de examen de catre
presedinte si un membru al comisiei acestuia, spre a fi evaluate.
b) Lucrarile de la aceeasi proba de examen sunt amestecate de presedinte si
membrii comisiei, numerotate de la 1 la n si grupate in seturi.
c) Seturile de lucrari se introduc in plicuri (dosare) numerotate, cu
mentionarea numarului de lucrari din fiecare plic. Pe fiecare lucrare se
inscriu numarul de ordine al plicului (dosarului) si numarul de ordine al
lucrarii. Plicurile cu lucrarile numerotate sunt predate cu proces-verbal de
presedinte sau vicepresedinte profesorilor desemnati sa evalueze si sa noteze
lucrarile.
d) Fiecare lucrare este evaluata de 2 profesori evaluatori, desemnati de
presedintele comisiei.
De regula, unul dintre evaluatori este profesor la scoala generala, iar
celalalt la liceu. Profesorii evaluatori nu vor cunoaste de la care centru de
examen provin lucrarile scrise pe care le evalueaza.
e) Evaluarea si notarea lucrarilor scrise se efectueaza de catre cei 2
profesori evaluatori in sali separate, stabilite de presedintele comisiei. In
fiecare sala de evaluare se vor afla cel putin 3 profesori evaluatori in
acelasi timp. Pe perioada evaluarii, in salile de evaluare au voie sa intre pe
langa evaluatori doar presedintele si vicepresedintele comisiei judetene (a
municipiului Bucuresti), membrii comisiei centrului zonal de evaluare, precum
si reprezentantii Comisiei nationale de capacitate si ai comisiei judetene de
capacitate, imputerniciti cu delegatie.
f) Fiecare lucrare se evalueaza si se apreciaza independent de catre
profesorii evaluatori din comisie, cu note de la 10 la 1, respectandu-se cu
strictete baremele de evaluare si notare transmise de Comisia nationala de
capacitate. Greselile vor fi evidentiate prin subliniere cu pix, stilou sau
creion de culoare rosie.
Fiecare evaluator inregistreaza in borderouri punctajele si notele acordate
pentru fiecare lucrare.
g) Zilnic, dupa terminarea programului de evaluare, seturile de lucrari si
borderourile individuale de notare se predau cu proces-verbal presedintelui sau
vicepresedintelui pentru a fi pastrate in casa de fier sau in dulapuri
metalice, inchise si sigilate. Cheia si sigiliul vor fi pastrate separat de
presedinte si de unul dintre membri.
h) Dupa incheierea de catre ambii evaluatori a actiunii de evaluare si
notare borderourile intocmite conform baremului de evaluare si notare si
semnate de fiecare profesor evaluator sunt predate presedintelui comisiei o
data cu lucrarile evaluate. Dupa ce presedintele comisiei se asigura ca
diferenta dintre notele acordate de cei 2 evaluatori este de cel mult un punct,
notele obtinute se trec pe lucrare cu cerneala rosie. Media finala se trece pe
lucrare, in prezenta profesorilor evaluatori, de presedintele comisiei.
Presedintele comisiei verifica media finala, ca medie aritmetica cu doua
zecimale, fara rotunjire, intre notele acordate de cei 2 evaluatori, si
semneaza alaturi de acestia.
i) In cazul in care presedintele comisiei constata ca intre notele acordate
unei lucrari de catre cei 2 profesori evaluatori exista o diferenta mai mare de
un punct, o repartizeaza pentru reevaluare si notare unui alt profesor de
specialitate. Reevaluarea se va face in prezenta profesorilor care au acordat
initial notele. Nota data la reevaluare este nota care se trece pe lucrare si
va fi semnata de catre cei 3 profesori si de presedintele comisiei. Aceste
situatii, care necesita o a treia evaluare, vor fi consemnate intr-un
proces-verbal semnat de cei amintiti anterior.
j) Cataloagele de examen tipizate se completeaza cu numele candidatilor,
initiala tatalui si scoala de provenienta, pe centre de examen, in doua
exemplare identice, de catre secretarii comisiei de examen. Cele doua exemplare
se numeroteaza, se stampileaza si, dupa inscrierea notelor pentru toate probele
de examen, se semneaza de catre toti profesorii evaluatori pe prima pagina si
de catre presedinte si membrii comisiei pe fiecare pagina.
k) Dupa ce toate lucrarile scrise au fost evaluate, acestea se deschid in
prezenta profesorilor evaluatori, a presedintelui si a membrilor comisiei.
Notele finale se inregistreaza imediat in cataloagele de examen, cu cerneala
sau pasta albastra, de catre un membru al comisiei. Presedintele comisiei
verifica corectitudinea transcrierii notelor de pe lucrari in catalog.
Eventualele corecturi ale erorilor de transcriere a notelor finale in
cataloagele de examen se fac numai cu cerneala sau pasta rosie de catre
presedintele comisiei. Presedintele semneaza alaturi de modificarea facuta si
stampileaza.
l) Dupa incheierea evaluarii tuturor lucrarilor scrise si trecerea notelor
in catalog, cataloagele de examen se predau de catre presedinte si un membru al
comisiei din centrul de evaluare presedintelui si unui membru al comisiei din
fiecare centru de examen, pentru a fi transportate la centrele respective.
Lucrarile scrise si borderourile se predau, cu proces-verbal, directorului
unitatii de invatamant in care s-a organizat centrul zonal de evaluare, dupa
incheierea etapei de contestatii.
CAP. 7
Stabilirea si comunicarea rezultatelor finale
Art. 25
a) Un candidat este considerat reusit daca obtine cel putin nota 5 la
fiecare proba scrisa sau practica.
b) Media generala se calculeaza in centrele de examen dupa incheierea
tuturor probelor, pentru fiecare candidat care a obtinut minimum nota 5 la
fiecare proba de examen.
c) Media generala se calculeaza ca medie aritmetica, cu doua zecimale, fara
rotunjire, din notele obtinute la cele 3 probe scrise (respectiv 4 probe
scrise, pentru candidatii care sustin si proba scrisa la limba si literatura
materna).
Art. 26
Tabelul nominal cu notele si media obtinute de fiecare elev se va afisa la
fiecare centru de examen. In dreptul fiecarui candidat se va scrie, dupa caz,
si rezultatul final: "reusit", "respins",
"neprezentat", "eliminat din examen". Un candidat este
considerat neprezentat daca nu a fost prezent la cel putin una dintre probele
de examen.
CAP. 8
Depunerea si rezolvarea contestatiilor
Art. 27
(1) Eventualele contestatii cu privire la rezultatul probelor de examen se
depun in ziua prevazuta de graficul de desfasurare a examenului de capacitate.
(2) Contestatiile se inregistreaza la secretariatele centrelor de examen si
se analizeaza la comisia de contestatii.
(3) Candidatii pot contesta numai notele la propriile lucrari.
Art. 28
(1) Presedintele impreuna cu un membru al comisiei din centrul de examen
primesc contestatiile si le inregistreaza.
(2) Cererile prin care se contesta notele obtinute la evaluarea initiala,
insotite de un borderou in care se precizeaza numele contestatarilor si
disciplina/disciplinele pentru care este depusa contestatia, se inainteaza de
un delegat al comisiei din centrul de examen comisiei din centrul zonal de
evaluare.
(3) Dupa primirea cererilor prin care se contesta notele obtinute la
evaluarea initiala, de la centrele de examen in centrul zonal de evaluare,
lucrarile candidatilor care au depus contestatii se inchid pentru a deveni
secrete, atat in ceea ce priveste numele candidatului, centrul de examen, cat
si notele acordate, se aplica stampila "Capacitate 2003 - C.Z.E." si
se inainteaza, prin delegat, comisiilor de contestatii. Totodata se transmite
un borderou in care se mentioneaza numarul de ordine al lucrarilor, proba de
examen si numarul de pagini al fiecarei lucrari.
(4) De sigilarea lucrarilor contestate si de securitatea transmiterii lor
la comisia de contestatii raspunde presedintele comisiei din centrul de
evaluare.
(5) Comisia nationala de capacitate va stabili si va transmite comisiilor
judetene de capacitate in ce judet trebuie transmise lucrarile pentru
contestatii.
(6) Comisia nationala de capacitate poate stabili, de asemenea, organizarea
de centre de contestatii la nivel regional. In acest caz componenta comisiei de
contestatii va fi stabilita de Comisia nationala de capacitate, cu consultarea
comisiilor judetene de capacitate.
Art. 29
(1) Comisiile judetene (a municipiului Bucuresti) de contestatii au
urmatoarea componenta:
presedinte - inspectorul scolar general;
secretari - inspectori scolari;
membri - cate 2 profesori pentru fiecare disciplina de examen si pentru
maximum 100 de lucrari contestate.
(2) Criteriul pentru selectarea profesorilor evaluatori va fi competenta
profesionala deosebita (gradele I si II), probitatea morala si faptul ca nu au
facut parte in sesiunea respectiva din comisiile de evaluare. In fiecare an
membri ai comisiei de contestatii vor fi alti profesori decat cei din anul
anterior.
(3) Comisiile judetene (a municipiului Bucuresti) de contestatii sigileaza
numarul de ordine acordat de scoala, reevalueaza lucrarile primite si acorda
note lucrarilor contestate, conform baremelor de evaluare si notare.
(4) Pentru lucrarile care au primit la comisia de evaluare note de pana la
9,50, nota acordata initial se modifica, prin crestere sau descrestere, daca
intre nota initiala si nota acordata de comisia de contestatii se va constata o
diferenta de cel putin 0,50 puncte. Daca diferenta dintre cele doua note este
mai mica de 0,50 puncte, nota initiala ramane neschimbata.
(5) Pentru lucrarile care au primit initial cel putin nota 9,50, nota
definitiva este nota acordata de comisia de contestatii.
(6) Nota acordata dupa contestatii ramane definitiva, dupa validarea ei de
catre presedintele comisiei de contestatii.
(7) In situatia in care se constata diferente de notare mai mari de 1,5
puncte, in plus sau in minus, intre notele de la evaluarea initiala si cele de
la contestatii, presedintele comisiei de contestatii analizeaza situatia si
sesizeaza inspectoratului scolar pentru luarea masurilor ce se impun.
(8) Hotararile comisiei judetene (a municipiului Bucuresti) de contestatii
se consemneaza intr-un proces-verbal care se semneaza de catre membrii comisiei
si de presedinte.
(9) Lucrarile scrise se restituie comisiilor din centrele de examen,
impreuna cu o copie de pe procesul-verbal. Borderourile de evaluare de la comisia
de contestatii si procesul-verbal se pastreaza la sediul inspectoratului scolar
care a organizat comisia de contestatii, timp de 2 ani.
(10) Dupa primirea lucrarilor de la comisia de contestatii, comisiile din
centrele de examen opereaza in cataloage schimbarile ce se impun, recalculeaza,
dupa caz, media generala si rectifica in mod corespunzator rezultatul.
(11) Modificarile se inscriu in catalog cu cerneala rosie si sunt semnate
de presedintele centrului de examen.
(12) Rezultatele la contestatii se comunica candidatilor prin afisare la
avizierul centrului de examen, conform graficului anuntat.
CAP. 9
Dispozitii finale
Art. 30
Comisiile de examen din centrele de examen, centrele zonale de evaluare,
precum si comisiile judetene (a municipiului Bucuresti) au obligatia sa
informeze imediat Comisia nationala de capacitate cu privire la situatiile
deosebite care apar in organizarea si desfasurarea examenului national de
capacitate.
Art. 31
(1) Documentele intocmite pentru examenul de capacitate se pastreaza in
arhiva centrului de examen pana la sfarsitul anului scolar urmator, iar
cataloagele de examen, permanent.
(2) Plicurile cu subiecte, care se deschid in centrele de examen, vor purta
semnaturile presedintelui si ale membrilor comisiei, ora si data deschiderii;
ele vor fi stampilate si se vor pastra timp de un an in arhiva centrului de
examen.
(3) Lucrarile scrise si borderourile de notare, autentificate de
presedintii centrelor zonale de evaluare, se predau, cu proces-verbal,
directorului unitatii de invatamant in care s-a organizat centrul zonal de
evaluare si se pastreaza pana la sfarsitul anului scolar urmator.
Art. 32
(1) Certificatele de capacitate se completeaza cu datele din cataloagele de
examen numai de catre secretarii unitatilor de invatamant la care titularii au
promovat ultimul an de studiu si vor fi semnate de presedintele comisiei
centrului de examen, in termen de cel mult 15 zile de la incheierea examenului
de capacitate. In cazuri exceptionale certificatele pot fi semnate de
presedintele comisiei judetene (a municipiului Bucuresti).
(2) Pentru eliberarea foilor matricole absolventii se vor adresa
secretariatelor scolilor unde au absolvit clasa a VIII-a.
Art. 33
Respectarea intocmai a Metodologiei de organizare si desfasurare a
examenului national de capacitate este obligatorie pentru toate persoanele
implicate in examen.
Art. 34
Orice abatere comisa si dovedita cu probe se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) candidatii surprinsi avand asupra lor materiale care ar putea fi
folosite pentru copiat sau mijloace de comunicare cu exteriorul, cei surprinsi
copiind in timpul desfasurarii probelor sau comitand alte fraude menite sa le
favorizeze rezolvarea subiectelor sunt eliminati din examen pentru sesiunea
respectiva. Tentativa de frauda se pedepseste in acelasi mod;
b) cadrele didactice angajate in organizarea si desfasurarea examenului
national de capacitate, care comit fapte cu caracter infractional (furnizand
solutiile problemelor, inlocuind lucrari, falsificand lucrari, modificand
nejustificat note, facilitand actiuni sau intentii de frauda ale elevilor etc.)
sau care manifesta neglijenta in indeplinirea raspunderilor, vor fi sanctionate
in conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic sau, dupa caz,
ale Codului penal;
c) in cazul in care frauda este dovedita de organele in drept, dupa
incheierea probei sau a examenului, candidatii care au beneficiat de partinire
frauduloasa sunt eliminati din examen, pierzand sesiunea respectiva sau, dupa
caz, li se anuleaza certificatul de capacitate.
Art. 35
(1) In perioada de evaluare a lucrarilor sau ulterior Comisia nationala de
capacitate poate desemna la nivel central sau la nivelul fiecarui judet (municipiului
Bucuresti) o comisie de reevaluare, prin sondaj, a unui numar de lucrari din
fiecare disciplina de examen, urmarindu-se astfel corectitudinea respectarii
baremelor de evaluare si notare.
(2) Raportul privind rezultatul acestor reevaluari va fi trimis de Comisia
nationala de capacitate catre inspectoratul scolar, care are obligatia de a-l
transmite si de a urmari analizarea sa in fiecare unitate scolara care a
participat, prin personalul ei, la organizarea examenului national de capacitate.
(3) Notele obtinute de elevi in cadrul examenului national de capacitate nu
se modifica in urma acestor reevaluari.
(4) In cazul in care se constata diferente mari de notare, inspectoratul
scolar propune sanctionarea vinovatilor conform prevederilor Statutului
personalului didactic.
(5) Procedura de sanctionare pentru abaterile personalului didactic
mentionate in prezenta metodologie se desfasoara in conformitate cu prevederile
art. 117 - 123 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.
Punctul de plecare al cercetarii este procesul-verbal alcatuit de organele de
control. In baza aceluiasi proces-verbal inspectoratul scolar propune
sanctiunea. Inspectoratul scolar va face comunicare scrisa catre unitatea de
invatamant de la care provine cadrul didactic respectiv, in care se precizeaza
abaterea constatata si propunerea de sanctionare.
Art. 36
(1) Pana la data de 1 noiembrie inspectoratele scolare vor alcatui un
raport special despre examenul national de capacitate din anul in curs, care va
fi trimis in copie si la Ministerul Educatiei si Cercetarii, Directia generala
pentru invatamant preuniversitar si la Serviciul national de evaluare si
examinare. Un exemplar al raportului special va fi trimis fiecarei unitati
scolare din judet.
(2) Raportul va cuprinde informatii despre monitorizarea desfasurarii
acestor examene, inclusiv date despre esantioanele de lucrari reevaluate la
decizia comisiei nationale sau judetene de capacitate.
(3) Comisia judeteana de capacitate va decide reevaluarea de lucrari la cel
putin doua discipline. Numarul minim de lucrari reevaluate la o disciplina va
fi de 50, iar criteriile de selectare a lucrarilor vor fi stabilite de
inspectoratul scolar. Inspectorii scolari de specialitate vor coordona
evaluarea esantioanelor si vor prezenta in scris inspectoratului scolar general
concluziile acestei reevaluari. De asemenea, vor fi reevaluate automat, la
toate disciplinele, acele lucrari la care diferenta dintre notarea initiala si
cea finala (de la contestatii) este mai mare de 1,00 punct.
(4) In urma reevaluarii inspectoratul scolar general poate decide, in
situatii bine justificate, aplicarea de sanctiuni, conform Statutului
personalului didactic si prezentei metodologii. Raportul anual va cuprinde
informatii despre sanctiunile aplicate si numele persoanelor sanctionate,
inclusiv despre personalul didactic caruia comisia judeteana de capacitate a
decis sa ii retraga dreptul de a participa la examenele nationale de
capacitate.
Art. 37
(1) Comisiile de capacitate vor asigura conditii de egalizare a sanselor
pentru candidatii cu deficiente, prin adaptarea procedurilor de examinare la
subiectele de concurs unice, in functie de particularitatile individuale si de
cele specifice deficientei respective.
(2) Exemple de asemenea adaptari sunt:
a) asigurarea posibilitatii de comunicare prin utilizarea sistemului
Braille pentru elevii nevazatori, respectiv a limbajului mimico-gesticular
pentru elevii cu deficiente de auz (inclusiv posibilitatea asigurarii, dupa
caz, a unui interpret autorizat);
b) marirea cu pana la o ora a timpului destinat efectuarii lucrarii scrise
de catre candidatii cu deficiente fizice (motorii) sau vizuale grave;
c) asigurarea scrierii cu caractere marite a subiectelor pentru candidatii
ambliopi;
d) transmiterea prin dictare, pentru elevii cu anumite deficiente vizuale,
a informatiilor corespunzatoare subiectelor de examen afisate/prezentate
vizual;
e) realizarea probei scrise, prin dictarea continutului acesteia, de catre
candidatul cu deficiente, catre un profesor asistent, de alta specialitate
decat cea la care se desfasoara proba respectiva, in prezenta altor doua cadre
didactice.
(3) In situatia in care unitatea scolara la care este inscris candidatul nu
poate asigura realizarea adaptarilor mentionate, inspectoratul scolar poate
aproba inscrierea candidatului la un centru organizat pentru absolventii
invatamantului special sau poate decide organizarea unei subcomisii speciale cu
acest specific.
(4) Candidatii cu deficiente pot beneficia de prevederile alin. (2) in baza
certificatului de handicapat sau a unei adeverinte medicale, in urma hotararii
comisiei judetene de capacitate. Comisia nationala de capacitate poate aproba
si alte proceduri de sustinere a examenului de capacitate pentru candidatii cu
deficiente/handicap, la propunerea comisiilor judetene de capacitate.
Art. 38
In situatii exceptionale, pentru elevii imobilizati la pat temporar sau
definitiv, comisiile judetene de capacitate pot organiza, la cererea
candidatului si cu avizul Comisiei nationale de capacitate, sustinerea probelor
la locul imobilizarii, simultan cu toti candidatii din tara. Organizarea
acestor probe se face la cererea candidatului si in baza unui document medical
care sa ateste imposibilitatea deplasarii acestuia.
ANEXA 1
la metodologie
ORGANIZAREA
probei practice din cadrul examenului national de capacitate pentru absolventii
scolilor cu program integrat/suplimentar de arta si sportiv
Art. 1
(1) Pentru scolile cu program integrat sau suplimentar de arta si sportiv,
comisiile pentru proba practica specifica domeniului artistic sau sportiv
studiat, din cadrul examenului national de capacitate, vor fi alcatuite din profesori
din unitatea scolara respectiva, specializati in disciplinele/probele studiate
de elevi.
(2) Componenta nominala a comisiei de examinare pentru proba practica este
propusa de unitatea de invatamant, cu avizul inspectorului de specialitate, si
se aproba de inspectoratul scolar judetean (al municipiului Bucuresti) cu 3
zile inaintea inceperii probei.
(3) Comisia de examinare pentru proba practica se compune din:
a) presedinte - directorul scolii;
b) secretar - secretarul scolii;
c) profesori examinatori - cate 2 profesori de specialitate sau
specialitati inrudite din unitatea respectiva.
Art. 2
Comisia de examinare pentru proba practica are urmatoarele atributii:
a) intocmeste graficul privind organizarea si desfasurarea probei si il
afiseaza cu doua zile inainte de inceperea probei (programarea candidatilor in
ordinea alfabetica, pe zile, ore, clase, specialitati);
b) pregateste documentatia si asigura conditiile normale de desfasurare a
probei;
c) organizeaza si efectueaza examinarea si notarea candidatilor;
d) afiseaza rezultatele dupa incheierea probelor;
e) asigura asistenta medicala pentru probele sportive.
Art. 3
Continutul probei practice din cadrul examenului national de capacitate se
stabileste dupa cum urmeaza:
a) Pentru arte plastice:
Compozitie dinamica cu personaje: exprimare la alegere, in culoare
(pictura) sau volum (modelaj). La pictura - compozitia va fi realizata
valorificand un contrast cromatic studiat in ciclul gimnazial (la decizia
comisiei), va avea minimum 3 - 5 personaje si va fi realizata in culori de apa,
pe suport hartie format A3.
La modelaj - lucrarea va avea minimum 3 personaje si va fi realizata in
lut; inaltimea maxima a lucrarii va fi de 25 cm.
Criterii de apreciere:
- compunerea spatiului plastic;
- evidentierea dinamismului compozitional prin mijloacele de expresie
invatate;
- nota personala a lucrarii.
Comisiile se vor orienta spre titluri sugestive, precum: sport, balet,
circ, carnaval, activitati de munca, joc de copii etc.
b) Pentru muzica:
1. proba de instrument (pentru toate instrumentele), care consta din doua
lucrari, la alegere, diferite ca stil, caracter si forma;
2. proba de teorie - solfegiu - dicteu:
- un solfegiu la prima vedere, de dificultate medie, diferentiat pentru
corzi grave, suflatori - percutie, instrumente populare, conform programei;
- dicteu melodic de 8 - 12 masuri de dificultate medie, diferentiat pentru
corzi grave, suflatori - percutie, instrumente populare, conform programei.
Pentru proba de teorie - solfegiu - dicteu subiectele vor fi elaborate de
un colectiv al catedrei din specialitatea respectiva, numit prin decizie a
inspectoratului scolar general, la propunerea conducatorului de unitate si
avizata de inspectorul de specialitate; subiectele se elaboreaza cu o ora
inaintea probei, in prezenta presedintelui/vicepresedintelui si a inspectorului
de specialitate.
c) Pentru coregrafie:
1. proba de dans clasic (conform programei);
2. proba cu elemente de dans romanesc (conform programei).
d) Pentru invatamantul sportiv:
- probele de examen vor fi stabilite conform metodologiei "Evaluarea
si examinarea elevilor din invatamantul sportiv", elaborata de Directia
generala pentru invatamant preuniversitar si Serviciul national de evaluare si
examinare.
Art. 4
(1) Fiecare profesor examinator apreciaza raspunsul/performanta
candidatilor cu note de la 10 la 1.
(2) Daca diferenta intre notele acordate de cei 2 examinatori la proba
practica este mai mare de un punct, presedintele comisiei de examinare mediaza
situatiile in care diferenta de notare este mai mare de un punct, iar hotararea
sa este definitiva.
(3) Nota finala reprezinta media aritmetica cu doua zecimale, fara
rotunjire, a notelor acordate de cei 2 examinatori.
(4) Fiecare profesor inscrie in catalog nota acordata, iar presedintele
inscrie nota finala.
(5) Cataloagele de examen tipizate pentru proba practica se completeaza in
doua exemplare identice, se numeroteaza, se semneaza si se stampileaza pe
fiecare pagina.
Art. 5
Media minima de promovare a probei practice este 5,00 (cinci).
Art. 6
La probele practice nu se admit contestatii.
Art. 7
(1) La invatamantul de arta probele practice nu sunt publice.
(2) Probele practice pentru invatamantul sportiv se desfasoara in zone
special amenajate, numite zone de concurs. La desfasurarea lor poate participa
public spectator, care se va afla intr-o zona special desemnata de comisia de
examinare.
ANEXA 3*)
*) Anexa nr. 3 este reprodusa in facsimil.
PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL DE CAPACITATE 2003
GEOGRAFIA ROMANIEI
I. STATUTUL DISCIPLINEI
Geografia Romaniei are, in cadrul examenului de capacitate, pentru anul
scolar 2002 - 2003, statutul de disciplina optionala, la alegere cu Istoria
romanilor.
Examenul consta intr-o proba scrisa cu durata de 2 ore.
Ponderea notei obtinute la Geografia Romaniei in media generala a
examenului de capacitate este de 1/3, respectiv 1/4 pentru elevii care sustin 4
probe (absolventii studiilor gimnaziale care au urmat studiile intr-o limba a
minoritatilor nationale).
II. OBIECTIVE
Prin sustinerea probei de Geografia Romaniei din cadrul examenului de
capacitate, elevii trebuie sa demonstreze ca satisfac urmatoarele obiective:
1. Situarea corecta, in spatiu si timp, a principalelor fapte specifice
(elemente, fenomene, procese) ce definesc geografia Romaniei.
1.1 - sa localizeze corect elementele de baza ale geografiei Romaniei
(unitatile majore de relief, elemente legate de hidrografie, clima, vegetatie
si principalele orase).
1.2 - sa aplice criterii de ordonare (cantitative, calitative, cronologice
si teritoriale).
1.3 - sa identifice sistemele spatiale si functionale principale (sisteme
urbane, de transport etc.).
2. Cunoasterea elementelor de baza ale geografiei tarii noastre.
2.1 cunoasterea continuturilor din programa de examen.
2.2 elaborarea raspunsurilor, conforme cu cerinta stabilita, utilizand
cunostintele de baza ale geografiei din programa de examen.
2.3 cunoasterea caracteristicilor de baza ale mediului geografic al tarii
noastre.
3. Intelegerea si utilizarea adecvata a terminologiei specifice.
3.1 - sa identifice numele proprii de baza si termenii geografici specifici
in texte si pe suporturi cartografice.
3.2 - sa defineasca principalii termeni geografici specifici.
3.3 - sa utilizeze terminologia specifica de baza (nume proprii si notiuni)
referitoare la geografia Romaniei, in contexte variate.
4. Intelegerea relatiilor majore intre componentele geografice de baza ale
teritoriului tarii noastre.
4.1 - sa sesizeze caracterul reciproc al relatiilor dintre componentele
geografice ale unui teritoriu.
4.2 - sa explice relatii existente intre grupuri de componente (de exemplu:
intre relief si clima, relief si vegetatie, clima si vegetatie, relief si
reteaua hidrografica etc.).
5. Analiza si interpretarea unor suporturi grafice si cartografice.
5.1 - sa identifice principalele elemente naturale si socio-economice ale
tarii noastre.
5.2 - sa interpreteze suporturi grafice si cartografice.
6. Analiza elementelor geografice caracteristice ale unor unitati
teritoriale reprezentative.
6.1 - sa aplice algoritmi/structuri de prezentare a informatiilor
referitoare la unitatile de relief ale Romaniei.
6.2 - sa sintetizeze elementele semnificative referitoare la unitati
teritoriale majore.
MATRICE DE SPECIFICATII PE CATEGORII DE OBIECTIVE/CAPACITATI
_______________________
| Cunoastere | 40 - 50% |
|____________|__________|
| Intelegere | 30 - 40% |
|____________|__________|
| Aplicare | 20 - 30% |
|____________|__________|
III. CONTINUTURI
- Romania - pozitia geografica
- Relieful
- Clima
- Hidrografia
- Vegetatia, fauna si solurile
- Populatia
- Asezarile omenesti
- Organizarea administrativ-teritoriala
- Agricultura
- Industria
- Caile de comunicatie (feroviare, rutiere si pe apa)
- Romania in Europa si in lume
- Probleme ale mediului inconjurator.
NOTA:
Nu sunt obligatorii:
- Continutul hartilor de la capitolele AGRICULTURA si INDUSTRIA.
- Repartitia geografica a industriei.
- Sectorul tertiar (comertul interior si turismul)
Este recomandat unul dintre urmatoarele manuale:
- Geografie, manual pentru clasa a VII-a, Editura All, editia 2000, autor:
Grigore Posea,
- Geografia Romaniei, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Corint, editia
2000, autor: Octavian Mandrut,
- Geografie, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Humanitas, editia 2000,
autori: Silviu Negut, Gabriela Apostol, Mihai Ielenicz.
IV. SCHEMA DE NOTARE
A. Matricea de specificatii
In cadrul probei de examen, itemii vor concretiza continuturile si
obiectivele programei in aproximativ urmatoarele procente:
__________________________________________________
| 1. Elemente introductive | 5% |
|_______________________________________|__________|
| 2. Geografie fizica | 50 - 60% |
|_______________________________________|__________|
| 3. Populatia si asezarile omenesti | 20 - 25% |
|_______________________________________|__________|
| 4. Geografie economica | 15 - 20% |
|_______________________________________|__________|
| 5. Probleme ale mediului inconjurator | 5% |
|_______________________________________|__________|
B. Sistemul de corectare si acordare a punctajului
Punctajul total acordat pentru proba de Geografia Romaniei este de 100
puncte, din care fiecare candidat primeste 10 puncte din oficiu. In dreptul
fiecarui item sau grupe de itemi este inscris punctajul maxim acordat.
In cazul itemilor obiectivi, punctajul maxim se obtine doar daca raspunsul
oferit de candidat este corect, in conformitate cu baremul de corectare si
notare. In cazul in care raspunsul este gresit se obtin 0 puncte.
Pentru itemii subiectivi, punctajul acordat este repartizat pe elemente ale
raspunsului oferit, in conformitate cu baremul de corectare si notare.
Nu se acorda fractiuni de punct.
Nota finala se obtine prin impartirea punctajului total obtinut la 10.
C. Structura probei de examen
Proba de examen va fi alcatuita din mai multe tipuri de itemi cum ar fi:
- itemi obiectivi (cu alegere duala, alegere multipla etc.);
- itemi semiobiectivi (cu raspuns scurt, de completare etc.);
- itemi subiectivi (de tip eseu structurat sau liber).
Acesti itemi sunt concretizati intr-o gama larga de forme, inclusiv itemi
care se bazeaza pe suporturi grafice si cartografice.
STRUCTURA TESTULUI
I. Itemi de completare si/sau itemi cu alegere multipla
II. Itemi de grupare/selectie dupa un criteriu sau de ordonare a
elementelor naturale si socio-economice
- itemi de tip pereche
III. Elaborarea unui text pe o anumita tema, pe baza unei structuri date
sau a unor termeni si denumiri
SAU
- Itemi de completare a unui text lacunar
IV. Compararea a doua unitati de relief avand in vedere anumite componente
- Itemi de tipul ADEVARAT/FALS cu gasirea unor argumente pentru sustinerea
unei afirmatii date
- Analiza si explicarea unei situatii geografice
V. Eseu structurat - caracterizarea unei regiuni geografice, la alegere din
doua unitati sugerate (A/B), cu privire la anumite elemente fizico-geografice;
- Eseu structurat - caracterizarea unei regiuni geografice, la alegere din
doua unitati sugerate (C/D), cu privire la anumite elemente legate de
populatie, asezari, resurse si activitati economice.
VI. Citirea si identificarea elementelor geografice reprezentate prin semne
conventionale si simboluri
- Interpretarea/Explicarea semnificatiei elementelor geografice inscrise pe
suporturi grafice si cartografice
Tipurile de capacitati vizate prin itemi:
1. Localizarea/Identificarea principalelor fapte specifice care definesc
geografia Romaniei.
2. Cunoasterea principalelor elemente naturale si socio-economice ale tarii
noastre.
3. Intelegerea si utilizarea adecvata a terminologiei specifice.
4. Intelegerea relatiilor majore intre componentele geografice de baza ale
teritoriului tarii noastre si cunoasterea caracteristicilor de baza ale
mediului geografic al tarii noastre.
5. Analiza elementelor geografice caracteristice unitatilor teritoriale.
6. Analiza si interpretarea elementelor inscrise pe suporturi grafice si
cartografice.
PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL DE CAPACITATE
LIMBA SI LITERATURA GERMANA - MATERNA
AbschluBprufung der gymnasialen Stufe
Literatur
1. Anforderungen
- Leseverstandnis unter Beweis stellen als Ausgangspunkt fur die Arbeit am
Text;
- Texte aufgrund von Fragen erschlieBen;
- Texte fortsetzen oder umformen;
- gattungsspezifische Merkmale identifizieren: (Epik: Marchen, Sage,
Erzahlung, Ballade, Kurzgeschichte, Fabel, Novelle, Lyrik);
- die Angehorigkeit eines Textes zu einer bestimmten Gattung beweisen;
- Inhaltsangabe, Erzahlung, Bericht, Beschreibung, Schilderung,
Charakteristik verfassen;
- die sprachliche Gestaltung eines literarischen Textes erkennen;
- personliche Meinungen auBern und begrunden;
- einige schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen beherrschen (z.B.
Gesuch, Brief, Anzeige);
- sprachliche Richtigkeit beachten (Morphologie, Syntax, Orthographie und
Zeichensetzung);
2. Inhalte
- Grundkenntnisse uber das literarische Werk (epische, lyrische und dramatische
Texte. Volksliteratur. Kunstliteratur, Grundkenntnisse zur Stilkunde,
gattungsspezifische Merkmale).
- schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen (z.B. Gesuch, Brief,
Anzeige);
Zwecks exemplarischer Behandlung werden Texte aus den neuen Lehrbuchern der
Klassen V, VI und VII behandelt. Es konnen weiterhin Texte aus den alteren
Lehrbuchern behandelt werden, so wie eigens vom Lehrer ausgewahlte Texte. In
der Prufung sollen die Pruflinge ihre Fahigkeiten unter Beweis stellen mit
literarischen Texten umzugehen. Es ist erwunscht, dass die Pruflinge einige
schriftliche Kommunikationsformen beherrschen.
Sprache
1. Anforderungen
- Fahigkeit in einem gegebenen Kontext mit Begriffen der Phonetik, des
Wortschatzes, der Morphologie und der Syntax umzugehen und Beispiele
anzufuhren;
- Wortarten und deren grammatikalische Kathegorien zu identifizieren und zu
bestimmen;
- Identifizierung der Korrelate und Bestimmung der Verhaltnisse in der
Satzverbindung und im Satzgefuge;
- Erkennen der Bezuge zwischen Satzgliedern und Gliedsatzen;
- Fahigkeit die Rolle der Satzzeichen und der Topik zu erklaren;
Berucksichtigung der Orthographie und Interpunktion; Durchfuhrung von
Erganzungsubungen, Transformationsubungen usw.
2. Inhalte
- Phonetik: Laute. Buchstaben. Alphabet. Einteilung der Laute. Der
Lautwechsel (Umlaut, Ablaut).
- Wortschatz: Wort und Kontext. Eigentlicher und ubertragener Sinn der
Worter. Mehrdeutigkeit. Homonyme, Synonyme, Antonyme. Redensarten und Redewendungen.
Wortbildung durch Ableitung, durch Zusammensetzung. Die Wortfamilie.
Bereicherung des Wortschatzes. Erbworter. Lehnworter. Fremdworter. Wortfelder.
Wortschatzubungen zu allen Wortarten.
- Morphologie: flektierbare und unflektierbare Wortarten
- Syntax: Der Satz. Die Satzarten. Die Satzformen. Die Satzglieder. Die
Gliedsatze. Die Wortfolge im einfachen und im zusammengesetzten Satz.
- Orthographie: Die Schreibung der Substantive, der Verben, der Adjektive
usw.
Wichtige Hinweise
- Die Schuler, die eine Abteilung oder Schule mit Deutsch
muttersprachlichem Unterricht abgeschlossen haben, legen auch im Fach Deutsch
die AbschluBprufung ab.
- Die schriftliche AbschluBprufung der gymnasialen Stufe dauert zwei
Stunden, nachdem die Themen an die Tafel geschrieben oder bereits
vervielfaltigt, den Pruflingen verteilt worden sind.
- Alle Themen sind verbindlich. Die Gesamtpunkteanzahl pro Thema wird
angegeben.
- Die Bewertungskriterien werden nach abgelaufener Prufung bekanntgegeben.
- Die Benotung erfolgt in der Punkteskala von 10 bis 100 und geht von 10
Punkten aus.
- Die Punkte entsprechen der Notenskala von 1 bis 10.
- Die Pruflinge werden angehalten, die Aufgabenstellung aufmerksam
durchzulesen und genau zu befolgen.
PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL DE CAPACITATE
ISTORIA ROMANILOR
I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN
Istoria romanilor are, in cadrul examenului de capacitate, pentru anul
scolar 2002/2003, statut de disciplina optionala.
Proba de examen la Istoria romanilor este o proba scrisa cu durata de 2
ore.
II. OBIECTIVELE DE EVALUARE
Candidatii trebuie sa demonstreze capacitatea de:
1. a utiliza, in contexte noi, notiuni istorice invatate;
2. a selecta si utiliza informatii oferite de o sursa istorica, la prima
vedere sau cunoscuta;
3. a plasa in timp si spatiu evenimentele istorice;
4. a interpreta din punct de vedere istoric relatii de tip cauza-efect;
5. a prezenta o perioada istorica in functie de anumite repere;
6. a compara evenimente si procese istorice, stabilind asemanari si
deosebiri.
III. TEME
CLASA A VIII-A
1. Civilizatii preistorice si antice.
1.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- legatus augusti, dava, villa rustica, romanizare, urbanizare, collegia;
- sincretism religios, limes, daci liberi.
1.2 Continuturi:
- Geto-dacii si contactele cu lumea mediteraneeana.
- Regalitate si religie.
- Integrarea geto-dacilor in lumea romana.
2. Romanitatea orientala in mileniul marilor migratii.
2.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- crestinism, continuitate, etnogeneza.
2.2 Continuturi:
- Romanitate si crestinism.
- Formarea poporului roman si a limbii romane.
3. Statul medieval si institutiile sale.
3.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- cnezat, voievodat, descalecat, "tara";
- domnie, dinastie, sfat domnesc, mitropolie;
- curtea domneasca, "oastea cea mare";
- adunarea tarii, comitat, tinut, judet, district, scaun;
- institutiile statale intre doua modele: cel bizantin si cel occidental.
3.2 Continuturi:
- Transilvania de la voievodat la principat.
- Semnificatia intemeierii statelor medievale Valahia, Tara Moldovei,
Dobrogea.
- studiu de caz: Diploma Cavalerilor Ioaniti.
4. Tarile Romane si statele vecine intre diplomatie si confruntare.
4.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- suzeranitate, vasalitate, Liga Sfanta.
4.2 Continuturi:
- Politica de cruciada a principilor romani: Mircea cel Batran, Iancu de
Hunedoara, Stefan cel Mare, Vlad Tepes, Mihai Viteazul.
- studiu de caz: Unirea Tarilor Romane in timpul lui Mihai Viteazul.
5. Constituirea Romaniei Moderne.
5.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- locotenenta domneasca, adunari ad-hoc, caimacam, secularizare;
- constitutie, monarhie constitutionala, vot censitar, "partida
nationala";
- constituirea statului national roman;
- orientari in politica externa;
- miscarea de emancipare in teritoriile romanesti aflate sub dominatie
straina.
5.2 Continuturi:
- Revolutia din 1848 - 1849.
- Unirea si reformele lui Al. I. Cuza
- studiu de caz: Constitutia din 1866.
- studiu de caz: Memoramdum-ul.
- Cucerirea independentei de stat si unirea Dobrogei.
- Formarea statului national unitar.
6. Romania intre democratie si autoritarism.
6.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- vot universal, regenta;
- dictat;
- democratia interbelica si problemele ei.
6.2 Continuturi:
- studiu de caz: Integrarea provinciilor romanesti si statutul
minoritatilor;
- Monarhia constitutionala si partidele politice in Romania interbelica.
- studiu de caz: Constitutia din 1923.
- studiu de caz: "Anul 1940".
7. Romania dupa al Doilea razboi mondial.
7.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- sovietizare, etatizare, colectivizare, industrializare fortata, "revolutie
culturala", politie politica;
- deportare, munca fortata, lagar de munca, detinuti;
- democratie, societate civila, practici democratice, constitutie;
- institutii si mecanisme de exercitare a puterii politice, represiunea
comunista, opozanti si dizidente, rezistenta anticomunista, destalinizare si
desovietizare;
- etapele regimului comunist;
- revenirea la institutiile democratice.
7.2 Continuturi:
- Perioada stalinista: regimul lui Gh. Gheorghiu-Dej.
- Regimul nationalist-comunist N. Ceausescu.
- Decembrie 1989. Context si consecinte.
- Revenirea la democratie.
Este recomandat unul dintre urmatoarele manuale:
- Istoria Romanilor, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Teora, autori:
Liviu Lazar, Viorel Lupu
- Istoria Romanilor, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Sigma, autori:
Alexandru Vulpe, Radu G. Paun, Radu Bajenaru, Ioan Grosu
- Istorie, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Humanitas, autori: Sorin
Oane, Maria Ochescu
IV. PROBA DE EXAMEN
Proba de examen este alcatuita din trei parti.
Prima parte contine itemi obiectivi (cu raspunsuri la alegere; de
completare). La fiecare dintre acestia elevul este solicitat sa aleaga
raspunsul corect sau sa scrie in spatiul punctat raspunsul corect, in functie
de cerinta respectiva.
Partea a II-a din proba de examen contine itemi semiobiectivi (intrebari
structurate). La acestia elevul este solicitat sa redacteze raspunsul.
Partea a III-a din proba de examen este reprezentata de itemii subiectivi
(eseu pe baza unei structuri de idei).
Pentru examenul de capacitate 2003, itemii de tip intrebare structurata,
eseu structurat pot avea ca suport surse istorice scrise la prima vedere,
harti, grafice, imagini etc.
STRUCTURA PROBEI SCRISE LA ISTORIA ROMANILOR
- 3 - 5 itemi cu raspuns la alegere.
- 3 - 5 itemi de completare.
- 1 - 2 texte cu spatii lacunare care se completeaza prin selectarea
notiunilor istorice dintr-o lista data.
- 1 - 2 intrebari structurate pe baza unor surse istorice la prima vedere.
- Realizarea unei sinteze pe baza unei structuri de idei date.
Urmatoarele exemple de itemi au ca scop familiarizarea elevilor cu
cerintele probei scrise la Istoria Romanilor:
I. Scrieti pe foaia de examen litera corespunzatoare raspunsului corect
pentru afirmatia de mai jos:
1. Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Principatelor Unite in anul:
a. 1848 b. 1857 c. 1859 d. 1866
II. Scrieti pe foaia de examen raspunsul corect care completeaza propozitia
de mai jos:
1. Domnitorul care a condus Moldova intre anii 1457 - 1504, se numeste
............................
III. Transcrieti, pe foaia de examen, textul de mai jos, completand fiecare
spatiu liber cu termenul corespunzator din lista data:
In anul 1848, s-a declansat ................ in Tara Romaneasca. Unul
dintre obiectivele sale a fost rezolvarea situatiei taranimii propunandu-se
emanciparea ...................... si improprietarirea lor prin ..................
. Lupta romanilor a fost temporar inabusita din cauza interventiei
.................... vecine.
Lista termenilor: boier, clacas, despagubire, imperiu, rascoala, revolutie.
IV. Cititi cu atentie textul de mai jos:
"In planul politicii interne, regele Carol a fost iscusit, a stiut sa
pastreze echilibrul intre cele doua mari partide care s-au creat, Partidul
Liberal si Partidul Conservator (...). Votul nu era universal, ci cenzitar -
numai cei ce plateau impozit erau admisi sa aleaga."
(N. Djuvara, despre domnia lui Carol I)
Pornind de la acest text, raspundeti urmatoarelor cerinte:
1. Transcrieti definitia data de autor votului cenzitar.
2. Numiti cate un reprezentant al fiecarui partid mentionat in text.
3. Mentionati o confruntare militara, la care a participat Carol, inainte
de proclamarea sa ca rege in 1881.
4. Prezentati o cauza a instaurarii dinastiei straine in anul 1866.
V. Prezentati, in 1 - 2 pagini, Marea Unire din 1918, avand in vedere:
- doi factori care au favorizat acest proces istoric;
- data (zi, luna) si institutia/cadrul in care s-a hotarat unirea fiecarei
provincii - Basarabia, Bucovina si Transilvania - cu Romania;
- contextul international in care este recunoscuta Marea Unire si un stat
care semneaza un tratat de pace cu Romania.
NOTA:
Se puncteaza si structurarea compozitiei (introducere - cuprins -
concluzii), prezentarea in ordine cronologica a evenimentelor/a proceselor istorice,
utilizarea limbajului istoric.
Punctajul maxim al probei scrise la Istoria Romanilor este de 100 de
puncte. Se acorda 10 puncte din oficiu. Nu se acorda fractiuni de punct. Nota
finala se calculeaza prin impartirea punctajului obtinut la 10.
PROGRAMA DE LIMBA SI LITERATURA MAGHIARA - MATERNA
pentru Examenul de Capacitate
I. MAGYAR NYELVTAN
1. Altalanos kovetelmenyek:
Az anyanyelvi ismeretek kereteben a funkcionalis nyevvizsgalo kepessegre
helyezzuk a hangsulyt. A vizsgara valo felkeszitesnek, akarcsak a negy ev
anyaganak a tudatos felhasznalast es a kifejezokeszseg fejleszteset kell
szolgalnia, tovabba arra kell felkesziteni a tanulot, hogy a rendelkezesere
allo nyelvi eszkozoket, informaciomennyiseget tudatos es kreativ modon
alkalmazza.
2. Szamonkent muveltseganyag:
A hangok vilaga:
A beszedhangok ismerete. A beszeloszervek es mukodesuk. A beszeloszervek
szerepe a maganhangzok es massalhangzok kepzeseben. A hangok es a betuk. A
beturend. A maganhangzok. A maganhangzok stilushatasa. A hangrend es
illeszkedes. A massalhangzok. A massalhangzok stilushatasa. A massalhangzok
kapcsolodasa. A helyes kiejtes. A szotag. A hangsuly es a hanglejtes.
Szintek es egysegek a nyelvben:
A szoveg. A mondat. A szoszerkezet. A szo. A szoelem. A beszedhang.
Viszonyok a nyelvben:
A mellerendelo viszony (kapcsolatos, ellentetes, valaszto, kovetkezteto,
magyarazo). Az alarendelo viszony (targyas, hatarozos, jelzos, hasonlitott es
hasonlo, megvalosulas es feltetel, megengedes).
A nyelvi jelek erteke:
Alaki ertek, jelolesi ertek, szofaji ertek, helyi ertek, jelentesertek,
tettertek.
A nyelv es a nyelvi jelek funkcioja:
A szofaji ertek es a mondatbeli funkcio kapcsolata. Az ige tomorito ereje.
A nyelv szerepe a kozlesben. A nyelv szerepe a tarsadalomban.
A valtozo nyelv:
Regi nyelv - mai nyelv. A szavak hangalakja es jelentese. A
jelentesvaltozas.
A mukodo nyelv:
Kombinalas, varialas, szabad szorend, mozgekony jelentes, kevesbol
vegtelen, ugyanaz - sokfelekeppen.
Kulonbozo tipusu szovegek alkotasa (pl. elbeszelo, leiro, parbeszedes,
meggyozo).
A kommunikacio folyamata, tenyezoi, a szobeli kozles mufajai (monolog,
parbeszed, alkalmi beszed, erveles, vita), az irott szoveg jellemzoi, stilusa,
a vazlatkeszites.
II. IRODALOMOLVASAS
Altalanos kovetelmenyek:
Az irodalmi mu uzenete. Szerzo-szoveg-olvaso viszonya. A befogadoi
magatartas. Az irodalmi szoveg szervezodese; az irodalmi mu mint komplex
modell. Az epikus muvek cselekmenye. A cselekmeny fobb mozzanatai. A narrativ
szovegek szervezodese. Elbeszeloi nezopont, elbeszelo es tortenet viszonya,
ter-ido viszonya, a szereplok jellemzese. Vazlatkeszites. Az elbeszelo (kotott
es szabad-) fogalmazas.
Szovegelemzes, szovegertes kepessege, az irodalmi level, verses epikai
alkotasok (a ballada, az elbeszelo koltemeny), prozai epikai alkotasok
(novella, kisregeny, elbeszeles, karcolat, regeny) es lirai alkotasok (dal,
koltoi level, leiro koltemeny, eletkep, oda, elegia, rapszodia) elemzese
alapjan.
A negy ev soran tanult irodalomelmeleti, stilisztikai, retorikai es
verstani alapfogalmak, lirai, dramai es epikai muvekhez kapcsolodo kerdeskorok
ismerete. Onallo irodalmi elemzes, a (korosztalyi es a tantervi)
kovetelmenyeknek megfelelo nehezsegi fokkal rendelkezo-adott-szoveg alapjan.
PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL DE CAPACITATE MATEMATICA
a) Functiile examenului
Examenul care finalizeaza studiile gimnaziale, indeplinind functia de
certificare a nivelului de cultura generala a absolventilor invatamantului
obligatoriu este examenul de Capacitate.
Examenul de capacitate este conceput ca examen national, realizandu-se
potrivit normelor Regulamentului de organizare si de desfasurare, pe baza de
programe unice pentru toate scolile din tara.
Complementar functiei de certificare a pregatirii elevilor, examenul de
capacitate are functia de selectie si de orientare privind accesul
absolventilor de gimnaziu spre rute profesionale diversificate si de niveluri
diferite - invatamant liceal sau invatamant profesional sau de ucenici.
b) Continutul examenului
Disciplinele la care se sustin probele in cadrul examenului de capacitate
sunt urmatoarele:
- Limba si literatura romana - scris;
- Matematica - scris;
- Limba materna, pentru elevii care au urmat studiile gimnaziale intr-o
limba a minoritatilor nationale - scris;
- Disciplina la alegere dintre Istoria romanilor si Geografia Romaniei -
scris.
c) Programa de examen pentru capacitate
Programa de examen pentru capacitate este un concept introdus in teoria si
practica evaluarii educationale, odata cu organizarea primului examen de acest
fel la noi in tara, in anul 1999. Este un instrument care amelioreaza calitatea
si eficienta actului evaluarii rezultatelor scolare, orienteaza intr-un mod mai
concret procesul evaluarii, informeaza toate categoriile de subiecti:
- elevii si parintii acestora;
- profesorii care predau disciplinele prevazute pentru examenul de
capacitate;
- autorii care proiecteaza si elaboreaza probele pentru acest examen;
- factorii responsabili de organizarea si desfasurarea examenului
(inspectoratele scolare, conducerile unitatilor scolare);
- alti parteneri institutionali si persoane interesate de calitatea
efectelor educatiei (sindicate, asociatii profesionale, institutii implicate in
recunoasterea si echivalarea studiilor s.a.).
Valoarea specifica a acestui instrument rezida in functiile pe care si le
asuma.
Acestea pot fi rezumate astfel:
- informeaza beneficiarii potentiali cu privire la obiectivele,
continuturile, modurile si instrumentele de evaluare a performantelor scolare;
- defineste coordonatele activitatii de pregatire a elevilor si
directioneaza eforturile pe care le necesita reusita acestora la examen;
permite elevilor sa cunoasca cu claritate ce se asteapta de la ei si care este
sistemul de evaluare a rezultatelor muncii lor;
- orienteaza profesorii in conceperea procesului de instruire si a
practicilor de evaluare relevante pentru sistemul de evaluare propriu
examenului de capacitate si compatibile cu acesta;
- asigura ridicarea calitatii tehnice a probelor de evaluare -
aplicabilitatea, validitatea, fidelitatea, obiectivitatea;
- faciliteaza compararea valorii probelor si a rezultatelor obtinute la
examenul de capacitate de catre serii diferite de absolventi, reflectand in
acest fel dinamica performantelor scolare, oferind sugestii utile pentru
revizuirea curriculumului;
- confera mai multa transparenta privind principiile, criteriile, tehnicile
si procedurile utilizate in realizarea examenului de capacitate.
Programa de matematica pentru examenul de capacitate este conceputa din
punct de vedere metodologic astfel:
I. Statutul disciplinei de examen.
II. Obiectivele de referinta si standardele de evaluare.
III. Continutul tematic.
IV. Matricea de specificatii.
V. Structura probei.
I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN
Matematica are, in cadrul examenului de capacitate pentru anul scolar
2002/2003, statut de disciplina obligatorie.
Proba de examen la matematica este o proba scrisa cu durata desfasurarii de
2 ore.
Ponderea notei de la matematica in media generala a examenului de
capacitate este de 1/3, respectiv 1/4 pentru elevii care sustin 4 probe (cei
care au urmat studiile gimnaziale intr-o limba a minoritatilor nationale).
II. OBIECTIVELE de REFERINTA si STANDARDELE de EVALUARE
O.1. Cunoasterea si intelegerea conceptelor, a terminologiei si a
procedurilor de calcul specifice matematicii.
S1 Scrierea, citirea, compararea si reprezentarea pe axa a numerelor reale.
S2 Efectuarea operatiilor cu numere reale.
S3 Utilizarea proprietatilor relatiei de divizibilitate in multimea
numerelor naturale.
S4 Utilizarea rapoartelor, proportiilor, procentelor, marimilor direct si
invers proportionale.
S5 Utilizarea mediilor.
S6 Utilizarea estimarilor si a aproximarilor de numere reale.
S7 Utilizarea unor elemente de logica si de teoria multimilor, precum si a
unor relatii, functii, siruri in rezolvarea problemelor.
S8 Rezolvarea de ecuatii, de inecuatii si de sisteme de ecuatii; efectuarea
de calcule algebrice utilizand algoritmi, formule si metode specifice.
S9 Stabilirea si utilizarea proprietatilor calitative si metrice ale
figurilor si corpurilor geometrice in probleme de demonstratie si de calcul.
S10 Reprezentarea/recunoasterea in plan a configuratiilor spatiale.
S11 Utilizarea localizarii figurilor geometrice si a unor elemente de transformari
geometrice.
S12 Inregistrarea, prelucrarea si prezentarea datelor pe baza unor elemente
de statistica si probabilitati.
O.2. Dezvoltarea capacitatilor de explorare/investigare si rezolvarea de
probleme.
S13 Identificarea unei situatii-problema si organizarea eficienta a modului
de rezolvare a acesteia.
S14 Utilizarea unor reprezentari si metode variate pentru clarificarea si
justificarea (demonstrarea) unor enunturi.
S15 Construirea unor generalizari si verificarea validitatii lor.
O.3. Dezvoltarea capacitatii de a comunica utilizand limbajul matematic.
S16 Intelegerea semnificatiei globale a informatiilor cu caracter matematic
extrase din diferite surse documentare.
S17 Expunerea logica, detaliata si coerenta a propriilor demersuri de
rezolvare a unei probleme.
III. CONTINUTUL TEMATIC
ARITMETICA si ALGEBRA
Multimi
Multimi: relatii (apartenenta, egalitate, incluziune); submultime; operatii
cu multimi (reuniunea, intersectia, diferenta, produsul cartezian). Multimi
finite, multimi infinite.
Multimile N, Z, Q, R, R-Q. N inclus in Z inclus in Q inclus in R.
Scrierea numerelor naturale in baza zece.
Propozitii adevarate si propozitii false.
Impartirea cu rest a numerelor naturale. Divizibilitatea in N: definitie,
divizor, multiplu; proprietati ale relatiei de divizibilitate; criteriile de
divizibilitate cu 10, 2, 5, 3; numere prime si numere compuse; numere pare si
numere impare; numere prime intre ele; descompunerea unui numar natural in
produs de puteri de numere prime; cel mai mare divizor comun si cel mai mic
multiplu comun.
Divizibilitatea in Z: definitie, divizor, multiplu.
Fractie; fractii subunitare, echiunitare, supraunitare; reprezentari
echivalente ale fractiilor; fractii ireductibile.
Scrierea unui numar rational sub forma zecimala sau fractionara.
Reprezentarea pe axa a numerelor reale. Compararea si ordonarea numerelor
reale.
Valoare absoluta (modul), opus, invers, parte intreaga, parte fractionara.
Rotunjirea si aproximarea unui numar real.
Intervale in R: definitie, reprezentare pe axa.
Operatii cu numere reale: adunarea, scaderea, inmultirea, ridicarea la
putere cu exponent numar intreg. Radacina patrata a unui numar natural patrat
perfect; extragerea radacinii patrate dintr-un numar rational pozitiv;
algoritmul de extragere a radacinii patrate; scrierea unui numar real pozitiv
ca radical din patratul sau. Ordinea efectuarii operatiilor si folosirea
parantezelor. Factorul comun.
Reguli de calcul cu radicali. Introducerea factorilor sub radical.
Scoaterea factorilor de sub radical. Rationalizarea numitorului de forma
_ _
a\/b , a +/- \/b cu a apartine Z*, b apartine N*.
Media aritmetica si media aritmetica ponderata. Media geometrica a doua
numere reale pozitive.
Rapoarte si proportii: raport; proprietatea fundamentala a proportiilor;
proportii derivate; aflarea unui termen necunoscut dintr-o proportie; sir de
rapoarte egale; marimi direct proportionale si marimi invers proportionale;
regula de trei simpla.
Procente: p% dintr-un numar; aflarea unui numar rational cand cunoastem p%
din el; aflarea raportului procentual. Rezolvarea problemelor in care intervin
procente.
Calculul probabilitatii de realizare a unui eveniment utilizand raportul:
numarul cazurilor favorabile/numarul cazurilor posibile.
Calcul algebric
Calculul cu numere reprezentate prin litere: adunarea, scaderea,
inmultirea, impartirea, ridicarea la putere cu exponent numar intreg.
Formulele de calcul prescurtat:
2 2 2
(a +/- b) = a +/- 2ab + b ;
2 2
(a + b)(a - b) = a - b ;
2 2 2 2
(a + b + c) = a + b + c + 2ab + 2ac + 2bc.
Descompunerea in factori: metoda factorului comun; utilizarea formulelor de
calcul prescurtat; gruparea termenilor si metode combinate.
Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere. Simplificare. Operatii
cu rapoarte (adunare, scadere, inmultire, impartire, ridicare la putere cu
exponent numar intreg).
Functii
Sistem de axe ortogonale; reprezentarea punctelor in plan; rezolvarea unor
probleme de geometrie plana pornind de la reprezentarea punctelor intr-un
sistem de axe ortogonale.
Notiunea de functie; functii de tipul f: A --> R, f(x) = ax + b, unde a,
b apartin R si A multime finita sau A = R; reprezentarea grafica a acestor
functii. Aflarea multimii valorilor unei functii de tipul f: A --> R, f(x) =
ax + b, unde a, b apartin R si A multime finita. Determinarea unei functii de
tipul f: R --> R, f(x) = ax + b, unde a, b apartin R, al carei grafic
contine doua puncte.
Exercitii de investigare a coliniaritatii unor puncte cunoscand
coordonatele acestora.
Intersectiile graficului unei functii liniare cu axele de coordonate.
Intersectia graficelor a doua functii liniare.
Ecuatii si inecuatii
Rezolvarea in R a ecuatiilor de forma ax + b = 0, a apartine R*, b apartine
R. Ecuatii echivalente.
2
Rezolvarea in R a ecuatiilor de forma ax + bx + c = 0, a, b, c apartin R,
a diferit de 0.
Rezolvarea in R x R a sistemelor de ecuatii de forma:
_
|
| a1x + b1y + c1 = 0
< , a1, a2, b1, b2, c1, c2 apartin R. Sisteme
| a2x + b2y + c2 = 0 reductibile la acestea.
|_
Rezolvarea in R a inecuatiilor de forma ax + b </= 0 (<, >/=,
>), a apartine R*, b apartine R.
Unitati de masura: transformari.
Probleme cu caracter aplicativ care se rezolva cu ajutorul ecuatiilor,
inecuatiilor si al sistemelor de ecuatii. Utilizarea metodelor aritmetica sau
algebrica pentru rezolvarea unei probleme.
GEOMETRIE
Masurare si masuri (lungime, unghi, arie, volum):
- transformari (inclusiv 1 dm^3 = 1 litru).
Figuri si corpuri geometrice:
1. Punctul, dreapta, planul, semiplanul, semidreapta, segmentul de dreapta,
unghiul
- pozitii relative, clasificare;
- paralelism si perpendicularitate in plan si in spatiu; axioma
paralelelor; unghiuri cu laturile respectiv paralele; unghiul a doua drepte in
spatiu; drepte perpendiculare; dreapta perpendiculara pe un plan; distanta de
la un punct la un plan; plane paralele; distanta dintre doua plane paralele;
- teorema celor trei perpendiculare; distanta de la un punct la o dreapta;
- proiectia ortogonala a unui punct, segment sau a unei drepte pe un plan;
- unghiul unei drepte cu un plan; lungimea proiectiei unui segment;
- unghi diedru; unghiul plan corespunzator unui unghi diedru; masura
unghiului a doua plane;
- simetria fata de un punct in plan;
- simetria fata de o dreapta in plan.
2. Triunghiul
- perimetrul si aria;
- suma masurilor unghiurilor unui triunghi;
- unghi exterior unui triunghi;
- linii importante in triunghi si concurenta lor;
- linia mijlocie in triunghi;
- triunghiul isoscel si triunghiul echilateral - proprietati;
- criteriile de congruenta a triunghiurilor;
- triunghiul dreptunghic - teorema inaltimii; teorema catetei; teorema lui
Pitagora si reciproca ei; sin, cos, tg, ctg; rezolvarea triunghiului
dreptunghic;
- teorema lui Thales si reciproca ei;
- teorema fundamentala a asemanarii;
- triunghiuri asemenea - criteriile de asemanare a triunghiurilor.
3. Patrulaterul convex
- perimetrul si aria (paralelogramul, dreptunghiul, rombul, patratul,
trapezul);
- suma masurilor unghiurilor unui patrulater convex;
- paralelogramul - proprietati referitoare la laturi, unghiuri, diagonale;
- paralelograme particulare (dreptunghi, romb, patrat) - proprietati;
- trapezul; linia mijlocie in trapez;
- trapeze particulare (isoscel si dreptunghic) - proprietati.
4. Cercul
- centru, raza, diametru, disc;
- unghi la centru, sector de cerc;
- coarde si arce in cerc (la arce congruente corespund coarde congruente si
reciproc; proprietatea diametrului perpendicular pe o coarda; proprietatea
arcelor cuprinse intre doua coarde paralele; proprietatea coardelor egal
departate de centru);
- masura unghiului inscris in cerc;
- pozitiile relative ale unei drepte fata de un cerc;
- cercul inscris intr-un triunghi;
- cercul circumscris unui triunghi;
- lungimea cercului;
- aria discului;
- lungimea arcului de cerc;
- aria sectorului de cerc;
- poligonul regulat (triunghi echilateral, patrat, hexagon regulat).
5. Corpuri geometrice
Poliedre: Prisma dreapta cu baza triunghi echilateral, dreptunghi sau
patrat; cubul; piramida regulata si trunchiul de piramida regulata (baza
triunghi echilateral sau patrat).
- reprezentarea lor prin desen;
- elementele lor (varfuri, muchii, fete laterale, baze, diagonale,
inaltimi);
- desfasurari;
- sectiuni paralele cu baza;
- sectiuni axiale;
- aria laterala, aria totala, volumul.
Corpuri rotunde: cilindrul circular drept; conul circular drept; trunchiul
de con circular drept; sfera.
- reprezentarea lor prin desen;
- elementele lor (varf, baza, inaltime, generatoare, raza, suprafata laterala);
- desfasurari;
- sectiuni paralele cu baza;
- sectiuni axiale;
- aria laterala, aria totala, volumul.
* Obiectivele de referinta, standardele de evaluare si continutul tematic
sunt in concordanta cu programele scolare.
* Manualele valabile sunt numai cele care au aprobarea Ministerului
Educatiei si Cercetarii.
IV. MATRICEA DE SPECIFICATII
______________________________________
| 1.| Aritmetica + Algebra | 50% - 60% |
|___|______________________|___________|
| 2.| Geometrie | 40% - 50% |
|___|______________________|___________|
V. STRUCTURA PROBEI
Proba de examen este alcatuita din doua parti.
La fiecare dintre cerintele primei parti, elevul este solicitat sa dea
raspunsul scris pe foaia de examen, raspuns care consta doar in mentionarea
rezultatului obtinut.
Partea a doua contine probleme cu intrebari structurate. La fiecare dintre
acestea elevul este solicitat sa redacteze rezolvarea completa si sa justifice
pe foaia de examen rezultatele obtinute. Fiecareia dintre cele doua parti i se
acorda acelasi punctaj.
PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL DE CAPACITATE
LIMBA SI LITERATURA ROMANA
I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN
Limba si literatura romana are, in cadrul examenului de Capacitate, statut
de disciplina obligatorie de examen, la care se sustine o proba scrisa cu o
durata de 2 ore.
Ponderea notei obtinute la limba si literatura romana in media generala a
examenului de capacitate este de 1/3, respectiv 1/4 pentru elevii care sustin 4
probe (cei care au urmat studiile gimnaziale intr-o limba a minoritatilor
nationale).
II. OBIECTIVE
Prin sustinerea examenului de Capacitate la aceasta disciplina, elevul va
trebui sa faca dovada capacitatilor, a abilitatilor si deprinderilor specifice,
dobandite pe parcursul celei de a doua parti a ciclului de dezvoltare (clasele
a V-a si a VI-a), precum si pe parcursul ciclului de observare si orientare
(clasele a VII-a si a VIII-a), reflectate in urmatoarele sarcini de lucru:
A. Capacitatea de receptare a mesajului scris (C I)
- sa identifice tipurile de text (literar, nonliterar), trasaturile
specifice ale respectivelor texte, precum si modurile de expunere, momentele
subiectului, ideile principale si secundare;
- sa opereze cu sensul propriu si figurat al cuvantului, prin raportare la
contextul mesajului scris;
- sa recunoasca figurile de stil/procedeele de expresivitate artistica si
celelalte notiuni de teorie literara invatate, prin aplicarea pe un text
studiat sau la prima vedere;
- sa recunoasca elementele de fonetica, de vocabular, de morfologie, de
sintaxa si sa opereze cu acestea, avand ca suport un text studiat sau la prima
vedere;
- sa recunoasca si sa opereze cu valorile expresive ale categoriilor
lexical-semantice, morfologice si sintactice, prin aplicarea pe un text literar
dat;
- sa identifice valorile expresive ale topicii si ale punctuatiei;
- sa recepteze mesajul unui text literar sau nonliterar.
B. Capacitatea de exprimare scrisa (C II)
- sa rezume un text literar dat;
- sa caracterizeze un personaj dintr-un text studiat sau la prima vedere;
- sa redacteze un text in care sa se evidentieze caracteristicile
fundamentale ale unei opere literare/ale unui fragment de text literar dat (sa
motiveze intr-o compunere, conform unor cerinte specificate, apartenenta unui
text la un gen sau la o specie literara: basmul, schita, nuvela, romanul,
balada, fabula, doina, pastelul, imnul, comedia; sa analizeze un text,
valorificand structura acestuia si resursele expresive ale limbii);
- sa redacteze diferitele texte cu destinatie functionala: cerere,
invitatie, scrisoare, telegrama;
- sa aplice, in redactarea unui text, normele ortografice, de punctuatie si
de exprimare corecta;
- sa exprime, in scris, intr-un mod corect, logic, convingator si coerent,
diferitele idei, opinii, atitudini, prin utilizarea unui vocabular, a unui
registru de comunicare si a unui stil, adecvate contextului si in conformitate
cu normele de redactare.
III. CONTINUTURI
A. Lectura. Teoria literara. Textul
- Autorul. Eul liric si naratorul.
- Structura operei literare. Modurile de expunere. Naratiunea (autorul,
naratorul; naratiunea la persoana a III-a si la persoana I, subiectul operei
literare, momentele subiectului, timpul si spatiul in naratiune). Descrierea
(portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a
personajelor). Personajul: caracterizarea - portretul fizic si portretul moral.
- Personificarea. Comparatia. Enumeratia. Repetitia. Epitetul (tipuri de
epitete). Hiperbola. Antiteza. Metafora. Alegoria. Inversiunea.
- Strofa si versul. Rima (monorima, rima imperecheata, incrucisata,
imbratisata). Masura. Piciorul metric (bisilabic). Ritmul (troheul si iambul).
- Textele literare - populare si culte. Caracteristicile operei folclorice
(orala, anonima, colectiva, sincretica).
- Genuri literare. Genurile epic, liric si dramatic.
- Specii literare: basmul, schita, nuvela, romanul, balada, fabula, doina,
pastelul, imnul, comedia.
B. Practica rationala si functionala a limbii: tipuri de comunicare
1. Comunicarea scrisa. Procesul scrierii. Contexte de realizare
- Partile componente ale unei compuneri (introducerea, cuprinsul,
incheierea).
- Asezarea corecta in pagina.
- Punctuatia. Semnele de punctuatie si ortografice. Valoarea functionala si
expresiva a semnelor de punctuatie.
- Scrierea functionala. Telegrama, invitatia, cererea.
- Scrierea reflexiva. Scrisoarea familiala. Scrisoarea de felicitare.
Exprimarea si motivarea unui punct de vedere.
- Textul literar. Transformarea textului dialogat in text narativ.
Rezumatul. Comentarea unor secvente din operele studiate. Semnificatia
titlului. Personajul literar (caracterizare). Analiza de text literar.
2. Elemente de constructie a comunicarii
1. Lexicul
- Vocabularul limbii romane. Vocabularul fundamental. Masa vocabularului.
- Cuvantul. Forma si continutul. Cuvantul de baza. Sensul cuvintelor in
context. Sensul propriu (de baza si secundar) si sensul figurat.
- Mijloace interne de imbogatire a vocabularului. Derivarea. Compunerea.
Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). Familia lexicala.
- Mijloacele externe de imbogatire a vocabularului. Imprumuturile.
Neologismele.
- Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Paronimele.
- Regionalismele. Arhaismele.
- Cuvintele polisemantice.
- Unitatile frazeologice (locutiuni, expresii).
- Pleonasmul.
2. Notiuni de fonetica
- Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Diftongul. Triftongul. Hiatul.
- Silaba. Despartirea cuvintelor in silabe.
- Folosirea corecta a accentului in limba romana.
3. Morfosintaxa
- Partile de vorbire flexibile. Clasificare/felul (verb, substantiv,
articol, pronume, numeral, adjectiv). Locutiunile. Categorii morfologice
(diateza, conjugare, mod, timp, persoana, gen, numar, caz, grad de comparatie).
Functii sintactice.
- Partile de vorbire neflexibile. Clasificare/felul (adverb, prepozitie,
conjunctie, interjectie). Locutiunile. Functii sintactice (adverb,
interjectie).
4. Notiuni de sintaxa
- Relatia text, fraza, propozitie, cuvant.
- Cuvintele si constructiile incidente. Punctuatia lor.
- Relatiile sintactice in propozitie si in fraza (interdependenta,
coordonare si subordonare). Mijloacele de realizare a relatiilor sintactice in
propozitie si in fraza: flexiunea, jonctiunea, juxtapunerea, topica, intonatia
si pauza.
- Fraza. Propozitia principala si secundara/subordonata. Elementele de
relatie in fraza. Propozitia regenta si propozitia subordonata. Elementul
regent.
- Propozitia si partile de propozitie. Tipurile de propozitie.
5. Sintaxa propozitiei si a frazei
- Predicatul si propozitia subordonata predicativa.
- Subiectul si propozitia subordonata subiectiva.
- Atributul si propozitia subordonata atributiva.
- Complementul. Complementele circumstantiale si necircumstantiale.
Complementele circumstantiale de loc, de timp, de mod. Complementul
circumstantial de cauza si de scop. Complementul direct si indirect.
- Propozitia subordonata completiva directa. Propozitia subordonata
completiva indirecta. Propozitiile subordonate circumstantiale de loc, de timp,
de mod, de cauza, de scop. Propozitiile subordonate circumstantiale
conditionale, concesive, consecutive.
- Expansiunea si contragerea.
- Acordul.
IV. MATRICEA DE SPECIFICATIE A PROBEI SCRISE
____________________________________________________________________________
| Partea | Tipul de sarcina de lucru | Capacitatea | Ponderea in |
| probei | | vizata | intregul probei |
|________|___________________________________|_____________|_________________|
|I. | Intelegerea si operarea cu textul | C I. | aproximativ 55% |
|________|___________________________________|_____________|_________________|
|II. | Redactarea unui text functional | C II. | aproximativ 10% |
|________|___________________________________|_____________|_________________|
|III. | Elaborarea unei compuneri | C II. | aproximativ 35% |
|________|___________________________________|_____________|_________________|
V. STRUCTURA PROBEI
Proba de examen contine trei parti, fiecareia fiindu-i alocat un punctaj
global, mentionat pe foaia de examen, pe care o primeste candidatul, si
detaliat apoi in baremul de corectare si de notare.
Formularea subiectelor din proba de examen se face pe baza obiectivelor
programei de examen si in conformitate cu abilitatile, deprinderile,
capacitatile, cunostintele si continuturile selectate din Curriculum National,
Programe scolare pentru clasele a V-a - a VIII-a, Aria curriculara: Limba si
comunicare, Limba si literatura romana (Ordin al Ministrului nr. 4237 din
23.08.1999).
Prin Curriculum National se stabileste principiul studierii limbii si
literaturii romane in ciclul gimnazial din perspectiva comunicativ-functionala.
Drept urmare, programa pentru examenul de Capacitate pune accentul pe evaluarea
unor capacitati de receptare a mesajului scris si de exprimare scrisa, pe care
trebuie sa le aiba un absolvent al clasei a VIII-a, in conditiile in care in
procesul de predare-invatare se utilizeaza manualele alternative, textul literar
fiind folosit ca suport pentru recunoasterea si operarea cu notiuni de teorie
literara, cu elemente de fonetica, de vocabular, de morfologie, de sintaxa, de
ortografie si de punctuatie, studiate in anii de scoala.
Partea I a probei este destinata intelegerii si operarii cu textul. Pe baza
acestuia, se vor formula un numar de cerinte care sa vizeze atat intelegerea si
analiza, pe diferite niveluri de receptare, a mesajului scris (A. Intelegerea
textului), cat si operarea cu diferitele elemente ale textului, din perspectiva
comunicativ-functionala (B. Limba romana - fonetica, vocabular, morfologie si
sintaxa aplicata).
Partea a II-a contine redactarea unui text functional (cerere, invitatie,
scrisoare, telegrama), in conformitate cu anumite cerinte, formulate prin
itemi.
Partea a III-a are in vedere elaborarea unei compuneri pe baza unor repere
date: rezumatul unui text literar dat; caracterizarea unui personaj dintr-un
text literar studiat sau la prima vedere; motivarea apartenentei unei opere/a
unui fragment la gen si specie; comentarea unor secvente din operele studiate;
analiza de text literar.
VI. EXEMPLE DE CERINTE/ITEMI (conform Ghidului de evaluare - Limba si
literatura romana, S.N.E.E., 2001, Editura Aramis)
Partea I (46 de puncte):
A. Intelegerea textului (text la prima vedere) contine 5 cerinte a cate 2
puncte fiecare, prin care se evalueaza abilitati, deprinderi, elemente de
competenta etc., vizand capacitati de receptare a mesajului scris, prevazute de
programa pentru examen.
In functie de specificul fragmentului oferit candidatului, sunt formulate
cerinte care se refera strict la intelegerea textului citat, dar si cerinte
care sa implice valorificarea notiunilor de teorie literara studiate in scoala.
Spre exemplu, pot fi propuse cerinte de tipul:
1. Indica modul/modurile de expunere prezent(e) in text.
2. Stabileste tipul de text si n trasaturi ale acestuia.
3. Motiveaza, intr-un text de cel mult n randuri, apartenenta fragmentului
reprodus la un gen literar (epic, liric sau dramatic).
4. Transforma dialogul de mai sus in vorbire indirecta.
5. Scrie o continuare, de n replici, a dialogului dintre personajele A si
B.
6. Redacteaza un rezumat, de maximum n randuri, al textului de mai sus.
7. Stabileste n argumente, care sa demonstreze ca fragmentul reprodus
apartine unei descrieri (sau unei naratiuni).
8. Transcrie un fragment, de cel mult n cuvinte, care contine o
enumeratie/o alta figura de stil.
9. Explica, in maximum n randuri, care sunt raporturile dintre autor,
narator si personaj in textul dat.
10. Precizeaza masura, ritmul si rima strofei de mai sus.
11. Selecteaza un fragment, de cel mult n versuri, care sa indice prezenta
eului liric in textul dat.
12. Numeste specia literara in care pot fi incluse versurile de mai sus.
13. Explica semnificatia urmatorului vers .../urmatoarelor versuri ... (sau
a unor cuvinte/sintagme/locutiuni/expresii ...).
14. Motiveaza intrebuintarea semnelor de ortografie/de punctuatie din
textul dat.
15. Selecteaza cuvantul/sintagma care exprima/sugereaza urmatoarea idee
[...].
16. Explica, in n randuri, semnificatia titlului operei literare, tinand
seama si de textul reprodus mai sus.
17. Prezinta tema discutiei dintre personajele A si B, din textul de mai
sus.
18. Realizeaza, numai pe baza informatiilor furnizate de fragmentul
reprodus, o schita de portret (fizic si moral) al personajului A.
19. Numeste momentul subiectului prezent in fragmentul de mai sus.
20. Scrie ideile principale si ideile secundare din textul de mai sus.
21. Exprima-ti punctul de vedere asupra urmatoarei idei din textul dat
[...].
22. Transcrie n cuvinte folosite cu sens figurat/sens propriu, in textul de
mai sus.
B. Limba romana (9 cerinte a cate 4 puncte fiecare) presupune recunoasterea
si operarea cu elemente de fonetica, de vocabular, de morfologie, de sintaxa a
propozitiei si a frazei, avand ca suport acelasi text oferit candidatului.
Cerintele formulate sunt cele de tipul cunoscut din examenele de Capacitate
2001, vizand selectarea, aplicarea, constructia, analiza, compararea si
interpretarea unor fapte de limba, redactarea unor enunturi.
Operarea cu elemente de vocabular si de sintaxa apare, direct sau indirect,
si la partea a II-a si a III-a a subiectelor propuse mai jos, conform
principiului abordarii limbii din perspectiva comunicativ-functionala.
Partea a II-a (10 puncte) este destinata evaluarii capacitatii de exprimare
scrisa, in situatia redactarii unor texte cu destinatie functionala: cerere,
invitatie, scrisoare, telegrama. Punctajul acestei probe este acordat pentru:
a) respectarea conventiilor specifice textului functional (3 - 4 puncte);
b) structurarea continutului, in conformitate cu tipul de text si cu
cerintele formulate (3 - 4 puncte);
c) corectitudinii limbii utilizate (2 - 3 puncte).
Partea a III-a (34 de puncte) implica tot evaluarea capacitatii de
exprimare scrisa, dar cu un grad ridicat de relevanta. Cerinta de baza consta
in redactarea unei compozitii de 1 - 2 pagini, cu cerinte prestabilite (4
repere/cerinte specifice fiecarui tip de subiect si un reper generat, vizand
respectarea normelor de ortografie, de punctuatie si de exprimare corecta),
avandu-se in vedere:
a) rezumarea scrisa a unui text narativ la prima vedere;
b) caracterizarea unui personaj dintr-un text literar studiat - basm,
balada, schita, nuvela, roman, comedie - sau la prima vedere (cerintele pot fi
axate pe sublinierea doar a unei/a unor trasaturi sau a unor mijloace/procedee
de portretizare);
c) redactarea unui text in care sa se evidentieze caracteristicile
fundamentale ale unui text/fragment de text literar dat (argumentarea
apartenentei unui text la un gen si/sau la o specie literara - basmul, schita,
nuvela, romanul, balada, fabula, doina, pastelul, imnul, comedia; analiza
sumara a unui text literar, prezentat candidatului, valorificand structura
acestuia si resursele expresive ale limbii; exprimarea, intr-un mod corect,
logic, a unor idei si opinii despre textul selectat);
d) aplicarea regulilor de despartire a cuvintelor in silabe si a
regulilor/a normelor de ortografie si de punctuatie.
NOTA:
In situatia in care ilustrarea unei sarcini de lucru are ca suport un text
literar studiat, acesta va fi selectat de catre candidat dintre operele
literare/dintre fragmentele studiate la clasa.
Cerintele vor fi astfel formulate, incat sa nu permita reproducerea unor
caracterizari de personaje si a unor "comentarii" literare memorate,
deoarece se urmareste evaluarea capacitatii candidatului de a opera cu
notiunile de teorie literara, dobandite pe parcursul ciclului gimnazial.
In realizarea unor compozitii cu cerinte prestabilite, au fost propuse
urmatoarele repere pentru organizarea continutului:
A. Rezumarea unui text literar:
a) stabilirea secventelor narative, pe baza ideilor principale;
b) precizarea personajelor implicate in actiune;
c) respectarea succesiunii intamplarilor la care participa personajele;
d) respectarea altor conventii specifice rezumatului (relatarea la persoana
a III-a; utilizarea modurilor si a timpurilor verbale potrivite; trecerea de la
vorbirea directa la vorbirea indirecta, fara dialog inserat; relatarea
obiectiva, fara interventii emotional-subiective si fara citate).
B. Caracterizarea unui personaj (text literar studiat sau la prima vedere):
a) stabilirea tipului de personaj (principal, secundar etc.) si a
mijloacelor/a procedeelor de portretizare;
b) precizarea, in textul selectat, a n trasaturi ale personajului si a
semnificatiei acestora;
c) ilustrarea trasaturilor, prin raportarea la n secvente/situatii din
text;
d) relevarea a n mijloace artistice folosite de narator in portretizare (la
alegerea candidatului, pe diverse niveluri: figuri de stil, procedee artistice,
moduri de expunere, expresivitatea unor cuvinte sau a unor structuri
gramaticale) sau precizarea relatiilor dintre personajul indicat prin cerinta
si alt personaj/alte personaje din opera/din text.
C. Argumentarea apartenentei unui text la o specie literara (I):
a) ipostaza in opera a autorului (narator; eu liric);
a) precizarea, in textul ales de catre candidat, a n caracteristici ale
speciei literare;
b) ilustrarea caracteristicilor pe textul indicat;
c) evidentierea rolului mijloacelor artistice.
D. Argumentarea apartenentei unui text la o specie literara (II):
a) prezentarea a n caracteristici ale speciei literare;
b) exemplificarea caracteristicilor pe baza operei alese/a fragmentelor
studiate;
c) prezentarea, pe scurt, a subiectului operei selectate/a fragmentelor
indicate (referire la momente ale subiectului sau la secvente/la situatii
semnificative);
d) prezentarea unui personaj, prin raportare la n intamplari/situatii
semnificative.
E. Analiza de text:
a) relevarea modului de expunere dominant si a trasaturilor acestuia,
identificabile in textul dat;
b) prezentarea mijloacelor artistice folosite de autor;
c) incadrarea textului in gen si/sau in specie literara;
d) sustinerea unui punct de vedere, referitor la semnificatiile textului,
prin n argumente specifice.
Prin baremul subiectelor propuse la partea a III-a au fost acordate 16
puncte pentru continut (cate 4 puncte pentru rezolvarea fiecarui reper/a
fiecarei cerinte, detaliata prin criterii de performanta) si 18 puncte pentru
redactare - numai daca s-a realizat compunerea pe minimum de spatiu indicat,
distribuite astfel:
- unitatea compozitiei (introducere - 1 p.;
cuprins - 1 p.; incheiere -1 p.; pentru
rezumarea unui text: prezentarea
esentializata - 1 p.; succesiunea logica a
ideilor din text - 1 p.; conexiunea
secventelor compunerii - 1 p.); 3
puncte
- coerenta textului (claritatea enunturilor -
1 p.; varietatea lexicului - 1 p.; sintaxa
adecvata - 1 p.); 3
puncte
- registrul de comunicare, stilul si limbajul
adecvate continutului compunerii; (1 p. + 1 p. + 1 p.) 3
puncte
- ortografia (0 greseli - 4 p.; 1 greseala -
3 p.; 2 greseli - 2 p.; 3 greseli - 1 p.); 4
puncte
- punctuatia (0 - 1 greseli - 3 p.;
2 - 3 greseli - 2 p.; 4 - 5 greseli - 1 p.); 3
puncte
- asezarea corecta a textului in pagina,
lizibilitatea. (1 p. + 1 p.) 2
puncte
NOTA:
Se acorda 10 puncte din oficiu. Nota finala se obtine prin impartirea la 10
a punctajului obtinut de candidat.
VII. MODELE DE SUBIECTE
Proba scrisa de limba si literatura romana
Sesiunea iunie 2002
Varianta 5
- Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.
- Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
Partea I (46 de puncte)
Citeste cu atentie textul dat. Scrie, pe foaia de examen, raspunsul pentru
fiecare cerinta.
"Soare, pretutindeni soare,
Foc din zori pana-n apus,
Si-mprejur dogoritoare,
Zori pustii fara coline,
Nici pe camp cantari de-albine,
Nici o pasare pe sus.
Numai groaza si fiorul
Stapanesc pustiul loc,
Trenu-si inteteste zborul,
Mai curand de-aci sa scape,
Din pamant lipsit de ape
Si mustrat de-atata foc."
(George Cosbuc - Baraganul)
A. Intelegerea textului
1. Transcrie, din text, o structura/un grup de cuvinte care
sugereaza imaginea anotimpului. 2
puncte
2. Precizeaza felul ritmului din prima strofa. 2
puncte
3. Transcrie, din strofa a doua, o structura care contine o
personificare. 2
puncte
4. Explica rolul repetitiei din prima strofa: "Soare,
pretutindeni soare". 2
puncte
5. Mentioneaza doua trasaturi care sa justifice faptul ca textul
citat apartine unei opere lirice. 2
puncte
B. Limba romana
6. Desparte in silabe cuvintele: "soare",
"pretutindeni", "apus",
"pustii". 4
puncte
7. Stabileste doua sinonime potrivite pentru sensul din text al
cuvantului "(-si) inteteste". 4
puncte
8. Scrie doi termeni din familia lexicala a substantivului
"camp". 4 puncte
9. Mentioneaza doua valori morfologice diferite ale lui "si",
din textul dat. 4
puncte
10. Transcrie, din a doua strofa, doua substantive in cazul
acuzativ. 4
puncte
11. Alcatuieste un enunt in care adjectivul "dogoritoare" sa aiba
functia sintactica de nume predicativ. 4
puncte
12. Precizeaza functiile sintactice ale cuvintelor subliniate in
enuntul "Zori pustii fara
coline". 4 puncte
13. Alcatuieste un enunt in care verbul "a scapa" sa fie regent
pentru o propozitie subordonata circumstantiala de cauza. 4
puncte
14. Transforma atributul subliniat din enuntul "Numai groaza si
fiorul/Stapanesc pustiul loc", in propozitie subordonata
corespunzatoare ca sens. 4
puncte
Partea a II-a (10 puncte)
Te numesti Marin/Maria Popescu, locuiesti in Sibiu si ai absolvit clasa a
VIII-a. Redacteaza, pe o pagina distincta a foii de examen, o scrisoare in care
ii dai vesti despre tine fostei colege de banca, Elena, care s-a mutat anul
trecut in Bucuresti. In scrisoare, trebuie:
- sa ai formulele si celelalte conventii specifice acestui tip
de compunere; 4
puncte
- sa ai un continut si un stil adecvate situatiei imaginate; 4
puncte
- sa respecti normele de exprimare, de ortografie si de
punctuatie. 2
puncte
Atentie! Nu folosi alte nume decat cele indicate in cerinta. Data
redactarii scrisorii este 17.06.2002.
Partea a III-a (34 de puncte)
Scrie o compunere de 1 - 2 pagini, in care sa caracterizezi personajul
principal dintr-o schita studiata de tine la scoala. In redactarea compunerii,
vei avea in vedere:
- precizarea, insotita de exemple, a patru mijloace/procedee de
caracterizare, existente in textul ales;
- numirea a patru trasaturi ale personajului;
- ilustrarea acestor trasaturi, prin referire la intamplari/la situatii
semnificative;
- prezentarea relatiei dintre personajul principal si un alt personaj al
schitei.
NOTA:
Respectarea, in lucrare, a ordinii cerintelor nu este obligatorie. Vei
primi 16 puncte pentru continut (cate 4 puncte pentru fiecare cerinta
rezolvata) si 18 puncte pentru redactare (unitatea compozitiei: 3 p.; coerenta
textului: 3 p.; registrul de comunicare, stilul si vocabularul adecvate
continutului: 3 p.; ortografia: 4 p.; punctuatia: 3 p.; asezarea corecta a
textului in pagina, lizibilitatea: 2 p.). In vederea acordarii punctajului
pentru redactare, compunerea trebuie sa aiba cel putin o pagina.
BAREM DE CORECTARE SI DE NOTARE
NOTA:
Se acorda acelasi punctaj pentru raspunsurile redactate in spiritul
solutiilor din barem.
Partea I (46 de puncte)
A. Intelegerea textului
1. Exemplu de raspuns: "Soare, pretutindeni soare", "Foc din
zori
pana-n apus" etc. 2
puncte
2. Ritm trohaic. 2
puncte
3. Exemplu de raspuns: "Numai groaza si fiorul/Stapanesc pustiul
loc ...", "... pamant [...] mustrat de-atata foc ..."
etc. 2 puncte
4. Este considerat corect raspunsul care evidentiaza insistenta
poetului asupra imaginii soarelui/efectele vizuale, anotimpul,
caldura sau lumina excesiva etc. (explicatie logica,
prezentata intr-un text coerent, corect redactat: 2 p.;
incercare de explicatie, cu unele greseli de exprimare, de
ortografie si/sau de punctuatie: 1 p.). 2
puncte
5. Exemple de raspuns: accentul pus pe exprimarea unor
sentimente/stari sufletesti; prezenta/frecventa imaginilor
artistice, transfigurarea artistica a elementelor peisajului
etc. (1 p. + 1 p.) 2
puncte
B. Limba romana
6. Despartirea cuvintelor in silabe: "soa-re",
"pre-tu-tin-deni",
"a-pus", "pus-tii". (1 p. + 1 p. +
1 p. + 1 p.) 4 puncte
7. Sinonime contextuale pentru verbul "a-si inteti": a (-si)
mari,
a (-si) amplifica, a (-si) intensifica, a (-si) spori, a (-si)
iuti etc. (2 p. + 2 p.) 4
puncte
8. Exemple de raspuns: campean, campeanca, campenesc, campie
etc. (2 p. + 2 p.) 4
puncte
NOTA:
Se accepta si cuvintele compuse cu acest element: campulungean/
campulungeanca etc.
9. Exemple de raspuns: conjunctie coordonatoare ("numai groaza
si fiorul"); pronume reflexiv ("trenu-si inteteste
zborul")
etc. (2 p. + 2 p.) 4
puncte
NOTA:
Pentru raspunsul incomplet: "si" - conjunctie, "si" -
pronume, se acorda cate 1 punct.
10. Substantive in acuzativ: "loc(ul)", "zborul",
"(din) pamant"
etc. (2 p. + 2 p.) 4
puncte
11. Exemplu de raspuns: Caldura soarelui este dogoritoare. 4
puncte
12. "Pustii" - atribut adjectival; "(fara) coline" -
atribut
substantival (prepozitional). (2 p. + 2 p.) 4
puncte
NOTA:
Pentru simpla identificare a functiei sintactice de atribut se acorda cate
1 punct.
1 2
13. Exemplu de raspuns: A scapat de inec,/ fiindca stia/ sa
3
inoate foarte bine./ 4
puncte
1
14. Exemplu de raspuns: Numai groaza si fiorul stapanesc locul/
2
care era pustiu./ 4
puncte
Partea a II-a (10 puncte)
1. Respectarea conventiilor specifice scrisorii (formula de
introducere: 1 p.; formula de incheiere: 1 p.; data, locul,
semnatura: 2 p. numai daca apar toate elementele; pentru
1 - 2 elemente se acorda 1 p.). 4
puncte
2. Redactarea scrisorii (referirea la intamplari/la situatii
semnificative sau percepute ca atare, eventual la elemente
de portret; continut adecvat cerintei: in totalitate -
2 p./partial - 1 p.; folosirea unui registru stilistic
potrivit: in totalitate - 2 p./partial - 1 p.). 4
puncte
3. Corectitudinea limbii utilizate:
- corectitudinea exprimarii: 1 p. (0 p. pentru doua sau mai multe
greseli de lexic sau de sintaxa);
- ortografia si punctuatia: 1 p. (0 p. pentru trei sau mai multe
greseli cumulate). 2
puncte
Partea a III-a (34 de puncte)
A. Continut
1. Precizarea celor patru mijloace/procedee de caracterizare:
directe - de catre narator, de catre alte personaje; indirecte -
caracterizare desprinsa din ganduri, fapte, atitudini,
comportament, din relatiile cu celelalte personaje, din limbaj,
din mediul in care traieste, din numele purtat, din detalii de
vestimentatie etc. (precizarea celor patru mijloace/procedee de
caracterizare, fie distinct, fie pe parcursul compunerii;
alegerea potrivita a exemplelor pentru fiecare mijloc/procedeu
luat in discutie, in acord cu textul ales: 4 p.; precizarea a
trei mijloace/procedee de caracterizare, fie distinct, fie pe
parcursul compunerii; alegerea potrivita a exemplelor pentru
fiecare mijloc/procedeu luat in discutie, in acord cu textul
ales: 3 p.; precizarea a doua mijloace/procedee de
caracterizare, fie distinct, fie pe parcursul compunerii;
alegerea potrivita a exemplelor pentru fiecare mijloc/procedeu
luat in discutie, in acord cu textul ales: 2 p.; precizarea
unui mijloc/procedeu de caracterizare: 1 p.). 4
puncte
2. Numirea a patru trasaturi distincte ale personajului
ales. (1 p. + 1 p. + 1 p. + 1 p.) 4
puncte
3. Ilustrarea acestor trasaturi, prin referire la intamplari/la
situatii semnificative (alegerea adecvata a exemplelor, in
acord cu trasaturile selectate, explicatii logice, nuantate:
4 p.; exemplificari partiale, argumentare sumara: 2 p.;
exemplificari partiale, fara argumente: 1 p.). 4
puncte
4. Prezentarea relatiei dintre personajul principal si un alt
personaj al schitei (alegerea potrivita a exemplelor;
prezentarea logica, nuantata, a relatiei dintre personaje, in
acord cu exemplele alese: 4 p.; prezentare sumara/incompleta a
relatiei dintre personaje, cu detalii irelevante etc.: 2 p.;
incercare de prezentare a relatiei dintre personaje, dar cu
explicatii de circumstanta, cu improvizatii sau cu tendinta
evidenta de povestire a faptelor si a intamplarilor, fara
sublinierea particularitatilor relatiei etc.: 1 p.). 4
puncte
B. Redactare (pentru acordarea punctajului, compunerea trebuie sa aiba cel
putin o pagina)
5. Unitatea compozitiei (introducere: 1 p.; cuprins: 1 p.;
incheiere: 1 p.). 3
puncte
6. Coerenta textului (claritatea enuntului: 1 p.; varietatea
lexicului: 1 p.; sintaxa adecvata: 1 p.) 3 puncte
7. Registrul de comunicare, stilul si vocabularul adecvate
continutului compunerii. (1 p. + 1 p. + 1 p.) 3
puncte
8. Ortografia (0 greseli: 4 p.; 1 greseala: 3 p.; 2 greseli: 2 p.;
3 greseli: 1 p.; 4 sau mai multe greseli: 0 p.). 4
puncte
9. Punctuatia (0 - 1 greseli: 3 p.; 2 - 3 greseli: 2 p.;
4 - 5 greseli: 1 p.; 6 sau mai multe greseli: 0 p). 3
puncte
10. Asezarea corecta a textului in pagina, lizibilitatea.
(1 p. + 1 p.) 2
puncte
NOTA:
Se acorda 10 puncte din oficiu. Nota finala se obtine prin impartirea la 10
a punctajului obtinut de candidat.
CAPACITATE - SESIUNEA 2003
LIMBA SI LITERATURA SARBA
I. Sadrzaj programa: Srpski jezik
1. Fonetika: Jednacenje suglasnika po zvucnosti i mestu tvorbe;
Palatalizacija; Jotovanje; Prelaz suglasnika l u o;
2. Recnik: Porodica reci; Antonimi; Sinonimi; Hominimi; Sufiksacija i
prefiksacija; Slozenice; Arhaizmi; Neologizmi; Varvarizmi; Profesionalizmi;
Provincijalizmi;
3. Morfologija: Znacenje i upotreba padeza; Neodredeni i odredeni pridevski
oblici; Poredenje prideva; Imenicke i pridevske zamenice; Podela brojeva;
Brojne imenice; Glagolska vremena;
4. Sintaksa: Slozene recenice nezavisnog odnosa; Slozene recenice zavisnog
odnosa.
Ciljevi i zadaci nastave sprskog jezika:
- raspoznavanje glavnih pojmova iz fonetike, recnika, morfologije i
sintakse;
- njihovo primenjivanje u datom kontekstu;
- morfosintakticka analiza odredenih gramatickih kategorija u datom tekstu;
- motivisanje uloge interpunkcije i reda reci u slozenim recenicama;
- odredivanje korespondencije izmedu delova recenice i slozene recenice
zavisnog odnosa;
- postovanje normi knizevnog jezika prilikom pismenog izrazavanja.
II. Sadrzaj programa: knjizevna lektira
5. razred: Starac prevario divove; U cara Trojana kozje usi; Osnovna skola
od B. Nusica;
6. razred: Car Lazar a carica Milica; Veletovci od I. Andrica; Geografija
od B. Nusica;
7. razred: Analfabeta od B. Nusica; Hajduk Veljko od V. St. Karadzica;
8. razred: Kad mlidijah umreti od B. Radicevica; Pocetak bune protiv
dahija; Sve, sve, ali zanat; Hasanaginica; Sve ce to narod pozlatiti od L.
Lazarevica; Pop Cira i pop Spira od S. Sremca; O klasje moje od A. Santica;
Pokondirena tikva od J. St. Popovica; Kosa od I. Andrica.
Ciljevi i zadaci nastave sprske knjizevnosti:
- raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava i rezimeja knjizevnih
tekstova;
- pismeno izlaganje sizea i momenata narativnog tkiva date knjizevne
lektire;
- raspoznavanje razlika izmedu usmene i pisane knjizevnosti;
- elaboracija knjizevnog komentara; karakterizacija knjizevnih likova;
- postovanje normi knjizevnog jezika prilikom pismenog i usmenog
izrazavanja.
Literatura:
Knjizevna lektira i gramatika za 5. razred. (1993)
Knjizevna lektira i gramatika za 6. razred. (1993)
Knjizevna lektira i gramatika za 7. razred. (1994)
Knjizevna lektira i gramatika za 8. razred. (1994)
Napomene: Ministartsvo vaspitanja organizuje godisnje ispit sposobnosti za
sve apsolvente osmog razreda osnovnih skola sa srpskim nastavnim jezikom. Ispit
iz srpskog jezika je pismeni, traje 2 sata i ocenjuje se od deset do sto poena.
CAPACITATE - SESIUNEA 2003
LIMBA SI LITERATURA SLOVACA
SLOVENSKY JAZYK
A. HLASKOSLOVIE
Hlasky (samohlasky, spoluhlasky, dvojhlasky). Spodobovanie. Slabika:
rozdel'ovanie slov na slabiky. Rytmicky zakon. Vybrane slova.
B. NAUKA O SLOVE
Slovo. Vecny a gramaticky vyznam slova. Obohacovanie slovnej zasoby
(tvorenie slov, pozicky, rozsirovanie vyznamov). Diferenciacia slovnej zasoby
podl'a roznych kriterii (zakladny slovny fond, masa slovnika, neologizmy,
archaizmy, synonyma, antonyma, homonyma, viacvyznamove slova atd'.)
C. MORFOLOGIA
Slovne druhy: ohybne (podstatne mena, pridavne mena, zamena, cislovky,
slovesa), neohybne (prislovky, predlozky, spojky, castice, citoslovcia). Gramaticke
kategorie slovnych druhov (podl'a ucebnych osnov).
D. SYNTAX
Jednoducha a zlozena veta. Vetne cleny. Suvetie: prirad'ovacie a
podrad'ovacie. Druhy viet v podrad'ovacom a prirad'ovacom suveti. Spojovacie
vyrazy. Slovosled, vetosled a interpunkcia.
Poziadavky:
- spoznat' jednotlive uvedene kategorie javov
- aplikovat' vedomosti v slovach, kratkych vetach,
- uviest' priklady: slova, kratke vety, zostavit' kratke texty, v ktorych
sa vyskytne pozadovany jav,
- morfologicky rozbor slovnych druhov a prislusnych kategorii na zaklade
vychodiskoveho textu,
- tvorenie viet s danymi slovnymi druhmi,
- urcit' prisudky, spojovacie vyrazy, segmentacia suvetia na vety, urcit'
druhy viet, graficky znazornit' vetu, suvetie a oznacit' vzt'ahy medzi vetnymi
clenmi/vetami,
- urcit' syntakticku funkciu oznacenych slov,
- aplikovat' vedomosti zo syntaxe vo vetach, tvorit' jednoduche vety a
suvetia.
LITERARNE CLANKY
5. rocnik Pet'ko (Rudo Moric), Medicina (Janko Jesensky), Syn moj mileny
(L'udo Ondrejov Pod starou slivkou (Pavol Bujtar), Cakanka (L'udmila
Podjavorinska), Bajky: Tulipan a fialka, Pes a vlci.
6. rocnik: Sitniansky vatrar (Jozef Horak), Na chlieb (Jozef Gregor
Tajovsky), Branko (Samo Chalupka), Katarina - l'udova balada, Uhliarovci
dostali host'a (J.C. Hronsky), Vel'kou lyzicou (Martin Kukucin).
7. rocnik: Martin (Andrej Sladkovic), Prve hodinky (Jozef Gregor Tajovsky),
Isli hudci horou (l'udova balada), Doktor (Janko Jesensky), Smrt' Janosikova (Jan
Botto), Zuzanka Hraskovie (P.O. Hviezdoslav).
8. rocnik: Mor ho! (Samo Chalupka), Tapakovci (Bozena Slancikova Timrava),
Statky zmatky (J.G. Tajovsky), Aneta (Pavol Bujtar), Rysava jalovica (Martin
Kukucin), Marina (Andrej Sladkovic), Matka (Martin Razus).
POJMY Z LITERARNEJ TEORIE
Literarne dielo. Epika. Lyrika. Bajka, oda, elegia, poema.
Poviedka, crta, novela, roman. L'udova slovesnost', rozpravka, piesen.
Literarny sujet. Fazy sujetu. Literarna postava.
Umelecke prostriedky a postupy: epiteton, personifikacia, metafora,
hyperbola, opis, rozpravanie, dialog, monolog.
Prvky versa: vers, sloha, rym, rytmus (trochej, jamb).
SLOHOVE CVICENIA
Reprodukcia obsahu. Zostavenie osnovy z hlavnych myslienok.
Reprodukcia sujetu s urcenim jednotlivych faz. Charakteristika postavy.
Premena priamej reci na nepriamu. Prakticke pisomnosti.
Poziadavky:
- urobit' rozbor a interpretova' texty rozneho typu, vystihnut' obsah a
vyznam celeho textu,
- interpretovat' zname basnicke prostriedky,
- identifikovat' niektore umelecke prostriedky pouzite v danom texte
(epiteton, metafora, hyperbola atd'.),
- identifikovat' charakteristicke crty osoby (osob) z daneho uryvku,
- suvislo vyjadrit' svoje myslienky,
- identifikovat' strukturu literarneho diela.
STUDIJNA LITERATURA
Ucebnice podl'a ktorych sa vyucovalo v 5. - 8. rocniku.
Skuska sposobilosti zo slovesnkeho jazyka a literatury je povinna pre
absolventov zakladnych osemrocnych skol s vyucovacim jazykom slovenskym. Skuska
je pisomna a obsahuje otazky z literarnych textov a z jazyka. Praca je
ohodnotena bodmi od 10 do 100. Otazky su vypracovane na zaklade suvisleho textu
na danu temu a v danom rozsahu, pozaduju identifikovanie roznych slovnych druhov
(ako napriklad: Podciarknite v danom uryvku pridavne mena zenskeho rodu) atd'.
Cas na vypracovanie: 2 hodiny.
PROGRAMA EXAMENULUI NATIONAL DE CAPACITATE - 2003 LA LIMBA SI LITERATURA
UCRAINEANA MATERNA
Textele scrise cu caractere chirilice nu pot fi reproduse pe ecran.