DECIZIE Nr.
909 din 5 decembrie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 68 alin. 1 din Codul de procedura
civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 55 din 24 ianuarie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -
judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - iudecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Antonia Constantin - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de
Asociaţia „Concordia" din Corbu de Jos în Dosarul nr. 12.996/2005 al
Judecătoriei Constanţa.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, întrucât
critica vizează modificarea şi completarea textului de lege.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului,
reţine următoarele:
Prin Incheierea din 30 mai 2006, pronunţată în Dosarul
nr. 12.996/2005, Judecătoria Constanţa a sesizat Curtea Constituţională cu
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 alin. 1 din Codul de
procedură civilă, excepţie ridicată de Asociaţia „Concordia" din Corbu
de Jos.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine că, în concordanţă cu prevederile Legii nr.
514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic şi
ale Statutului profesiei de consilier juridic, se impune completarea expresă a
dispoziţiilor art. 68 alin. 1 din Codul de procedură civilă cu cazul în care
procura dată unui consilier juridic să fie certificată potrivit legii
menţionate. Or, în redactarea actuală, textul procedural face o discriminare
între cele două profesii juridice, cea de avocat şi cea de consilier juridic,
ce generează o inegalitate de tratament în faţa instanţelor judecătoreşti şi
îngrădeşte exercitarea dreptului consilierului juridic de a profesa.
Judecătoria Constanţa apreciază
excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată, posibilitatea
reprezentării părţii prin consilier juridic fiind reglementată de alin. (4) al
art. 68 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia, „dacă mandatul este dat
unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii decât
prin avocat, cu excepţia consilierului juridic care, potrivit legii, reprezintă
partea".
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul arată că Legea
nr. 514/2003 are caracter special în raport cu dispoziţiile Codului de
procedură civilă, normele generale de drept urmând a se completa cu cele
speciale, nefiind necesară preluarea expresă a acestora. Prin urmare, textul de
lege criticat este în deplină concordanţă cu prevederile constituţionale
invocate.
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile art. 68 alin. 1 din Codul de procedură civilă reprezintă norme
de procedură a căror reglementare este de competenţa exclusivă a legiuitorului,
care poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale
de procedură, potrivit art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate ridicată.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională este competentă, potrivit
dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 68 alin. 1 din Codul de procedură civilă,
dispoziţii care au următorul conţinut: „Procura pentru exerciţiul dreptului
de chemare în judecată sau de reprezentare în judecată trebuie făcută prin
înscris sub semnătură legalizată; în cazul când procura este dată unui avocat,
semnătura va fi certificată potrivit legii avocaţilor."
Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale
criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (1) referitoare
la universalitatea drepturilor, ale art. 16 alin. (1) care consacră egalitatea
în drepturi a cetăţenilor, ale art. 21 alin. (1), (2) şi (3) privind accesul
liber la justiţie, ale art. 45 referitoare la libertatea economică şi ale art.
124 alin. (1) şi (2) cu privire la înfăptuirea justiţiei.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că posibilitatea reprezentării părţii prin mandatar este prevăzută de
art. 67 şi 68 din Codul de procedură civilă, care stabilesc condiţiile de
exercitare a acestui mandat. Aceste condiţii, precum şi limitele în care poate
fi exercitat mandatul, inclusiv posibilitatea mandatarului de a pune sau nu
concluzii în instanţă în numele părţii, reprezintă opţiuni ale legiuitorului
care, potrivit dispoziţiilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, stabileşte
regulile privind procedura de judecată. Astfel, dispoziţiile art. 68 alin. 1
din cod trebuie coroborate cu cele ale alin. 4, care prevăd posibilitatea
mandatarului care are calitatea de consilier juridic de a pune concluzii în
faţa instanţei, precum şi cu dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 514/2003 privind
organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 867 din 5 decembrie 2003, potrivit cărora „Consilierul
juridic în activitatea sa asigură consultanţă şi reprezentarea autorităţii sau
instituţiei publice în serviciul căreia se află ori a persoanei juridice cu
care are raporturi de muncă, apără drepturile şi interesele legitime ale
acestora în raporturile lor cu autorităţile publice, instituţiile de orice
natură, precum şi cu orice persoană juridică sau fizică, română sau
străină;".
Curtea observă că, întrucât neconstituţionalitatea nu
este dedusă din contrarietatea art. 68 alin. 1 din Codul de procedură civilă cu
prevederile Legii fundamentale, ci dintr-o pretinsă lacună a celui dintâi, iar
restabilirea concordanţei dintre Constituţie şi lege, într-o atare situaţie, ar
presupune înlăturarea acesteia prin completarea reglementării, critica cu un
atare obiect excedează competenţei Curţii Constituţionale, care, potrivit art.
2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „se pronunţă numai asupra
constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea
modifica sau completa prevederile supuse controlului".
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 alin. 1 din Codul de procedură
civilă, excepţie ridicată de Asociaţia „Concordia" din Corbu de Jos în
Dosarul nr. 12.996/2005 al Judecătoriei Constanţa.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 decembrie
2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu