Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

ORDIN Nr

ORDIN   Nr. 4327 din 30 august 2002

cu privire la aprobarea Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului de capacitate 2003

ACT EMIS DE: MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 406 din 10 iunie 2003


SmartCity3


    In baza Legii invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,
    in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 23/2001  privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei si Cercetarii, cu modificarile si completarile ulterioare,

    ministrul educatiei si cercetarii emite prezentul ordin.

    Art. 1
    Se aproba Calendarul examenului de capacitate 2003, prevazut in anexa nr. 1 care face parte integranta din prezentul ordin.
    Art. 2
    Se aproba Metodologia de organizare si desfasurare a examenului de capacitate 2003, prevazuta in anexa nr. 2 care face parte integranta din prezentul ordin.
    Art. 3
    Se aproba programele pentru disciplinele examenului national de capacitate din sesiunile anului 2003, prevazute in anexa nr. 3 care face parte integranta din prezentul ordin.
    Art. 4
    Prezentul ordin se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
    Art. 5
    Directia generala pentru invatamant preuniversitar, Directia generala pentru invatamant in limbile minoritatilor, Serviciul national de evaluare si examinare, inspectoratele scolare judetene, respectiv al municipiului Bucuresti, conducerile scolilor vor duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.

                         Ministrul educatiei si cercetarii,
                              Ecaterina Andronescu

    ANEXA 1

                   CALENDARUL EXAMENULUI DE CAPACITATE - 2003

     Sesiunea iunie 2003
 _____________________________________________________________________________
| 6 iunie 2003      | Incheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a             |
|___________________|_________________________________________________________|
| 9 - 12 iunie 2003 | Inscrierea candidatilor                                 |
|___________________|_________________________________________________________|
| 16 iunie 2003     | Limba si literatura romana - proba scrisa               |
|___________________|_________________________________________________________|
| 17 iunie 2003     | Limba si literatura materna - proba scrisa              |
|___________________|_________________________________________________________|
| 18 iunie 2003     | Matematica - proba scrisa                               |
|___________________|_________________________________________________________|
| 19 iunie 2003     | Istoria romanilor sau Geografia Romaniei - proba scrisa |
|___________________|_________________________________________________________|
| 21 iunie 2003     | Afisarea rezultatelor - pana la ora 12                  |
|                   | Depunerea contestatiilor - pana la ora 18               |
|___________________|_________________________________________________________|
| 22 - 23 iunie 2003| Rezolvarea contestatiilor                               |
|___________________|_________________________________________________________|
| 24 iunie 2003     | Afisarea rezultatelor finale                            |
|___________________|_________________________________________________________|

    Sesiunea august 2003
 _____________________________________________________________________________
| 1 - 4 iulie 2003  | Inscrierea candidatilor                                 |
|___________________|_________________________________________________________|
| 25 august 2003    | Limba si literatura romana - proba scrisa               |
|___________________|_________________________________________________________|
| 26 august 2003    | Limba si literatura materna - proba scrisa              |
|___________________|_________________________________________________________|
| 27 august 2003    | Matematica - proba scrisa                               |
|___________________|_________________________________________________________|
| 28 august 2003    | Istoria romanilor sau Geografia Romaniei - proba scrisa |
|___________________|_________________________________________________________|
| 30 august 2003    | Afisarea rezultatelor - pana la ora 12                  |
|                   | Depunerea contestatiilor - pana la ora 18               |
|___________________|_________________________________________________________|
| 31 august -       | Rezolvarea contestatiilor                               |
| 1 septembrie 2003 |                                                         |
|___________________|_________________________________________________________|
| 2 septembrie 2003 | Afisarea rezultatelor finale                            |
|___________________|_________________________________________________________|

    ANEXA 2

                                METODOLOGIA
de organizare si desfasurare a examenului national de capacitate 2003

    CAP. 1
    Dispozitii generale

    Art. 1
    (1) Potrivit art. 22 din Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, studiile gimnaziale se incheie cu sustinerea unui examen national de capacitate, structurat pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetarii si date publicitatii pana la data inceperii anului scolar, la Limba si literatura romana, Matematica si la o proba din Istoria romanilor sau Geografia Romaniei. Elevii apartinand minoritatilor nationale, care frecventeaza cursurile gimnaziale in limba materna, sustin si o proba la limba si literatura materna.
    (2) Conform art. 38 din Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in invatamantul de arta si in invatamantul sportiv examenul de capacitate include si o proba practica, specifica domeniului artistic sau sportiv studiat.
    Art. 2
    La examenul national de capacitate se pot prezenta elevii care au promovat clasa a VIII-a de gimnaziu din seria curenta si din seriile anterioare, care nu au promovat examenul de capacitate, indiferent de varsta candidatului.
    Art. 3
    (1) Examenul national de capacitate se sustine anual in doua sesiuni.
    (2) In caz de nepromovare a examenului national de capacitate, acesta poate fi sustinut in oricare dintre sesiunile ulterioare.
    (3) Candidatii proveniti din invatamantul de stat pot sustine examenul national de capacitate, fara taxa, de cel mult doua ori. Prezentarile ulterioare la acest examen sunt conditionate de achitarea unor taxe.
    (4) Candidatii proveniti din invatamantul particular vor sustine examenul de capacitate, cu taxa, in centre de examen stabilite de inspectoratele scolare judetene (al municipiului Bucuresti).
    (5) Taxele prevazute la alin. (3) si (4) sunt stabilite de inspectoratele scolare judetene, potrivit legii.
    La stabilirea cuantumului taxelor se vor lua in calcul toate cheltuielile pe candidat.
    Art. 4
    Elevilor care promoveaza examenul national de capacitate li se acorda certificat de capacitate. Celor care nu promoveaza examenul national de capacitate li se elibereaza, la cerere, copie de pe foaia matricola.

    CAP. 2
    Organizarea examenului national de capacitate

    Art. 5
    Coordonarea pe plan national a actiunilor privind organizarea si desfasurarea examenului national de capacitate este asigurata de Comisia nationala de capacitate, care se constituie anual prin ordin al ministrului educatiei si cercetarii si functioneaza in cadrul Ministerului Educatiei si Cercetarii.
    Art. 6
    (1) In fiecare judet si in municipiul Bucuresti se constituie comisia judeteana (a municipiului Bucuresti) de capacitate.
    (2) Comisiile judetene (a municipiului Bucuresti) de capacitate asigura aplicarea riguroasa a normelor metodologice, organizeaza si coordoneaza desfasurarea examenului de capacitate in fiecare judet (in municipiul Bucuresti).
    (3) In fiecare judet se constituie centre in care se sustin probele examenului de capacitate, denumite in cele ce urmeaza centre de examen, si centre in care se realizeaza evaluarea lucrarilor scrise, denumite in cele ce urmeaza centre zonale de evaluare. Se recomanda organizarea unui singur centru zonal de evaluare pe judet. In fiecare centru de examen si in fiecare centru zonal de evaluare se constituie si functioneaza comisii de examen, numite in conformitate cu prezenta metodologie si coordonate de un presedinte.
    Art. 7
    (1) Comisia nationala de capacitate se compune din:
    presedinte     - secretarul de stat pentru invatamant preuniversitar;
    vicepresedinti - directorul general al Directiei generale pentru invatamant
                     preuniversitar;
                   - directorul Serviciului national de evaluare si examinare;
                   - directorul general al Directiei generale pentru invatamant
                     in limbile minoritatilor;
    secretar       - un specialist din cadrul Serviciului national de evaluare
                     si examinare;
    membri         - directori generali adjuncti, inspectori de specialitate din
                     minister, specialisti din cadrul Serviciului national de
                     evaluare si examinare, profesori din invatamantul
                     preuniversitar.
    (2) Componenta nominala a acestei comisii se aproba anual prin ordin al ministrului educatiei si cercetarii.
    Art. 8
    (1) Comisia nationala de capacitate are urmatoarele atributii:
    a) publica, la inceputul anului scolar, Calendarul si Metodologia de organizare si desfasurare a examenului de capacitate, precum si programele de examen valabile pentru disciplinele la care se sustin probe;
    b) instruieste presedintii comisiilor judetene (a municipiului Bucuresti) de capacitate;
    c) elaboreaza formularele-tip pentru centralizarea rezultatelor examenului national de capacitate si le distribuie in teritoriu prin intermediul comisiilor judetene de capacitate (a municipiului Bucuresti);
    d) aproba lista centrelor de examen si a centrelor zonale de evaluare din fiecare judet;
    e) coordoneaza elaborarea subiectelor pentru probele scrise si a baremelor de evaluare, selectand si valorificand propuneri ale profesorilor si inspectorilor scolari din judete;
    f) asigura traducerea subiectelor pentru proba de matematica in limbile minoritatilor nationale, la sediul Serviciului national de evaluare si examinare, si ofera membrilor comisiilor din centrele de examen consultanta in ceea ce priveste traducerea;
    g) coordoneaza multiplicarea subiectelor in functie de numarul centrelor de examen;
    h) decide, in cazuri deosebite, folosirea subiectelor de rezerva;
    i) controleaza si indruma actiunile privind organizarea si desfasurarea examenului de capacitate;
    j) poate decide evaluarea si notarea lucrarilor scrise dintr-un judet in alt judet, atat pentru evaluarea initiala, cat si pentru contestatii;
    k) analizeaza desfasurarea si rezultatele examenului national de capacitate, pe baza rapoartelor elaborate de comisiile judetene (a municipiului Bucuresti) de capacitate si prezinta concluziile conducerii Ministerului Educatiei si Cercetarii;
    l) propune ministrului educatiei si cercetarii eventualele modificari in modul de organizare si desfasurare a examenului national de capacitate;
    m) poate decide reevaluarea unor lucrari, in perioada desfasurarii examenului sau ulterior;
    n) elaboreaza modele de procese-verbale orientative necesare desfasurarii examenului national de capacitate.
    (2) Comisia nationala de capacitate nu se ocupa de solutionarea contestatiilor referitoare la lucrarile de examen.
    Art. 9
    (1) Comisia nationala de capacitate poate delega, pe o perioada limitata, reprezentanti pe langa comisiile judetene (a municipiului Bucuresti) de capacitate.
    (2) Delegatul Comisiei nationale de capacitate are urmatoarele atributii:
    a) controleaza respectarea metodologiei de examen de catre comisia judeteana (a municipiului Bucuresti) de capacitate si comisia judeteana (a municipiului Bucuresti) de contestatii;
    b) inspecteaza centrele de examen si centrele zonale de evaluare, verificand modul de cunoastere si de respectare a Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului national de capacitate;
    c) consiliaza comisiile judetene de capacitate, comisiile din centrele de examen si din centrele zonale de evaluare, in privinta organizarii si desfasurarii examenului de capacitate;
    d) propune comisiei judetene (a municipiului Bucuresti) de capacitate - atunci cand constata abateri de la regulament - schimbari in componenta comisiilor (supraveghetori, evaluatori, secretari, examinatori, vicepresedinti, presedinti);
    e) in cazul in care constata disfunctii serioase in organizarea examenului, reprezentantul Comisiei nationale de capacitate propune inspectoratului scolar judetean (al municipiului Bucuresti), conform Statutului personalului didactic, sanctionari ale cadrelor didactice in cauza, interzicerea participarii acestora ca membri in comisiile pentru examenele nationale de capacitate sau propune suspendarea dreptului de a organiza centru de examen in unitatea respectiva, in anul scolar urmator;
    f) verifica prin sondaj, dupa comunicarea rezultatelor, daca lucrarile scrise de la centrele de examen arondate centrului zonal de evaluare au fost amestecate;
    g) analizeaza si interpreteaza toate datele obtinute si informeaza in scris Comisia nationala de capacitate.
    Art. 10
    (1) Comisiile judetene (a municipiului Bucuresti) de capacitate se compun din:
    presedinte     - unul dintre inspectorii scolari generali adjuncti;
    vicepresedinte - un inspector scolar (in municipiul Bucuresti poate fi
                     numit un vicepresedinte pentru fiecare sector);
    secretari      - 2 - 3 inspectori scolari;
    membri         - inspectori scolari de specialitate; directori de
                     institutii de invatamant si profesori de specialitate
                     pentru fiecare disciplina de invatamant la care se
                     sustine proba.
    (2) In judetele in care se sustin probe in limbile minoritatilor nationale, din comisia de capacitate va face parte, in calitate de secretar, si inspectorul care coordoneaza invatamantul cu predare in limbile minoritatilor nationale.
    (3) Componenta nominala a acestor comisii se aproba anual, prin decizie a inspectorilor scolari generali judeteni (al municipiului Bucuresti).
    Art. 11
    Comisiile judetene (a municipiului Bucuresti) de capacitate au urmatoarele atributii:
    a) organizeaza si raspund de desfasurarea examenului national de capacitate pe tot teritoriul judetului (al municipiului Bucuresti);
    b) iau masuri de asigurare a fondurilor financiare necesare in vederea organizarii si desfasurarii examenului national de capacitate, de dotare a centrelor de examen si de evaluare, dupa caz, cu un numar suficient de copiatoare, calculator, telefon etc.; se va tine cont de faptul ca fiecare candidat trebuie sa primeasca subiect fotocopiat;
    c) se adreseaza directiilor judetene de sanatate publica (a municipiului Bucuresti) pentru a asigura prezenta personalului medical in fiecare centru in care se sustin probe in cadrul examenului de capacitate si obtin confirmarea scrisa a acestora;
    d) se adreseaza inspectoratelor judetene de politie pentru a asigura prezenta politistilor sau a jandarmilor la transportul lucrarilor scrise de la centrele de examen la cele de evaluare si invers, pentru pastrarea in siguranta a plicurilor cu subiecte si a lucrarilor scrise, pentru respectarea ordinii publice la centrele de examen si de evaluare si obtin confirmarea scrisa a acestora;
    e) stabilesc lista centrelor de examen si a centrelor de evaluare pe judet (municipiul Bucuresti) si emit decizii corespunzatoare, dupa aprobarea acesteia de catre Comisia nationala de capacitate;
    f) nominalizeaza centrele unde se organizeaza sustinerea probelor examenului national de capacitate, unitatile scolare arondate acestora, precum si centrele zonale de evaluare; transmit Comisiei nationale de capacitate - Serviciul national de evaluare si examinare lista centrelor mentionate anterior, pana la data de 1 mai pentru prima sesiune si pana la data de 11 iulie pentru a doua sesiune de examen;
    g) transmit Comisiei nationale de capacitate, in scris si pe suport electronic, lista profesorilor propusi ca presedinti ai centrelor de examen si ai centrelor zonale de evaluare, precum si lista profesorilor propusi ca membri in comisiile din centrele de examen si din centrele zonale de evaluare, pana la data de 1 aprilie pentru prima sesiune de examen si pana la data de 11 iulie pentru a doua sesiune de examen;
    h) alcatuiesc un model de legitimatii de examen pentru candidati, valabil in judetul respectiv, si asigura numarul de legitimatii necesar pentru fiecare centru de examen, in functie de numarul de candidati arondati;
    i) numesc profesorii supraveghetori din centrele de examen, precum si profesorii evaluatori din centrele zonale de evaluare;
    j) instruiesc presedintii comisiilor din centrele de examen si din centrele zonale de evaluare;
    k) iau masuri de asigurare a transportului elevilor la centrele de examen;
    l) confectioneaza doua tipuri de stampile, inscriptionate dupa cum urmeaza:
    1. stampila pentru centrele de examen: "Capacitate 2003 - C.E.";
    2. stampila pentru centrele zonale de evaluare: "Capacitate 2003 - C.Z.E.";
    m) preiau, in conditii de securitate, de la Comisia nationala de capacitate - Serviciul national de evaluare si examinare, pe baza de delegatie nominala, prin presedintele comisiei judetene (a municipiului Bucuresti) de capacitate si unul dintre secretarii acesteia, subiectele pentru probele scrise pentru fiecare centru de examen si baremele de evaluare si notare pentru fiecare centru de evaluare;
    n) pastreaza, in deplina siguranta, subiectele si baremele de evaluare si de notare;
    o) transmit comisiilor de examen din centrele de examen subiectele pentru fiecare proba scrisa, cu cel mult 24 de ore inaintea sustinerii acesteia;
    p) transmit comisiilor de evaluare din fiecare centru zonal de evaluare baremele de evaluare si notare, in dimineata fiecarei probe scrise;
    q) efectueaza, daca este cazul, schimbari ale presedintilor si/sau membrilor comisiilor de examen din centrele de examen si din centrele zonale de evaluare;
    r) distribuie in teritoriu formularele-tip elaborate de Comisia nationala de capacitate, in care se consemneaza rezultatele examenului de capacitate;
    s) sesizeaza imediat Comisia nationala de capacitate despre orice situatie care impune anularea unor subiecte si solicita subiecte de rezerva;
    s) controleaza modul de organizare si de desfasurare a examenului national de capacitate in centrele de examen si in centrele zonale de evaluare din teritoriu;
    t) decid reevaluarea unor lucrari, in perioada desfasurarii examenului sau ulterior, si informeaza Comisia nationala de capacitate despre rezultatele acestor reevaluari;
    t) organizeaza transportul lucrarilor scrise de la centrele de examen la centrele zonale de evaluare si inapoi si raspund de securitatea lucrarilor scrise, de la preluarea lor de la comisia din centrul de examen/centrul zonal de evaluare si pana la predarea lor catre comisia din centrul zonal de evaluare/centrul de examen;
    u) organizeaza comisii judetene (a municipiului Bucuresti) de solutionare a contestatiilor;
    v) centralizeaza rezultatele cerute de Comisia nationala de capacitate pentru examenul national de capacitate, prin formulare-tip;
    w) transmit Serviciului national de evaluare si examinare rezultatele examenului national de capacitate, imediat dupa afisarea acestora (inainte si dupa contestatii), astfel: numar de candidati inscrisi, numar de candidati prezenti si numar de candidati promovati, pe transe de medii;
    x) analizeaza modul de desfasurare a examenului national de capacitate, pe baza rapoartelor elaborate de comisiile din centrele de examen si din centrele zonale de evaluare;
    y) elaboreaza si transmit Comisiei nationale de capacitate, in termen de 7 zile de la incheierea sesiunii respective a examenului national de capacitate, raportul cu privire la rezultatele acestuia si propun modificari sau completari in Metodologia de organizare si desfasurare a examenului national de capacitate.
    Art. 12
    (1) Comisiile pentru examenul de capacitate din centrele de examen se compun din:
    a) presedinte - un profesor cu gradul I din alta unitate de invatamant decat cele arondate centrului, ales prin tragere la sorti din lista propusa de unitatile scolare si aprobata de inspectoratul scolar judetean (al municipiului Bucuresti);
    b) membri - 2 profesori din alta unitate de invatamant decat cele arondate centrului, alesi prin tragere la sorti din lista propusa de unitatile scolare si aprobata de inspectoratul scolar judetean (al municipiului Bucuresti). Alegerea acestora se va face tinandu-se cont si de competentele de operare pe calculator;
    c) profesori supraveghetori - cate doua cadre didactice pentru fiecare sala in care se desfasoara probe, cadre didactice de alta specialitate decat cea la care se sustine examen, alese prin tragere la sorti din alte unitati de invatamant decat cele arondate centrului. Supraveghetorii vor fi alesi, de regula, unul dintre cadrele didactice care predau la scoala generala si celalalt dintre cadrele didactice care predau la liceu.
    (2) Pentru centrele zonale de evaluare stabilite la nivel judetean (al municipiului Bucuresti) se pastreaza aceeasi structura, cu exceptia profesorilor supraveghetori, care se inlocuiesc cu:
    - profesori evaluatori pentru fiecare disciplina de examen - cadre didactice calificate, alese din alte unitati de invatamant decat cele arondate centrului de evaluare. Numarul profesorilor evaluatori din fiecare centru de evaluare va fi stabilit in functie de numarul de lucrari care trebuie evaluate in centrul respectiv, avandu-se in vedere ca, in masura posibilului, fiecare evaluator sa evalueze cel putin 100 de lucrari. De regula, vor fi numiti pentru fiecare echipa de evaluatori cate un profesor care preda la scoala generala si unul care preda la liceu.
    (3) In legatura cu comisiile din centrele de examen si din centrele zonale de evaluare se fac urmatoarele precizari:
    a) presedintii si membrii comisiilor din centrele de examen si din centrele zonale de evaluare sunt alesi prin tragere la sorti de catre Comisia nationala de capacitate, din lista transmisa de comisia judeteana de capacitate;
    b) in functie de numarul lucrarilor repartizate la centrul zonal de evaluare, in comisia din respectivul centru pot fi numiti mai multi membri.
    (4) Comisiile din centrele de examen si din centrele zonale de evaluare vor fi alcatuite din cadre didactice cu prestanta si cu autoritate profesionala (pe cat posibil, cu gradul I sau II). Nu vor fi numiti in comisiile de examen sau de evaluare si nu vor primi nici o alta atributie legata de examen persoanele care au rude in randul candidatilor. De asemenea, nu vor primi nici o atributie legata de examen persoanele care in sesiunile anterioare de examen au desfasurat activitati necorespunzatoare (ca profesori supraveghetori sau evaluatori, ca presedinti sau membri).
    (5) In vederea respectarii prevederilor prezentei metodologii si pentru asigurarea corectitudinii examenului national de capacitate, presedintele comisiei de examen din centrele de examen/evaluare va solicita declaratii scrise de la fiecare membru al comisiei. Declaratiile-tip vor contine asumarea responsabilitatii cadrului didactic pentru respectarea intocmai a prevederilor legale, pentru declaratia ca nu are rude in randul candidatilor si vor cuprinde mentiunea ca, in cazul constatarii unor nereguli in activitatea sa din cadrul comisiei de examen, stie ca se vor lua masuri de sanctionare, care pot merge pana la excluderea din invatamant.
    (6) Componenta nominala a comisiilor se stabileste prin tragere la sorti din lista propusa de consiliile de administratie ale scolilor si aprobata de consiliul de administratie al inspectoratului scolar. Lista continand propunerile de cadre didactice care doresc sa participe la examenul national de capacitate se inainteaza de unitatile scolare inspectoratului scolar pana la data de 15 martie pentru prima sesiune de examen si pana la data de 1 iulie pentru a doua sesiune de examen.
    (7) Tragerea la sorti a presedintilor si membrilor comisiilor din centrele de examen si din centrele zonale de corectare se face la Ministerul Educatiei si Cercetarii. Tragerea la sorti pentru profesorii supraveghetori si pentru profesorii evaluatori se face la nivelul inspectoratului scolar si are loc, in sedinta publica, cu cel mult 48 de ore inaintea inceperii examenului, urmand ca inspectorul scolar general sa emita decizii scrise. Stabilirea repartizarii profesorilor supraveghetori pentru fiecare sala de examen se face in centrul de examen, prin tragere la sorti, in prezenta tuturor membrilor comisiei, in dimineata fiecarei probe.
    (8) Comisiile de examen se intrunesc pentru instruire cu cel putin 24 de ore inainte de inceperea primei probe.
    Art. 13
    (1) Organizarea centrelor de examen se face dupa cum urmeaza:
    a) in mediul urban elevii vor fi grupati pe centre de examen, de regula, astfel incat intr-un centru sa nu fie mai putin de 250 de elevi; numarul de elevi pe centru va fi decis tinandu-se cont de desfasurarea in conditii optime a examenului national de capacitate; in cazuri exceptionale, bine motivate, se pot organiza si centre de examen cu mai putin de 250 de elevi, cu aprobarea Comisiei nationale de capacitate;
    b) in mediul rural unitatile scolare cu mai putin de 100 de absolventi ai clasei a VIII-a vor fi arondate, impreuna cu altele, la centre (municipii, orase, comune), in functie de distanta pe care acestia o au de parcurs si de mijloacele de transport existente. In acest caz o atentie deosebita trebuie acordata problemei transportului elevilor;
    c) in mediul rural, in cazuri exceptionale, se pot organiza si centre de examen cu mai putin de 100 de candidati, cu aprobarea Comisiei nationale de capacitate.
    (2) In a doua sesiune a examenului national de capacitate, in cazul in care numarul total de candidati pe judet este mai mic de 250, comisia judeteana de capacitate va organiza un singur centru de examen, respectiv un singur centru zonal de evaluare, fara a mai solicita aprobarea Comisiei nationale de capacitate.
    Art. 14
    Comisiile din centrele de examen au urmatoarele atributii:
    a) organizeaza si raspund de desfasurarea examenului national de capacitate in centrele respective;
    b) primesc cererile de inscriere si verifica autenticitatea actelor si respectarea conditiilor de participare la examen;
    c) elibereaza fiecarui candidat legitimatia de examen, cu fotografie si stampila, care permite acestuia accesul in sala de examen;
    d) preiau de la comisiile judetene de capacitate, in conditii de securitate, cu cel mult 24 de ore inaintea probei scrise, prin presedinti insotiti de un membru din comisie, subiectele si le pastreaza in conditii de securitate deplina, in casa de fier sau in dulapuri metalice care se sigileaza. Iau masuri ca accesul la subiecte sa se poata face doar in prezenta a cel putin doua persoane simultan si raspund de pastrarea secreta si in siguranta a subiectelor pana in momentul distribuirii lor in clasa. Intocmesc procese-verbale in legatura cu securitatea subiectelor, de fiecare data cand se deschid dulapurile in care se afla acestea;
    e) organizeaza desfasurarea probelor scrise, conform graficului elaborat de Comisia nationala de capacitate;
    f) intocmesc lista absolventilor care participa la examen, ii repartizeaza pe sali, in ordine alfabetica si tinand cont de optiunea pentru proba de Istorie sau de Geografie, de limba in care se sustin probele, si afiseaza listele la avizierul centrului de examen si pe usile salilor de examen, cu 24 de ore inainte de inceperea examenului national de capacitate;
    g) stabilesc, prin tragere la sorti, repartizarea pe sali a supraveghetorilor si instruiesc cadrele didactice care asigura supravegherea in salile in care se sustin probele scrise;
    h) multiplica subiectele de examen, sigiland apoi originalul, pentru pastrarea secretului;
    i) sesizeaza comisia judeteana de capacitate despre orice situatie in care impune anularea unor subiecte si solicita subiecte de rezerva;
    j) controleaza si indruma activitatea tuturor cadrelor didactice din centrele de examen, care au sarcini privind organizarea si desfasurarea probelor;
    k) presedintele raspunde de transportul in deplina siguranta si predarea, cu proces-verbal, a lucrarilor scrise la centrele zonale de evaluare; lucrarile sunt insotite pe perioada transportului de presedinte si un membru al comisiei de examen, impreuna cu un reprezentant al politiei sau jandarmeriei;
    l) primesc de la centrul zonal de evaluare, cu ocazia predarii lucrarilor scrise, baremele de evaluare si notare pentru proba din ziua respectiva, pentru a fi afisate in centrul de examen;
    m) dupa incheierea operatiilor de evaluare si notare, primesc cu proces-verbal, prin presedinte si vicepresedinte, cataloagele de la centrele speciale de evaluare; asigura transportul acestora in deplina siguranta la centrele de examen;
    n) afiseaza listele cu rezultatele examenului, dupa primirea cataloagelor de la centrele de evaluare;
    o) primesc eventualele contestatii pentru probele scrise;
    p) transmit comisiilor din centrele zonale de evaluare cererile candidatilor care contesta notele obtinute la evaluarea initiala;
    q) afiseaza listele cu rezultatele definitive, dupa primirea de la comisia judeteana de contestatii a copiei de pe procesul-verbal in care sunt consemnate deciziile acestei comisii;
    r) intocmesc, prin secretarii comisiilor, extrase din catalog, cuprinzand rezultatele la examen, si le transmit scolilor arondate centrului de examen;
    s) predau pentru arhivare, cu proces-verbal, directorului unitatii de invatamant unde se sustine examenul, toate documentele examenului de capacitate;
    t) presedintele centrului de examen verifica si semneaza toate documentele privind organizarea si desfasurarea examenului national de capacitate.
    Art. 15
    Comisiile din centrele zonale de evaluare au urmatoarele atributii:
    a) preiau de la comisiile judetene de capacitate, in dimineata fiecarei probe scrise, prin presedinti, insotiti de un membru din comisie, plicurile cu bareme de evaluare si le pastreaza, in conditii de deplina securitate, in casa de fier sau in dulapuri metalice care se sigileaza, pana la incheierea probei scrise respective. Iau masuri ca accesul la plicurile cu bareme sa se poata face in prezenta a cel putin doua persoane simultan;
    b) primesc, cu proces-verbal semnat de presedinte si membri, lucrarile scrise aduse de la centrele de examen de catre presedintele comisiei si un membru al acesteia, spre a fi evaluate;
    c) predau delegatilor din centrele de examen baremele de evaluare, spre a fi afisate in centrele respective;
    d) raspund de securitatea lucrarilor scrise, pe perioada in care se afla in centrul de evaluare;
    e) evalueaza lucrarile, respectand baremul de evaluare si notare;
    f) calculeaza si scriu pe lucrari si in cataloage notele si mediile;
    g) calculeaza mediile generale si le trec in cataloage;
    h) predau, cu proces-verbal, prin presedinte si un membru, cataloagele de examen, presedintelui si vicepresedintilor din centrul de examen, spre a fi depuse la centrele de examen;
    i) transmit catre comisia judeteana de contestatii, in deplina siguranta, lucrarile scrise ale caror note au fost contestate de candidati/parinti;
    j) preiau de la comisiile de contestatii lucrarile scrise ale caror note initiale au fost contestate, dupa reevaluarea acestora;
    k) predau, cu proces-verbal, prin presedinte si un membru, lucrarile scrise, borderourile detailate si de sinteza si celelalte documente ale examenului national de capacitate, directorului unitatii de invatamant in care s-a organizat centrul de evaluare.
    Art. 16
    Cadrele didactice si personalul tehnico-administrativ implicat in examen au obligatia de a respecta cu strictete normele privind organizarea si desfasurarea acestuia; persoanele care se abat de la normele stabilite vor fi inlocuite imediat si sanctionate, conform reglementarilor in vigoare.

    CAP. 3
    Inscrierea candidatilor pentru sustinerea examenului national de capacitate

    Art. 17
    (1) La examenul national de capacitate se pot inscrie elevii care au promovat clasa a VIII-a de gimnaziu din seria curenta si din seriile anterioare, care nu au promovat examenul de capacitate, indiferent de varsta candidatului.
    (2) Elevii romani care au studiat in strainatate se pot inscrie la sustinerea examenului de capacitate numai dupa echivalarea studiilor si promovarea examenelor de diferenta stabilite de Ministerul Educatiei si Cercetarii.
    (3) Inscrierea candidatilor din seriile anterioare sau a celor pentru sesiunea a doua se face la centrul de examen de care apartine scoala generala absolvita.
    (4) In cazul candidatilor din seria curenta, acestia depun actele necesare pentru inscriere la prima sesiune de capacitate la secretariatul scolii pe care au absolvit-o, unde va fi verificat dosarul fiecarui candidat. Inscrierea se face la centrul de examen la care este arondata unitatea, de catre director, insotit de secretarul scolii mentionate, conform unei programari stabilite de comisia judeteana (a municipiului Bucuresti) de capacitate.
    (5) In cazul schimbarii domiciliului in alta localitate, candidatii se vor adresa inspectoratului scolar judetean (al municipiului Bucuresti) al judetului in care au noul domiciliu si se vor inscrie la centrul de examen stabilit de comisia judeteana (a municipiului Bucuresti) de capacitate a respectivului judet.
    (6) Candidatii proveniti din invatamantul particular se inscriu la centrul de examen desemnat de comisia judeteana (a municipiului Bucuresti) de capacitate.
    Art. 18
    Inscrierea pentru examenul national de capacitate se face pe baza urmatoarelor documente:
    a) cerere-tip de inscriere;
    b) buletinul de identitate (respectiv certificatul de nastere, pentru absolventii care nu au buletin de identitate) in original si in copie autentificata de secretarul care face inscrierea;
    c) foaia matricola pentru clasele I - VIII;
    d) doua fotografii recente, tip buletin/carte de identitate, care se vor aplica una pe cererea de inscriere si cealalta pe legitimatia de examen.

    CAP. 4
    Continutul examenului national de capacitate

    Art. 19
    (1) Probele la care se va sustine examenul national de capacitate sunt urmatoarele:
    - Limba si literatura romana - proba scrisa, din materia claselor V - VIII, conform programei de examen;
    - Matematica - proba scrisa, din materia claselor V - VIII, conform programei de examen;
    - Istoria romanilor sau Geografia Romaniei (la alegere) - proba scrisa, din materia clasei a VIII-a, conform programei de examen.
    (2) Candidatii apartinand minoritatilor nationale, care au urmat cursurile gimnaziale in limba materna, sustin si o proba la:
    - Limba si literatura materna - proba scrisa, din materia claselor V - VIII, conform programei de examen.
    (3) Absolventii invatamantului gimnazial de arta si sportiv sustin si proba practica specifica domeniului artistic sau sportiv studiat, obligatorie pentru obtinerea certificatului de capacitate; proba se sustine in timpul celui de-al doilea semestru al clasei a VIII-a. Rezultatele obtinute la aceasta proba se consemneaza in certificatul de capacitate, dar nu intra in calculul mediei finale a examenului de capacitate (vezi anexa la prezenta metodologie).
    Art. 20
    Aprecierea probelor scrise sau practice se face cu note de la 10 la 1; nota minima de promovare la fiecare proba scrisa sau practica este 5.

    CAP. 5
    Elaborarea subiectelor de examen

    Art. 21
    Subiectele probelor de examen si baremele de evaluare si notare se elaboreaza in cadrul Serviciului national de evaluare si examinare, tinandu-se seama de urmatoarele cerinte:
    a) sa fie formulate clar, precis si in stricta concordanta cu programele scolare si cu programele de examen in vigoare pentru examenul national de capacitate 2003;
    b) sa permita efectuarea in doua ore;
    c) sa aiba un grad mediu de dificultate.

    CAP. 6
    Organizarea salilor de examen, accesul si repartizarea in sali a elevilor, a supraveghetorilor, desfasurarea, evaluarea si notarea probelor

    Art. 22
    Organizarea salilor de examen, accesul si repartizarea in sali a supraveghetorilor si a elevilor se fac dupa cum urmeaza:

    A. Pregatirea salilor de examen
    Salile destinate pentru sustinerea probelor de examen vor fi adaptate activitatilor legate de examen, prin:
    a) dotarea corespunzatoare;
    b) eliminarea oricaror materiale didactice care ar putea influenta elevii in elaborarea lucrarilor;
    c) afisarea pe usa fiecarei sali a listei nominale alfabetice cu elevii repartizati in sala respectiva, avizata de presedintele comisiei;
    d) afisarea pe usa fiecarei sali a prevederilor din regulament, care ii informeaza pe elevi ca patrunderea in sali cu materiale ajutatoare, cu mijloace electronice de calcul sau de comunicare, frauda sau tentativa de frauda atrag eliminarea din examen;
    e) afisarea pe usa fiecarei sali a prevederilor din regulament, care ii informeaza pe elevi ca subiectele rezolvate pe ciorna sau pe foaia cu subiectele xeroxate nu se iau in considerare;

    B. Repartizarea pe sali a supraveghetorilor
    a) Inaintea intrarii in sali presedintele comisiei din centrul de examen instruieste supraveghetorii in legatura cu indatoririle ce le revin, cu prevederile Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului national de capacitate, cu informatiile pe care trebuie sa le furnizeze candidatilor aflati in sali.
    b) La incheierea instructajului participantii vor semna un proces-verbal, care se va arhiva alaturi de celelalte documente ale examenului national de capacitate.
    c) Repartizarea pe sali a cadrelor didactice care supravegheaza se face de catre presedintele comisiei, prin tragere la sorti - cate doua cadre didactice pentru fiecare sala - cu trei sferturi de ora inainte de inceperea fiecarei probe, luandu-se masuri sa nu ramana aceleasi formatii de supraveghere pentru aceleasi sali la probe diferite, iar cadrele didactice sa nu fie de specialitatea probei la care supravegheaza.
    d) Supraveghetorii intra in sali dupa ce au primit din partea secretarului comisiei listele cu candidati, procesul-verbal de predare a lucrarilor scrise, hartie tipizata si hartie stampilata pentru ciorne; numarul de coli de examen si numarul de coli pentru ciorne, primite pentru fiecare sala de examen, vor fi consemnate in procesul-verbal de instruire, care va fi semnat de fiecare supraveghetor, de secretarul si de presedintele comisiei.
    e) Se interzice supraveghetorilor intrarea in salile de examen cu telefoane mobile.

    C. Accesul si repartizarea in sali a candidatilor
    a) Accesul candidatilor in sali este permis pe baza buletinului/cartii de identitate (a certificatului de nastere, in cazul in care candidatul nu are buletin/carte de identitate) si a legitimatiei de examen, pana cel tarziu cu o jumatate de ora inaintea inceperii probei. Candidatii care nu au asupra lor buletinul de identitate (certificatul de nastere, pentru candidatii care nu au buletin/carte de identitate) si legitimatia de examen nu sunt primiti in sala.
    b) In cazuri exceptionale, comisia de examen poate accepta in sala de concurs candidati care nu au documentele mentionate anterior, cu conditia ca acestia sa fie recunoscuti de un cadru didactic sau de 2 candidati si sub rezerva prezentarii documentelor pana a doua zi. In caz contrar, lucrarea candidatului va fi anulata si candidatul va fi eliminat din examen. Situatia va fi mentionata intr-un proces-verbal special, care se va pastra alaturi de celelalte documente de examen. Comisia judeteana va fi informata despre situatia creata.
    c) Se interzice intrarea in sali cu manuale scolare, materiale scrise sau cu alte materiale care ar putea fi folosite pentru rezolvarea subiectelor, cu orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare cu exteriorul. Profesorii supraveghetori vor verifica respectarea acestei prevederi inainte de aducerea subiectelor in sali. Nerespectarea acestor dispozitii duce la eliminarea din sala a candidatului de catre presedintele comisiei de examen, indiferent daca materialele respective au fost folosite sau nu, si la sanctionarea supraveghetorilor.
    d) Candidatii se asaza cate unul in fiecare banca, in ordine alfabetica, conform listelor afisate.
    Fiecare elev primeste o coala tipizata pentru examen, pe care isi scrie cu majuscule numele, initiala tatalui si prenumele si completeaza citet celelalte date de pe coltul care urmeaza sa fie lipit. Candidatii vor primi atatea coli tipizate cate le sunt necesare si vor completa pe fiecare dintre acestea datele personale, in coltul care urmeaza sa fie lipit.
    e) Inainte de inceperea probei scrise profesorii supraveghetori vor explica elevilor modul de desfasurare a probei si modul de completare a datelor generale sau personale de pe foaia tipizata. Se va insista asupra faptului ca rezolvarea subiectelor se face exclusiv pe foaia tipizata si ca solutiile scrise pe ciorne sau pe foaia xeroxata cu subiecte nu se iau in considerare.
    f) Coltul colii/colilor tipizate va fi lipit dupa distribuirea subiectelor in sali, numai dupa ce supraveghetorii au verificat identitatea candidatilor, precum si completarea corecta a tuturor datelor prevazute. Supraveghetorii vor semna fiecare lucrare in locul prevazut pentru semnaturi, in interiorul portiunii care urmeaza a fi sigilata. Pentru lipirea coltului lucrarii se va folosi lipici sau acelasi tip de etichete autocolante pentru toate centrele de examen din judet. Presedintele comisiei de examen va pune stampila tip "Capacitate 2003 - C.E." peste coltul inchis si lipit al lucrarii. Aceste operatii se vor incheia inaintea iesirii primului elev din sali.
    g) Inscrierea numelui candidatilor pe foile tipizate, in afara rubricii care se sigileaza, si orice alt semn distinctiv care ar permite identificarea lucrarii atrag anularea acesteia.
    h) Pentru ciorne candidatii vor primi atatea coli stampilate cu stampila "Capacitate 2003 - C.E." cate le sunt necesare.
    Art. 23
    Desfasurarea probelor de examen va avea loc dupa cum urmeaza:
    a) In prezenta presedintelui si a membrilor comisiei de examen, a delegatilor comisiei judetene sau nationale de capacitate se verifica faptul ca subiectele primite de la comisia judeteana (a municipiului Bucuresti) de capacitate au fost pastrate secrete. Dupa comunicarea de catre Comisia nationala de capacitate a numarului variantei de examen se extrage varianta de examen, apoi plicul se resigileaza, se semneaza de catre toti membrii comisiei si se pastreaza in conditii de perfecta securitate, in fiset metalic. Dupa extragere, in prezenta presedintelui si a membrilor comisiei, se multiplica subiectele in numar egal cu numarul candidatilor, copiile se introduc in plicuri care se sigileaza, apoi sunt distribuite in sali de catre presedintele comisiei de examen. La deschiderea plicurilor pentru fiecare proba de examen se incheie proces-verbal semnat de toti cei prezenti.
    b) Supraveghetorii de sali primesc plicurile cu subiecte de la presedinte sau de la un membru al comisiei de examen, verifica integritatea acestora, le deschid si distribuie subiectele multiplicate fiecarui candidat. La incheierea acestor operatii incepe rezolvarea subiectelor de catre candidati.
    Presedintele si membrii comisiei de examen verifica in toate salile de examen daca subiectele multiplicate pentru fiecare elev sunt complete. Acestia nu pot da elevilor indicatii referitoare la rezolvarea subiectelor.
    c) Din momentul deschiderii plicului cu subiecte nici un elev nu mai poate intra in sala si nici un elev nu poate parasi sala decat daca preda lucrarea scrisa si semneaza de predarea acesteia. Elevii care nu se afla in sala in momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai sustine proba respectiva. In cazuri exceptionale, daca un candidat se simte rau si solicita parasirea temporara a salii, el va fi insotit de unul dintre profesorii care supravegheaza, pana la inapoierea in sala de examen.
    d) Nici un membru al comisiei de examen nu poate parasi centrul de examen si nu poate comunica in afara scolii continutul subiectelor pana la incheierea examenului national de capacitate.
    e) Pentru elaborarea lucrarii scrise elevii vor folosi numai cerneala sau pasta de culoare albastra, iar pentru executarea schemelor si a desenelor vor folosi numai creion negru. Se interzice folosirea in timpul probelor scrise a minicalculatoarelor, a riglelor de calcul, a altor mijloace de calcul sau a dictionarelor, hartilor etc. Pentru redactarea lucrarilor, precum si pentru ciorne nu se va folosi alta hartie decat cea distribuita elevilor de catre supraveghetori.
    f) In cazul in care unii elevi, din diferite motive (corecturi numeroase, greseli care ar putea fi interpretate drept semn de recunoastere etc.), doresc sa isi transcrie lucrarea, fara sa depaseasca timpul stabilit, vor primi alte coli tipizate. Colile folosite initial se anuleaza pe loc de catre supraveghetori, mentionandu-se pe ele "anulat" si se semneaza de catre cei doi supraveghetori.
    g) In timpul desfasurarii probelor scrise supraveghetorii de sali nu dau candidatilor nici o indicatie, nu rezolva subiectul de examen, nu discuta intre ei. Unul dintre supraveghetori sta in fata clasei, celalalt in spatele ei.
    h) In timpul desfasurarii probelor scrise supraveghetorii de sali raspund de asigurarea ordinii si linistii in sala de clasa, de respectarea de catre candidati a tuturor prevederilor prezentei metodologii, avand in acelasi timp un comportament calm, echilibrat, adecvat unui cadru didactic si situatiei de examen. Supraveghetorii verifica daca elevii au intrat in sala cu materiale interzise prin prezenta metodologie sau cu alte materiale care le-ar permite sau facilita rezolvarea subiectelor de examen. De asemenea, supraveghetorii nu permit candidatilor sa comunice in nici un fel intre ei sau cu exteriorul si informeaza presedintele comisiei asupra oricarei incalcari a prezentei metodologii.
    i) Eventualele tentative de frauda, orice alte nereguli in desfasurarea examenului, semnalate de elevi profesorilor supraveghetori, precum si cele sesizate de supraveghetori vor fi comunicate imediat presedintelui comisiei, care este obligat sa verifice si sa ia masurile ce se impun. Comisia judeteana va fi informata imediat despre orice situatie speciala.
    j) Incalcarea prevederilor de mai sus poate duce la inlocuirea profesorilor supraveghetori si, dupa caz, la sanctionarea lor, mergand pana la desfacerea contractului de munca.
    k) In timpul desfasurarii probelor scrise, in salile de examen au voie sa intre numai presedintele, vicepresedintele si secretarul comisiei judetene (a municipiului Bucuresti), presedintele si membrii comisiei centrului de examen, precum si reprezentantii Comisiei nationale de capacitate si ai comisiei judetene de capacitate, imputerniciti cu delegatie. Acestia nu dau elevilor nici un fel de indicatie referitoare la rezolvarea subiectelor. Un comportament contrar poate duce la sanctionarea persoanelor vinovate, conform prevederilor prezentei metodologii.
    l) Dupa ce isi incheie lucrarile, elevii le predau supraveghetorilor. La expirarea timpului acordat, elevii predau lucrarile in faza in care se afla, fiind interzisa depasirea timpului stabilit. Ultimii 3 elevi raman in sala pana la predarea ultimei lucrari. La predarea lucrarilor, elevii semneaza pentru confirmarea predarii lucrarii si a numarului de pagini.
    m) La primirea lucrarilor de la candidati supraveghetorii bareaza spatiile nescrise, verifica numarul total de pagini scrise (si randuri, pentru paginile incomplete) si il trec in listele nominale, precum si in rubrica speciala prevazuta in acest scop pe prima pagina a lucrarii.
    Confirma prin semnatura primirea lucrarii si numarul de pagini.
    n) Ciornele si lucrarile anulate se strang separat. Subiectele rezolvate pe ciorne sau pe foaia xeroxata cu subiecte nu se iau in considerare. Aceasta informatie va fi transmisa candidatilor, in mod obligatoriu, de catre supraveghetori, la inceputul probei scrise si in momentul preluarii lucrarilor.
    o) Operatiunile mentionate la lit. m) si n) se efectueaza de catre supraveghetori in fata candidatului, dupa care acesta semneaza listele nominale.
    p) Supraveghetorii duc lucrarile scrise din sala de examen la sala in care se afla presedintele si ceilalti membri ai comisiei si le predau acestora, sub semnatura. De asemenea, se predau/preiau listele nominale, semnate de elevi si de cei 2 supraveghetori, colile de examen nefolosite, ciornele si foile anulate, precum si foile de ciorna nefolosite. Presedintele sau un membru al comisiei verifica daca numarul lucrarilor predate corespunde cu numarul semnaturilor de pe lista si daca numarul paginilor scrise coincide cu cel transcris in rubrica speciala de pe prima pagina a lucrarii si in lista nominala si semneaza de primire pe listele nominale. Acestia numara si colile de examen nefolosite, ciornele si foile anulate, precum si foile de ciorna nefolosite, inscriind numarul lor in procesul-verbal de predare-primire, care va fi semnat de supraveghetori si de presedinte si vicepresedinte.
    q) Toate lucrarile scrise se predau, prin presedinte si un membru al comisiei de examen, pe baza de proces-verbal, persoanei autorizate din centrul zonal de evaluare. Dupa ultima proba scrisa, alaturi de lucrarile scrise se predau la centrul zonal de evaluare si cele doua cataloage de la centrul de examen, completate cu numele candidatilor, initiala tatalui si scoala de provenienta.
    r) Dupa incheierea fiecarei probe scrise comisia din centrul de examen afiseaza baremele de evaluare, preluate de la centrul de evaluare.
    s) Pe perioada desfasurarii probelor scrise (incepand cu momentul extragerii numarului variantei de examen in Comisia nationala de capacitate si pana la plecarea delegatilor cu lucrarile catre centrul de evaluare) in centrul de examen nu se pot afla decat candidatii, membrii comisiei de capacitate prevazuti de prezenta metodologie si un delegat al unitatii scolare in care este organizat centrul de examen, care asigura asistenta tehnica pentru copiatoare, calculatoare si care pune la dispozitie comisiei foi de examen, foi de ciorna, lipici, etichete etc. Delegatul mentionat anterior nu patrunde in salile de examen si in salile in care isi desfasoara activitatea comisia de examen si nu are acces la subiectele de examen.
    Art. 24
    Desfasurarea activitatii in centrele zonale de evaluare:
    a) Presedintele si membrii comisiei primesc, pe baza de proces-verbal de predare-primire, lucrarile scrise aduse de la fiecare centru de examen de catre presedinte si un membru al comisiei acestuia, spre a fi evaluate.
    b) Lucrarile de la aceeasi proba de examen sunt amestecate de presedinte si membrii comisiei, numerotate de la 1 la n si grupate in seturi.
    c) Seturile de lucrari se introduc in plicuri (dosare) numerotate, cu mentionarea numarului de lucrari din fiecare plic. Pe fiecare lucrare se inscriu numarul de ordine al plicului (dosarului) si numarul de ordine al lucrarii. Plicurile cu lucrarile numerotate sunt predate cu proces-verbal de presedinte sau vicepresedinte profesorilor desemnati sa evalueze si sa noteze lucrarile.
    d) Fiecare lucrare este evaluata de 2 profesori evaluatori, desemnati de presedintele comisiei.
    De regula, unul dintre evaluatori este profesor la scoala generala, iar celalalt la liceu. Profesorii evaluatori nu vor cunoaste de la care centru de examen provin lucrarile scrise pe care le evalueaza.
    e) Evaluarea si notarea lucrarilor scrise se efectueaza de catre cei 2 profesori evaluatori in sali separate, stabilite de presedintele comisiei. In fiecare sala de evaluare se vor afla cel putin 3 profesori evaluatori in acelasi timp. Pe perioada evaluarii, in salile de evaluare au voie sa intre pe langa evaluatori doar presedintele si vicepresedintele comisiei judetene (a municipiului Bucuresti), membrii comisiei centrului zonal de evaluare, precum si reprezentantii Comisiei nationale de capacitate si ai comisiei judetene de capacitate, imputerniciti cu delegatie.
    f) Fiecare lucrare se evalueaza si se apreciaza independent de catre profesorii evaluatori din comisie, cu note de la 10 la 1, respectandu-se cu strictete baremele de evaluare si notare transmise de Comisia nationala de capacitate. Greselile vor fi evidentiate prin subliniere cu pix, stilou sau creion de culoare rosie.
    Fiecare evaluator inregistreaza in borderouri punctajele si notele acordate pentru fiecare lucrare.
    g) Zilnic, dupa terminarea programului de evaluare, seturile de lucrari si borderourile individuale de notare se predau cu proces-verbal presedintelui sau vicepresedintelui pentru a fi pastrate in casa de fier sau in dulapuri metalice, inchise si sigilate. Cheia si sigiliul vor fi pastrate separat de presedinte si de unul dintre membri.
    h) Dupa incheierea de catre ambii evaluatori a actiunii de evaluare si notare borderourile intocmite conform baremului de evaluare si notare si semnate de fiecare profesor evaluator sunt predate presedintelui comisiei o data cu lucrarile evaluate. Dupa ce presedintele comisiei se asigura ca diferenta dintre notele acordate de cei 2 evaluatori este de cel mult un punct, notele obtinute se trec pe lucrare cu cerneala rosie. Media finala se trece pe lucrare, in prezenta profesorilor evaluatori, de presedintele comisiei. Presedintele comisiei verifica media finala, ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, intre notele acordate de cei 2 evaluatori, si semneaza alaturi de acestia.
    i) In cazul in care presedintele comisiei constata ca intre notele acordate unei lucrari de catre cei 2 profesori evaluatori exista o diferenta mai mare de un punct, o repartizeaza pentru reevaluare si notare unui alt profesor de specialitate. Reevaluarea se va face in prezenta profesorilor care au acordat initial notele. Nota data la reevaluare este nota care se trece pe lucrare si va fi semnata de catre cei 3 profesori si de presedintele comisiei. Aceste situatii, care necesita o a treia evaluare, vor fi consemnate intr-un proces-verbal semnat de cei amintiti anterior.
    j) Cataloagele de examen tipizate se completeaza cu numele candidatilor, initiala tatalui si scoala de provenienta, pe centre de examen, in doua exemplare identice, de catre secretarii comisiei de examen. Cele doua exemplare se numeroteaza, se stampileaza si, dupa inscrierea notelor pentru toate probele de examen, se semneaza de catre toti profesorii evaluatori pe prima pagina si de catre presedinte si membrii comisiei pe fiecare pagina.
    k) Dupa ce toate lucrarile scrise au fost evaluate, acestea se deschid in prezenta profesorilor evaluatori, a presedintelui si a membrilor comisiei. Notele finale se inregistreaza imediat in cataloagele de examen, cu cerneala sau pasta albastra, de catre un membru al comisiei. Presedintele comisiei verifica corectitudinea transcrierii notelor de pe lucrari in catalog.
    Eventualele corecturi ale erorilor de transcriere a notelor finale in cataloagele de examen se fac numai cu cerneala sau pasta rosie de catre presedintele comisiei. Presedintele semneaza alaturi de modificarea facuta si stampileaza.
    l) Dupa incheierea evaluarii tuturor lucrarilor scrise si trecerea notelor in catalog, cataloagele de examen se predau de catre presedinte si un membru al comisiei din centrul de evaluare presedintelui si unui membru al comisiei din fiecare centru de examen, pentru a fi transportate la centrele respective. Lucrarile scrise si borderourile se predau, cu proces-verbal, directorului unitatii de invatamant in care s-a organizat centrul zonal de evaluare, dupa incheierea etapei de contestatii.

    CAP. 7
    Stabilirea si comunicarea rezultatelor finale

    Art. 25
    a) Un candidat este considerat reusit daca obtine cel putin nota 5 la fiecare proba scrisa sau practica.
    b) Media generala se calculeaza in centrele de examen dupa incheierea tuturor probelor, pentru fiecare candidat care a obtinut minimum nota 5 la fiecare proba de examen.
    c) Media generala se calculeaza ca medie aritmetica, cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele obtinute la cele 3 probe scrise (respectiv 4 probe scrise, pentru candidatii care sustin si proba scrisa la limba si literatura materna).
    Art. 26
    Tabelul nominal cu notele si media obtinute de fiecare elev se va afisa la fiecare centru de examen. In dreptul fiecarui candidat se va scrie, dupa caz, si rezultatul final: "reusit", "respins", "neprezentat", "eliminat din examen". Un candidat este considerat neprezentat daca nu a fost prezent la cel putin una dintre probele de examen.

    CAP. 8
    Depunerea si rezolvarea contestatiilor

    Art. 27
    (1) Eventualele contestatii cu privire la rezultatul probelor de examen se depun in ziua prevazuta de graficul de desfasurare a examenului de capacitate.
    (2) Contestatiile se inregistreaza la secretariatele centrelor de examen si se analizeaza la comisia de contestatii.
    (3) Candidatii pot contesta numai notele la propriile lucrari.
    Art. 28
    (1) Presedintele impreuna cu un membru al comisiei din centrul de examen primesc contestatiile si le inregistreaza.
    (2) Cererile prin care se contesta notele obtinute la evaluarea initiala, insotite de un borderou in care se precizeaza numele contestatarilor si disciplina/disciplinele pentru care este depusa contestatia, se inainteaza de un delegat al comisiei din centrul de examen comisiei din centrul zonal de evaluare.
    (3) Dupa primirea cererilor prin care se contesta notele obtinute la evaluarea initiala, de la centrele de examen in centrul zonal de evaluare, lucrarile candidatilor care au depus contestatii se inchid pentru a deveni secrete, atat in ceea ce priveste numele candidatului, centrul de examen, cat si notele acordate, se aplica stampila "Capacitate 2003 - C.Z.E." si se inainteaza, prin delegat, comisiilor de contestatii. Totodata se transmite un borderou in care se mentioneaza numarul de ordine al lucrarilor, proba de examen si numarul de pagini al fiecarei lucrari.
    (4) De sigilarea lucrarilor contestate si de securitatea transmiterii lor la comisia de contestatii raspunde presedintele comisiei din centrul de evaluare.
    (5) Comisia nationala de capacitate va stabili si va transmite comisiilor judetene de capacitate in ce judet trebuie transmise lucrarile pentru contestatii.
    (6) Comisia nationala de capacitate poate stabili, de asemenea, organizarea de centre de contestatii la nivel regional. In acest caz componenta comisiei de contestatii va fi stabilita de Comisia nationala de capacitate, cu consultarea comisiilor judetene de capacitate.
    Art. 29
    (1) Comisiile judetene (a municipiului Bucuresti) de contestatii au urmatoarea componenta:
    presedinte - inspectorul scolar general;
    secretari - inspectori scolari;
    membri - cate 2 profesori pentru fiecare disciplina de examen si pentru maximum 100 de lucrari contestate.
    (2) Criteriul pentru selectarea profesorilor evaluatori va fi competenta profesionala deosebita (gradele I si II), probitatea morala si faptul ca nu au facut parte in sesiunea respectiva din comisiile de evaluare. In fiecare an membri ai comisiei de contestatii vor fi alti profesori decat cei din anul anterior.
    (3) Comisiile judetene (a municipiului Bucuresti) de contestatii sigileaza numarul de ordine acordat de scoala, reevalueaza lucrarile primite si acorda note lucrarilor contestate, conform baremelor de evaluare si notare.
    (4) Pentru lucrarile care au primit la comisia de evaluare note de pana la 9,50, nota acordata initial se modifica, prin crestere sau descrestere, daca intre nota initiala si nota acordata de comisia de contestatii se va constata o diferenta de cel putin 0,50 puncte. Daca diferenta dintre cele doua note este mai mica de 0,50 puncte, nota initiala ramane neschimbata.
    (5) Pentru lucrarile care au primit initial cel putin nota 9,50, nota definitiva este nota acordata de comisia de contestatii.
    (6) Nota acordata dupa contestatii ramane definitiva, dupa validarea ei de catre presedintele comisiei de contestatii.
    (7) In situatia in care se constata diferente de notare mai mari de 1,5 puncte, in plus sau in minus, intre notele de la evaluarea initiala si cele de la contestatii, presedintele comisiei de contestatii analizeaza situatia si sesizeaza inspectoratului scolar pentru luarea masurilor ce se impun.
    (8) Hotararile comisiei judetene (a municipiului Bucuresti) de contestatii se consemneaza intr-un proces-verbal care se semneaza de catre membrii comisiei si de presedinte.
    (9) Lucrarile scrise se restituie comisiilor din centrele de examen, impreuna cu o copie de pe procesul-verbal. Borderourile de evaluare de la comisia de contestatii si procesul-verbal se pastreaza la sediul inspectoratului scolar care a organizat comisia de contestatii, timp de 2 ani.
    (10) Dupa primirea lucrarilor de la comisia de contestatii, comisiile din centrele de examen opereaza in cataloage schimbarile ce se impun, recalculeaza, dupa caz, media generala si rectifica in mod corespunzator rezultatul.
    (11) Modificarile se inscriu in catalog cu cerneala rosie si sunt semnate de presedintele centrului de examen.
    (12) Rezultatele la contestatii se comunica candidatilor prin afisare la avizierul centrului de examen, conform graficului anuntat.

    CAP. 9
    Dispozitii finale

    Art. 30
    Comisiile de examen din centrele de examen, centrele zonale de evaluare, precum si comisiile judetene (a municipiului Bucuresti) au obligatia sa informeze imediat Comisia nationala de capacitate cu privire la situatiile deosebite care apar in organizarea si desfasurarea examenului national de capacitate.
    Art. 31
    (1) Documentele intocmite pentru examenul de capacitate se pastreaza in arhiva centrului de examen pana la sfarsitul anului scolar urmator, iar cataloagele de examen, permanent.
    (2) Plicurile cu subiecte, care se deschid in centrele de examen, vor purta semnaturile presedintelui si ale membrilor comisiei, ora si data deschiderii; ele vor fi stampilate si se vor pastra timp de un an in arhiva centrului de examen.
    (3) Lucrarile scrise si borderourile de notare, autentificate de presedintii centrelor zonale de evaluare, se predau, cu proces-verbal, directorului unitatii de invatamant in care s-a organizat centrul zonal de evaluare si se pastreaza pana la sfarsitul anului scolar urmator.
    Art. 32
    (1) Certificatele de capacitate se completeaza cu datele din cataloagele de examen numai de catre secretarii unitatilor de invatamant la care titularii au promovat ultimul an de studiu si vor fi semnate de presedintele comisiei centrului de examen, in termen de cel mult 15 zile de la incheierea examenului de capacitate. In cazuri exceptionale certificatele pot fi semnate de presedintele comisiei judetene (a municipiului Bucuresti).
    (2) Pentru eliberarea foilor matricole absolventii se vor adresa secretariatelor scolilor unde au absolvit clasa a VIII-a.
    Art. 33
    Respectarea intocmai a Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului national de capacitate este obligatorie pentru toate persoanele implicate in examen.
    Art. 34
    Orice abatere comisa si dovedita cu probe se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
    a) candidatii surprinsi avand asupra lor materiale care ar putea fi folosite pentru copiat sau mijloace de comunicare cu exteriorul, cei surprinsi copiind in timpul desfasurarii probelor sau comitand alte fraude menite sa le favorizeze rezolvarea subiectelor sunt eliminati din examen pentru sesiunea respectiva. Tentativa de frauda se pedepseste in acelasi mod;
    b) cadrele didactice angajate in organizarea si desfasurarea examenului national de capacitate, care comit fapte cu caracter infractional (furnizand solutiile problemelor, inlocuind lucrari, falsificand lucrari, modificand nejustificat note, facilitand actiuni sau intentii de frauda ale elevilor etc.) sau care manifesta neglijenta in indeplinirea raspunderilor, vor fi sanctionate in conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic sau, dupa caz, ale Codului penal;
    c) in cazul in care frauda este dovedita de organele in drept, dupa incheierea probei sau a examenului, candidatii care au beneficiat de partinire frauduloasa sunt eliminati din examen, pierzand sesiunea respectiva sau, dupa caz, li se anuleaza certificatul de capacitate.
    Art. 35
    (1) In perioada de evaluare a lucrarilor sau ulterior Comisia nationala de capacitate poate desemna la nivel central sau la nivelul fiecarui judet (municipiului Bucuresti) o comisie de reevaluare, prin sondaj, a unui numar de lucrari din fiecare disciplina de examen, urmarindu-se astfel corectitudinea respectarii baremelor de evaluare si notare.
    (2) Raportul privind rezultatul acestor reevaluari va fi trimis de Comisia nationala de capacitate catre inspectoratul scolar, care are obligatia de a-l transmite si de a urmari analizarea sa in fiecare unitate scolara care a participat, prin personalul ei, la organizarea examenului national de capacitate.
    (3) Notele obtinute de elevi in cadrul examenului national de capacitate nu se modifica in urma acestor reevaluari.
    (4) In cazul in care se constata diferente mari de notare, inspectoratul scolar propune sanctionarea vinovatilor conform prevederilor Statutului personalului didactic.
    (5) Procedura de sanctionare pentru abaterile personalului didactic mentionate in prezenta metodologie se desfasoara in conformitate cu prevederile art. 117 - 123 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic. Punctul de plecare al cercetarii este procesul-verbal alcatuit de organele de control. In baza aceluiasi proces-verbal inspectoratul scolar propune sanctiunea. Inspectoratul scolar va face comunicare scrisa catre unitatea de invatamant de la care provine cadrul didactic respectiv, in care se precizeaza abaterea constatata si propunerea de sanctionare.
    Art. 36
    (1) Pana la data de 1 noiembrie inspectoratele scolare vor alcatui un raport special despre examenul national de capacitate din anul in curs, care va fi trimis in copie si la Ministerul Educatiei si Cercetarii, Directia generala pentru invatamant preuniversitar si la Serviciul national de evaluare si examinare. Un exemplar al raportului special va fi trimis fiecarei unitati scolare din judet.
    (2) Raportul va cuprinde informatii despre monitorizarea desfasurarii acestor examene, inclusiv date despre esantioanele de lucrari reevaluate la decizia comisiei nationale sau judetene de capacitate.
    (3) Comisia judeteana de capacitate va decide reevaluarea de lucrari la cel putin doua discipline. Numarul minim de lucrari reevaluate la o disciplina va fi de 50, iar criteriile de selectare a lucrarilor vor fi stabilite de inspectoratul scolar. Inspectorii scolari de specialitate vor coordona evaluarea esantioanelor si vor prezenta in scris inspectoratului scolar general concluziile acestei reevaluari. De asemenea, vor fi reevaluate automat, la toate disciplinele, acele lucrari la care diferenta dintre notarea initiala si cea finala (de la contestatii) este mai mare de 1,00 punct.
    (4) In urma reevaluarii inspectoratul scolar general poate decide, in situatii bine justificate, aplicarea de sanctiuni, conform Statutului personalului didactic si prezentei metodologii. Raportul anual va cuprinde informatii despre sanctiunile aplicate si numele persoanelor sanctionate, inclusiv despre personalul didactic caruia comisia judeteana de capacitate a decis sa ii retraga dreptul de a participa la examenele nationale de capacitate.
    Art. 37
    (1) Comisiile de capacitate vor asigura conditii de egalizare a sanselor pentru candidatii cu deficiente, prin adaptarea procedurilor de examinare la subiectele de concurs unice, in functie de particularitatile individuale si de cele specifice deficientei respective.
    (2) Exemple de asemenea adaptari sunt:
    a) asigurarea posibilitatii de comunicare prin utilizarea sistemului Braille pentru elevii nevazatori, respectiv a limbajului mimico-gesticular pentru elevii cu deficiente de auz (inclusiv posibilitatea asigurarii, dupa caz, a unui interpret autorizat);
    b) marirea cu pana la o ora a timpului destinat efectuarii lucrarii scrise de catre candidatii cu deficiente fizice (motorii) sau vizuale grave;
    c) asigurarea scrierii cu caractere marite a subiectelor pentru candidatii ambliopi;
    d) transmiterea prin dictare, pentru elevii cu anumite deficiente vizuale, a informatiilor corespunzatoare subiectelor de examen afisate/prezentate vizual;
    e) realizarea probei scrise, prin dictarea continutului acesteia, de catre candidatul cu deficiente, catre un profesor asistent, de alta specialitate decat cea la care se desfasoara proba respectiva, in prezenta altor doua cadre didactice.
    (3) In situatia in care unitatea scolara la care este inscris candidatul nu poate asigura realizarea adaptarilor mentionate, inspectoratul scolar poate aproba inscrierea candidatului la un centru organizat pentru absolventii invatamantului special sau poate decide organizarea unei subcomisii speciale cu acest specific.
    (4) Candidatii cu deficiente pot beneficia de prevederile alin. (2) in baza certificatului de handicapat sau a unei adeverinte medicale, in urma hotararii comisiei judetene de capacitate. Comisia nationala de capacitate poate aproba si alte proceduri de sustinere a examenului de capacitate pentru candidatii cu deficiente/handicap, la propunerea comisiilor judetene de capacitate.
    Art. 38
    In situatii exceptionale, pentru elevii imobilizati la pat temporar sau definitiv, comisiile judetene de capacitate pot organiza, la cererea candidatului si cu avizul Comisiei nationale de capacitate, sustinerea probelor la locul imobilizarii, simultan cu toti candidatii din tara. Organizarea acestor probe se face la cererea candidatului si in baza unui document medical care sa ateste imposibilitatea deplasarii acestuia.

    ANEXA 1
    la metodologie

                              ORGANIZAREA
probei practice din cadrul examenului national de capacitate pentru absolventii scolilor cu program integrat/suplimentar de arta si sportiv

    Art. 1
    (1) Pentru scolile cu program integrat sau suplimentar de arta si sportiv, comisiile pentru proba practica specifica domeniului artistic sau sportiv studiat, din cadrul examenului national de capacitate, vor fi alcatuite din profesori din unitatea scolara respectiva, specializati in disciplinele/probele studiate de elevi.
    (2) Componenta nominala a comisiei de examinare pentru proba practica este propusa de unitatea de invatamant, cu avizul inspectorului de specialitate, si se aproba de inspectoratul scolar judetean (al municipiului Bucuresti) cu 3 zile inaintea inceperii probei.
    (3) Comisia de examinare pentru proba practica se compune din:
    a) presedinte - directorul scolii;
    b) secretar - secretarul scolii;
    c) profesori examinatori - cate 2 profesori de specialitate sau specialitati inrudite din unitatea respectiva.
    Art. 2
    Comisia de examinare pentru proba practica are urmatoarele atributii:
    a) intocmeste graficul privind organizarea si desfasurarea probei si il afiseaza cu doua zile inainte de inceperea probei (programarea candidatilor in ordinea alfabetica, pe zile, ore, clase, specialitati);
    b) pregateste documentatia si asigura conditiile normale de desfasurare a probei;
    c) organizeaza si efectueaza examinarea si notarea candidatilor;
    d) afiseaza rezultatele dupa incheierea probelor;
    e) asigura asistenta medicala pentru probele sportive.
    Art. 3
    Continutul probei practice din cadrul examenului national de capacitate se stabileste dupa cum urmeaza:
    a) Pentru arte plastice:
    Compozitie dinamica cu personaje: exprimare la alegere, in culoare (pictura) sau volum (modelaj). La pictura - compozitia va fi realizata valorificand un contrast cromatic studiat in ciclul gimnazial (la decizia comisiei), va avea minimum 3 - 5 personaje si va fi realizata in culori de apa, pe suport hartie format A3.
    La modelaj - lucrarea va avea minimum 3 personaje si va fi realizata in lut; inaltimea maxima a lucrarii va fi de 25 cm.
    Criterii de apreciere:
    - compunerea spatiului plastic;
    - evidentierea dinamismului compozitional prin mijloacele de expresie invatate;
    - nota personala a lucrarii.
    Comisiile se vor orienta spre titluri sugestive, precum: sport, balet, circ, carnaval, activitati de munca, joc de copii etc.
    b) Pentru muzica:
    1. proba de instrument (pentru toate instrumentele), care consta din doua lucrari, la alegere, diferite ca stil, caracter si forma;
    2. proba de teorie - solfegiu - dicteu:
    - un solfegiu la prima vedere, de dificultate medie, diferentiat pentru corzi grave, suflatori - percutie, instrumente populare, conform programei;
    - dicteu melodic de 8 - 12 masuri de dificultate medie, diferentiat pentru corzi grave, suflatori - percutie, instrumente populare, conform programei.
    Pentru proba de teorie - solfegiu - dicteu subiectele vor fi elaborate de un colectiv al catedrei din specialitatea respectiva, numit prin decizie a inspectoratului scolar general, la propunerea conducatorului de unitate si avizata de inspectorul de specialitate; subiectele se elaboreaza cu o ora inaintea probei, in prezenta presedintelui/vicepresedintelui si a inspectorului de specialitate.
    c) Pentru coregrafie:
    1. proba de dans clasic (conform programei);
    2. proba cu elemente de dans romanesc (conform programei).
    d) Pentru invatamantul sportiv:
    - probele de examen vor fi stabilite conform metodologiei "Evaluarea si examinarea elevilor din invatamantul sportiv", elaborata de Directia generala pentru invatamant preuniversitar si Serviciul national de evaluare si examinare.
    Art. 4
    (1) Fiecare profesor examinator apreciaza raspunsul/performanta candidatilor cu note de la 10 la 1.
    (2) Daca diferenta intre notele acordate de cei 2 examinatori la proba practica este mai mare de un punct, presedintele comisiei de examinare mediaza situatiile in care diferenta de notare este mai mare de un punct, iar hotararea sa este definitiva.
    (3) Nota finala reprezinta media aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, a notelor acordate de cei 2 examinatori.
    (4) Fiecare profesor inscrie in catalog nota acordata, iar presedintele inscrie nota finala.
    (5) Cataloagele de examen tipizate pentru proba practica se completeaza in doua exemplare identice, se numeroteaza, se semneaza si se stampileaza pe fiecare pagina.
    Art. 5
    Media minima de promovare a probei practice este 5,00 (cinci).
    Art. 6
    La probele practice nu se admit contestatii.
    Art. 7
    (1) La invatamantul de arta probele practice nu sunt publice.
    (2) Probele practice pentru invatamantul sportiv se desfasoara in zone special amenajate, numite zone de concurs. La desfasurarea lor poate participa public spectator, care se va afla intr-o zona special desemnata de comisia de examinare.

    ANEXA 3*)

    *) Anexa nr. 3 este reprodusa in facsimil.

    PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL DE CAPACITATE 2003
    GEOGRAFIA ROMANIEI

    I. STATUTUL DISCIPLINEI

    Geografia Romaniei are, in cadrul examenului de capacitate, pentru anul scolar 2002 - 2003, statutul de disciplina optionala, la alegere cu Istoria romanilor.
    Examenul consta intr-o proba scrisa cu durata de 2 ore.
    Ponderea notei obtinute la Geografia Romaniei in media generala a examenului de capacitate este de 1/3, respectiv 1/4 pentru elevii care sustin 4 probe (absolventii studiilor gimnaziale care au urmat studiile intr-o limba a minoritatilor nationale).

    II. OBIECTIVE

    Prin sustinerea probei de Geografia Romaniei din cadrul examenului de capacitate, elevii trebuie sa demonstreze ca satisfac urmatoarele obiective:
    1. Situarea corecta, in spatiu si timp, a principalelor fapte specifice (elemente, fenomene, procese) ce definesc geografia Romaniei.
    1.1 - sa localizeze corect elementele de baza ale geografiei Romaniei (unitatile majore de relief, elemente legate de hidrografie, clima, vegetatie si principalele orase).
    1.2 - sa aplice criterii de ordonare (cantitative, calitative, cronologice si teritoriale).
    1.3 - sa identifice sistemele spatiale si functionale principale (sisteme urbane, de transport etc.).
    2. Cunoasterea elementelor de baza ale geografiei tarii noastre.
    2.1 cunoasterea continuturilor din programa de examen.
    2.2 elaborarea raspunsurilor, conforme cu cerinta stabilita, utilizand cunostintele de baza ale geografiei din programa de examen.
    2.3 cunoasterea caracteristicilor de baza ale mediului geografic al tarii noastre.
    3. Intelegerea si utilizarea adecvata a terminologiei specifice.
    3.1 - sa identifice numele proprii de baza si termenii geografici specifici in texte si pe suporturi cartografice.
    3.2 - sa defineasca principalii termeni geografici specifici.
    3.3 - sa utilizeze terminologia specifica de baza (nume proprii si notiuni) referitoare la geografia Romaniei, in contexte variate.
    4. Intelegerea relatiilor majore intre componentele geografice de baza ale teritoriului tarii noastre.
    4.1 - sa sesizeze caracterul reciproc al relatiilor dintre componentele geografice ale unui teritoriu.
    4.2 - sa explice relatii existente intre grupuri de componente (de exemplu: intre relief si clima, relief si vegetatie, clima si vegetatie, relief si reteaua hidrografica etc.).
    5. Analiza si interpretarea unor suporturi grafice si cartografice.
    5.1 - sa identifice principalele elemente naturale si socio-economice ale tarii noastre.
    5.2 - sa interpreteze suporturi grafice si cartografice.
    6. Analiza elementelor geografice caracteristice ale unor unitati teritoriale reprezentative.
    6.1 - sa aplice algoritmi/structuri de prezentare a informatiilor referitoare la unitatile de relief ale Romaniei.
    6.2 - sa sintetizeze elementele semnificative referitoare la unitati teritoriale majore.

    MATRICE DE SPECIFICATII PE CATEGORII DE OBIECTIVE/CAPACITATI

     _______________________
    | Cunoastere | 40 - 50% |
    |____________|__________|
    | Intelegere | 30 - 40% |
    |____________|__________|
    | Aplicare   | 20 - 30% |
    |____________|__________|

    III. CONTINUTURI

    - Romania - pozitia geografica
    - Relieful
    - Clima
    - Hidrografia
    - Vegetatia, fauna si solurile
    - Populatia
    - Asezarile omenesti
    - Organizarea administrativ-teritoriala
    - Agricultura
    - Industria
    - Caile de comunicatie (feroviare, rutiere si pe apa)
    - Romania in Europa si in lume
    - Probleme ale mediului inconjurator.

    NOTA:
    Nu sunt obligatorii:
    - Continutul hartilor de la capitolele AGRICULTURA si INDUSTRIA.
    - Repartitia geografica a industriei.
    - Sectorul tertiar (comertul interior si turismul)

    Este recomandat unul dintre urmatoarele manuale:
    - Geografie, manual pentru clasa a VII-a, Editura All, editia 2000, autor: Grigore Posea,
    - Geografia Romaniei, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Corint, editia 2000, autor: Octavian Mandrut,
    - Geografie, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Humanitas, editia 2000, autori: Silviu Negut, Gabriela Apostol, Mihai Ielenicz.

    IV. SCHEMA DE NOTARE

    A. Matricea de specificatii
    In cadrul probei de examen, itemii vor concretiza continuturile si obiectivele programei in aproximativ urmatoarele procente:

     __________________________________________________
    | 1. Elemente introductive              |    5%    |
    |_______________________________________|__________|
    | 2. Geografie fizica                   | 50 - 60% |
    |_______________________________________|__________|
    | 3. Populatia si asezarile omenesti    | 20 - 25% |
    |_______________________________________|__________|
    | 4. Geografie economica                | 15 - 20% |
    |_______________________________________|__________|
    | 5. Probleme ale mediului inconjurator |    5%    |
    |_______________________________________|__________|

    B. Sistemul de corectare si acordare a punctajului
    Punctajul total acordat pentru proba de Geografia Romaniei este de 100 puncte, din care fiecare candidat primeste 10 puncte din oficiu. In dreptul fiecarui item sau grupe de itemi este inscris punctajul maxim acordat.
    In cazul itemilor obiectivi, punctajul maxim se obtine doar daca raspunsul oferit de candidat este corect, in conformitate cu baremul de corectare si notare. In cazul in care raspunsul este gresit se obtin 0 puncte.
    Pentru itemii subiectivi, punctajul acordat este repartizat pe elemente ale raspunsului oferit, in conformitate cu baremul de corectare si notare.
    Nu se acorda fractiuni de punct.
    Nota finala se obtine prin impartirea punctajului total obtinut la 10.

    C. Structura probei de examen
    Proba de examen va fi alcatuita din mai multe tipuri de itemi cum ar fi:
    - itemi obiectivi (cu alegere duala, alegere multipla etc.);
    - itemi semiobiectivi (cu raspuns scurt, de completare etc.);
    - itemi subiectivi (de tip eseu structurat sau liber).
    Acesti itemi sunt concretizati intr-o gama larga de forme, inclusiv itemi care se bazeaza pe suporturi grafice si cartografice.

    STRUCTURA TESTULUI

    I. Itemi de completare si/sau itemi cu alegere multipla

    II. Itemi de grupare/selectie dupa un criteriu sau de ordonare a elementelor naturale si socio-economice
    - itemi de tip pereche

    III. Elaborarea unui text pe o anumita tema, pe baza unei structuri date sau a unor termeni si denumiri
    SAU
    - Itemi de completare a unui text lacunar

    IV. Compararea a doua unitati de relief avand in vedere anumite componente
    - Itemi de tipul ADEVARAT/FALS cu gasirea unor argumente pentru sustinerea unei afirmatii date
    - Analiza si explicarea unei situatii geografice

    V. Eseu structurat - caracterizarea unei regiuni geografice, la alegere din doua unitati sugerate (A/B), cu privire la anumite elemente fizico-geografice;
    - Eseu structurat - caracterizarea unei regiuni geografice, la alegere din doua unitati sugerate (C/D), cu privire la anumite elemente legate de populatie, asezari, resurse si activitati economice.

    VI. Citirea si identificarea elementelor geografice reprezentate prin semne conventionale si simboluri
    - Interpretarea/Explicarea semnificatiei elementelor geografice inscrise pe suporturi grafice si cartografice

    Tipurile de capacitati vizate prin itemi:
    1. Localizarea/Identificarea principalelor fapte specifice care definesc geografia Romaniei.
    2. Cunoasterea principalelor elemente naturale si socio-economice ale tarii noastre.
    3. Intelegerea si utilizarea adecvata a terminologiei specifice.
    4. Intelegerea relatiilor majore intre componentele geografice de baza ale teritoriului tarii noastre si cunoasterea caracteristicilor de baza ale mediului geografic al tarii noastre.
    5. Analiza elementelor geografice caracteristice unitatilor teritoriale.
    6. Analiza si interpretarea elementelor inscrise pe suporturi grafice si cartografice.

    PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL DE CAPACITATE

    LIMBA SI LITERATURA GERMANA - MATERNA

    AbschluBprufung der gymnasialen Stufe

    Literatur

    1. Anforderungen
    - Leseverstandnis unter Beweis stellen als Ausgangspunkt fur die Arbeit am Text;
    - Texte aufgrund von Fragen erschlieBen;
    - Texte fortsetzen oder umformen;
    - gattungsspezifische Merkmale identifizieren: (Epik: Marchen, Sage, Erzahlung, Ballade, Kurzgeschichte, Fabel, Novelle, Lyrik);
    - die Angehorigkeit eines Textes zu einer bestimmten Gattung beweisen;
    - Inhaltsangabe, Erzahlung, Bericht, Beschreibung, Schilderung, Charakteristik verfassen;
    - die sprachliche Gestaltung eines literarischen Textes erkennen;
    - personliche Meinungen auBern und begrunden;
    - einige schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen beherrschen (z.B. Gesuch, Brief, Anzeige);
    - sprachliche Richtigkeit beachten (Morphologie, Syntax, Orthographie und Zeichensetzung);

    2. Inhalte
    - Grundkenntnisse uber das literarische Werk (epische, lyrische und dramatische Texte. Volksliteratur. Kunstliteratur, Grundkenntnisse zur Stilkunde, gattungsspezifische Merkmale).
    - schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen (z.B. Gesuch, Brief, Anzeige);

    Zwecks exemplarischer Behandlung werden Texte aus den neuen Lehrbuchern der Klassen V, VI und VII behandelt. Es konnen weiterhin Texte aus den alteren Lehrbuchern behandelt werden, so wie eigens vom Lehrer ausgewahlte Texte. In der Prufung sollen die Pruflinge ihre Fahigkeiten unter Beweis stellen mit literarischen Texten umzugehen. Es ist erwunscht, dass die Pruflinge einige schriftliche Kommunikationsformen beherrschen.

    Sprache

    1. Anforderungen
    - Fahigkeit in einem gegebenen Kontext mit Begriffen der Phonetik, des Wortschatzes, der Morphologie und der Syntax umzugehen und Beispiele anzufuhren;
    - Wortarten und deren grammatikalische Kathegorien zu identifizieren und zu bestimmen;
    - Identifizierung der Korrelate und Bestimmung der Verhaltnisse in der Satzverbindung und im Satzgefuge;
    - Erkennen der Bezuge zwischen Satzgliedern und Gliedsatzen;
    - Fahigkeit die Rolle der Satzzeichen und der Topik zu erklaren; Berucksichtigung der Orthographie und Interpunktion; Durchfuhrung von Erganzungsubungen, Transformationsubungen usw.

    2. Inhalte
    - Phonetik: Laute. Buchstaben. Alphabet. Einteilung der Laute. Der Lautwechsel (Umlaut, Ablaut).
    - Wortschatz: Wort und Kontext. Eigentlicher und ubertragener Sinn der Worter. Mehrdeutigkeit. Homonyme, Synonyme, Antonyme. Redensarten und Redewendungen. Wortbildung durch Ableitung, durch Zusammensetzung. Die Wortfamilie. Bereicherung des Wortschatzes. Erbworter. Lehnworter. Fremdworter. Wortfelder. Wortschatzubungen zu allen Wortarten.
    - Morphologie: flektierbare und unflektierbare Wortarten
    - Syntax: Der Satz. Die Satzarten. Die Satzformen. Die Satzglieder. Die Gliedsatze. Die Wortfolge im einfachen und im zusammengesetzten Satz.
    - Orthographie: Die Schreibung der Substantive, der Verben, der Adjektive usw.

    Wichtige Hinweise
    - Die Schuler, die eine Abteilung oder Schule mit Deutsch muttersprachlichem Unterricht abgeschlossen haben, legen auch im Fach Deutsch die AbschluBprufung ab.
    - Die schriftliche AbschluBprufung der gymnasialen Stufe dauert zwei Stunden, nachdem die Themen an die Tafel geschrieben oder bereits vervielfaltigt, den Pruflingen verteilt worden sind.
    - Alle Themen sind verbindlich. Die Gesamtpunkteanzahl pro Thema wird angegeben.
    - Die Bewertungskriterien werden nach abgelaufener Prufung bekanntgegeben.
    - Die Benotung erfolgt in der Punkteskala von 10 bis 100 und geht von 10 Punkten aus.
    - Die Punkte entsprechen der Notenskala von 1 bis 10.
    - Die Pruflinge werden angehalten, die Aufgabenstellung aufmerksam durchzulesen und genau zu befolgen.

    PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL DE CAPACITATE

    ISTORIA ROMANILOR

    I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN

    Istoria romanilor are, in cadrul examenului de capacitate, pentru anul scolar 2002/2003, statut de disciplina optionala.
    Proba de examen la Istoria romanilor este o proba scrisa cu durata de 2 ore.

    II. OBIECTIVELE DE EVALUARE

    Candidatii trebuie sa demonstreze capacitatea de:
    1. a utiliza, in contexte noi, notiuni istorice invatate;
    2. a selecta si utiliza informatii oferite de o sursa istorica, la prima vedere sau cunoscuta;
    3. a plasa in timp si spatiu evenimentele istorice;
    4. a interpreta din punct de vedere istoric relatii de tip cauza-efect;
    5. a prezenta o perioada istorica in functie de anumite repere;
    6. a compara evenimente si procese istorice, stabilind asemanari si deosebiri.

    III. TEME

    CLASA A VIII-A
    1. Civilizatii preistorice si antice.
    1.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
    - legatus augusti, dava, villa rustica, romanizare, urbanizare, collegia;
    - sincretism religios, limes, daci liberi.
    1.2 Continuturi:
    - Geto-dacii si contactele cu lumea mediteraneeana.
    - Regalitate si religie.
    - Integrarea geto-dacilor in lumea romana.
    2. Romanitatea orientala in mileniul marilor migratii.
    2.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
    - crestinism, continuitate, etnogeneza.
    2.2 Continuturi:
    - Romanitate si crestinism.
    - Formarea poporului roman si a limbii romane.
    3. Statul medieval si institutiile sale.
    3.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
    - cnezat, voievodat, descalecat, "tara";
    - domnie, dinastie, sfat domnesc, mitropolie;
    - curtea domneasca, "oastea cea mare";
    - adunarea tarii, comitat, tinut, judet, district, scaun;
    - institutiile statale intre doua modele: cel bizantin si cel occidental.
    3.2 Continuturi:
    - Transilvania de la voievodat la principat.
    - Semnificatia intemeierii statelor medievale Valahia, Tara Moldovei, Dobrogea.
        - studiu de caz: Diploma Cavalerilor Ioaniti.
    4. Tarile Romane si statele vecine intre diplomatie si confruntare.
    4.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
    - suzeranitate, vasalitate, Liga Sfanta.
    4.2 Continuturi:
    - Politica de cruciada a principilor romani: Mircea cel Batran, Iancu de Hunedoara, Stefan cel Mare, Vlad Tepes, Mihai Viteazul.
        - studiu de caz: Unirea Tarilor Romane in timpul lui Mihai Viteazul.
    5. Constituirea Romaniei Moderne.
    5.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
    - locotenenta domneasca, adunari ad-hoc, caimacam, secularizare;
    - constitutie, monarhie constitutionala, vot censitar, "partida nationala";
    - constituirea statului national roman;
    - orientari in politica externa;
    - miscarea de emancipare in teritoriile romanesti aflate sub dominatie straina.
    5.2 Continuturi:
    - Revolutia din 1848 - 1849.
    - Unirea si reformele lui Al. I. Cuza
        - studiu de caz: Constitutia din 1866.
        - studiu de caz: Memoramdum-ul.
    - Cucerirea independentei de stat si unirea Dobrogei.
    - Formarea statului national unitar.
    6. Romania intre democratie si autoritarism.
    6.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
    - vot universal, regenta;
    - dictat;
    - democratia interbelica si problemele ei.
    6.2 Continuturi:
        - studiu de caz: Integrarea provinciilor romanesti si statutul minoritatilor;
    - Monarhia constitutionala si partidele politice in Romania interbelica.
        - studiu de caz: Constitutia din 1923.
        - studiu de caz: "Anul 1940".
    7. Romania dupa al Doilea razboi mondial.
    7.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
    - sovietizare, etatizare, colectivizare, industrializare fortata, "revolutie culturala", politie politica;
    - deportare, munca fortata, lagar de munca, detinuti;
    - democratie, societate civila, practici democratice, constitutie;
    - institutii si mecanisme de exercitare a puterii politice, represiunea comunista, opozanti si dizidente, rezistenta anticomunista, destalinizare si desovietizare;
    - etapele regimului comunist;
    - revenirea la institutiile democratice.
    7.2 Continuturi:
    - Perioada stalinista: regimul lui Gh. Gheorghiu-Dej.
    - Regimul nationalist-comunist N. Ceausescu.
    - Decembrie 1989. Context si consecinte.
    - Revenirea la democratie.
    Este recomandat unul dintre urmatoarele manuale:
    - Istoria Romanilor, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Teora, autori: Liviu Lazar, Viorel Lupu
    - Istoria Romanilor, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Sigma, autori: Alexandru Vulpe, Radu G. Paun, Radu Bajenaru, Ioan Grosu
    - Istorie, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Humanitas, autori: Sorin Oane, Maria Ochescu

    IV. PROBA DE EXAMEN

    Proba de examen este alcatuita din trei parti.
    Prima parte contine itemi obiectivi (cu raspunsuri la alegere; de completare). La fiecare dintre acestia elevul este solicitat sa aleaga raspunsul corect sau sa scrie in spatiul punctat raspunsul corect, in functie de cerinta respectiva.
    Partea a II-a din proba de examen contine itemi semiobiectivi (intrebari structurate). La acestia elevul este solicitat sa redacteze raspunsul.
    Partea a III-a din proba de examen este reprezentata de itemii subiectivi (eseu pe baza unei structuri de idei).
    Pentru examenul de capacitate 2003, itemii de tip intrebare structurata, eseu structurat pot avea ca suport surse istorice scrise la prima vedere, harti, grafice, imagini etc.

    STRUCTURA PROBEI SCRISE LA ISTORIA ROMANILOR
    - 3 - 5 itemi cu raspuns la alegere.
    - 3 - 5 itemi de completare.
    - 1 - 2 texte cu spatii lacunare care se completeaza prin selectarea notiunilor istorice dintr-o lista data.
    - 1 - 2 intrebari structurate pe baza unor surse istorice la prima vedere.
    - Realizarea unei sinteze pe baza unei structuri de idei date.

    Urmatoarele exemple de itemi au ca scop familiarizarea elevilor cu cerintele probei scrise la Istoria Romanilor:

    I. Scrieti pe foaia de examen litera corespunzatoare raspunsului corect pentru afirmatia de mai jos:
    1. Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Principatelor Unite in anul:
    a. 1848           b. 1857           c. 1859           d. 1866

    II. Scrieti pe foaia de examen raspunsul corect care completeaza propozitia de mai jos:
    1. Domnitorul care a condus Moldova intre anii 1457 - 1504, se numeste ............................

    III. Transcrieti, pe foaia de examen, textul de mai jos, completand fiecare spatiu liber cu termenul corespunzator din lista data:
    In anul 1848, s-a declansat ................ in Tara Romaneasca. Unul dintre obiectivele sale a fost rezolvarea situatiei taranimii propunandu-se emanciparea ...................... si improprietarirea lor prin .................. . Lupta romanilor a fost temporar inabusita din cauza interventiei .................... vecine.
    Lista termenilor: boier, clacas, despagubire, imperiu, rascoala, revolutie.

    IV. Cititi cu atentie textul de mai jos:
    "In planul politicii interne, regele Carol a fost iscusit, a stiut sa pastreze echilibrul intre cele doua mari partide care s-au creat, Partidul Liberal si Partidul Conservator (...). Votul nu era universal, ci cenzitar - numai cei ce plateau impozit erau admisi sa aleaga."
                                      (N. Djuvara, despre domnia lui Carol I)

    Pornind de la acest text, raspundeti urmatoarelor cerinte:
    1. Transcrieti definitia data de autor votului cenzitar.
    2. Numiti cate un reprezentant al fiecarui partid mentionat in text.
    3. Mentionati o confruntare militara, la care a participat Carol, inainte de proclamarea sa ca rege in 1881.
    4. Prezentati o cauza a instaurarii dinastiei straine in anul 1866.

    V. Prezentati, in 1 - 2 pagini, Marea Unire din 1918, avand in vedere:
    - doi factori care au favorizat acest proces istoric;
    - data (zi, luna) si institutia/cadrul in care s-a hotarat unirea fiecarei provincii - Basarabia, Bucovina si Transilvania - cu Romania;
    - contextul international in care este recunoscuta Marea Unire si un stat care semneaza un tratat de pace cu Romania.

    NOTA:
    Se puncteaza si structurarea compozitiei (introducere - cuprins - concluzii), prezentarea in ordine cronologica a evenimentelor/a proceselor istorice, utilizarea limbajului istoric.
    Punctajul maxim al probei scrise la Istoria Romanilor este de 100 de puncte. Se acorda 10 puncte din oficiu. Nu se acorda fractiuni de punct. Nota finala se calculeaza prin impartirea punctajului obtinut la 10.

    PROGRAMA DE LIMBA SI LITERATURA MAGHIARA - MATERNA
    pentru Examenul de Capacitate

    I. MAGYAR NYELVTAN

    1. Altalanos kovetelmenyek:
    Az anyanyelvi ismeretek kereteben a funkcionalis nyevvizsgalo kepessegre helyezzuk a hangsulyt. A vizsgara valo felkeszitesnek, akarcsak a negy ev anyaganak a tudatos felhasznalast es a kifejezokeszseg fejleszteset kell szolgalnia, tovabba arra kell felkesziteni a tanulot, hogy a rendelkezesere allo nyelvi eszkozoket, informaciomennyiseget tudatos es kreativ modon alkalmazza.
    2. Szamonkent muveltseganyag:

    A hangok vilaga:
    A beszedhangok ismerete. A beszeloszervek es mukodesuk. A beszeloszervek szerepe a maganhangzok es massalhangzok kepzeseben. A hangok es a betuk. A beturend. A maganhangzok. A maganhangzok stilushatasa. A hangrend es illeszkedes. A massalhangzok. A massalhangzok stilushatasa. A massalhangzok kapcsolodasa. A helyes kiejtes. A szotag. A hangsuly es a hanglejtes.

    Szintek es egysegek a nyelvben:
    A szoveg. A mondat. A szoszerkezet. A szo. A szoelem. A beszedhang.

    Viszonyok a nyelvben:
    A mellerendelo viszony (kapcsolatos, ellentetes, valaszto, kovetkezteto, magyarazo). Az alarendelo viszony (targyas, hatarozos, jelzos, hasonlitott es hasonlo, megvalosulas es feltetel, megengedes).

    A nyelvi jelek erteke:
    Alaki ertek, jelolesi ertek, szofaji ertek, helyi ertek, jelentesertek, tettertek.

    A nyelv es a nyelvi jelek funkcioja:
    A szofaji ertek es a mondatbeli funkcio kapcsolata. Az ige tomorito ereje. A nyelv szerepe a kozlesben. A nyelv szerepe a tarsadalomban.

    A valtozo nyelv:
    Regi nyelv - mai nyelv. A szavak hangalakja es jelentese. A jelentesvaltozas.

    A mukodo nyelv:
    Kombinalas, varialas, szabad szorend, mozgekony jelentes, kevesbol vegtelen, ugyanaz - sokfelekeppen.
    Kulonbozo tipusu szovegek alkotasa (pl. elbeszelo, leiro, parbeszedes, meggyozo).

    A kommunikacio folyamata, tenyezoi, a szobeli kozles mufajai (monolog, parbeszed, alkalmi beszed, erveles, vita), az irott szoveg jellemzoi, stilusa, a vazlatkeszites.

    II. IRODALOMOLVASAS

    Altalanos kovetelmenyek:

    Az irodalmi mu uzenete. Szerzo-szoveg-olvaso viszonya. A befogadoi magatartas. Az irodalmi szoveg szervezodese; az irodalmi mu mint komplex modell. Az epikus muvek cselekmenye. A cselekmeny fobb mozzanatai. A narrativ szovegek szervezodese. Elbeszeloi nezopont, elbeszelo es tortenet viszonya, ter-ido viszonya, a szereplok jellemzese. Vazlatkeszites. Az elbeszelo (kotott es szabad-) fogalmazas.
    Szovegelemzes, szovegertes kepessege, az irodalmi level, verses epikai alkotasok (a ballada, az elbeszelo koltemeny), prozai epikai alkotasok (novella, kisregeny, elbeszeles, karcolat, regeny) es lirai alkotasok (dal, koltoi level, leiro koltemeny, eletkep, oda, elegia, rapszodia) elemzese alapjan.
    A negy ev soran tanult irodalomelmeleti, stilisztikai, retorikai es verstani alapfogalmak, lirai, dramai es epikai muvekhez kapcsolodo kerdeskorok ismerete. Onallo irodalmi elemzes, a (korosztalyi es a tantervi) kovetelmenyeknek megfelelo nehezsegi fokkal rendelkezo-adott-szoveg alapjan.

    PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL DE CAPACITATE MATEMATICA

    a) Functiile examenului
    Examenul care finalizeaza studiile gimnaziale, indeplinind functia de certificare a nivelului de cultura generala a absolventilor invatamantului obligatoriu este examenul de Capacitate.
    Examenul de capacitate este conceput ca examen national, realizandu-se potrivit normelor Regulamentului de organizare si de desfasurare, pe baza de programe unice pentru toate scolile din tara.
    Complementar functiei de certificare a pregatirii elevilor, examenul de capacitate are functia de selectie si de orientare privind accesul absolventilor de gimnaziu spre rute profesionale diversificate si de niveluri diferite - invatamant liceal sau invatamant profesional sau de ucenici.

    b) Continutul examenului
    Disciplinele la care se sustin probele in cadrul examenului de capacitate sunt urmatoarele:
    - Limba si literatura romana - scris;
    - Matematica - scris;
    - Limba materna, pentru elevii care au urmat studiile gimnaziale intr-o limba a minoritatilor nationale - scris;
    - Disciplina la alegere dintre Istoria romanilor si Geografia Romaniei - scris.

    c) Programa de examen pentru capacitate
    Programa de examen pentru capacitate este un concept introdus in teoria si practica evaluarii educationale, odata cu organizarea primului examen de acest fel la noi in tara, in anul 1999. Este un instrument care amelioreaza calitatea si eficienta actului evaluarii rezultatelor scolare, orienteaza intr-un mod mai concret procesul evaluarii, informeaza toate categoriile de subiecti:
    - elevii si parintii acestora;
    - profesorii care predau disciplinele prevazute pentru examenul de capacitate;
    - autorii care proiecteaza si elaboreaza probele pentru acest examen;
    - factorii responsabili de organizarea si desfasurarea examenului (inspectoratele scolare, conducerile unitatilor scolare);
    - alti parteneri institutionali si persoane interesate de calitatea efectelor educatiei (sindicate, asociatii profesionale, institutii implicate in recunoasterea si echivalarea studiilor s.a.).
    Valoarea specifica a acestui instrument rezida in functiile pe care si le asuma.
    Acestea pot fi rezumate astfel:
    - informeaza beneficiarii potentiali cu privire la obiectivele, continuturile, modurile si instrumentele de evaluare a performantelor scolare;
    - defineste coordonatele activitatii de pregatire a elevilor si directioneaza eforturile pe care le necesita reusita acestora la examen; permite elevilor sa cunoasca cu claritate ce se asteapta de la ei si care este sistemul de evaluare a rezultatelor muncii lor;
    - orienteaza profesorii in conceperea procesului de instruire si a practicilor de evaluare relevante pentru sistemul de evaluare propriu examenului de capacitate si compatibile cu acesta;
    - asigura ridicarea calitatii tehnice a probelor de evaluare - aplicabilitatea, validitatea, fidelitatea, obiectivitatea;
    - faciliteaza compararea valorii probelor si a rezultatelor obtinute la examenul de capacitate de catre serii diferite de absolventi, reflectand in acest fel dinamica performantelor scolare, oferind sugestii utile pentru revizuirea curriculumului;
    - confera mai multa transparenta privind principiile, criteriile, tehnicile si procedurile utilizate in realizarea examenului de capacitate.

    Programa de matematica pentru examenul de capacitate este conceputa din punct de vedere metodologic astfel:
    I. Statutul disciplinei de examen.
    II. Obiectivele de referinta si standardele de evaluare.
    III. Continutul tematic.
    IV. Matricea de specificatii.
    V. Structura probei.

    I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN

    Matematica are, in cadrul examenului de capacitate pentru anul scolar 2002/2003, statut de disciplina obligatorie.
    Proba de examen la matematica este o proba scrisa cu durata desfasurarii de 2 ore.
    Ponderea notei de la matematica in media generala a examenului de capacitate este de 1/3, respectiv 1/4 pentru elevii care sustin 4 probe (cei care au urmat studiile gimnaziale intr-o limba a minoritatilor nationale).

    II. OBIECTIVELE de REFERINTA si STANDARDELE de EVALUARE

    O.1. Cunoasterea si intelegerea conceptelor, a terminologiei si a procedurilor de calcul specifice matematicii.
    S1 Scrierea, citirea, compararea si reprezentarea pe axa a numerelor reale.
    S2 Efectuarea operatiilor cu numere reale.
    S3 Utilizarea proprietatilor relatiei de divizibilitate in multimea numerelor naturale.
    S4 Utilizarea rapoartelor, proportiilor, procentelor, marimilor direct si invers proportionale.
    S5 Utilizarea mediilor.
    S6 Utilizarea estimarilor si a aproximarilor de numere reale.
    S7 Utilizarea unor elemente de logica si de teoria multimilor, precum si a unor relatii, functii, siruri in rezolvarea problemelor.
    S8 Rezolvarea de ecuatii, de inecuatii si de sisteme de ecuatii; efectuarea de calcule algebrice utilizand algoritmi, formule si metode specifice.
    S9 Stabilirea si utilizarea proprietatilor calitative si metrice ale figurilor si corpurilor geometrice in probleme de demonstratie si de calcul.
    S10 Reprezentarea/recunoasterea in plan a configuratiilor spatiale.
    S11 Utilizarea localizarii figurilor geometrice si a unor elemente de transformari geometrice.
    S12 Inregistrarea, prelucrarea si prezentarea datelor pe baza unor elemente de statistica si probabilitati.

    O.2. Dezvoltarea capacitatilor de explorare/investigare si rezolvarea de probleme.
    S13 Identificarea unei situatii-problema si organizarea eficienta a modului de rezolvare a acesteia.
    S14 Utilizarea unor reprezentari si metode variate pentru clarificarea si justificarea (demonstrarea) unor enunturi.
    S15 Construirea unor generalizari si verificarea validitatii lor.

    O.3. Dezvoltarea capacitatii de a comunica utilizand limbajul matematic.
    S16 Intelegerea semnificatiei globale a informatiilor cu caracter matematic extrase din diferite surse documentare.
    S17 Expunerea logica, detaliata si coerenta a propriilor demersuri de rezolvare a unei probleme.

    III. CONTINUTUL TEMATIC

    ARITMETICA si ALGEBRA

    Multimi
    Multimi: relatii (apartenenta, egalitate, incluziune); submultime; operatii cu multimi (reuniunea, intersectia, diferenta, produsul cartezian). Multimi finite, multimi infinite.
    Multimile N, Z, Q, R, R-Q. N inclus in Z inclus in Q inclus in R.
    Scrierea numerelor naturale in baza zece.
    Propozitii adevarate si propozitii false.
    Impartirea cu rest a numerelor naturale. Divizibilitatea in N: definitie, divizor, multiplu; proprietati ale relatiei de divizibilitate; criteriile de divizibilitate cu 10, 2, 5, 3; numere prime si numere compuse; numere pare si numere impare; numere prime intre ele; descompunerea unui numar natural in produs de puteri de numere prime; cel mai mare divizor comun si cel mai mic multiplu comun.
    Divizibilitatea in Z: definitie, divizor, multiplu.
    Fractie; fractii subunitare, echiunitare, supraunitare; reprezentari echivalente ale fractiilor; fractii ireductibile.
    Scrierea unui numar rational sub forma zecimala sau fractionara.
    Reprezentarea pe axa a numerelor reale. Compararea si ordonarea numerelor reale.
    Valoare absoluta (modul), opus, invers, parte intreaga, parte fractionara. Rotunjirea si aproximarea unui numar real.
    Intervale in R: definitie, reprezentare pe axa.
    Operatii cu numere reale: adunarea, scaderea, inmultirea, ridicarea la putere cu exponent numar intreg. Radacina patrata a unui numar natural patrat perfect; extragerea radacinii patrate dintr-un numar rational pozitiv; algoritmul de extragere a radacinii patrate; scrierea unui numar real pozitiv ca radical din patratul sau. Ordinea efectuarii operatiilor si folosirea parantezelor. Factorul comun.
    Reguli de calcul cu radicali. Introducerea factorilor sub radical. Scoaterea factorilor de sub radical. Rationalizarea numitorului de forma
        _           _
    a\/b , a +/- \/b  cu a apartine Z*, b apartine N*.

    Media aritmetica si media aritmetica ponderata. Media geometrica a doua numere reale pozitive.
    Rapoarte si proportii: raport; proprietatea fundamentala a proportiilor; proportii derivate; aflarea unui termen necunoscut dintr-o proportie; sir de rapoarte egale; marimi direct proportionale si marimi invers proportionale; regula de trei simpla.
    Procente: p% dintr-un numar; aflarea unui numar rational cand cunoastem p% din el; aflarea raportului procentual. Rezolvarea problemelor in care intervin procente.
    Calculul probabilitatii de realizare a unui eveniment utilizand raportul: numarul cazurilor favorabile/numarul cazurilor posibile.

    Calcul algebric
    Calculul cu numere reprezentate prin litere: adunarea, scaderea, inmultirea, impartirea, ridicarea la putere cu exponent numar intreg.

    Formulele de calcul prescurtat:
             2    2            2
    (a +/- b)  = a  +/- 2ab + b ;

                       2    2
    (a + b)(a - b)  = a  - b ;

               2    2    2    2
    (a + b + c)  = a  + b  + c  + 2ab + 2ac + 2bc.

    Descompunerea in factori: metoda factorului comun; utilizarea formulelor de calcul prescurtat; gruparea termenilor si metode combinate.
    Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere. Simplificare. Operatii cu rapoarte (adunare, scadere, inmultire, impartire, ridicare la putere cu exponent numar intreg).

    Functii
    Sistem de axe ortogonale; reprezentarea punctelor in plan; rezolvarea unor probleme de geometrie plana pornind de la reprezentarea punctelor intr-un sistem de axe ortogonale.
    Notiunea de functie; functii de tipul f: A --> R, f(x) = ax + b, unde a, b apartin R si A multime finita sau A = R; reprezentarea grafica a acestor functii. Aflarea multimii valorilor unei functii de tipul f: A --> R, f(x) = ax + b, unde a, b apartin R si A multime finita. Determinarea unei functii de tipul f: R --> R, f(x) = ax + b, unde a, b apartin R, al carei grafic contine doua puncte.
    Exercitii de investigare a coliniaritatii unor puncte cunoscand coordonatele acestora.
    Intersectiile graficului unei functii liniare cu axele de coordonate. Intersectia graficelor a doua functii liniare.

    Ecuatii si inecuatii
    Rezolvarea in R a ecuatiilor de forma ax + b = 0, a apartine R*, b apartine R. Ecuatii echivalente.

                                            2
    Rezolvarea in R a ecuatiilor de forma ax  + bx + c = 0, a, b, c apartin R, a diferit de 0.
    Rezolvarea in R x R a sistemelor de ecuatii de forma:
     _
    |
    |  a1x + b1y + c1 = 0 
   <                        , a1, a2, b1, b2, c1, c2 apartin R. Sisteme
    |  a2x + b2y + c2 = 0     reductibile la acestea.
    |_

    Rezolvarea in R a inecuatiilor de forma ax + b </= 0 (<, >/=, >), a apartine R*, b apartine R.
    Unitati de masura: transformari.
    Probleme cu caracter aplicativ care se rezolva cu ajutorul ecuatiilor, inecuatiilor si al sistemelor de ecuatii. Utilizarea metodelor aritmetica sau algebrica pentru rezolvarea unei probleme.

    GEOMETRIE

    Masurare si masuri (lungime, unghi, arie, volum):
    - transformari (inclusiv 1 dm^3 = 1 litru).

    Figuri si corpuri geometrice:
    1. Punctul, dreapta, planul, semiplanul, semidreapta, segmentul de dreapta, unghiul
    - pozitii relative, clasificare;
    - paralelism si perpendicularitate in plan si in spatiu; axioma paralelelor; unghiuri cu laturile respectiv paralele; unghiul a doua drepte in spatiu; drepte perpendiculare; dreapta perpendiculara pe un plan; distanta de la un punct la un plan; plane paralele; distanta dintre doua plane paralele;
    - teorema celor trei perpendiculare; distanta de la un punct la o dreapta;
    - proiectia ortogonala a unui punct, segment sau a unei drepte pe un plan;
    - unghiul unei drepte cu un plan; lungimea proiectiei unui segment;
    - unghi diedru; unghiul plan corespunzator unui unghi diedru; masura unghiului a doua plane;
    - simetria fata de un punct in plan;
    - simetria fata de o dreapta in plan.

    2. Triunghiul
    - perimetrul si aria;
    - suma masurilor unghiurilor unui triunghi;
    - unghi exterior unui triunghi;
    - linii importante in triunghi si concurenta lor;
    - linia mijlocie in triunghi;
    - triunghiul isoscel si triunghiul echilateral - proprietati;
    - criteriile de congruenta a triunghiurilor;
    - triunghiul dreptunghic - teorema inaltimii; teorema catetei; teorema lui Pitagora si reciproca ei; sin, cos, tg, ctg; rezolvarea triunghiului dreptunghic;
    - teorema lui Thales si reciproca ei;
    - teorema fundamentala a asemanarii;
    - triunghiuri asemenea - criteriile de asemanare a triunghiurilor.

    3. Patrulaterul convex
    - perimetrul si aria (paralelogramul, dreptunghiul, rombul, patratul, trapezul);
    - suma masurilor unghiurilor unui patrulater convex;
    - paralelogramul - proprietati referitoare la laturi, unghiuri, diagonale;
    - paralelograme particulare (dreptunghi, romb, patrat) - proprietati;
    - trapezul; linia mijlocie in trapez;
    - trapeze particulare (isoscel si dreptunghic) - proprietati.

    4. Cercul
    - centru, raza, diametru, disc;
    - unghi la centru, sector de cerc;
    - coarde si arce in cerc (la arce congruente corespund coarde congruente si reciproc; proprietatea diametrului perpendicular pe o coarda; proprietatea arcelor cuprinse intre doua coarde paralele; proprietatea coardelor egal departate de centru);
    - masura unghiului inscris in cerc;
    - pozitiile relative ale unei drepte fata de un cerc;
    - cercul inscris intr-un triunghi;
    - cercul circumscris unui triunghi;
    - lungimea cercului;
    - aria discului;
    - lungimea arcului de cerc;
    - aria sectorului de cerc;
    - poligonul regulat (triunghi echilateral, patrat, hexagon regulat).

    5. Corpuri geometrice
    Poliedre: Prisma dreapta cu baza triunghi echilateral, dreptunghi sau patrat; cubul; piramida regulata si trunchiul de piramida regulata (baza triunghi echilateral sau patrat).
    - reprezentarea lor prin desen;
    - elementele lor (varfuri, muchii, fete laterale, baze, diagonale, inaltimi);
    - desfasurari;
    - sectiuni paralele cu baza;
    - sectiuni axiale;
    - aria laterala, aria totala, volumul.

    Corpuri rotunde: cilindrul circular drept; conul circular drept; trunchiul de con circular drept; sfera.
    - reprezentarea lor prin desen;
    - elementele lor (varf, baza, inaltime, generatoare, raza, suprafata laterala);
    - desfasurari;
    - sectiuni paralele cu baza;
    - sectiuni axiale;
    - aria laterala, aria totala, volumul.

    * Obiectivele de referinta, standardele de evaluare si continutul tematic sunt in concordanta cu programele scolare.
    * Manualele valabile sunt numai cele care au aprobarea Ministerului Educatiei si Cercetarii.

    IV. MATRICEA DE SPECIFICATII

    ______________________________________
   | 1.| Aritmetica + Algebra | 50% - 60% |
   |___|______________________|___________|
   | 2.| Geometrie            | 40% - 50% |
   |___|______________________|___________|

    V. STRUCTURA PROBEI
    Proba de examen este alcatuita din doua parti.
    La fiecare dintre cerintele primei parti, elevul este solicitat sa dea raspunsul scris pe foaia de examen, raspuns care consta doar in mentionarea rezultatului obtinut.
    Partea a doua contine probleme cu intrebari structurate. La fiecare dintre acestea elevul este solicitat sa redacteze rezolvarea completa si sa justifice pe foaia de examen rezultatele obtinute. Fiecareia dintre cele doua parti i se acorda acelasi punctaj.

    PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL DE CAPACITATE

    LIMBA SI LITERATURA ROMANA

    I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN

    Limba si literatura romana are, in cadrul examenului de Capacitate, statut de disciplina obligatorie de examen, la care se sustine o proba scrisa cu o durata de 2 ore.
    Ponderea notei obtinute la limba si literatura romana in media generala a examenului de capacitate este de 1/3, respectiv 1/4 pentru elevii care sustin 4 probe (cei care au urmat studiile gimnaziale intr-o limba a minoritatilor nationale).

    II. OBIECTIVE

    Prin sustinerea examenului de Capacitate la aceasta disciplina, elevul va trebui sa faca dovada capacitatilor, a abilitatilor si deprinderilor specifice, dobandite pe parcursul celei de a doua parti a ciclului de dezvoltare (clasele a V-a si a VI-a), precum si pe parcursul ciclului de observare si orientare (clasele a VII-a si a VIII-a), reflectate in urmatoarele sarcini de lucru:

    A. Capacitatea de receptare a mesajului scris (C I)
    - sa identifice tipurile de text (literar, nonliterar), trasaturile specifice ale respectivelor texte, precum si modurile de expunere, momentele subiectului, ideile principale si secundare;
    - sa opereze cu sensul propriu si figurat al cuvantului, prin raportare la contextul mesajului scris;
    - sa recunoasca figurile de stil/procedeele de expresivitate artistica si celelalte notiuni de teorie literara invatate, prin aplicarea pe un text studiat sau la prima vedere;
    - sa recunoasca elementele de fonetica, de vocabular, de morfologie, de sintaxa si sa opereze cu acestea, avand ca suport un text studiat sau la prima vedere;
    - sa recunoasca si sa opereze cu valorile expresive ale categoriilor lexical-semantice, morfologice si sintactice, prin aplicarea pe un text literar dat;
    - sa identifice valorile expresive ale topicii si ale punctuatiei;
    - sa recepteze mesajul unui text literar sau nonliterar.

    B. Capacitatea de exprimare scrisa (C II)
    - sa rezume un text literar dat;
    - sa caracterizeze un personaj dintr-un text studiat sau la prima vedere;
    - sa redacteze un text in care sa se evidentieze caracteristicile fundamentale ale unei opere literare/ale unui fragment de text literar dat (sa motiveze intr-o compunere, conform unor cerinte specificate, apartenenta unui text la un gen sau la o specie literara: basmul, schita, nuvela, romanul, balada, fabula, doina, pastelul, imnul, comedia; sa analizeze un text, valorificand structura acestuia si resursele expresive ale limbii);
    - sa redacteze diferitele texte cu destinatie functionala: cerere, invitatie, scrisoare, telegrama;
    - sa aplice, in redactarea unui text, normele ortografice, de punctuatie si de exprimare corecta;
    - sa exprime, in scris, intr-un mod corect, logic, convingator si coerent, diferitele idei, opinii, atitudini, prin utilizarea unui vocabular, a unui registru de comunicare si a unui stil, adecvate contextului si in conformitate cu normele de redactare.

    III. CONTINUTURI

    A. Lectura. Teoria literara. Textul
    - Autorul. Eul liric si naratorul.
    - Structura operei literare. Modurile de expunere. Naratiunea (autorul, naratorul; naratiunea la persoana a III-a si la persoana I, subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul si spatiul in naratiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Personajul: caracterizarea - portretul fizic si portretul moral.
    - Personificarea. Comparatia. Enumeratia. Repetitia. Epitetul (tipuri de epitete). Hiperbola. Antiteza. Metafora. Alegoria. Inversiunea.
    - Strofa si versul. Rima (monorima, rima imperecheata, incrucisata, imbratisata). Masura. Piciorul metric (bisilabic). Ritmul (troheul si iambul).
    - Textele literare - populare si culte. Caracteristicile operei folclorice (orala, anonima, colectiva, sincretica).
    - Genuri literare. Genurile epic, liric si dramatic.
    - Specii literare: basmul, schita, nuvela, romanul, balada, fabula, doina, pastelul, imnul, comedia.

    B. Practica rationala si functionala a limbii: tipuri de comunicare
    1. Comunicarea scrisa. Procesul scrierii. Contexte de realizare
    - Partile componente ale unei compuneri (introducerea, cuprinsul, incheierea).
    - Asezarea corecta in pagina.
    - Punctuatia. Semnele de punctuatie si ortografice. Valoarea functionala si expresiva a semnelor de punctuatie.
    - Scrierea functionala. Telegrama, invitatia, cererea.
    - Scrierea reflexiva. Scrisoarea familiala. Scrisoarea de felicitare. Exprimarea si motivarea unui punct de vedere.
    - Textul literar. Transformarea textului dialogat in text narativ. Rezumatul. Comentarea unor secvente din operele studiate. Semnificatia titlului. Personajul literar (caracterizare). Analiza de text literar.
    2. Elemente de constructie a comunicarii
    1. Lexicul
    - Vocabularul limbii romane. Vocabularul fundamental. Masa vocabularului.
    - Cuvantul. Forma si continutul. Cuvantul de baza. Sensul cuvintelor in context. Sensul propriu (de baza si secundar) si sensul figurat.
    - Mijloace interne de imbogatire a vocabularului. Derivarea. Compunerea. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). Familia lexicala.
    - Mijloacele externe de imbogatire a vocabularului. Imprumuturile. Neologismele.
    - Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Paronimele.
    - Regionalismele. Arhaismele.
    - Cuvintele polisemantice.
    - Unitatile frazeologice (locutiuni, expresii).
    - Pleonasmul.
    2. Notiuni de fonetica
    - Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Diftongul. Triftongul. Hiatul.
    - Silaba. Despartirea cuvintelor in silabe.
    - Folosirea corecta a accentului in limba romana.
    3. Morfosintaxa
    - Partile de vorbire flexibile. Clasificare/felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locutiunile. Categorii morfologice (diateza, conjugare, mod, timp, persoana, gen, numar, caz, grad de comparatie). Functii sintactice.
    - Partile de vorbire neflexibile. Clasificare/felul (adverb, prepozitie, conjunctie, interjectie). Locutiunile. Functii sintactice (adverb, interjectie).
    4. Notiuni de sintaxa
    - Relatia text, fraza, propozitie, cuvant.
    - Cuvintele si constructiile incidente. Punctuatia lor.
    - Relatiile sintactice in propozitie si in fraza (interdependenta, coordonare si subordonare). Mijloacele de realizare a relatiilor sintactice in propozitie si in fraza: flexiunea, jonctiunea, juxtapunerea, topica, intonatia si pauza.
    - Fraza. Propozitia principala si secundara/subordonata. Elementele de relatie in fraza. Propozitia regenta si propozitia subordonata. Elementul regent.
    - Propozitia si partile de propozitie. Tipurile de propozitie.
    5. Sintaxa propozitiei si a frazei
    - Predicatul si propozitia subordonata predicativa.
    - Subiectul si propozitia subordonata subiectiva.
    - Atributul si propozitia subordonata atributiva.
    - Complementul. Complementele circumstantiale si necircumstantiale. Complementele circumstantiale de loc, de timp, de mod. Complementul circumstantial de cauza si de scop. Complementul direct si indirect.
    - Propozitia subordonata completiva directa. Propozitia subordonata completiva indirecta. Propozitiile subordonate circumstantiale de loc, de timp, de mod, de cauza, de scop. Propozitiile subordonate circumstantiale conditionale, concesive, consecutive.
    - Expansiunea si contragerea.
    - Acordul.

    IV. MATRICEA DE SPECIFICATIE A PROBEI SCRISE

 ____________________________________________________________________________
| Partea | Tipul de sarcina de lucru         | Capacitatea | Ponderea in     |
| probei |                                   | vizata      | intregul probei |
|________|___________________________________|_____________|_________________|
|I.      | Intelegerea si operarea cu textul |   C I.      | aproximativ 55% |
|________|___________________________________|_____________|_________________|
|II.     | Redactarea unui text functional   |   C II.     | aproximativ 10% |
|________|___________________________________|_____________|_________________|
|III.    | Elaborarea unei compuneri         |   C II.     | aproximativ 35% |
|________|___________________________________|_____________|_________________|

    V. STRUCTURA PROBEI

    Proba de examen contine trei parti, fiecareia fiindu-i alocat un punctaj global, mentionat pe foaia de examen, pe care o primeste candidatul, si detaliat apoi in baremul de corectare si de notare.
    Formularea subiectelor din proba de examen se face pe baza obiectivelor programei de examen si in conformitate cu abilitatile, deprinderile, capacitatile, cunostintele si continuturile selectate din Curriculum National, Programe scolare pentru clasele a V-a - a VIII-a, Aria curriculara: Limba si comunicare, Limba si literatura romana (Ordin al Ministrului nr. 4237 din 23.08.1999).
    Prin Curriculum National se stabileste principiul studierii limbii si literaturii romane in ciclul gimnazial din perspectiva comunicativ-functionala. Drept urmare, programa pentru examenul de Capacitate pune accentul pe evaluarea unor capacitati de receptare a mesajului scris si de exprimare scrisa, pe care trebuie sa le aiba un absolvent al clasei a VIII-a, in conditiile in care in procesul de predare-invatare se utilizeaza manualele alternative, textul literar fiind folosit ca suport pentru recunoasterea si operarea cu notiuni de teorie literara, cu elemente de fonetica, de vocabular, de morfologie, de sintaxa, de ortografie si de punctuatie, studiate in anii de scoala.
    Partea I a probei este destinata intelegerii si operarii cu textul. Pe baza acestuia, se vor formula un numar de cerinte care sa vizeze atat intelegerea si analiza, pe diferite niveluri de receptare, a mesajului scris (A. Intelegerea textului), cat si operarea cu diferitele elemente ale textului, din perspectiva comunicativ-functionala (B. Limba romana - fonetica, vocabular, morfologie si sintaxa aplicata).
    Partea a II-a contine redactarea unui text functional (cerere, invitatie, scrisoare, telegrama), in conformitate cu anumite cerinte, formulate prin itemi.
    Partea a III-a are in vedere elaborarea unei compuneri pe baza unor repere date: rezumatul unui text literar dat; caracterizarea unui personaj dintr-un text literar studiat sau la prima vedere; motivarea apartenentei unei opere/a unui fragment la gen si specie; comentarea unor secvente din operele studiate; analiza de text literar.

    VI. EXEMPLE DE CERINTE/ITEMI (conform Ghidului de evaluare - Limba si literatura romana, S.N.E.E., 2001, Editura Aramis)

    Partea I (46 de puncte):
    A. Intelegerea textului (text la prima vedere) contine 5 cerinte a cate 2 puncte fiecare, prin care se evalueaza abilitati, deprinderi, elemente de competenta etc., vizand capacitati de receptare a mesajului scris, prevazute de programa pentru examen.
    In functie de specificul fragmentului oferit candidatului, sunt formulate cerinte care se refera strict la intelegerea textului citat, dar si cerinte care sa implice valorificarea notiunilor de teorie literara studiate in scoala.
    Spre exemplu, pot fi propuse cerinte de tipul:
    1. Indica modul/modurile de expunere prezent(e) in text.
    2. Stabileste tipul de text si n trasaturi ale acestuia.
    3. Motiveaza, intr-un text de cel mult n randuri, apartenenta fragmentului reprodus la un gen literar (epic, liric sau dramatic).
    4. Transforma dialogul de mai sus in vorbire indirecta.
    5. Scrie o continuare, de n replici, a dialogului dintre personajele A si B.
    6. Redacteaza un rezumat, de maximum n randuri, al textului de mai sus.
    7. Stabileste n argumente, care sa demonstreze ca fragmentul reprodus apartine unei descrieri (sau unei naratiuni).
    8. Transcrie un fragment, de cel mult n cuvinte, care contine o enumeratie/o alta figura de stil.
    9. Explica, in maximum n randuri, care sunt raporturile dintre autor, narator si personaj in textul dat.
    10. Precizeaza masura, ritmul si rima strofei de mai sus.
    11. Selecteaza un fragment, de cel mult n versuri, care sa indice prezenta eului liric in textul dat.
    12. Numeste specia literara in care pot fi incluse versurile de mai sus.
    13. Explica semnificatia urmatorului vers .../urmatoarelor versuri ... (sau a unor cuvinte/sintagme/locutiuni/expresii ...).
    14. Motiveaza intrebuintarea semnelor de ortografie/de punctuatie din textul dat.
    15. Selecteaza cuvantul/sintagma care exprima/sugereaza urmatoarea idee [...].
    16. Explica, in n randuri, semnificatia titlului operei literare, tinand seama si de textul reprodus mai sus.
    17. Prezinta tema discutiei dintre personajele A si B, din textul de mai sus.
    18. Realizeaza, numai pe baza informatiilor furnizate de fragmentul reprodus, o schita de portret (fizic si moral) al personajului A.
    19. Numeste momentul subiectului prezent in fragmentul de mai sus.
    20. Scrie ideile principale si ideile secundare din textul de mai sus.
    21. Exprima-ti punctul de vedere asupra urmatoarei idei din textul dat [...].
    22. Transcrie n cuvinte folosite cu sens figurat/sens propriu, in textul de mai sus.

    B. Limba romana (9 cerinte a cate 4 puncte fiecare) presupune recunoasterea si operarea cu elemente de fonetica, de vocabular, de morfologie, de sintaxa a propozitiei si a frazei, avand ca suport acelasi text oferit candidatului.
    Cerintele formulate sunt cele de tipul cunoscut din examenele de Capacitate 2001, vizand selectarea, aplicarea, constructia, analiza, compararea si interpretarea unor fapte de limba, redactarea unor enunturi.
    Operarea cu elemente de vocabular si de sintaxa apare, direct sau indirect, si la partea a II-a si a III-a a subiectelor propuse mai jos, conform principiului abordarii limbii din perspectiva comunicativ-functionala.

    Partea a II-a (10 puncte) este destinata evaluarii capacitatii de exprimare scrisa, in situatia redactarii unor texte cu destinatie functionala: cerere, invitatie, scrisoare, telegrama. Punctajul acestei probe este acordat pentru:
    a) respectarea conventiilor specifice textului functional (3 - 4 puncte);
    b) structurarea continutului, in conformitate cu tipul de text si cu cerintele formulate (3 - 4 puncte);
    c) corectitudinii limbii utilizate (2 - 3 puncte).

    Partea a III-a (34 de puncte) implica tot evaluarea capacitatii de exprimare scrisa, dar cu un grad ridicat de relevanta. Cerinta de baza consta in redactarea unei compozitii de 1 - 2 pagini, cu cerinte prestabilite (4 repere/cerinte specifice fiecarui tip de subiect si un reper generat, vizand respectarea normelor de ortografie, de punctuatie si de exprimare corecta), avandu-se in vedere:
    a) rezumarea scrisa a unui text narativ la prima vedere;
    b) caracterizarea unui personaj dintr-un text literar studiat - basm, balada, schita, nuvela, roman, comedie - sau la prima vedere (cerintele pot fi axate pe sublinierea doar a unei/a unor trasaturi sau a unor mijloace/procedee de portretizare);
    c) redactarea unui text in care sa se evidentieze caracteristicile fundamentale ale unui text/fragment de text literar dat (argumentarea apartenentei unui text la un gen si/sau la o specie literara - basmul, schita, nuvela, romanul, balada, fabula, doina, pastelul, imnul, comedia; analiza sumara a unui text literar, prezentat candidatului, valorificand structura acestuia si resursele expresive ale limbii; exprimarea, intr-un mod corect, logic, a unor idei si opinii despre textul selectat);
    d) aplicarea regulilor de despartire a cuvintelor in silabe si a regulilor/a normelor de ortografie si de punctuatie.

    NOTA:
    In situatia in care ilustrarea unei sarcini de lucru are ca suport un text literar studiat, acesta va fi selectat de catre candidat dintre operele literare/dintre fragmentele studiate la clasa.
    Cerintele vor fi astfel formulate, incat sa nu permita reproducerea unor caracterizari de personaje si a unor "comentarii" literare memorate, deoarece se urmareste evaluarea capacitatii candidatului de a opera cu notiunile de teorie literara, dobandite pe parcursul ciclului gimnazial.
    In realizarea unor compozitii cu cerinte prestabilite, au fost propuse urmatoarele repere pentru organizarea continutului:

    A. Rezumarea unui text literar:
    a) stabilirea secventelor narative, pe baza ideilor principale;
    b) precizarea personajelor implicate in actiune;
    c) respectarea succesiunii intamplarilor la care participa personajele;
    d) respectarea altor conventii specifice rezumatului (relatarea la persoana a III-a; utilizarea modurilor si a timpurilor verbale potrivite; trecerea de la vorbirea directa la vorbirea indirecta, fara dialog inserat; relatarea obiectiva, fara interventii emotional-subiective si fara citate).

    B. Caracterizarea unui personaj (text literar studiat sau la prima vedere):
    a) stabilirea tipului de personaj (principal, secundar etc.) si a mijloacelor/a procedeelor de portretizare;
    b) precizarea, in textul selectat, a n trasaturi ale personajului si a semnificatiei acestora;
    c) ilustrarea trasaturilor, prin raportarea la n secvente/situatii din text;
    d) relevarea a n mijloace artistice folosite de narator in portretizare (la alegerea candidatului, pe diverse niveluri: figuri de stil, procedee artistice, moduri de expunere, expresivitatea unor cuvinte sau a unor structuri gramaticale) sau precizarea relatiilor dintre personajul indicat prin cerinta si alt personaj/alte personaje din opera/din text.

    C. Argumentarea apartenentei unui text la o specie literara (I):
    a) ipostaza in opera a autorului (narator; eu liric);
    a) precizarea, in textul ales de catre candidat, a n caracteristici ale speciei literare;
    b) ilustrarea caracteristicilor pe textul indicat;
    c) evidentierea rolului mijloacelor artistice.

    D. Argumentarea apartenentei unui text la o specie literara (II):
    a) prezentarea a n caracteristici ale speciei literare;
    b) exemplificarea caracteristicilor pe baza operei alese/a fragmentelor studiate;
    c) prezentarea, pe scurt, a subiectului operei selectate/a fragmentelor indicate (referire la momente ale subiectului sau la secvente/la situatii semnificative);
    d) prezentarea unui personaj, prin raportare la n intamplari/situatii semnificative.

    E. Analiza de text:
    a) relevarea modului de expunere dominant si a trasaturilor acestuia, identificabile in textul dat;
    b) prezentarea mijloacelor artistice folosite de autor;
    c) incadrarea textului in gen si/sau in specie literara;
    d) sustinerea unui punct de vedere, referitor la semnificatiile textului, prin n argumente specifice.

    Prin baremul subiectelor propuse la partea a III-a au fost acordate 16 puncte pentru continut (cate 4 puncte pentru rezolvarea fiecarui reper/a fiecarei cerinte, detaliata prin criterii de performanta) si 18 puncte pentru redactare - numai daca s-a realizat compunerea pe minimum de spatiu indicat, distribuite astfel:
    - unitatea compozitiei (introducere - 1 p.;
      cuprins - 1 p.; incheiere -1 p.; pentru
      rezumarea unui text: prezentarea
      esentializata - 1 p.; succesiunea logica a
      ideilor din text - 1 p.; conexiunea
      secventelor compunerii - 1 p.);                                   3 puncte
    - coerenta textului (claritatea enunturilor -
      1 p.; varietatea lexicului - 1 p.; sintaxa
      adecvata - 1 p.);                                                 3 puncte
    - registrul de comunicare, stilul si limbajul
      adecvate continutului compunerii;            (1 p. + 1 p. + 1 p.) 3 puncte
    - ortografia (0 greseli - 4 p.; 1 greseala -
      3 p.; 2 greseli - 2 p.; 3 greseli - 1 p.);                        4 puncte
    - punctuatia (0 - 1 greseli - 3 p.;
      2 - 3 greseli - 2 p.; 4 - 5 greseli - 1 p.);                      3 puncte
    - asezarea corecta a textului in pagina,
      lizibilitatea.                                      (1 p. + 1 p.) 2 puncte

    NOTA:
    Se acorda 10 puncte din oficiu. Nota finala se obtine prin impartirea la 10 a punctajului obtinut de candidat.

    VII. MODELE DE SUBIECTE

    Proba scrisa de limba si literatura romana

    Sesiunea iunie 2002
    Varianta 5

    - Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.
    - Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.

    Partea I (46 de puncte)
    Citeste cu atentie textul dat. Scrie, pe foaia de examen, raspunsul pentru fiecare cerinta.

    "Soare, pretutindeni soare,
    Foc din zori pana-n apus,
    Si-mprejur dogoritoare,
    Zori pustii fara coline,
    Nici pe camp cantari de-albine,
    Nici o pasare pe sus.

    Numai groaza si fiorul
    Stapanesc pustiul loc,
    Trenu-si inteteste zborul,
    Mai curand de-aci sa scape,
    Din pamant lipsit de ape
    Si mustrat de-atata foc."
                 (George Cosbuc - Baraganul)

    A. Intelegerea textului
    1. Transcrie, din text, o structura/un grup de cuvinte care
       sugereaza imaginea anotimpului.                                  2 puncte
    2. Precizeaza felul ritmului din prima strofa.                      2 puncte
    3. Transcrie, din strofa a doua, o structura care contine o
       personificare.                                                   2 puncte
    4. Explica rolul repetitiei din prima strofa: "Soare,
       pretutindeni soare".                                             2 puncte
    5. Mentioneaza doua trasaturi care sa justifice faptul ca textul
       citat apartine unei opere lirice.                                2 puncte

    B. Limba romana
    6. Desparte in silabe cuvintele: "soare", "pretutindeni", "apus",
       "pustii".                                                        4 puncte
    7. Stabileste doua sinonime potrivite pentru sensul din text al
       cuvantului "(-si) inteteste".                                    4 puncte
    8. Scrie doi termeni din familia lexicala a substantivului "camp".  4 puncte
    9. Mentioneaza doua valori morfologice diferite ale lui "si",
       din textul dat.                                                  4 puncte
    10. Transcrie, din a doua strofa, doua substantive in cazul
        acuzativ.                                                       4 puncte
    11. Alcatuieste un enunt in care adjectivul "dogoritoare" sa aiba
        functia sintactica de nume predicativ.                          4 puncte
    12. Precizeaza functiile sintactice ale cuvintelor subliniate in
        enuntul "Zori pustii fara coline".                              4 puncte
    13. Alcatuieste un enunt in care verbul "a scapa" sa fie regent
        pentru o propozitie subordonata circumstantiala de cauza.       4 puncte
    14. Transforma atributul subliniat din enuntul "Numai groaza si
        fiorul/Stapanesc pustiul loc", in propozitie subordonata
        corespunzatoare ca sens.                                        4 puncte

    Partea a II-a (10 puncte)
    Te numesti Marin/Maria Popescu, locuiesti in Sibiu si ai absolvit clasa a VIII-a. Redacteaza, pe o pagina distincta a foii de examen, o scrisoare in care ii dai vesti despre tine fostei colege de banca, Elena, care s-a mutat anul trecut in Bucuresti. In scrisoare, trebuie:
    - sa ai formulele si celelalte conventii specifice acestui tip
      de compunere;                                                     4 puncte
    - sa ai un continut si un stil adecvate situatiei imaginate;        4 puncte
    - sa respecti normele de exprimare, de ortografie si de
      punctuatie.                                                       2 puncte

    Atentie! Nu folosi alte nume decat cele indicate in cerinta. Data redactarii scrisorii este 17.06.2002.

    Partea a III-a (34 de puncte)
    Scrie o compunere de 1 - 2 pagini, in care sa caracterizezi personajul principal dintr-o schita studiata de tine la scoala. In redactarea compunerii, vei avea in vedere:
    - precizarea, insotita de exemple, a patru mijloace/procedee de caracterizare, existente in textul ales;
    - numirea a patru trasaturi ale personajului;
    - ilustrarea acestor trasaturi, prin referire la intamplari/la situatii semnificative;
    - prezentarea relatiei dintre personajul principal si un alt personaj al schitei.

    NOTA:
    Respectarea, in lucrare, a ordinii cerintelor nu este obligatorie. Vei primi 16 puncte pentru continut (cate 4 puncte pentru fiecare cerinta rezolvata) si 18 puncte pentru redactare (unitatea compozitiei: 3 p.; coerenta textului: 3 p.; registrul de comunicare, stilul si vocabularul adecvate continutului: 3 p.; ortografia: 4 p.; punctuatia: 3 p.; asezarea corecta a textului in pagina, lizibilitatea: 2 p.). In vederea acordarii punctajului pentru redactare, compunerea trebuie sa aiba cel putin o pagina.

    BAREM DE CORECTARE SI DE NOTARE

    NOTA:
    Se acorda acelasi punctaj pentru raspunsurile redactate in spiritul solutiilor din barem.

    Partea I (46 de puncte)

    A. Intelegerea textului
    1. Exemplu de raspuns: "Soare, pretutindeni soare", "Foc din zori
       pana-n apus" etc.                                                2 puncte
    2. Ritm trohaic.                                                    2 puncte
    3. Exemplu de raspuns: "Numai groaza si fiorul/Stapanesc pustiul
       loc ...", "... pamant [...] mustrat de-atata foc ..." etc.       2 puncte
    4. Este considerat corect raspunsul care evidentiaza insistenta
       poetului asupra imaginii soarelui/efectele vizuale, anotimpul,
       caldura sau lumina excesiva etc. (explicatie logica,
       prezentata intr-un text coerent, corect redactat: 2 p.;
       incercare de explicatie, cu unele greseli de exprimare, de
       ortografie si/sau de punctuatie: 1 p.).                          2 puncte
    5. Exemple de raspuns: accentul pus pe exprimarea unor
       sentimente/stari sufletesti; prezenta/frecventa imaginilor
       artistice, transfigurarea artistica a elementelor peisajului
       etc.                                               (1 p. + 1 p.) 2 puncte

    B. Limba romana
    6. Despartirea cuvintelor in silabe: "soa-re", "pre-tu-tin-deni",
       "a-pus", "pus-tii".                  (1 p. + 1 p. + 1 p. + 1 p.) 4 puncte
    7. Sinonime contextuale pentru verbul "a-si inteti": a (-si) mari,
       a (-si) amplifica, a (-si) intensifica, a (-si) spori, a (-si)
       iuti etc.                                          (2 p. + 2 p.) 4 puncte
    8. Exemple de raspuns: campean, campeanca, campenesc, campie
       etc.                                               (2 p. + 2 p.) 4 puncte

    NOTA:
    Se accepta si cuvintele compuse cu acest element: campulungean/ campulungeanca etc.

    9. Exemple de raspuns: conjunctie coordonatoare ("numai groaza
       si fiorul"); pronume reflexiv ("trenu-si inteteste zborul")
       etc.                                               (2 p. + 2 p.) 4 puncte

    NOTA:
    Pentru raspunsul incomplet: "si" - conjunctie, "si" - pronume, se acorda cate 1 punct.

    10. Substantive in acuzativ: "loc(ul)", "zborul", "(din) pamant"
        etc.                                              (2 p. + 2 p.) 4 puncte
    11. Exemplu de raspuns: Caldura soarelui este dogoritoare.          4 puncte
    12. "Pustii" - atribut adjectival; "(fara) coline" - atribut
        substantival (prepozitional).                     (2 p. + 2 p.) 4 puncte

    NOTA:
    Pentru simpla identificare a functiei sintactice de atribut se acorda cate 1 punct.
                                             1             2
    13. Exemplu de raspuns: A scapat de inec,/ fiindca stia/ sa
                           3
        inoate foarte bine./                                            4 puncte
                                                                  1
    14. Exemplu de raspuns: Numai groaza si fiorul stapanesc locul/
                        2
        care era pustiu./                                               4 puncte

    Partea a II-a (10 puncte)

    1. Respectarea conventiilor specifice scrisorii (formula de
       introducere: 1 p.; formula de incheiere: 1 p.; data, locul,
       semnatura: 2 p. numai daca apar toate elementele; pentru
       1 - 2 elemente se acorda 1 p.).                                  4 puncte
    2. Redactarea scrisorii (referirea la intamplari/la situatii
       semnificative sau percepute ca atare, eventual la elemente
       de portret; continut adecvat cerintei: in totalitate -
       2 p./partial - 1 p.; folosirea unui registru stilistic
       potrivit: in totalitate - 2 p./partial - 1 p.).                  4 puncte
    3. Corectitudinea limbii utilizate:
    - corectitudinea exprimarii: 1 p. (0 p. pentru doua sau mai multe
      greseli de lexic sau de sintaxa);
    - ortografia si punctuatia: 1 p. (0 p. pentru trei sau mai multe
      greseli cumulate).                                                2 puncte

    Partea a III-a (34 de puncte)

    A. Continut
    1. Precizarea celor patru mijloace/procedee de caracterizare:
       directe - de catre narator, de catre alte personaje; indirecte -
       caracterizare desprinsa din ganduri, fapte, atitudini,
       comportament, din relatiile cu celelalte personaje, din limbaj,
       din mediul in care traieste, din numele purtat, din detalii de
       vestimentatie etc. (precizarea celor patru mijloace/procedee de
       caracterizare, fie distinct, fie pe parcursul compunerii;
       alegerea potrivita a exemplelor pentru fiecare mijloc/procedeu
       luat in discutie, in acord cu textul ales: 4 p.; precizarea a
       trei mijloace/procedee de caracterizare, fie distinct, fie pe
       parcursul compunerii; alegerea potrivita a exemplelor pentru
       fiecare mijloc/procedeu luat in discutie, in acord cu textul
       ales: 3 p.; precizarea a doua mijloace/procedee de
       caracterizare, fie distinct, fie pe parcursul compunerii;
       alegerea potrivita a exemplelor pentru fiecare mijloc/procedeu
       luat in discutie, in acord cu textul ales: 2 p.; precizarea
       unui mijloc/procedeu de caracterizare: 1 p.).                    4 puncte
    2. Numirea a patru trasaturi distincte ale personajului
       ales.                                (1 p. + 1 p. + 1 p. + 1 p.) 4 puncte
    3. Ilustrarea acestor trasaturi, prin referire la intamplari/la
       situatii semnificative (alegerea adecvata a exemplelor, in
       acord cu trasaturile selectate, explicatii logice, nuantate:
       4 p.; exemplificari partiale, argumentare sumara: 2 p.;
       exemplificari partiale, fara argumente: 1 p.).                   4 puncte
    4. Prezentarea relatiei dintre personajul principal si un alt
       personaj al schitei (alegerea potrivita a exemplelor;
       prezentarea logica, nuantata, a relatiei dintre personaje, in
       acord cu exemplele alese: 4 p.; prezentare sumara/incompleta a
       relatiei dintre personaje, cu detalii irelevante etc.: 2 p.;
       incercare de prezentare a relatiei dintre personaje, dar cu
       explicatii de circumstanta, cu improvizatii sau cu tendinta
       evidenta de povestire a faptelor si a intamplarilor, fara
       sublinierea particularitatilor relatiei etc.: 1 p.).             4 puncte

    B. Redactare (pentru acordarea punctajului, compunerea trebuie sa aiba cel putin o pagina)
    5. Unitatea compozitiei (introducere: 1 p.; cuprins: 1 p.;
       incheiere: 1 p.).                                                3 puncte
    6. Coerenta textului (claritatea enuntului: 1 p.; varietatea
       lexicului: 1 p.; sintaxa adecvata: 1 p.)                         3 puncte
    7. Registrul de comunicare, stilul si vocabularul adecvate
       continutului compunerii.                    (1 p. + 1 p. + 1 p.) 3 puncte
    8. Ortografia (0 greseli: 4 p.; 1 greseala: 3 p.; 2 greseli: 2 p.;
       3 greseli: 1 p.; 4 sau mai multe greseli: 0 p.).                 4 puncte
    9. Punctuatia (0 - 1 greseli: 3 p.; 2 - 3 greseli: 2 p.;
       4 - 5 greseli: 1 p.; 6 sau mai multe greseli: 0 p).              3 puncte
    10. Asezarea corecta a textului in pagina, lizibilitatea.
                                                          (1 p. + 1 p.) 2 puncte

    NOTA:
    Se acorda 10 puncte din oficiu. Nota finala se obtine prin impartirea la 10 a punctajului obtinut de candidat.

    CAPACITATE - SESIUNEA 2003

    LIMBA SI LITERATURA SARBA

    I. Sadrzaj programa: Srpski jezik

    1. Fonetika: Jednacenje suglasnika po zvucnosti i mestu tvorbe; Palatalizacija; Jotovanje; Prelaz suglasnika l u o;
    2. Recnik: Porodica reci; Antonimi; Sinonimi; Hominimi; Sufiksacija i prefiksacija; Slozenice; Arhaizmi; Neologizmi; Varvarizmi; Profesionalizmi; Provincijalizmi;
    3. Morfologija: Znacenje i upotreba padeza; Neodredeni i odredeni pridevski oblici; Poredenje prideva; Imenicke i pridevske zamenice; Podela brojeva; Brojne imenice; Glagolska vremena;
    4. Sintaksa: Slozene recenice nezavisnog odnosa; Slozene recenice zavisnog odnosa.

    Ciljevi i zadaci nastave sprskog jezika:
    - raspoznavanje glavnih pojmova iz fonetike, recnika, morfologije i sintakse;
    - njihovo primenjivanje u datom kontekstu;
    - morfosintakticka analiza odredenih gramatickih kategorija u datom tekstu;
    - motivisanje uloge interpunkcije i reda reci u slozenim recenicama;
    - odredivanje korespondencije izmedu delova recenice i slozene recenice zavisnog odnosa;
    - postovanje normi knizevnog jezika prilikom pismenog izrazavanja.

    II. Sadrzaj programa: knjizevna lektira

    5. razred: Starac prevario divove; U cara Trojana kozje usi; Osnovna skola od B. Nusica;
    6. razred: Car Lazar a carica Milica; Veletovci od I. Andrica; Geografija od B. Nusica;
    7. razred: Analfabeta od B. Nusica; Hajduk Veljko od V. St. Karadzica;
    8. razred: Kad mlidijah umreti od B. Radicevica; Pocetak bune protiv dahija; Sve, sve, ali zanat; Hasanaginica; Sve ce to narod pozlatiti od L. Lazarevica; Pop Cira i pop Spira od S. Sremca; O klasje moje od A. Santica; Pokondirena tikva od J. St. Popovica; Kosa od I. Andrica.

    Ciljevi i zadaci nastave sprske knjizevnosti:
    - raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava i rezimeja knjizevnih tekstova;
    - pismeno izlaganje sizea i momenata narativnog tkiva date knjizevne lektire;
    - raspoznavanje razlika izmedu usmene i pisane knjizevnosti;
    - elaboracija knjizevnog komentara; karakterizacija knjizevnih likova;
    - postovanje normi knjizevnog jezika prilikom pismenog i usmenog izrazavanja.

    Literatura:
    Knjizevna lektira i gramatika za 5. razred. (1993)
    Knjizevna lektira i gramatika za 6. razred. (1993)
    Knjizevna lektira i gramatika za 7. razred. (1994)
    Knjizevna lektira i gramatika za 8. razred. (1994)

    Napomene: Ministartsvo vaspitanja organizuje godisnje ispit sposobnosti za sve apsolvente osmog razreda osnovnih skola sa srpskim nastavnim jezikom. Ispit iz srpskog jezika je pismeni, traje 2 sata i ocenjuje se od deset do sto poena.

    CAPACITATE - SESIUNEA 2003

    LIMBA SI LITERATURA SLOVACA

    SLOVENSKY JAZYK

    A. HLASKOSLOVIE
    Hlasky (samohlasky, spoluhlasky, dvojhlasky). Spodobovanie. Slabika: rozdel'ovanie slov na slabiky. Rytmicky zakon. Vybrane slova.

    B. NAUKA O SLOVE
    Slovo. Vecny a gramaticky vyznam slova. Obohacovanie slovnej zasoby (tvorenie slov, pozicky, rozsirovanie vyznamov). Diferenciacia slovnej zasoby podl'a roznych kriterii (zakladny slovny fond, masa slovnika, neologizmy, archaizmy, synonyma, antonyma, homonyma, viacvyznamove slova atd'.)

    C. MORFOLOGIA
    Slovne druhy: ohybne (podstatne mena, pridavne mena, zamena, cislovky, slovesa), neohybne (prislovky, predlozky, spojky, castice, citoslovcia). Gramaticke kategorie slovnych druhov (podl'a ucebnych osnov).

    D. SYNTAX
    Jednoducha a zlozena veta. Vetne cleny. Suvetie: prirad'ovacie a podrad'ovacie. Druhy viet v podrad'ovacom a prirad'ovacom suveti. Spojovacie vyrazy. Slovosled, vetosled a interpunkcia.

    Poziadavky:
    - spoznat' jednotlive uvedene kategorie javov
    - aplikovat' vedomosti v slovach, kratkych vetach,
    - uviest' priklady: slova, kratke vety, zostavit' kratke texty, v ktorych sa vyskytne pozadovany jav,
    - morfologicky rozbor slovnych druhov a prislusnych kategorii na zaklade vychodiskoveho textu,
    - tvorenie viet s danymi slovnymi druhmi,
    - urcit' prisudky, spojovacie vyrazy, segmentacia suvetia na vety, urcit' druhy viet, graficky znazornit' vetu, suvetie a oznacit' vzt'ahy medzi vetnymi clenmi/vetami,
    - urcit' syntakticku funkciu oznacenych slov,
    - aplikovat' vedomosti zo syntaxe vo vetach, tvorit' jednoduche vety a suvetia.

    LITERARNE CLANKY

    5. rocnik  Pet'ko (Rudo Moric), Medicina (Janko Jesensky), Syn moj mileny (L'udo Ondrejov Pod starou slivkou (Pavol Bujtar), Cakanka (L'udmila Podjavorinska), Bajky: Tulipan a fialka, Pes a vlci.
    6. rocnik: Sitniansky vatrar (Jozef Horak), Na chlieb (Jozef Gregor Tajovsky), Branko (Samo Chalupka), Katarina - l'udova balada, Uhliarovci dostali host'a (J.C. Hronsky), Vel'kou lyzicou (Martin Kukucin).
    7. rocnik: Martin (Andrej Sladkovic), Prve hodinky (Jozef Gregor Tajovsky), Isli hudci horou (l'udova balada), Doktor (Janko Jesensky), Smrt' Janosikova (Jan Botto), Zuzanka Hraskovie (P.O. Hviezdoslav).
    8. rocnik: Mor ho! (Samo Chalupka), Tapakovci (Bozena Slancikova Timrava), Statky zmatky (J.G. Tajovsky), Aneta (Pavol Bujtar), Rysava jalovica (Martin Kukucin), Marina (Andrej Sladkovic), Matka (Martin Razus).

    POJMY Z LITERARNEJ TEORIE

    Literarne dielo. Epika. Lyrika. Bajka, oda, elegia, poema.
    Poviedka, crta, novela, roman. L'udova slovesnost', rozpravka, piesen.
    Literarny sujet. Fazy sujetu. Literarna postava.
    Umelecke prostriedky a postupy: epiteton, personifikacia, metafora, hyperbola, opis, rozpravanie, dialog, monolog.
    Prvky versa: vers, sloha, rym, rytmus (trochej, jamb).

    SLOHOVE CVICENIA
    Reprodukcia obsahu. Zostavenie osnovy z hlavnych myslienok.
    Reprodukcia sujetu s urcenim jednotlivych faz. Charakteristika postavy.
    Premena priamej reci na nepriamu. Prakticke pisomnosti.

    Poziadavky:
    - urobit' rozbor a interpretova' texty rozneho typu, vystihnut' obsah a vyznam celeho textu,
    - interpretovat' zname basnicke prostriedky,
    - identifikovat' niektore umelecke prostriedky pouzite v danom texte (epiteton, metafora, hyperbola atd'.),
    - identifikovat' charakteristicke crty osoby (osob) z daneho uryvku,
    - suvislo vyjadrit' svoje myslienky,
    - identifikovat' strukturu literarneho diela.

    STUDIJNA LITERATURA

    Ucebnice podl'a ktorych sa vyucovalo v 5. - 8. rocniku.
    Skuska sposobilosti zo slovesnkeho jazyka a literatury je povinna pre absolventov zakladnych osemrocnych skol s vyucovacim jazykom slovenskym. Skuska je pisomna a obsahuje otazky z literarnych textov a z jazyka. Praca je ohodnotena bodmi od 10 do 100. Otazky su vypracovane na zaklade suvisleho textu na danu temu a v danom rozsahu, pozaduju identifikovanie roznych slovnych druhov (ako napriklad: Podciarknite v danom uryvku pridavne mena zenskeho rodu) atd'. Cas na vypracovanie: 2 hodiny.

    PROGRAMA EXAMENULUI NATIONAL DE CAPACITATE - 2003 LA LIMBA SI LITERATURA UCRAINEANA MATERNA

    Textele scrise cu caractere chirilice nu pot fi reproduse pe ecran.



SmartCity5

COMENTARII la Ordinul 4327/2002

Momentan nu exista niciun comentariu la Ordinul 4327 din 2002
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Decretul 139 2005
    HIRE A GENUINE HACKER TO RECOVER YOUR LOST FUNDS Hello everyone, The Cryptocurrency world is very volatile and a lot of individuals have lost their crypto assets to online scams . I was also a victim. Last October I was contacted by a broker who convinced me to invest in Crypto. I made an initial investment of € 875,000. I followed their instructions. For TWO months now I have been trying to contact them all day, but I got no response. God is so kind. I followed a broadcast that teaches on how these recovery experts called THE HACK ANGELS RECOVERY EXPERT. Help individuals recover their lost funds back. I contacted the email provided for consultation, to help me recover my funds. I contacted them. These cryptocurrency recovery experts saved my life by helping me recover all my losses in just nine hours. I provided necessary requirements and relative information to complete the successful recovery of my crypto funds. I was filled with joy asI got my everything back. I really can't tell how happy I am. I said I will not hold this to myself but share it to the public so that all scammed victims can get their funds back, you can contact them today through their hotline at: WhatsApp +1(520)200-2320) (support@thehackangels.com). (www.thehackangels.com) If you're in London, you can even visit them in person at their office located at 45-46 Red Lion Street, London WC1R 4PF, UK. They’re super helpful and really know their stuff! Don’t hesitate to reach out if you need help.
ANONIM a comentat Decretul 139 2005
    HIRE A GENUINE HACKER TO RECOVER YOUR LOST FUNDS Hello everyone, The Cryptocurrency world is very volatile and a lot of individuals have lost their crypto assets to online scams . I was also a victim. Last October I was contacted by a broker who convinced me to invest in Crypto. I made an initial investment of € 875,000. I followed their instructions. For TWO months now I have been trying to contact them all day, but I got no response. God is so kind. I followed a broadcast that teaches on how these recovery experts called THE HACK ANGELS RECOVERY EXPERT. Help individuals recover their lost funds back. I contacted the email provided for consultation, to help me recover my funds. I contacted them. These cryptocurrency recovery experts saved my life by helping me recover all my losses in just nine hours. I provided necessary requirements and relative information to complete the successful recovery of my crypto funds. I was filled with joy asI got my everything back. I really can't tell how happy I am. I said I will not hold this to myself but share it to the public so that all scammed victims can get their funds back, you can contact them today through their hotline at: WhatsApp +1(520)200-2320) (support@thehackangels.com). (www.thehackangels.com) If you're in London, you can even visit them in person at their office located at 45-46 Red Lion Street, London WC1R 4PF, UK. They’re super helpful and really know their stuff! Don’t hesitate to reach out if you need help.
ANONIM a comentat Decretul 139 2005
    HIRE A GENUINE HACKER TO RECOVER YOUR LOST FUNDS Hello everyone, The Cryptocurrency world is very volatile and a lot of individuals have lost their crypto assets to online scams . I was also a victim. Last October I was contacted by a broker who convinced me to invest in Crypto. I made an initial investment of € 875,000. I followed their instructions. For TWO months now I have been trying to contact them all day, but I got no response. God is so kind. I followed a broadcast that teaches on how these recovery experts called THE HACK ANGELS RECOVERY EXPERT. Help individuals recover their lost funds back. I contacted the email provided for consultation, to help me recover my funds. I contacted them. These cryptocurrency recovery experts saved my life by helping me recover all my losses in just nine hours. I provided necessary requirements and relative information to complete the successful recovery of my crypto funds. I was filled with joy asI got my everything back. I really can't tell how happy I am. I said I will not hold this to myself but share it to the public so that all scammed victims can get their funds back, you can contact them today through their hotline at: WhatsApp +1(520)200-2320) (support@thehackangels.com). (www.thehackangels.com) If you're in London, you can even visit them in person at their office located at 45-46 Red Lion Street, London WC1R 4PF, UK. They’re super helpful and really know their stuff! Don’t hesitate to reach out if you need help.
ANONIM a comentat Raport 1937 2021
    Obțineți creditul în 24 de ore În calitate de client al LOPEZ GROUP FINANZAS, vă recomand pentru toate nevoile dumneavoastră de finanțare la cota de 2%. Pentru cei dintre voi care au nevoie de un împrumut, nu ezitați să o contactați ca mine și veți fi mulțumiți: lopezfinanzas95@gmail.com
ANONIM a comentat Raport 1937 2021
    Obțineți creditul în 24 de ore În calitate de client al LOPEZ GROUP FINANZAS, vă recomand pentru toate nevoile dumneavoastră de finanțare la cota de 2%. Pentru cei dintre voi care au nevoie de un împrumut, nu ezitați să o contactați ca mine și veți fi mulțumiți: lopezfinanzas95@gmail.com
ANONIM a comentat Raport 1937 2021
    Obțineți creditul în 24 de ore În calitate de client al LOPEZ GROUP FINANZAS, vă recomand pentru toate nevoile dumneavoastră de finanțare la cota de 2%. Pentru cei dintre voi care au nevoie de un împrumut, nu ezitați să o contactați ca mine și veți fi mulțumiți: lopezfinanzas95@gmail.com
ANONIM a comentat Raport 1937 2021
    Obțineți creditul în 24 de ore În calitate de client al LOPEZ GROUP FINANZAS, vă recomand pentru toate nevoile dumneavoastră de finanțare la cota de 2%. Pentru cei dintre voi care au nevoie de un împrumut, nu ezitați să o contactați ca mine și veți fi mulțumiți: lopezfinanzas95@gmail.com
ANONIM a comentat Raport 1937 2021
    Obțineți creditul în 24 de ore În calitate de client al LOPEZ GROUP FINANZAS, vă recomand pentru toate nevoile dumneavoastră de finanțare la cota de 2%. Pentru cei dintre voi care au nevoie de un împrumut, nu ezitați să o contactați ca mine și veți fi mulțumiți: lopezfinanzas95@gmail.com
ANONIM a comentat Raport 1937 2021
    Obțineți creditul în 24 de ore În calitate de client al LOPEZ GROUP FINANZAS, vă recomand pentru toate nevoile dumneavoastră de finanțare la cota de 2%. Pentru cei dintre voi care au nevoie de un împrumut, nu ezitați să o contactați ca mine și veți fi mulțumiți: lopezfinanzas95@gmail.com
ANONIM a comentat Raport 1937 2021
    Obțineți creditul în 24 de ore În calitate de client al LOPEZ GROUP FINANZAS, vă recomand pentru toate nevoile dumneavoastră de finanțare la cota de 2%. Pentru cei dintre voi care au nevoie de un împrumut, nu ezitați să o contactați ca mine și veți fi mulțumiți: lopezfinanzas95@gmail.com
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu