Decizia Nr.565 din 16.10.2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 927 din 19 decembrie 2014

Augustin Zegrean	- preşedinte
Toni Greblă	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Puskás Valentin Zoltán	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Irina-Loredana Gulie	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h¹) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Elena Constanţa Ciocârlan în Dosarul nr. 9.405/118/2013 al Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 323D/2014.2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 426D/2014, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h¹) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Ionel Rada în Dosarul nr. 9.489/118/2013 al Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.5. Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate ridicată în dosarele anterior menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 426D/2014 la Dosarul nr. 323D/2014. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 pentru organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 426D/2014 la Dosarul nr. 323D/2014, care este primul înregistrat.6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în această materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:7. Prin Încheierea din 1 aprilie 2014 şi Sentinţa nr. 1.144/CA din 10 aprilie 2014, pronunţate în dosarele nr. 9.405/118/2013 şi nr. 9.489/118/2013, Tribunalul Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h¹) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţii ridicate de Elena Constanţa Ciocârlan şi, respectiv, de Ionel Rada, în cauze având ca obiect soluţionarea cererilor privind anularea unor hotărâri de consilii locale, prin care, în temeiul art. 9 alin. (2) lit. h¹) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, sau declarat vacante mandate ale unor consilieri locali.8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile legale criticate sunt discriminatorii şi încalcă dreptul la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor. În acest sens se arată că, potrivit prevederilor art. 6 din Legea nr. 67/2004, atât depunerea candidaturii, cât şi obţinerea mandatului de consilier local nu sunt condiţionate de afilierea la un partid politic, legea prevăzând şi posibilitatea depunerii unor candidaturi independente. În acest context, dispoziţia legală criticată, care prevede încetarea de drept a mandatului de consilier local sau de consilier judeţean, ca urmare a pierderii calităţii de membru al partidului politic ori al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales, este de natură a genera o situaţie juridică discriminatorie între consilierii aleşi pe listele unui partid/unei organizaţii a minorităţilor naţionale, pe de o parte, şi consilierii care au candidat în mod independent, pe de altă parte, al căror mandat nu depinde de sprijinul politic al vreunui partid/vreunei organizaţii a minorităţilor naţionale. Mai mult, se arată că exercitarea funcţiei publice de consilier local/judeţean presupune calităţi personale ale celui care o exercită, şi anume aceea de a fi un bun administrator, şi nu are în vedere apartenenţa politică. În acest sens, prevederile art. 56 alin. (1) din actul normativ criticat instituie răspunderea în nume propriu a consilierilor, pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului, de unde rezultă că principala îndatorire a acestora este aceea de a servi interesele comunităţii locale din care fac parte, iar nu cele ale formaţiunii politice pe listele căreia a fost ales.9. Se mai susţine că prevederea legală criticată contravine dreptului constituţional la vot, precum şi dreptului de a fi ales, deoarece opinia exprimată de către cetăţenii unei comunităţi locale, în cadrul unui vot direct şi liber exprimat, „este lăsată în voia discreţionară a unui partid politic“, cu atât mai mult cu cât, în temeiul art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003, pierderea calităţii de membru al unui partid politic este supusă numai jurisdicţiei interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului. În aceste condiţii este încălcat atât dreptul de vot al persoanelor care şi-au exprimat consimţământul în vederea alegerii membrilor consiliilor locale sau judeţene, cât şi dreptul de a fi ales al consilierului, care „este practic obligat să rămână în cadrul unui partid politic, de teamă de a nu pierde funcţia publică pe care o exercită“.10. Tribunalul Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal îşi exprimă opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate în sensul respingerii acesteia ca neîntemeiată. În acest sens arată că reglementarea cazului de încetare a mandatului consilierului local/judeţean, înainte de expirarea duratei normale, în cazul în care alesul local pierde calitatea de membru al partidului pe listele căruia a fost ales, este o reflectare pe planul legii organice a dispoziţiilor art. 8 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora partidele politice contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor. Se apreciază că invocarea pretinsei discriminări între consilierii locali, din perspectiva riscului consilierilor locali aleşi pe listele unui partid politic de a le înceta de drept mandatul de consilier, pe de o parte, şi consilierii care au candidat independent, pe de altă parte, care nu sunt supuşi acestui risc, nu este de natură a conduce la concluzia nesocotirii dispoziţiilor art. 37 alin. (1) din Constituţie, de vreme ce situaţiile sunt obiectiv diferite şi prin urmare se justifică tratamentul diferenţiat. Se mai apreciază, în acest context, că, în privinţa consilierului local/judeţean ales ca urmare a înscrierii pe lista unui partid politic, alegătorii şi-au exprimat votul în considerarea programului politic al partidului din care făcea parte în momentul alegerii şi pe care această persoană urma să îl promoveze pe perioada mandatului. Mai mult, prevederea legală criticată are ca finalitate prevenirea migraţiei politice a aleşilor locali, în vederea asigurării unei stabilităţi în cadrul administraţiei publice locale, care să exprime configuraţia politică, rezultată din voinţa electoratului.11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.12. Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constituţionale. În acest sens arată că introducerea cazului de încetare a mandatului de consilier local ca urmare a pierderii calităţii de membru al partidului pe a cărui listă a fost ales este o consecinţă a dispoziţiilor art. 8 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora partidele politice contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor. Nu poate fi reţinută nici critica referitoare la existenţa unei discriminări între consilierii locali aleşi pe listele unui partid politic şi consilierii care au candidat independent. Se arată că electoratul acordă votul său unei persoane, pentru a îndeplini o funcţie publică la nivelul administraţiei locale, în considerarea programului politic al partidului din rândurile căruia face parte la momentul alegerii şi pe care această persoană urmează să îl promoveze pe perioada mandatului său de consilier local sau judeţean. Or, de vreme ce alesul local nu mai este membru al partidului pe listele căruia a fost ales, înseamnă că nu mai întruneşte condiţiile de reprezentativitate şi legitimitate necesare îndeplinirii programului politic pentru care alegătorii au optat. Prin urmare, situaţiile sunt obiectiv diferite, ceea ce justifică un tratament juridic diferit. Invocă în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 9 alin. (2) lit. h¹) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora: „(2) Calitatea de consilier local sau de consilier judeţean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri: (...)h¹) pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales;“.16. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, art. 36 alin. (1) privind dreptul de vot şi art. 37 alin. (1) referitor la dreptul de a fi ales.17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorii acesteia îşi formulează criticile de neconstituţionalitate invocând, în principal, două aspecte, şi anume o pretinsă discriminare între consilierii aleşi pe listele unui partid/unei organizaţii a minorităţilor naţionale, pe de o parte, şi consilierii care au candidat în mod independent, pe de altă parte, formulată din perspectiva faptului că încetarea mandatului acestora din urmă nu depinde de apartenenţa la un partid politic/o organizaţie a minorităţilor naţionale. Al doilea aspect al motivării excepţiilor de neconstituţionalitate se referă atât la încălcarea dreptului de vot al cetăţenilor care şi-au exprimat consimţământul în vederea alegerii membrilor consiliilor locale sau judeţene, cât şi a dreptului de a fi ales al consilierului, care „este practic obligat să rămână în cadrul unui partid politic, de teamă de a nu pierde funcţia publică pe care o exercită“.18. În ceea ce priveşte invocarea unui tratament juridic discriminatoriu, în privinţa încetării mandatului aleşilor locali care au candidat pe listele unui partid politic/unei organizaţii a minorităţilor naţionale, faţă de candidaţii independenţi, Curtea reţine că încetarea de drept a mandatului alesului local care a candidat pe listele unui partid politic/unei organizaţii a minorităţilor naţionale, subsecventă pierderii calităţii de membru al partidului care l-a susţinut şi promovat pe parcursul campaniei electorale, este conformă cu logica internă a unei proceduri electorale bazate pe principiul reprezentării proporţionale, organizată sub forma scrutinului de listă, în cazul alegerilor pentru consiliile locale şi consiliile judeţene, în sensul în care listele de candidaţi pentru alegerea consiliilor locale şi a consiliilor judeţene sunt întocmite de către partidele politice, pe baza unei afinităţi de ordin politic şi doctrinar ale persoanelor propuse cu partidul care îi susţine.19. În aceste condiţii, soluţia legislativă criticată apare ca o consecinţă firească şi logică a pierderii calităţii de membru al partidului politic/organizaţiei minorităţilor naţionale, spre deosebire de situaţia candidatului independent, a cărui alegere a depins în mod exclusiv de promovarea propriului program politic. Aşa cum s-a reţinut în mod constant în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, principiul constituţional al egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor publice nu presupune egalitatea de tratament juridic aplicat unei categorii de cetăţeni în comparaţie cu alta, astfel încât el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii juridice diferite pentru situaţii diferite (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Astfel, aleşii locali care au candidat pe listele unui partid politic/unei organizaţii a minorităţilor naţionale, pe de o parte, şi candidaţii independenţi, pe de altă parte, se află în situaţii juridice care diferă în mod obiectiv, astfel încât şi tratamentul juridic instituit nu poate fi decât diferit.20. Mai mult, aşa cum a reţinut Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, în privinţa candidaţilor pentru funcţia de consilier local/judeţean, aleşi pe baza scrutinului de listă, electoratul acordă votul său unei persoane, pentru a îndeplini o funcţie publică la nivelul administraţiei locale, în considerarea programului politic al partidului din rândurile căruia face parte la momentul alegerii şi pe care această persoană urmează să îl promoveze pe perioada mandatului său de consilier local sau judeţean. Aşadar, votul alegătorului exprimă opţiunea pentru programul unui partid şi nu pentru un anumit candidat. Totodată, Curtea a mai reţinut faptul că a accepta ca un consilier local/judeţean, care în timpul exercitării mandatului părăseşte partidul pe a cărui listă a candidat şi a fost ales, să îşi păstreze mai departe statutul de ales local ar însemna să se modifice configuraţia politică a consiliului local prin voinţa reprezentanţilor aleşi, configuraţie stabilită tocmai ca urmare a votului exprimat de cetăţeni. Această ipoteză nu poate fi acceptată, deoarece mandatul în exerciţiu, astfel continuat, nu mai corespunde voinţei iniţiale a electoratului, care a acordat votul său unui candidat în considerarea partidului pe care, la acel moment, acesta îl reprezenta (a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 1.167 din 11 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2008, nr. 273 din 24 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 13 aprilie 2009, nr. 1.461 din 8 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2012, sau nr. 280 din 23 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 16 iulie 2013).21. Referitor la susţinerile privind încălcarea drepturilor constituţionale de a alege şi de a fi ales, Curtea reţine că împrejurarea încetării de drept a mandatului de consilier local/judeţean, ca urmare a întrunirii condiţiei reglementate prin textul de lege criticat, nu poate fi considerată ca aducând limitări acestor drepturi electorale fundamentale, de vreme ce ipoteza reglementării criticate se referă la un candidat ales ca urmare tocmai a exercitării drepturilor constituţionale invocate. Împrejurarea că aleşii locali aflaţi în exerciţiul funcţiei s-ar putea afla în situaţia de a nu putea continua mandatul obţinut în urma alegerilor locale, din motivele prevăzute de lege, enumerate în cuprinsul art. 9 alin. (2) din Legea nr. 393/2004, nu poate fi considerată o încălcare sau o limitare a dreptului de a fi ales, având în vedere că ipoteza normativă a acestui din urmă text de lege se referă la exercitarea mandatului, iar nu la condiţiile de dobândire ale acestuia. Prin urmare, prevederile art. 9 alin. (2) lit. h¹) din Legea nr. 393/2004, textul de lege criticat în prezenta cauză, reglementând un caz de încetare de drept a calităţii de consilier local/judeţean, înainte de expirarea duratei normale a mandatului nu conţine nicio dispoziţie prin care cetăţenii ar fi împiedicaţi să candideze la funcţia de consilier local. Aşa cum sa reţinut în jurisprudenţa Curţii Constituţionale (spre exemplu, Decizia nr. 93 din 10 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 14 aprilie 2005), dreptul de a fi ales se referă exclusiv la posibilitatea unei persoane de a candida, astfel încât accesul la înscrierea în cursa alegerilor trebuie să fie posibil pentru fiecare cetăţean care îndeplineşte condiţiile de eligibilitate stabilite prin Constituţie.22. În egală măsură este lipsită de fundament juridic şi susţinerea potrivit căreia alesul local „este practic obligat să rămână în cadrul unui partid politic, de teamă de a nu pierde funcţia publică pe care o exercită“. Aşa cum a statuat Curtea Constituţională prin Decizia nr. 280 din 23 mai 2013, anterior citată, potrivit dispoziţiilor art. 15 alin. (1) din Constituţie, cetăţenilor li se garantează beneficiul drepturilor şi libertăţilor garantate prin Constituţie, dar, în egală măsură, acestora le revin şi obligaţiile instituite prin actele normative care reglementează conduita subiectelor de drept. Ca atare, menţinerea mandatului aleşilor locali depinde de exercitarea sa în acord cu ansamblul reglementărilor legale care condiţionează deţinerea acestuia şi nu depinde de voinţa discreţionară a unei organizaţii politice.23. De altfel, referitor la acest din urmă aspect, Curtea reţine că, urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 530 din 12 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 13 ianuarie 2014, prin care a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 12 mai 2014, pierderea calităţii de membru al unui partid politic, cu consecinţa corelativă a încetării mandatului de consilier local/judeţean, nu mai este supusă exclusiv jurisdicţiei interne a partidului respectiv, ci se poate contesta în faţa unei instanţe de contencios administrativ, astfel încât, beneficiind de un control judecătoresc asupra modalităţii în care au fost respectate procedurile statutare de către organele cu atribuţii jurisdicţionale ale partidului, se creează premisele unei exercitări în bune condiţii a drepturilor şi libertăţilor constituţionale, în speţă dreptul de a fi ales.24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Elena Constanţa Ciocârlan şi de Ionel Rada în dosarele nr. 9.405/118/2013 şi nr. 9.489/118/2013 ale Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 9 alin. (2) lit. h¹) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 16 octombrie 2014.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEAUGUSTIN ZEGREANPentru magistrat-asistentIrina-Loredana Guliesemnează,în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă,prim-magistrat-asistent,Marieta Safta