Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor „art. 8 alin. (4) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie", excepţie ridicată de Municipiul Iaşi în Dosarul nr. 18.957/245/2014 al Tribunalului Iaşi - Secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.788D/2015.2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere faptul că autorul nu formulează veritabile critici de neconstituţionalitate cu privire la dispoziţiile criticate, ci este nemulţumit, în realitate, de modul de interpretare şi aplicare a acestor prevederi de lege.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 3 decembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 18.957/245/2014, Tribunalul Iaşi - Secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (4) din Legea nr. 220/2008, astfel cum a fost modificat de pct. 6 al art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2013 privind modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 335 din 7 iunie 2012. Excepţia a fost ridicată de Municipiul Iaşi în apelul declarat împotriva Sentinţei civile nr. 13.049 din 10 noiembrie 2014, pronunţată de Judecătoria Iaşi, prin care a fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta E.ON Energie România - S.A. şi au fost obligaţi pârâţii - S.C. Termoservice - S.A. şi Municipiul Iaşi - să plătească în solidar reclamantei suma de 49.370,24 lei, reprezentând contravaloarea preţului restant la energie electrică şi suma de 266,20 lei, reprezentând contravaloarea penalităţilor de întârziere.5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine că, în speţă, valoarea certificatelor verzi nu a fost facturată separat pentru a o putea contesta şi că aceasta trebuie plătită de furnizorul/producătorul de energie electrică, iar nu de către consumatorul final, fiind un produs/serviciu de care acesta nu beneficiază. Susţine că, în cauză, Municipiul Iaşi nu poate fi obligat să achite o sumă pentru un produs/serviciu pentru care nu şi-a exprimat acordul şi de care nu a beneficiat.6. Tribunalul Iaşi - Secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal opinează că, raportat la normele constituţionale invocate, dispoziţiile contestate nu sunt neconstituţionale.7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că motivele invocate privesc interpretarea şi aplicarea legii în situaţia particulară relevată de autorul excepţiei, respectiv în cazul facturării certificatelor verzi, ca procedură de promovare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie, aspect care nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională.9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.11. Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 8 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 13 august 2010, cu modificările şi completările ulterioare. Prevederile criticate au următorul conţinut: „În factura de energie electrică transmisă consumatorilor finali, valoarea certificatelor verzi se facturează separat faţă de tarifele/preţurile pentru energia electrică, precizându-se temeiul legal."12. Autorul excepţiei susţine că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi ale art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul excepţiei nu formulează veritabile critici de neconstituţionalitate cu privire la dispoziţiile art. 8 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 220/2008, ci este nemulţumit, în realitate, de modul de interpretare şi aplicare a acestor prevederi de lege, respectiv de stabilirea, în concret, a răspunderii contractuale în litigiul dedus judecăţii. Or, asemenea aspecte nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte, ci sunt de competenţa instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. A răspunde criticilor autorului excepţiei în această situaţie ar însemna o ingerinţă a Curţii Constituţionale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituţie, potrivit cărora justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.14. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, excepţie ridicată de Municipiul Iaşi în Dosarul nr. 18.957/245/2014 al Tribunalului Iaşi - Secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Iaşi - Secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 30 iunie 2016.PREŞEDINTELE INTERIMAR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. VALER DORNEANUMagistrat-asistent,Mihaela Ionescu