DECIZIE Nr.
735 din 1 iunie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
134/2005 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr. 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie, precum si a dispozitiilor
art. 1 alin. (1) si alin. (3 1) si art. 4 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 520 din 27 iulie 2010
Ion Predescu - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Marinela Mincă - procuror
Afrodita Laura Tutunaru -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate
a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 pentru
modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002
privind Direcţia Naţională Anticorupţie, precum şi a dispoziţiilor art. 1 alin.
(1)şi (31)şi art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, excepţie ridicată de
Dacian Hălmăgean în Dosarul nr. 2.762/111/2009 al Tribunalului Bihor- Secţia
penală, de Călin Paul Micu, Călin Vaida, Aurica Puşcaş şi Josef Levente
Sztrimbely în Dosarul nr. 6.160/100/2008 ai Tribunalului Maramureş - Secţia
penală, de Bressan Tiziano în Dosarul nr. 1.257/271/2008 al Judecătoriei Oradea
- Secţia penală şi de Ioan Cârcu şi Levente Miklos Matyasi în Dosarul nr.
9.591/320/2008 al Judecătoriei Târgu Mureş.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere că excepţiile de
neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 8.202D/2009, nr. 8.287D/2009,
nr. 8.289D/2009 şi nr. 8.291 D/2009 au obiect parţial identic, pune în
discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere
dispoziţiile art. 164 din Codul de procedură civilă, nu se opune conexării
dosarelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din
Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,
dispune conexarea dosarelor nr. 8.287D/2009, nr. 8.289D/2009 şi nr. 8.291
D/2009 la Dosarul nr. 8.202D/2009, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată
următoarele:
Prin încheierile din 3 noiembrie 2009, 6 octombrie
2009, 4 decembrie 2009 si 24 noiembrie 2009, pronunţate în dosarele nr.
2.762/111/2009', nr. 6.160/100/2008, nr. 1.257/271/2008 şi nr. 9.591/320/2008, Tribunalul
Bihor - Secţia penală, Tribunalul Maramureş - Secţia penală, Judecătoria
Oradea- Secţia penală şi Judecătoria Târgu Mureş au sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei
de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea şi completarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională
Anticorupţie, precum şi a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (31) şi
art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005.
Excepţia a fost ridicată, în dosarele de mai sus, de
Dacian Hălmăgean, Călin Paul Micu, Călin Vida, Aurica Puşcaş, Josef Levente
Sztrimbely, Bressan Tiziano, Ioan Cârcu şi Levente Miklos Matyasi.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 134/2005 contravin prevederilor constituţionale ale art. 115
alin. (4) şi (6) referitoare la domeniul de reglementare prin ordonanţe de
urgenţă. De asemenea, prevederile art. 1 alin. (1)şi (31)şi art. 4
alin. (1) din actul criticat contravin dispoziţiilor art. 132 referitoare la
Statutul procurorilor, întrucât se instituie un organism paralel instituţiei
constituţionale a Ministerului Public.
Tribunalul Bihor - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată sub
aspectul înfrângerii prevederilor art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală,
deoarece actul normativ criticat afectează regimul instituţiilor fundamentale
ale statului.
Tribunalul Maramureş - Secţia penală şi Judecătoria
Târgu Mureş opinează că excepţia de
neconstituţionalitate este nefondată.
Judecătoria Oradea - Secţia penală nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate invocată.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul României consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 pentru
modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002
privind Direcţia Naţională Anticorupţie, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 899 din 7 octombrie 2005, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 54/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
226 din 13 martie 2006.
De asemenea, obiect al excepţiei îl constituie,
potrivit notelor autorilor, şi dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi (31)
şi art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005. In
realitate, obiectul excepţiei îl constituie prevederile art. 1 alin. (1) şi (31)
şi art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind
Direcţia Naţională Anticorupţie, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aşa cum a fost modificată prin Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005, care au următorul conţinut:
- Art. 1 alin. (1) şi (31) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 43/2002: „(1) Prin prezenta ordonanţă de urgenţă se
înfiinţează Direcţia Naţională Anticorupţie, ca structură cu personalitate
juridică, în cadrul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, prin reorganizarea Parchetului Naţional Anticorupţie. [....]
(31) Procurorul general al Parchetului de
pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie conduce Direcţia Naţională
Anticorupţie prin intermediul procurorului şef al acestei direcţii. Procurorul
general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie
soluţionează conflictele de competenţă apărute între Direcţia Naţională
Anticorupţie şi celelalte structuri sau unităţi din cadrul Ministerului
Public";
- Art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 43/2002: „(1) Departamentul Naţional Anticorupţie este condus
de un procuror şef care este asimilat prim-adjunctului procurorului general al
Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Procurorul şef al
Departamentului Naţional Anticorupţie este ajutat de 2 procurori şefi adjuncţi,
asimilaţi adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta
Curte de Casaţie şi Justiţie."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului său,
din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţării Deciziei
nr. 297 din 23 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 328 din 18 mai 2010, Curtea Constituţională a respins ca nefondată
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă
a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, precum şi a
dispoziţiilor art. 1 alin. (1)şi alin. (31) şi art. 4 alin. (1) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională
Anticorupţie.
Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi,
de natură a determina schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziei
mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 pentru
modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002
privind Direcţia Naţională Anticorupţie, precum şi a dispoziţiilor art. 1 alin.
(1)şi alin. (31)şi art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, excepţie
ridicată de Dacian Hălmăgeanîn Dosarul nr. 2.762/111/2009 al Tribunalului Bihor
- Secţia penală, de Călin Paul Micu, Călin Vaida, Aurica Puşcaş şi Josef
Levente Sztrimbely în Dosarul nr. 6.160/100/2008 al Tribunalului Maramureş -
Secţia penală, de Bressan Tiziano în Dosarul nr. 1.257/271/2008 al Judecătoriei
Oradea - Secţia penală şi de Ioan Cârcu şi Levente Miklos Matyasi în Dosarul
nr. 9.591/320/2008 al Judecătoriei Târgu Mureş.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 1 iunie 2010.
PREŞEDINTE,
ION PREDESCU
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru