DECIZIE   Nr. 41 din 11 aprilie 1996

referitoare la constitutionalitatea unor prevederi din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 77 din 13 aprilie 1996

    Curtea Constitutionala a fost sesizata, la data de 10 aprilie 1996, de catre 54 de deputati, si anume: Iuliu Vida, Ioan Nemeth, Ervin Zoltan Szekely, Ferenc Asztalos, Jolt Zoltan Fekete, Francisc Pecsi, Attila Varga, Arpad-Franciso Marton, Benedek Nagy, Jozsef Nandor Nemenyi, Eugen Matis, Zsolt Szilagyi, Karoly Kerekes, Vasile Popovici, Vasile-Gheorghe-Victor Pop, Alexandru Konya-Hamar, Gheorghe Gorun, Eberhard-Wolfgang Wittstock, Valentin Iuliano, Emeric Feric, Matei Barna Elek, Istvan Antal, Lazar Madaras, Francisc Baranyi, Ladislau Borbely, Feuzia Rusid, Dan-Florin Trepcea, Ludovic Rakoczi, Imre Andras, Tasin Gemil, Teodor Vintilescu, Zoltan Szilagyi, Otto-Ernest Weber, Horia-Radu Pascu, George Stanescu, Ion Hui, Ion Bold, Iosif Alfred Mazalik, Cornel Protopopescu, Mihail Nica, Valentin Vasilescu, Ion Cornita, Nestor Calin, Ion Strachinaru, Mihail Bucur, Ion Berciu, Emil-Livius-Nicolae Putin, Mircea Popescu, Ion Dinu, Viorel Pavel, Sorin Victor Lepsa, Mircea-Ioan Popa, Horia Mircea Rusu si Dinu Patriciu, in legatura cu neconstitutionalitatea art. 17 si art. 18 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale. In sesizare se arata ca dispozitiile art. 17 si ale art. 18 din lege, care reglementeaza inscrierea in liste speciale a militarilor in termen cu drept de vot, respectiv inscrierea intr-o lista electorala suplimentara a cetatenilor care isi au stabilita resedinta intr-o alta localitate decat aceea in care isi au domiciliul, sunt neconstitutionale, deoarece incalca art. 16 alin. (1) si art. 34 alin. (1) din Constitutie. Se considera ca aceste prevederi creeaza o discriminare intre cetatenii care nu voteaza in localitatile unde isi au domiciliul, acestia fiind tratati in mod diferentiat, in raport cu calitatea lor de militari in termen sau civili. Astfel, militarii in termen voteaza in localitatile in care isi satisfac stagiul militar, "fara nici o conditionare privind durata de cand isi au stabilita resedinta in localitatea respectiva", iar ceilalti cetateni "au dreptul de a vota in localitatea de resedinta numai dupa trecerea a 6 luni si la cererea expresa facuta in acest sens".
    In sesizare, de asemenea, se considera ca prevederile criticate sub aspectul constitutionalitatii prejudiciaza indeosebi pe studenti, care nu-si pot exprima "optiunile politice prin exercitarea dreptului la vot in localitatile in care traiesc in perioada studiilor".
    In temeiul art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 s-au solicitat punctele de vedere ale presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si al Guvernului.
    In punctul de vedere al presedintelui Camere Deputatilor se considera critica neintemeiata, din contextul reglementarilor care fac obiectul sesizarii rezultand preocuparea legiuitorului "nu de a ignora dispozitiile art. 34 alin. (1) din Constitutie", ci de a le da "consistenta si eficienta depline". Prin reglementarea de la art. 143 din lege "nu incalca principiul egalitatii in fata legii", cu atat mai mult cat se da posibilitatea celor interesati "sa opteze pentru varianta cea mai convenabila lor".
    Cu privire la sesizare, presedintele Senatului, in punctul sau de vedere, considera ca obiectiile de neconstitutionalitate sunt neintemeiate, intrucat:
    - militarii nu pot sa voteze in localitatea de domiciliu, deoarece ar insemna invoirea acestora timp de 3-4 zile ceea ce ar pune in pericol grav insasi siguranta nationala;
    - exercitarea votului prin corespondenta nu este posibila deoarece lipseste aparatura tehnica necesara;
    - modalitatea de exercitare a votului de catre cetatenii flotanti, inclusiv de catre studenti si elevi, este corecta si legal rezolvata, creandu-se acestora toate conditiile necesare de a vota.
    In punctul de vedere al Guvernului se considera ca obiectiile de neconstitutionalitate sunt "total neintemeiate". Referirea la art. 34 alin. (1) din Constitutie "este de neinteles", intrucat "textul in cauza vizeaza o cu totul alta problema, si anume stabilirea varstei de la care cetatenii au drept de vot". Pe de alta parte - se arata in continuare -, art. 16 alin. (1) din Constitutie "nu poate fi inteles si aplicat in afara sau cu ignorarea conditiilor strict obiective". In acest sens, se precizeaza ca "diferentierea conditiilor de exercitare a dreptului de vot intre militari in termen, flotanti si studenti se datoreaza situatiei obiective in care se afla fiecare dintre aceste categorii de votanti; numai o astfel de diferentiere asigura conditii optime pentru exercitarea acestui drept fundamental".
    Curtea constata ca, potrivit prevederilor art. 144 lit. a) din Constitutie, ale art. 12, art. 17 si urmatoarele din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, este competenta sa se pronunte asupra constitutionalitatii prevederilor ce fac obiectul sesizarii, fiind legal sesizata de un grup de 54 de deputati.
    Fata de cele aratate,

    CURTEA,
tinand seama de sesizarea grupului de deputati, de punctele de vedere ale presedintilor Camerelor Parlamentului si al Guvernului, de raportul judecatorului-raportor, precum de prevederile Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale, in forma comunicata de Camera Deputatilor, criticate sub aspectul constitutionalitatii, retine urmatoarele:
    1. Cu privire la obiectia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 17 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale
    Articolul ale carui prevederi sunt contestate, sub aspectul constitutionalitatii, a fost indicat eronat de catre autorii obiectiei. In realitate, reglementarile in legatura cu care s-a formulat obiectia de neconstitutionalitate sunt cuprinse in prevederile art. 14 alin. ultim din Legea nr. 70/1991, astfel cum acestea au fost modificate prin art. I pct. 15 al Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale, urmand ca ele sa aiba urmatoarea formulare: "Militarii in termen cu drept de vot vor fi inscrisi in liste speciale, intocmite pe unitati militare si semnate de comandantii acestora. Militarii in termen nu vor fi trecuti in copiile intocmite de primari de pe listele electorale permanente ale localitatilor in care acestia isi au domiciliul".
    Obiectia de neconstitutionalitate, astfel cum ea a fost formulata, este echivoca. Nu rezulta cu claritate daca sunt criticate prevederile legii cu privire la intocmirea unor liste speciale pentru militarii in termen cu drept de vot sau la tratamentul juridic diferentiat aplicabil acestora in raport cu cel prevazut pentru ceilalti cetateni cu drept de vot, care si-au stabilit resedinta in circumscriptia electorala in care au loc alegerile.
    Totusi, intrucat prin referirea - eronata - la art. 17 si 18 din lege se considera de catre autorii obiectiei de neconstitutionalitate ca prevederile acestora "incalca dispozitiile art. 16 alin. (1) si art. 34 alin. (1) din Constitutie", Curtea urmeaza sa se pronunte - cu indicarea corecta a articolului - daca prevederile art. I pct. 15 din legea modificatoare a art. 14 alin. ultim al Legii nr. 70/1991, raportate la dispozitiile art. 16 alin. (1) si la cele ale art. 34 alin. (1) din Constitutie sunt sau nu constitutionale.
    Potrivit art. 16 alin. (1) din Constitutie "Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari". Invocand aceste prevederi constitutionale, autorii obiectiei de neconstitutionalitate nu precizeaza daca prin ceea ce s-a prevazut la art. I pct. 15 din lege sunt incalcate dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutie cu privire la "egalitatea in fata legii si a autoritatilor publice" sau interdictia de a se constitui privilegii ori de a se face discriminari.
    Nu poate fi vorba, evident, despre inegalitatea in fata legii, din moment ce militarilor in termen "cu drept de vot" li se recunoaste indubitabil dreptul de a alege. Eventuala inegalitate, cat priveste drepturile electorale ale militarilor in termen, "in fata autoritatilor publice", este cu totul improvizata intocmirea unor liste speciale pentru aceasta categorie de alegatori, neavand absolut nici o legatura cu o astfel de egalitate.
    In aceste conditii, obiectia de neconstitutionalitate este vadit neintemeiata.
    Ar ramane astfel in discutie ipoteza stabilirii unor "privilegii" sau a unor "discriminari" fata de alegatorii militari in termen.
    Intocmirea unor liste speciale, pe unitati militare, pentru militarii in termen cu drept de vot, nu poate fi calificata ca un "privilegiu" pentru aceasta categorie de alegatori. Dimpotriva, avand in vedere regimul juridic special aplicabil celor care satisfac serviciul militar, prevederile legale criticate sub aspectul constitutionalitatii constituie o garantie a exercitarii dreptului de vot si de catre aceasta categorie de cetateni, in sensul celor prevazute de art. 34 alin. (1) si de art. 49 alin. (2) din Constitutie, adica recunoasterea constitutionala a dreptului de vot si imposibilitatea instituirii vreunei restrangeri de natura sa aduca atingere existentei acestui drept.
    Dintr-o asemenea perspectiva, nu se poate sustine nici ideea instituirii unor "discriminari", militarilor in termen asigurandu-li-se posibilitatea de a-si exercita dreptul de vot. Faptul ca, potrivit listelor speciale, ei urmeaza sa voteze in cadrul unitatilor militare, in considerarea statutului pe care il au pe timpul serviciului militar, nu semnifica "discriminare", ci tratament juridic diferit cat priveste modalitatea de exercitare a dreptului de vot. Or, art. 16 alin. (1) din Constitutie, consacrand egalitatea in drepturi a cetatenilor, nu numai ca nu interzice, ci chiar implica un tratament juridic diferit, la situatii diferite, cat priveste exercitarea efectiva a drepturilor recunoscute si garantate constitutional.
    Obiectia de neconstitutionalitate a prevederilor art. I pct. 15 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 70/1991, cat priveste art. 14 alin. ultim din Legea nr. 70/1991, a fost formulata si in considerarea incalcarii art. 34 alin. (1) din Constitutie. Potrivit prevederilor acestui articol, "Cetatenii au drept de vot de la varsta de 18 ani, impliniti pana in ziua alegerilor inclusiv". Acest text constitutional nu are nici o incidenta cu prevederile contestate, din cuprinsul acestor prevederi nerezultand contestarea dreptului de vot al militarilor in termen. Dimpotriva, se instituie obligatia legala de a se intocmi liste speciale, pe unitati militare, pentru ca "militarii in termen cu drept de vot" sa-si poata exercita dreptul recunoscut.
    2. Cu privire la obiectia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 18 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale
    Autorii obiectiei de neconstitutionalitate au indicat eronat si art. 18 din legea aratata. In realitate au fost obiectate prevederile art. 14^3 alin. 1, introduse prin art. I pct. 16 al Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 70/1991. Textul normativ obiectat este urmatorul: "La cererea cetatenilor cu drept de vot, care si-au stabilit resedinta in circumscriptia electorala in care au loc alegeri, cu cel putin 6 luni inaintea scrutinului, vor fi trecuti de catre primar intr-o lista electorala suplimentara, pe baza actului de identitate".
    Aceste prevederi au fost contestate sub aspectul constitutionalitatii prin referire, de asemenea, la dispozitiile art. 16 alin. (1) si ale art. 34 alin. (1) din Constitutie. De aceasta data, insa, autorii obiectiei invoca explicit ipoteza "discriminarii", care ar consta in faptul ca, "pentru cazul in care cetatenii nu voteaza in localitatile unde isi au domiciliul, ei sunt supusi unui tratament diferentiat in functie de calitatea lor de militar in termen sau de civil". Discriminarea pentru "civili" - si "in special pentru studenti" - ar rezulta din aceea ca acestia "au dreptul de a vota in localitatea de resedinta numai dupa trecerea a sase luni si la cererea expresa facuta in acest sens"; or, se spune in continuare, studentii "au un interes legitim de a-si exprima optiunile politice prin exercitarea dreptului de vot in acele localitati in care traiesc pe perioada studiilor".
    Considerarea acestor prevederi ca neconstitutionale, prin raportarea lor la dispozitiile art. 16 alin. (1) si la cele ale art. 34 alin. (1) din Constitutie, este neintemeiata. Prevederile amintite au ca obiect egalitatea cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari, respectiv garantarea dreptului de vot pentru cetatenii care au implinit varsta de 18 ani pana in ziua alegerilor inclusiv.
    Incalcarea prevederilor art. 34 alin. (1) din Constitutie este cu totul exclusa, intrucat inscrierea cetatenilor "cu drept de vot", care si-au stabilit resedinta in circumscriptia electorala in care au loc alegerile, intr-o lista electorala suplimentara nu semnifica negarea dreptului acestora de a vota, ci, dimpotriva, recunoasterea acestui drept si asigurarea posibilitatii de a-l exercita.
    Autorii obiectiei de neconstitutionalitate, prin referire la  art. 16 alin. (1) din Constitutie, evoca insa "discriminarea", comparativ cu reglementarea adoptata in privinta militarilor in termen, punand accentul pe cele doua conditii cuprinse in textul art. 14^3 alin. 1 din lege, si anume: stabilirea resedintei in circumscriptia electorala in care au loc alegeri "cu cel putin 6 luni inaintea scrutinului"; formularea unei cereri pentru a fi inscris in lista electorala suplimentara. Nici una dintre aceste conditii nu implica insa ideea de "discriminare", ci - asa cum de altfel specifica chiar autorii obiectiei - un "tratament diferentiat". Egalitatea in drepturi a cetatenilor si criteriile discriminarii sunt prevazute de art. 4 alin. (2) din Constitutie. Or, nici una dintre ipotezele de discriminare la care se refera art. 4 alin. (2) din legea fundamentala nu se afla in cuprinsul art. 14^3 alin. 1 din legea in discutie. In sensul dispozitiilor constitutionale, discriminarea priveste nerecunoasterea drepturilor pe criteriul rasei, nationalitatii, originii etnice, al limbii, religiei, sexului, opiniei, apartenentei politice, al averii sau al originii sociale, nu tratamentul juridic diferit in exercitarea drepturilor. Conditiile de exercitare a unora si acelorasi drepturi pot fi diferite, in aport cu situatiile specifice, concrete in care se afla titularii lor.
    Distinctia pe care legea o face intre militarii in termen si ceilalti cetateni - autorii obiectiei vizand in special situatia studentilor - cat priveste inscrierea acestora in listele electorale este justificata, tinand seama de conditia juridica diferita a acestora. Studentul, in afara de faptul ca are o resedinta, el se poate deplasa oricand in localitatea de domiciliu. Faptul ca el poate fi inscris intr-o lista electorala suplimentara, in localitatea in care isi desfasoara studiile, numai daca si-a stabilit resedinta cu cel putin 6 luni inaintea scrutinului, nu pune in discutie nici o prevedere constitutionala. Este un termen rezonabil pentru a justifica - reluand expresia autorilor obiectiei de neconstitutionalitate - interesul legitim" de a-si exercita votul "in acele localitati in care traiesc in perioada studiilor".
    Pentru a fi inscrisi intr-o lista electorala suplimentara cetatenii care si-au stabilit resedinta in circumscriptia electorala in care au loc alegerile trebuie sa faca o cerere in acest sens, ceea ce este de natura sa previna eventualele neregularitati in organizarea si desfasurarea alegerilor. Aceasta conditie legala accentueaza posibilitatea recunoscuta acestor cetateni de a opta, potrivit cu interesul lor intre a-si exercita votul in circumscriptia de domiciliu sau in cea de resedinta. Deci nu numai ca aceasta conditie nu restrange posibilitatile de exercitare a dreptului de vot, ci chiar le multiplica.
    Fata de considerentele expuse, vazand si dispozitiile art. 16 alin. (1), art. 34 alin. (1), art. 49 alin. (2) si al art. 144 lit a) din Constitutie, precum si prevederile art. 20 alin. (2) si (3) din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Constata ca dispozitiile art. 14 alin. ultim din Legea nr. 70/1991, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 15 al Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale, precum si cele ale art. 14^3 alin. 1, introduse prin art. I pct. 16 din aceeasi lege, sunt constitutionale.
    Decizia se comunica Presedintelui Romaniei.
    Deliberarea a avut loc la data de 11 aprilie 1996 si la ea au participat Ioan Muraru, presedinte, Costica Bulai, Viorel Mihai Ciobanu, Mihai Constantinescu, Ioan Deleanu, Lucian Stangu, Florin Bucur Vasilescu si Victor Dan Zlatescu, judecatori.

             PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
             prof. univ. dr. IOAN MURARU

                             Magistrat-asistent,
                             Constantin Burada