Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Partidul Mişcarea Populară Dolj, prin reprezentant legal Gelu Vişan, în Dosarul nr. 4.134/63/2016 al Tribunalului Dolj - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 829D/2016 al Curţii Constituţionale.2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 327 din 19 mai 2016, ale cărei considerente apreciază că se menţin, pentru identitate de raţiune, şi în prezenta cauză.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Decizia nr. 1.024 din 3 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 4.134/63/2016, Tribunalul Dolj - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Partidul Mişcarea Populară Dolj, prin reprezentant legal Gelu Vişan, într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei în anulare formulate împotriva unei decizii civile pronunţate în materie electorală de Tribunalul Dolj.5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate în faţa instanţei de judecată o dată cu invocarea, din oficiu, a excepţiei inadmisibilităţii căii de atac extraordinare formulate (contestaţia în anulare) şi astfel cum a fost consemnată în cuprinsul deciziei civile pronunţate în cauză (ce constituie şi actul prin care Curtea Constituţională a fost învestită cu soluţionarea excepţiei), se face referire la încălcarea art. 21 din Constituţie. Autorul excepţiei a învederat instanţei de judecată că are dreptul la un proces echitabil, precum şi faptul că prezenta cale de atac este o cale de atac de retractare şi nu de reformare, motiv pentru care apreciază că aceasta este admisibilă.6. Tribunalul Dolj - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Suprimarea căilor de atac împotriva hotărârilor definitive pronunţate de instanţele judecătoreşti, la care se referă art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, este în concordanţă cu caracterul de celeritate şi natura specială a procedurii de judecată în materie electorală, ce se desfăşoară potrivit regulilor stabilite de Codul de procedură civilă pentru ordonanţa preşedinţială. Astfel, valorificarea drepturilor electorale este condiţionată de respectarea unei proceduri de judecată speciale, urmărindu-se evitarea prelungirii procesului ca urmare a contestării hotărârilor definitive şi irevocabile prin intermediul căilor extraordinare de atac. Aplicarea regulilor de drept comun în materie electorală ar fi de natură să împiedice desfăşurarea procedurilor electorale aflate în curs şi ar genera o stare de incertitudine în ceea ce priveşte raporturile juridice stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, afectând pentru un timp îndelungat rezultatul alegerilor. În atare condiţii, suprimarea căii de atac extraordinare nu poate echivala cu limitarea accesului liber la justiţie, ci reprezintă o modalitate eficientă de a preveni exercitarea abuzivă a drepturilor procesuale, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite. De altfel, art. 126 alin. (2) din Constituţie conferă legiuitorului prerogativa exclusivă de a stabili competenţa şi procedura de judecată, inclusiv a condiţiilor de exercitare a căilor de atac. În plus, şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale este în acelaşi sens, fiind enumerate cu titlu exemplificativ Decizia nr. 1.128 din 16 octombrie 2008, Decizia nr. 1.542 din 25 noiembrie 2010, Decizia nr. 102 din 28 februarie 2013 sau Decizia nr. 159 din 20 martie 2014.7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate privind dispoziţiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 este neîntemeiată. În acest sens este amintită jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, pronunţată asupra unor reglementări similare conţinute de Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, abrogată în prezent, respectiv deciziile nr. 159 din 20 martie 2014, nr. 102 din 28 februarie 2013 şi nr. 1.128 din 16 octombrie 2008, ale căror considerente Guvernul apreciază că se menţin şi în prezenta speţă.9. Avocatul Poporului apreciază, în acord cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale (a se vedea deciziile nr. 287 din 11 mai 2016 şi nr. 354 din 24 mai 2016), că prevederile legale criticate sunt constituţionale, menţinându-şi, astfel, opinia exprimată în precedent, consemnată în Decizia Curţii Constituţionale nr. 291 din 11 mai 2016.10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015, având următorul cuprins: „(2) Împotriva hotărârilor definitive, pronunţate de instanţele judecătoreşti potrivit prezentei legi, nu există cale de atac."13. În susţinerea excepţiei se invocă prevederile constituţionale ale art. 21 - Accesul liber la justiţie.14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea reţine că dispoziţiile art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate prin prisma unor critici de neconstituţionalitate de aceeaşi natură. Astfel, prin Decizia nr. 327 din 19 mai 2016*), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la momentul pronunţării prezentei decizii, instanţa de contencios constituţional a reţinut, în acord cu jurisprudenţa sa în materie, că dispoziţiile legale criticate, care nu permit exercitarea căilor extraordinare de atac în materie electorală, nu încalcă liberul acces la justiţie şi nici dreptul la un proces echitabil, statuând în acest sens că procedura instituită prin textul de lege criticat are în vedere soluţionarea procesului cu celeritate, întrucât, în absenţa ei, aplicarea regulilor de drept comun ar fi de natură să împiedice desfăşurarea procedurilor electorale aflate în curs şi ar genera o stare de incertitudine în ce priveşte raporturile juridice stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, afectând pentru un timp îndelungat rezultatul alegerilor. Curtea a mai stabilit că, în materie electorală, revizuirea (n.a. - sau orice cale extraordinară de atac, cum este, în cazul de faţă, contestaţia în anulare) nu îşi găseşte raţiunea, întrucât este vorba de evenimente temporare şi ireversibile, aşa cum sunt alegerile locale, astfel că prin introducerea căii revizuirii nu s-ar mai atinge nicio finalitate, nu s-ar mai putea oferi nicio satisfacţie revizuentului, chiar în ipoteza revizuirii hotărârii contestate. Aşadar, din cauza imposibilităţii fizice de restabilire a situaţiei anterioare, legiuitorul a apreciat că nu este necesar să mai reglementeze posibilitatea introducerii de căi de atac în cazul contenciosului electoral (în acelaşi sens, Decizia nr. 1.128 din 16 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 19 noiembrie 2008, Decizia nr. 1.542 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 7 ianuarie 2011, şi Decizia nr. 102 din 28 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 12 aprilie 2013).*) Decizia Curţii Constituţionale nr. 327 din 19 mai 2016 a fost publicată ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 7 iulie 2016.15. Curtea constată că, pentru identitate de raţiune, argumentele de mai sus, ce au fundamentat soluţia de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Partidul Mişcarea Populară Dolj, prin reprezentant legal Gelu Vişan, în Dosarul nr. 4.134/63/2016 al Tribunalului Dolj - Secţia I civilă şi constată că prevederile art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt constituţionale, în raport cu criticile de neconstituţionalitate formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 5 iulie 2016.PREŞEDINTELE INTERIMAR AL CURŢII CONSTITUŢIONALEprof. univ. dr. VALER DORNEANUMagistrat-asistent,Claudia-Margareta Krupenschi