DECIZIE Nr. 54 din 3 mai 1996
privind constitutionalitatea unor prevederi din Legea bugetului de stat pe anul
1996
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 91 din 6 mai 1996
Curtea Constitutionala a fost sesizata, la data de 30 aprilie 1996, de
catre 32 de senatori, respectiv domnii: Gabor Menyhert Hajdu, Marko Bela,
Stefan-Traian Mocuta, Gabor Kozsokar, Maria Matilda Tetu, Nicolae Manolescu
Apolzan, Emil Negrutiu, Andrei Potcoava, Dumitru Calueanu, Sabin Ivan,
Constantin-Ticu Dumitrescu, Adrian Dumitru Popescu-Necsesti, Stefan Augustin
Popa Doinas, Karoly Ferenc Szabo, Denes Seres, Iosif Csapo, Tiberiu Stefan
Incze, Zoltan Hosszu, Mihail Buracu, Mircea Boulescu, Ioan Cretu, Mihail Iurcu,
Dan-Constantin Vasiliu, Ioan Turlacu, Andrei Tugulea, Vasile Strimbu, Cristian
Sorin Dumitrescu, Ovidiu Corneliu Popescu, Ion Coja, Nistor Badiceanu, Ioan
Paul Popescu si Ion Barbus, asupra neconstitutionalitatii unor prevederi din anexele
nr. 17/a si nr. 17/c din Legea bugetului de stat pe anul 1996.
Anexele cuprinzand aceste prevederi se refera la Fondul special pentru
pensia suplimentara a pensionarilor militari pe anul 1996. In nota de la anexa
nr. 17/a se prevede ca "Eventualul deficit inregistrat in cursul anului se
acopera prin transfer din bugetul fondului pentru pensia suplimentara,
gestionat de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale", iar in nota de la
anexa nr. 17/c se prevede ca "Deficitul se acopera din disponibilitatile
anului precedent si, in completare, prin transferuri din bugetul fondului
pentru pensia suplimentara, gestionat de Ministerul Muncii si Protectiei
Sociale."
Prevederile acestor doua note sunt considerate ca neconstitutionale pentru
urmatoarele motive:
- potrivit art. 137 alin. (2) din Constitutie, bugetul de stat fiind
separat de cel al asigurarilor sociale de stat, "Legea bugetului de stat
nu se poate atinge de fondurile bugetului asigurarilor de stat, care nu pot
constitui surse de venituri pentru primul si nu pot fi destinate pentru
acoperirea deficientelor partiale ale acestuia";
- pensia suplimentara se bazeaza pe principiul mutualitatii intre
persoanele asigurate care, contribuind in acest scop la constituirea fondurilor
respective, sunt titularele dreptului de proprietate asupra acestor fonduri; pe
cale de consecinta, intre fondul pentru pensia suplimentara, gestionat de
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, si fondurile pentru pensia
suplimentara a pensionarilor militari "exista o separatie deplina atat sub
aspectul crearii si administrarii, cat si in privinta beneficiarului, astfel
incat acoperirea deficitului pensiei suplimentare a pensionarilor militari din
excedentele bugetului fondului pentru pensia suplimentara din cadrul asigurarilor
sociale de stat constituie o flagranta neconstitutionalitate", fiind
contrara prevederilor art. 41 alin. (1) si (2) si ale art. 135 alin. (1) si (6)
din Constitutie.
Potrivit prevederilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, s-au
solicitat presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si
Guvernului punctele lor de vedere in legatura cu sesizarea primita.
In punctul de vedere al presedintelui Camerei Deputatilor se considera ca
obiectia de neconstitutionalitate este nefondata, deoarece dispozitiile legale
contestate nu incalca prevederile art. 137 alin. (2) din Constitutie, iar
"stabilirea prin legea bugetului de stat a modului de acoperire a unui
eventual deficit al unui fond special, care nu face parte din bugetul de stat,
este in deplin acord cu prevederile Constitutiei". De asemenea, nici
motivul de neconstitutionalitate legat de proprietatea asupra contributiei la
fondul pentru pensia suplimentara nu se considera intemeiat, intrucat
"sumele de bani ce fac obiectul fondului pentru pensia suplimentara pe
anul 1996 nu sunt proprietatea persoanelor care contribuie la alimentarea
acestui fond. Aceste sume reprezinta bani publici aflati in proprietatea si
administrarea statului". Totodata, se considera "ca o buna parte din
pensionarii militari au contribuit la alimentarea fondului pentru pensia
suplimentara gestionat de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale", astfel
incat cele doua fonduri - cel pentru militari si cel pentru civili - "se
pot afla in relatii de complementaritate, potrivit vointei legiuitorului".
Presedintele Senatului, in punctul sau de vedere, considera ca sesizarea
grupului de senatori se concentreaza asupra "unui aspect formal ce ar
putea fi avut in vedere sub aspectul tehnicii legislative, dar nu in ce priveste
constitutionalitatea prevederilor contestate", care nu incalca regimul de
separatie a bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat,
prevazut de art. 137 alin. (2) din Constitutie.
In punctul sau de vedere, Guvernul solicita respingerea sesizarii,
apreciind ca acoperirea deficitului de la fondul pentru pensia suplimentara a
cadrelor militare din excedentele aceluiasi fond, dar pentru personalul civil,
nu incalca prevederile art. 137 alin. (2) din Constitutie. Aceasta masura se
justifica in urma scaderii numarului de contribuabili militari si a cresterii
beneficiarilor pensiei suplimentare pentru cadre militare, iar principiul
mutualitatii permite asemenea operatiuni intre fondurile respective. In ce
priveste motivul legat de regimul proprietatii fondurilor pentru pensia
suplimentara, se considera ca aceste fonduri nu sunt proprietatea
contribuabililor, care au numai calitatea de beneficiari ulteriori ai
sistemului de intrajutorare mutuala, intrucat acestia nu au asupra sumelor
respective un drept de dispozitie sau de folosinta.
Curtea Constitutionala, in temeiul art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992,
constata ca este competenta sa solutioneze sesizarea, care s-a facut cu
respectarea prevederilor art. 144 lit. a) din Constitutie, precum si ale art.
12 si art. 17 alin. (1 ) din Legea nr. 47/1992.
CURTEA,
avand in vedere sesizarea grupului de senatori, punctele de vedere ale
presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si al Guvernului, raportul
judecatorului-raportor, precum si prevederile legale ce fac obiectul sesizarii,
raportate la dispozitiile Constitutiei, retine urmatoarele:
Obiectia de neconstitutionalitate se intemeiaza, in esenta, pe sustinerea
ca prevederile legale contestate incalca regimul de separatie a bugetului de
stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat, prevazut de art. 137 alin.
(2) din Constitutie, precum si dreptul de proprietate asupra fondurilor pentru
plata pensiei suplimentare. Ambele aceste motive sunt deduse din critica
dispozitiilor legale ce fac obiectul sesizarii, care reglementeaza
posibilitatea acoperirii deficitului Fondului special pentru pensia
suplimentara a pensionarilor militari din excedentele fondului pentru plata
pensiei suplimentare gestionat de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
Primul motiv de neconstitutionalitate invocat nu este intemeiat.
Potrivit art. 137 alin. (2) din Constitutie, bugetul de stat si bugetul
asigurarilor sociale de stat sunt separate, dar ca parti ale bugetului public
national. Regimul de separatie implica, dupa cum se arata in sesizare, ca
resursele unuia dintre aceste bugete sa nu poata fi utilizate pentru acoperirea
cheltuielilor prevazute in celalalt buget, iar aceasta caracteristica priveste
nu numai cele doua bugete in ansamblul lor, dar si partile lor componente.
Fondul pentru plata pensiei suplimentare, atat pentru civili, cat si pentru
militari, prin natura sa, face parte din categoria fondurilor specifice
asigurarilor sociale de stat. De aceea, situarea acestui fond, in ce priveste pe
militari, in legea bugetului de stat este o problema de tehnica legislativa si
nu de constitutionalitate a reglementarii, regimul de separatie a bugetului de
stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat, respectiv a acestui fond,
fata de celelalte fonduri ale bugetului de stat, fiind respectat. In schimb,
acoperirea deficitului fondului mentionat din cel administrat de Ministerul
Muncii si Protectiei Sociale, intrucat se face intre fonduri apartinand
aceleiasi categorii, si anume pentru pensia suplimentara, rezulta ca nu este
contrara regimului de separatie care priveste, exclusiv, fondurile care, prin
natura lor, fac parte din categoria celor specifice bugetului de stat sau, dupa
caz, bugetului asigurarilor sociale de stat.
Al doilea motiv de neconstitutionalitate invocat se refera la regimul de
proprietate a resurselor apartinand fondurilor pentru plata pensiei
suplimentare. Fara a distinge dupa cum aceste resurse se refera la plata
pensiei suplimentare pentru civili sau pentru militari, se sustine in sesizare
ca ele sunt proprietatea contribuabililor, tinand seama ca fondurile
corespunzatoare se constituie si se utilizeaza pe baza principiului
mutualitatii. In consecinta, suportarea din excedentele fondului pentru plata
pensiei suplimentare, gestionat de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, a
deficitului fondului pentru plata acestor pensii catre militari, se considera,
in sesizare, ca ar reprezenta o incalcare a dreptului de proprietate privata al
contribuabililor primului fond, in favoarea celor din al doilea fond, precum si
a urmatoarelor prevederi constitutionale: art. 41 alin. (1 ) si alin. (2) -
garantarea proprietatii private si ocrotirea sa egala, indiferent de titular -
si art. 135 alin. (1) si alin. (6) - ocrotirea de catre stat a proprietatii si
caracterul inviolabil al proprietatii private.
Deducerea din principiul mutualitatii - ce guverneaza constituirea si
utilizarea fondurilor pentru pensia suplimentara - a dreptului de proprietate
privata al contribuabililor asupra resurselor banesti ale fondurilor pentru
plata pensiei suplimentare nu se justifica. Principiul mutualitatii
reglementeaza numai scopul pentru care fondul se constituie si se utilizeaza,
nicidecum natura proprietatii asupra resurselor sale financiare. Contribuabilii
au obligatia legala de a plati contributia prevazuta de lege pentru alimentarea
acestor fonduri, ceea ce exclude ideea ca resursele astfel colectate ar fi
proprietatea lor, iar plata pensiei suplimentare, precum si a altor drepturi
din bugetul asigurarilor sociale de stat, este o cheltuiala publica. Tocmai de
aceea, potrivit art. 137 din Constitutie, bugetul asigurarilor sociale de stat
se aproba prin lege. Pe cale de consecinta, resursa financiara din care se
suporta aceasta cheltuiala nu poate fi proprietate privata. Dimpotriva,
contributia pentru pensia suplimentara, o data achitata, devine sursa a
bugetului public national, constituind obiect al proprietatii publice. Faptul
ca plata acestei contributii se face de catre contribuabil in perspectiva pensiei
suplimentare la care ar putea fi indreptatit, potrivit principiului
mutualitatii, reprezinta un alt aspect ce priveste destinatia fondurilor, nu
proprietatea lor. De aceea, critica legata de regimul proprietatii urmeaza, de
asemenea, a fi respinsa.
Avand in vedere considerentele aratate, in temeiul dispozitiilor art. 137
alin. (2) si al art. 144 lit. a) din Constitutie, precum si al prevederilor
art. 20 alin. (2) si (3) din Legea nr. 47/1992,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Constata ca prevederile notelor din anexele nr. 17/a si nr. 17/c la Legea
bugetului de stat pe anul 1996 sunt constitutionale.
Prezenta decizie se comunica Presedintelui Romaniei.
Deliberarea a avut loc la data de 3 mai 1996 si la ea au participat: Ioan
Muraru, presedinte, Costica Bulai, Viorel Mihai Ciobanu, Mihai Constantinescu,
Ioan Deleanu, Antonie Iorgovan, Lucian Stangu, Florin Bucur Vasilescu si Victor
Dan Zlatescu, judecatori.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN MURARU
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu