Decizia Nr.661 din 15.10.2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 şi 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 873 din 23 noiembrie 2015

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 şi 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Dumitru Sanda în Dosarul nr. 12.673/63/2013* al Tribunalului Dolj - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 165D/2015 al Curţii Constituţionale.2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 16 ianuarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 12.673/63/2013*, Tribunalul Dolj - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 şi 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Dumitru Sanda într-o cauză civilă având ca obiect soluţionarea apelului formulat împotriva sentinţei prin care Judecătoria Craiova a anulat ca insuficient timbrată o cerere de chemare în judecată introdusă de acesta.5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că actualele taxe judiciare de timbru îngrădesc accesul liber la justiţie, din cauza cuantumului ridicat al acestora, comparativ cu cele prevăzute prin Legea nr. 146/1997. Arată că este încălcat şi dreptul la apărare, întrucât plata taxelor judiciare de timbru nu îi mai permite să apeleze la asistenţă juridică prin intermediul unui avocat.6. Tribunalul Dolj - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, precizând, în acest sens, că accesul liber la justiţie nu echivalează cu gratuitatea actului de justiţie, întrucât este firesc ca persoanele care solicită concursul justiţiei să acopere măcar o parte din cheltuielile generate de acţiunea lor, cheltuieli care sunt publice. Arată, totodată, că nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor judiciare de timbru diferenţiat pe tipuri de acţiuni, iar în cazul persoanelor fără venituri sau cu venituri mici există soluţia prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă.7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.8. Avocatul Poporului apreciază că nu pot fi reţinute criticile de neconstituţionalitate formulate. Arată că este justificat ca persoanele care se adresează autorităţii judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. În situaţia în care cuantumul taxei judiciare de timbru stabilit ar fi de natură să pună în pericol mijloacele de existenţă ale uneia dintre părţi, legiuitorul a instituit beneficiul unor înlesniri în plata acestor taxe, respectiv scutiri, eşalonări sau amânări, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008.9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 8 şi 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013. Textele de lege criticate stabilesc cuantumul taxei judiciare de timbru ce trebuie achitată pentru introducerea anumitor acţiuni şi cereri în faţa instanţelor judecătoreşti (art. 8), respectiv pentru anumite cereri formulate în cursul procesului sau în legătură cu un proces (art. 9).12. În opinia autorului excepţiei, textele de lege criticate contravin prevederilor din Constituţie cuprinse la art. 21 care consacră dreptul de acces liber la justiţie şi la art. 24 care garantează dreptul la apărare.13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, prin numeroase decizii, ca, de exemplu, Decizia nr. 104 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 297 din 23 aprilie 2014, sau Decizia nr. 245 din 29 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 30 mai 2014, referindu-se la prevederile Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, Curtea a reţinut că art. 21 din Constituţie nu instituie nicio interdicţie cu privire la taxele în justiţie, fiind legal şi normal ca justiţiabilii care obţin un folos nemijlocit din activitatea desfăşurată de autorităţile judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. De asemenea, prin Decizia nr. 570 din 3 mai 2011 şi Decizia nr. 569 din 3 mai 2011, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 4 iulie 2011, sau Decizia nr. 450 din 12 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 462 din 1 iulie 2011, Curtea a statuat că accesul liber la justiţie nu înseamnă gratuitate. Totodată, Curtea a subliniat că trebuie avute în vedere dispoziţiile constituţionale ale art. 56 alin. (1) potrivit cărora cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice. Or, plata taxelor şi a impozitelor reprezintă o obligaţie constituţională a cetăţenilor.14. În ceea ce priveşte cuantumul acestora, Curtea a constatat că legiuitorul are deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcţie de obiectul litigiului. Stabilirea modalităţii de plată a taxelor judiciare de timbru, precum şi a cuantumului lor reprezintă însă o opţiune a legiuitorului, ce ţine de politica legislativă fiscală (Decizia nr. 109 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 22 aprilie 2014). S-a mai reţinut, de asemenea, în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanţa de judecată prin hotărârea pe care o pronunţă în cauză, plata acestora revenind părţii care cade în pretenţii (Decizia nr. 112 din 24 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 14 aprilie 2005). Curtea a subliniat, în acelaşi timp, că prin art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, pentru situaţia în care justiţiabilul nu poate face faţă cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, legiuitorul a instituit, ca o garanţie a liberului acces la justiţie, posibilitatea ca persoanele fizice să beneficieze de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările şi completările ulterioare.15. Şi în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiţie este aceea că nu este un drept absolut (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57). De asemenea, instanţa europeană a reţinut că instituirea unor taxe judiciare de timbru nu reprezintă o încălcare per se a dreptului de acces la instanţele judecătoreşti (Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunţată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, paragraful 60).16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dumitru Sanda în Dosarul nr. 12.673/63/2013* al Tribunalului Dolj - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 8 şi 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 15 octombrie 2015.PREŞEDINTEDANIEL MARIUS MORARMagistrat-asistent,Valentina Bărbăţeanu