DECIZIE Nr. 39
din 7 mai 2007
cu privire la consecintele
lipsei semnaturii partii de pe cererea de recurs
ACT EMIS DE:
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 833 din 5 decembrie 2007
Dosar nr. 8/2007
Sub preşedinţia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa,
preşedintele Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în
Secţii Unite, în conformitate cu dispoziţiile art. 25 lit. a) din Legea nr.
304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul
legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte
de Casaţie şi Justiţie, cu privire la consecintele
lipsei semnaturii partii de pe cererea de recurs.
Secţiile Unite au fost constituite cu respectarea
dispoziţiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenţi 90 de
judecători din totalul de 116 aflaţi în funcţie.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte
de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de procurorul Antoaneta Florea.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe
lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut recursul în interesul
legii, solicitând să se decidă în sensul că, în raport de dispoziţiile art. 3021 alin. 1 lit. d), cu referire ia
art. 316 din Codul de procedură civilă, cererea de recurs trebuie să cuprindă
semnătura părţii, iar nerespectarea acestei cerinţe poate fi îndeplinită în
condiţiile reglementate în art. 133 alin. 2 din Codul de procedură civilă.
SECŢIILE UNITE,
deliberând asupra recursului în interesul legii,
constată următoarele:
In practica instanţelor judecătoreşti nu există un
punct de vedere unitar cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 3021 alin. 1 lit. d), raportate la art.
316 din Codul de procedură civilă referitor la consecinţele lipsei semnăturii
părţii de pe cererea de recurs.
Astfel, unele instanţe au
considerat că lipsa semnăturii de pe cererea de recurs, în momentul depunerii
căii de atac, atrage sancţiunea nulităţii în conformitate cu dispoziţiile art.
3021 alin. 1 lit.
d) din Codul de procedură civilă, partea neavând posibilitatea să suplinească
această cerinţă în cursul judecăţii.
Alte instanţe, dimpotrivă, s-au pronunţat în sensul că
nerespectarea cerinţei înscrise în art. 3021 alin. 1 lit. d) din Codul de procedură civilă, privind semnarea
cererii de recurs, poate fi împlinită în condiţiile art. 133 alin. 2 din
acelaşi cod.
Aceste din urmă instanţe au interpretat şi au aplicat
corect dispoziţiile legii.
Intr-adevăr, potrivit dispoziţiilor art. 3021 alin. 1 lit. d) din Codul de
procedură civilă, cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancţiunea
nulităţii, între altele, semnătura părţii care exercită calea de atac.
Pe de altă parte, în art. 316 din Codul de procedură
civilă se prevede că „dispoziţiile de procedură privind judecata în apel se
aplică şi în instanţa de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice celor
cuprinse în acest capitol" (privind recursul).
Or, din moment ce în reglementarea
dată cuprinsului cererii de apel la art. 287 alin. 2 teza a II-a din Codul de
procedură civilă se prevede că lipsa cerinţei referitoare la semnătură poate fi
împlinită în condiţiile prevăzute de art. 133 alin. 2 din acelaşi cod, se
impune ca instanţele să se conformeze acestei dispoziţii a legii.
Aşa fiind, în raport cu precizările făcute prin acest
din urmă text de lege, aplicabile, prin extindere, şi în calea de atac a
recursului, lipsa semnăturii de pe cererea de recurs poate fi împlinită în tot
cursul judecăţii căii de atac, în afară de cazul invocării lipsei semnăturii reclamantului, când cererea de
recurs trebuie semnată cel mai târziu la prima zi de înfăţişare următoare, iar
dacă este prezent în instanţă, în chiar şedinţa în care se invocă nulitatea.
De altfel, în art. 106 din Codul de procedură civilă,
prin care sunt reglementate consecinţele anulării unui act de procedură, se
prevede, la alin. 2, că „judecătorul va putea să dispună îndreptarea
neregularitătilor săvârşite cu privire la actele de procedură".
Ca urmare, faţă de considerentele arătate, nu se poate
considera că lipsa semnăturii din cererea de recurs ar atrage nulitatea acestui
act în sensul de a nu putea fi acoperită, pentru că un atare procedeu, pe lângă
faptul că nu are suport în dispoziţiile legale ce reglementează calea de atac,
ar fi şi de natură a împiedica înfăptuirea justiţiei prin încălcarea dreptului
părţilor la un proces echitabil.
In consecinţă, în temeiul art. 25 lit. a) din Legea nr.
304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, precum şi al art. 239 din
Codul de procedură civilă, urmează a se admite recursul în interesul legii şi a
se stabili că, în raport cu dispoziţiile art. 3021 alin. 1 lit. d), raportate la art. 316 din Codul de procedură civilă, cererea de recurs trebuie să cuprindă semnătura părţii,
iar nerespectarea acestei cerinţe poate fi împlinită în condiţiile art. 133
alin. 2 din Codul de procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
In numele legii
DECID:
Admit recursul în interesul
legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de
Casaţie şi Justiţie.
Dispoziţiile art. 3021 alin. 1 lit. d), raportate la art. 316 din Codul de procedură
civilă, se interpretează în sensul ca:
Cererea de recurs trebuie să
cuprindă semnătura părţii.
Nerespectarea acestei cerinţe poate fi împlinită în
condiţiile art. 133 alin. 2 din Codul de procedură civilă.
Obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul de
procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 7 mai 2007.
PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Prim-magistrat-asistent,
Victoria Maftei