DECIZIE Nr. 82
din 15 ianuarie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
230/2008 pentru modificarea unor acte normative in domeniul pensiilor din
sistemul public, pensiilor de stat si al celor de serviciu
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 33 din 16 ianuarie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
230/2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din
sistemul public, pensiilor de stat şi al celor de serviciu, excepţie ridicată
direct de Avocatul Poporului.
La apelul nominal se prezintă din partea instituţiei
Avocatul Poporului expert pentru probleme juridice Bianca Drăghici.
Magistratul-asistent referă asupra actelor depuse la
dosar prin care Stanică Vergică, Asofie Ionel, Ristea Voicu, Constantin Stancu,
Popescu Răzvan Dragoş, Iancu Florin, Truşcă Adrian şi Chiriac Constantin,
reprezentaţi prin avocat Lucian Bolcaş, formulează o cerere de intervenţie în
cauză. De asemenea, a menţionat şi actul depus de Radu-Cristian Brăileanu, prin
care se solicită intervenţia în interes propriu.
Domnul avocat Lucian Bolcaş, prezent în sală, solicită
admiterea cererii de intervenţie, invocând art. 14 din Legea nr. 47/1992.
Preşedintele dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public asupra cererilor formulate.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea
cererilor de intervenţie accesorie şi intervenţie în interes propriu, arătând
că acestea sunt aplicabile doar în procesul civil, iar nu şi în faţa
jurisdicţiei constituţionale.
Curtea, deliberând, respinge cererile de intervenţie
formulate, întrucât dispoziţiile art. 49 din Codul de procedură civilă,
referitoare la cererile de intervenţie, sunt aplicabile doar în ceea ce
priveşte procesul civil, iar nu şi în faţa Curţii Constituţionale, care îşi
exercită atribuţiile potrivit unei proceduri jurisdicţionale autonome.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
acordă cuvântul pe fond reprezentantului Avocatului Poporului.
Reprezentantul Avocatului Poporului
solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum a fost
formulată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care susţine că
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 230/2008 nu aduce atingere dreptului la
pensie şi dreptului la muncă.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Adresa nr. 000108 din 7 ianuarie 2009, înaintată
Curţii Constituţionale în temeiul art. 146 lit. d) teza finală din Constituţie,
Avocatul Poporului a ridicat direct excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 230/2008 pentru modificarea
unor acte normative în domeniul pensiilor
din sistemul public, pensiilor de stat şi al
celor de serviciu.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Avocatul Poporului invocă trei aspecte principale care pun în
discuţie constituţionalitatea Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 230/2008.
1. Actul normativ criticat este contrar art. 115 alin. (6) din Constituţie, întrucât afectează
drepturi fundamentale, respectiv dreptul la muncă şi dreptul la pensie
prevăzute de art. 41 şi art. 47 alin. (2) teza întâi din Legea fundamentală. In
acest sens, aminteşte că, potrivit celor statuate de Curtea Constituţională în
Decizia nr. 1.189/2008, sensul juridic al verbului „a afecta" cuprinde mai
multe nuanţe, precum pe cel de „a suprima", „a aduce atingere", „a
prejudicia", „a vătăma", „a leza" sau „a antrena consecinţe
negative". Or, potrivit acestor conotaţii, prin interdicţia ce se impune pensionarilor
pentru limită de vârstă, precum şi celor ai instituţiilor din sistemul
justiţiei, de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională de a cumula pensia
cu veniturile obţinute dintr-o funcţie remunerată de la bugetul de stat sunt
afectate dreptul la muncă şi dreptul la pensie în însăşi substanţa lor. In
plus, prin conţinutul lor, acestea sunt drepturi complexe care includ şi
dreptul la salariu şi dreptul la condiţii rezonabile de viaţă, care să asigure
un trai civilizat şi decent al cetăţenilor.
Prin prisma aceleiaşi critici privind încălcarea
dreptului la muncă, Avocatul Poporului consideră că este încălcat şi art. 20
din Constituţie prin raportare la prevederile art. 6 pct. 1 din Pactul
internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, care
recunoaşte şi garantează dreptul la muncă.
In lumina tuturor acestor texte, arată că dreptul la
muncă al unei persoane nu poate forma obiectul vreunei îngrădiri sau limitări,
fiecare persoană fiind liberă să muncească în măsura posibilităţilor sale
fizice şi intelectuale pe care singură le poate aprecia.
2. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 230/2008
contravine art. 135 alin. (2) lit. f) din Legea fundamentală, care stabileşte
în sarcina statului obligaţia de a crea condiţiile necesare pentru creşterea
calităţii vieţii.
De asemenea, sunt încălcate şi prevederile art. 44 din
Constituţie, referitoare la dreptul de proprietate privată, precum şi ale art.
1 paragraful 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, prin care este consacrat şi
protejat dreptul de proprietate. In acest sens, arată că, potrivit
jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului pronunţate în cauza Buchen contra Cehiei - 2002,
noţiunea de „bun" înglobează orice interes al unei persoane de drept
privat ce are o valoare economică, astfel că dreptul la salariu şi dreptul la
pensie pot fi asimilate unui drept de proprietate. Aşa fiind, interdicţia de a
cumula pensia cu salariul echivalează practic cu o expropriere, fapt ce
contravine art. 44 alin. (3) din Constituţie.
Avocatul Poporului consideră, de asemenea, că actul
normativ criticat nu poate desfiinţa un drept câştigat, de vreme ce dreptul la
pensie este un drept garantat de art. 47 alin. (2) teza întâi din Legea
fundamentală.
3. Prin nerespectarea drepturilor fundamentale
amintite se încalcă şi prevederile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală,
care instituie obligaţia respectării Constituţiei şi a supremaţiei sale. In
aceste condiţii, motivele de ordin financiar care au stat la baza emiterii
ordonanţei nu pot justifica încălcarea dispoziţiilor constituţionale
menţionate.
In conformitate cu dispoziţiile art. 33 din Legea nr.
47/1992, sesizarea a fost transmisă preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra
excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 230/2008 este constituţională. In acest
sens, arată că acest act
normativ prevede exercitarea unui drept de opţiune, şi nu o suprimare a
dreptului la muncă sau la pensie, aşa încât nu sunt incidente prevederile art.
115 alin. (6) din Constituţie. Astfel, „dreptul la muncă prevăzut de art. 41
din Constituţie nu limitează exercitarea acestuia doar în cazurile în care
cetăţeanul este angajat cu contract individual de muncă sau desfăşoară o
activitate pe baza unor raporturi de serviciu, ci vizează şi acele situaţii în
care prestaţiile se plătesc cu ora sau în alte moduri, stabilite prin convenţia
părţilor". De asemenea, dreptul la pensie nu este desfiinţat, suspendarea
intervenind doar ca urmare a opţiunii exprimate a persoanei pensionate de a se
reîncadra în corpul activ al societăţii, prin angajarea în cadrul sistemului
public. Această suspendare nu operează şi în situaţia reîncadrării în sistemul
privat.
Guvernul mai arată că, „aşa cum prin lege se impun
condiţii specifice referitoare la studii, vechime etc, în acelaşi mod,
printr-un act normativ cu forţă juridică de lege, poate fi stabilită condiţia
de a nu beneficia de pensie la momentul încadrării într-o funcţie din sistemul
public", fapt ce nu contravine art. 41 alin. (1) din Constituţie. In
sprijinul acestor argumente este invocată şi Decizia Curţii Constituţionale nr.
739/2008, în care s-a arătat că art. 41 din Legea fundamentală nu interzice
stabilirea unor condiţii în legătură cu exercitarea dreptului la muncă atât
timp cât orice persoană care doreşte să aleagă o profesie sau un loc de muncă
este chemată să întrunească aceste condiţii legale.
In legătură cu susţinerea potrivit căreia Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 230/2008 ar contraveni art. 115 alin. (6) din
Constituţie, Guvernul arată că posibilitatea de a cumula dreptul pensiei cu
salariul „nu reprezintă un drept în sine, cu atât mai puţin un drept
fundamental", ci o opţiune a legiuitorului în funcţie de realităţile
sociale şi economice de la un moment dat. In acelaşi sens, susţine că „nu se
poate pune nici problema unei limitări a exerciţiului unor drepturi, care,
fiecare în sine şi separat, se pot exercita în condiţii nemodificate de actul
normativ contestat", iar dreptul la muncă „nu presupune obligaţia
corelativă a statului de a asigura tuturor angajarea în sistemul public".
In sensul celor arătate, invocă şi considerentele
reţinute de Curtea Constituţională în Decizia nr. 375/2005 şi Decizia nr.
290/2004. In schimb, se apreciază că jurisprudenţa invocată de Avocatul
Poporului în motivarea sa are în vedere alte situaţii decât cele în speţă.
In legătură cu susţinerea de neconstituţionalitate
raportată la art. 135 alin. (2) lit. f) din Constituţie, Guvernul arată că
acest articol instituie o obligaţie de mijloace, iar nu de rezultat, iar
această obligaţie trebuie apreciată „în raport cu circumstanţele unui anumit
stadiu de dezvoltare economică".
Critica privind încălcarea dreptului de proprietate şi
realizarea unei exproprieri este respinsă cu motivarea că, potrivit Legii nr.
33/1994, obiectul exproprierii poate fi doar bunuri imobile, iar nu şi sume de
bani pe care o persoană nu le-a obţinut încă, iar exproprierea se realizează
pentru lucrări de interes public, ceea ce nu este cazul în speţă.
In sfârşit, în ceea ce priveşte critica de
neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 1 din Primul Protocol
adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale şi la modul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a
interpretat noţiunea de „bun" în cauza Buchen
contra Cehiei, Guvernul, fără a contesta că
dreptul la pensie poate fi considerat un „bun", arată că acest drept nu
este încălcat, ordonanţa de urgenţă criticată vizând doar cumulul pensiei cu
salariul. In plus, arată că, în speţa amintită, Curtea de la Strasbourg nu s-a
pronunţat asupra acestei probleme.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând sesizarea formulată de Avocatul Poporului,
punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
actele depuse la dosar, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului,
dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum
şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) teza finală din
Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29- 33 din
Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată
direct de Avocatul Poporului.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie
dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 230/2008 pentru
modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public,
pensiilor de stat şi al celor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 4 din 5 ianuarie 2009.
Avocatul Poporului susţine că acest act normativ
încalcă următoarele prevederi constituţionale: art. 1 alin. (5) care consacră
supremaţia Constituţiei şi instituie obligaţia respectării sale, art. 41 alin.
(1) referitor la dreptul la muncă, art. 44 privind dreptul de proprietate
privată, art. 47 alin. (2) teza întâi referitor la dreptul la pensie şi art.
135 alin. (2) lit. f) care instituie obligaţia statului de a crea condiţiile
necesare pentru creşterea calităţii vieţii. De asemenea, consideră că este
încălcat şi art. 20 din Constituţie prin raportare la dispoziţiile art. 1 din
Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale, care se referă la dreptul de proprietate, şi în raport
cu prevederile art. 6 pct. 1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile
economice, sociale şi culturale, care recunoaşte şi garantează dreptul la
muncă.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că, potrivit susţinerilor Avocatului Poporului, Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 230/2008 contravine dispoziţiilor constituţionale sub mai multe
aspecte. Unele dintre aceste aspecte pun în discuţie constituţionalitatea
extrinsecă a actului normativ, în timp ce altele se referă la conţinutul
reglementării în sine.
Astfel, autorul excepţiei
susţine că acest act normativ afectează drepturi fundamentale, precum dreptul
la muncă şi dreptul la pensie, contravenind astfel art. 115 alin. (6) din
Constituţie, care stabileşte domeniile în care ordonanţele de urgenţă nu pot
reglementa. De asemenea, între motivele invocate în susţinerea excepţiei se regăsesc şi cele referitoare la
încălcarea dreptului de proprietate, nerespectarea obligaţiei statului de a
crea condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii, acţiunea
retroactivă a prevederilor ordonanţei prin desfiinţarea unor drepturi câştigate
şi nerespectarea supremaţiei Constituţiei.
Curtea urmează să analizeze mai întâi dacă Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 230/2008 respectă condiţiile de constituţionalitate
extrinsecă puse în discuţie de Avocatul Poporului, respectiv dacă afectează
drepturi fundamentale, contravenind, în consecinţă, art. 115 alin. (6) din
Constituţie.
Din această perspectivă, Curtea constată că prin
dispoziţiile cuprinse în ordonanţă se interzice cumulul pensiei cu veniturile
realizate dintr-o activitate profesională desfăşurată în cadrul autorităţilor
şi instituţiilor publice şi, corelativ, se impune obligaţia persoanelor aflate
în situaţia menţionată de a opta pentru pensie ori pentru veniturile realizate
din activitatea profesională, altfel spus, de a renunţa la pensie
continuându-şi activitatea profesională sau de a înceta activitatea
profesională aducătoare de venituri şi de a-şi conserva pensia.
Interdicţiile şi obligaţiile impuse prin ordonanţă afectează
prin limitare atât
dreptul la pensie prevăzut de art. 47 alin. (2) din Constituţie, cât şi dreptul
la muncă consacrat prin art. 41 din Legea fundamentală.
Luând în considerare prevederile art. 115 alin. (6) din
Constituţie, în conformitate cu care ordonanţele de urgenţă nu pot afecta
drepturile şi libertăţile prevăzute în Constituţie, Curtea Constituţională
urmează să constate că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
230/2008 sunt neconstituţionale, deoarece afectează drepturile fundamentale
menţionate mai sus.
Faţă de cauza de neconstituţionalitate astfel reţinută,
Curtea Constituţională constată că nu mai este cazul să se examineze şi
celelalte motive de neconstituţionalitate invocate de Avocatul Poporului.
Curtea face, de asemenea, precizarea că, prin
constatarea neconstituţionalităţii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
230/2008, Guvernul nu este împiedicat să promoveze, cu respectarea
dispoziţiilor constituţionale amintite mai sus, a principiilor
neretroactivităţii legii, nediscriminării şi egalităţii în drepturi şi a
celorlalte norme şi principii prevăzute de Constituţie, măsurile necesare cu
privire la cazurile şi condiţiile în care pensia poate fi cumulată cu
veniturile realizate din muncă.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi
al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 32-33 din Legea nr.
47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată
direct de Avocatul Poporului şi constată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 230/2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din
sistemul public, pensiilor de stat şi al celor de serviciu este contrară art.
115 alin. (6) din Constituţie.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului
şi Guvernului.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 ianuarie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea