DECRET   Nr. 389 din 27 octombrie 1977

pentru ratificarea unor tratate internationale

ACT EMIS DE: CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL  NR. 118 din 17 noiembrie 1977

    Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania decreteaza:

    Art. 1
    Se ratifica Conventia privind colaborarea in cercetarea si utilizarea spatiului extraatmosferic in scopuri pasnice, incheiata la Moscova la 13 iulie 1976.
    Art. 2
    Se ratifica Acordul comercial de lunga durata dintre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Arabe Egipt, semnat la Cairo la 13 mai 1977.
    Art. 3
    Se ratifica Acordul comercial pe termen lung dintre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Mali, semnat la Bamako la 24 mai 1977.
    Art. 4
    Se ratifica Acordul dintre guvernul Republicii Socialiste Romania si Jamahiria Araba Libiana Populara Socialista in domeniul asigurarilor sociale, semnat la Tripoli la 18 aprilie 1977.
    Art. 5
    Se ratifica Acordul general de cooperare dintre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Burundi, incheiat la Bucuresti la 14 iulie 1977.
    Art. 6
    Se ratifica Acordul privind crearea Marii comisii mixte de cooperare romano-ivoriana, semnat la Abidjan la 1 martie 1977.
    Art. 7
    Se ratifica Conventia privind echivalarea actelor de studii si a diplomelor de conferire a titlurilor stiintifice acordate in Republica Socialista Romania si Republica Populara Bulgaria, semnata la Bucuresti la 4 august 1977.
    Art. 8
    Se ratifica Conventia dintre Republica Socialista Romania si Regatul Danemarca privind evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit si avere, semnata la Copenhaga la 13 decembrie 1976.

                       NICOLAE CEAUSESCU
                         Presedintele
                  Republicii Socialiste Romania

                          CONVENTIE
privind colaborarea in cercetarea si utilizarea spatiului extraatmosferic in scopuri pasnice*)

    *) Traducere.

    Guvernele Republicii Populare Bulgaria, Republicii Socialiste Cehoslovace, Republicii Cuba, Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Mongole, Republicii Populare Polone, Republicii Socialiste Romania, Republicii Populare Ungare si Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, denumite in continuare partile contractante,
    tinzind spre largirea in continuare a prieteniei fratesti si colaborarii multilaterale,
    pornind de la sarcinile legate de realizarea Programului complex al adincirii si perfectionarii in continuare a colaborarii si dezvoltarii integrarii economice socialiste a tarilor membre ale C.A.E.R.,
    recunoscind utilitatea unirii mai strinse si eficiente a eforturilor in cercetarea si utilizarea spatiului extraatmosferic in scopuri pasnice,
    dorind sa consolideze experienta pozitiva acumulata in colaborarea dintre ele in acest domeniu,
    tinind seama de importanta aplicativa deosebita a rezultatelor cercetarilor spatiale pentru diferitele domenii ale economiei nationale,
    fiind convinse de faptul ca dezvoltarea colaborarii internationale in cercetarea si utilizarea in scopuri pasnice a spatiului extraatmosferic, inclusiv Luna si celelalte corpuri ceresti, serveste intereselor popoarelor intregii lumi,
    avind in vedere prevederile Tratatului care guverneaza activitatea statelor in explorarea si exploatarea spatiului extraatmosferic, inclusiv Luna si celelalte corpuri ceresti, din 27 ianuarie 1967, au convenit asupra urmatoarelor:

    Art. 1
    Partile contractante vor contribui prin toate mijloacele la dezvoltarea in continuare a colaborarii organizatiilor interesate din tarile lor in cercetarea si utilizarea spatiului extraatmosferic in scopuri pasnice.
    Art. 2
    In continuarea si dezvoltarea programului de cercetari spatiale comune, adoptat in anul 1967 (programul "Intercosmos"), colaborarea se va desfasura in urmatoarele directii de baza:
    - studiul proprietatilor fizice ale spatiului extraatmosferic;
    - meteorologie spatiala;
    - biologie si medicina spatiala;
    - telecomunicatii spatiale;
    - studiul mediului natural cu ajutorul mijloacelor spatiale.
    Art. 3
    Colaborarea in principalele directii, enumerate la art. 2 al prezentei conventii, se poate realiza sub urmatoarele forme:
    a) lansarea de obiecte spatiale cu destinatie stiintifica sau aplicativa;
    b) crearea de aparatura pentru efectuarea de cercetari spatiale comune;
    c) experimente pe rachete geofizice si meteorologice;
    d) efectuarea in comun de observatii, de cercetari experimentale si teoretice pe tematica spatiala;
    e) prelucrarea, analiza si utilizarea rezultatelor cercetarilor spatiale comune in scopuri stiintifice si aplicative, de asemenea pregatirea de publicatii comune;
    f) efectuarea de catre tarile interesate de consultatii si acordarea de asistenta stiintifica si tehnica, conform unei intelegeri speciale, inclusiv schimbul de tehnologii pentru unele teme si proiecte in domeniul cercetarii si utilizarii spatiului extraatmosferic in scopuri pasnice;
    g) organizarea de simpozioane, conferinte, seminarii si alte consfatuiri;
    h) schimb de documentatie si informatii stiintifice si tehnice.
    Art. 4
    Partile contractante pot stabili alte directii si forme de colaborare in cercetarea si utilizarea spatiului extraatmosferic in scopuri pasnice.
    Art. 5
    Coordonarea lucrarilor pentru realizarea prezentei conventii in fiecare tara este de competenta organului de coordonare a colaborarii in cercetarea si utilizarea spatiului extraatmosferic (denumit in continuare organ national).
    Art. 6
    Colaborarea organizatiilor interesate ale partilor contractante trebuie sa se realizeze in baza programelor si planurilor convenite, care stabilesc conditiile de efectuare a experimentelor si cercetarilor spatiale concrete.
    La programele si planurile mentionate pot lua parte, in functie de interesul lor, organizatiile tuturor partilor contractante sau ale citorva dintre acestea.
    Fiecare parte contractanta finanteaza lucrarile si actiunile pe care organizatiile sale le intreprind in baza documentelor mentionate in acest articol, daca nu se prevede altfel in conventii speciale.
    Art. 7
    Adoptarea de hotariri si recomandari privind programele si planurile de lucrari comune, efectuate in conformitate cu prezenta conventie, de asemenea, examinarea problemelor de organizare a colaborarii, inclusiv crearea si activitatea grupelor de lucru permanente mixte, se realizeaza de catre Consfatuirea conducatorilor organelor nationale (denumita in continuare consfatuire).
    Sesiunile consfatuirii au loc nu mai rar de o data pe an, de regula, pe rind, in tarile participante la prezenta conventie.
    Presedintele sesiunii ordinare a consfatuirii este conducatorul organului national al tarii in care are loc aceasta sesiune.
    In perioada dintre sesiunile consfatuirii, coordonarea generala a activitatii organelor nationale pentru realizarea prezentei conventii o indeplineste organul national al tarii depozitare.
    Art. 8
    Hotaririle si recomandarile consfatuirii se adopta cu majoritatea de voturi ale conducatorilor organelor nationale si se perfecteaza intr-un protocol corespunzator. Conducatorul fiecarui organ national are la consfatuire dreptul la un singur vot.
    Hotaririle si recomandarile consfatuirii nu sint obligatorii pentru acele parti contractante care nu s-au pronuntat pentru adoptarea lor. Totusi, aceste parti, in cazul cointeresarii lor, se pot ralia ulterior la aceste hotariri si recomandari.
    Problemele referitoare numai la colaborarea citorva dintre partile contractante se solutioneaza cu acordul conducatorilor organelor nationale ale acestor parti.
    Art. 9
    Realizarea experimentelor si cercetarilor spatiale convenite se efectueaza de catre organizatiile interesate, in cadrul grupelor de lucru permanente mixte pentru principalele directii ale colaborarii.
    Art. 10
    Rezultatele stiintifice ale experimentelor si cercetarilor spatiale comune, prin intelegere intre toate tarile participante la acestea, se pot pune la dispozitia oamenilor de stiinta si organizatiilor si institutiilor stiintifice din alte tari.
    Art. 11
    Prezenta conventie nu afecteaza drepturile si obligatiile ce decurg pentru partile contractante din alte conventii internationale incheiate de acestea, de asemenea, nici dreptul partilor contractante sa incheie intre ele sau cu terte state alte conventii multilaterale sau bilaterale in probleme de colaborare in cercetarea si utilizarea spatiului extraatmosferic in scopuri pasnice.
    Art. 12
    Prezenta conventie se supune ratificarii sau aprobarii, conform legislatiei partilor contractante.
    Actele de ratificare sau documentele privind aprobarea se dau spre pastrare guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, care se desemneaza ca depozitar al conventiei.
    Prezenta conventie intra in vigoare dupa predarea spre pastrare a actelor de ratificare sau a documentelor privind aprobarea de catre sase parti contractante.
    Pentru partile contractante ale caror acte de ratificare sau documente de aprobare se vor da spre pastrare dupa intrarea in vigoare a conventiei, aceasta va intra in vigoare in ziua predarii spre pastrare a actelor lor de ratificare sau a documentelor de aprobare.
    Art. 13
    Cu acordul partilor contractante, la prezenta conventie pot adera si alte tari.
    Declaratia scrisa privind aderarea se trimite depozitarului, care instiinteaza despre aceasta toate partile contractante.
    Aderarea la conventie se considera infaptuita la data primirii acordului scris pentru aceasta de la doua treimi dintre partile contractante.
    Art. 14
    Prezenta conventie va fi valabila timp de 10 ani.
    Pentru fiecare dintre partile contractante care nu va renunta la participarea sa la conventie cu 6 luni inainte de expirarea termenului de 10 ani mentionat si a urmatoarelor perioade de 5 ani, ea va ramine valabila pentru fiecare 5 ani urmatori.
    Art. 15
    Orice parte contractanta se poate retrage din prezenta conventie, trimitind cu 12 luni inainte instiintarea scrisa despre aceasta depozitarului, care va anunta imediat despre o asemenea instiintare partile contractante.
    Art. 16
    Originalul prezentei conventii va fi dat spre pastrare in arhivele depozitarului, care va trimite corespunzator copiile autentificate ale prezentei conventii tuturor partilor contractante.
    Incheiata in orasul Moscova la 13 iulie 1976, intr-un exemplar in limba rusa.

              Pentru guvernul
              Republicii Populare Bulgaria
              L. K. Kristanov,
              presedintele Comitetului national
              pentru Cercetarea si Folosirea
              Spatiului Extraatmosferic

              Pentru guvernul
              Republicii Socialiste Cehoslovace
              T. Kohlbenger,
              vicepresedinte al Comisiei
              cehoslovace "Intercosmos"

              Pentru guvernul
              Republicii Cuba
              H. Altschuler,
              presedintele Consiliului
              "Intercosmos" al Academiei
              de Stiinte a Republicii Cuba

              Pentru guvernul
              Republicii Democrate Germane
              K. Grothe,
              secretar general al
              Academiei de Stiinte a R.D.G. si
              presedintele Organului national
              de coordonare pentru "Intercosmos"

              Pentru guvernul
              Republicii Populare Mongole
              S. Tegmid,
              vicepresedinte al
              Academiei de Stiinte a R.P.M.
              presedintele
              Consiliului National al R.P.M.
              pentru Cercetarea
              Spatiului Extraatmosferic

              Pentru guvernul
              Republicii Populare Polone
              S. Piotrowski,
              presedintele Comitetului
              pentru Cercetarea si Folosirea
              Pasnica a Spatiului Extraatmosferic
              al Academiei de Stiinte a R.P.P.

              Pentru guvernul
              Republicii Socialiste Romania
              S. Titeica,
              vicepresedinte al Academiei R.S.R.,
              vicepresedinte al Consiliului
              National pentru Stiinta si Tehnologie

              Pentru guvernul
              Republicii Populare Ungare
              R. Kerpel,
              presedintele Comitetului Ungar pentru
              Cercetarea Spatiului Extraatmosferic

              Pentru guvernul
              Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste
              B. N. Petrov,
              presedintele Consiliului "Intercosmos"
              de pe linga Academia de Stiinte a U.R.S.S.

                    ACORD COMERCIAL DE LUNGA DURATA
intre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Arabe Egipt

    Guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Arabe Egipt, animate de dorinta de a promova cooperarea economica prieteneasca dintre cele doua tari si de a extinde relatiile comerciale reciproce, pe baza principiilor prieteniei, independentei si suveranitatii nationale, egalitatii si avantajului reciproc, dorind, ca tari in curs de dezvoltare, sa dezvolte relatiile comerciale si economice dintre ele, au convenit urmatoarele:

    Art. 1
    Guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Arabe Egipt se obliga sa incurajeze si sa faciliteze dezvoltarea schimburilor de marfuri si a serviciilor dintre Republica Socialista Romania si Republica Araba Egipt, in conformitate cu legile si reglementarile in vigoare in cele doua tari pe timpul valabilitatii acestui acord.
    Art. 2
    Cele doua parti contractante isi vor acorda in mod neconditionat (exceptind cazurile mentionate in art. 3 de mai jos) tratamentul natiunii celei mai favorizate privind toate problemele legate de relatiile lor comerciale reciproce.
    Partile contractante garanteaza aplicarea tratamentului mentionat mai sus, in mod particular la:
    a) vama, taxe vamale si alte taxe sau cheltuieli de orice fel aplicate marfurilor exportate pe teritoriul celeilalte parti contractante sau importate de acolo, ori fiind in tranzit pe teritoriul lor;
    b) regulile si formalitatile vamale privind importurile, exporturile, tranzitul, depozitarea si incarcarea marfurilor importate, exportate sau in tranzit, precum si taxele legate de acestea;
    c) acordarea licentelor de import si export.
    Nici una dintre partile contractante nu va impune restrictii sau prohibitii la importul oricaror produse din teritoriul celeilalte parti contractante sau la exportul oricaror marfuri destinate teritoriului celeilalte parti contractante, cu exceptia acelor restrictii sau prohibitii aplicate tuturor celorlalte tari.
    Navele, avioanele, echipajele si incarcatura acestora apartinind fiecarei parti contractante vor primi in porturi, aeroporturi si in apele teritoriale ale celeilalte parti acelasi tratament ca si navele, avioanele, echipajele si incarcaturile tarilor care se bucura de tratamentul natiunii celei mai favorizate.
    Prevederile de mai sus nu se vor aplica navigatiei de coasta si pescuitului in apele teritoriale ale partilor contractante.
    Partile contractante se obliga sa accepte ca valabile toate documentele emise sau aprobate de catre autoritatile respective ale celeilalte parti privind nationalitatea navelor, registrul de tonaj, identitatea echipajului si alte documente legate de nave si incarcatura acestora.
    Art. 3
    Tratamentul natiunii celei mai favorizate prevazut in art. 2 nu se va aplica:
    a) avantajelor pe care una dintre partile contractante le-a acordat sau le va acorda tarilor vecine pentru facilitarea comertului de frontiera si a traficului;
    b) preferintelor rezultate din uniuni vamale si/sau zone libere de comert la care una dintre parti este sau va deveni membra;
    c) preferintelor pe care Republica Araba Egipt le-a acordat sau le poate acorda in viitor oricarei tari arabe.
    Art. 4
    Partile contractante se obliga sa emita, in cadrul legilor si reglementarilor in vigoare in cele doua tari, licente de import si export atit timp cit astfel de licente sint cerute, pentru marfurile de origine, importate din sau exportate pe teritoriul celeilalte parti contractante.
    Art. 5
    In cadrul legilor si reglementarilor in vigoare in tarile lor, partile contractante vor excepta:
    a) de vama, de taxe vamale, mostrele si materialele publicitare necesare obtinerii de comenzi si in scop de reclama;
    b) de vama, taxe vamale si alte taxe (timbre, cheltuieli impuse de licentele de import si export), marfurile si articolele mentionate mai jos, in cazul importului temporar al acestora:
    1. scule si alte articole care vor fi importate in scop de asamblare sau care sint trimise pentru asamblarea sau terminarea de obiective;
    2. masini si echipamente destinate numai pentru probe;
    3. marfurile si articolele ce urmeaza a fi expuse in tirguri nationale si internationale si in expozitii, fie temporare fie permanente;
    4. ambalaje de materiale marcate destinate ambalarii marfurilor importate care vor trebui sa fie reexportate dupa o anumita perioada.
    Marfurile si articolele mentionate in paragraful b) al prezentului articol pot, dupa expirarea perioadei de import temporar, sa fie reexportate sau consumate in tara dupa plata taxelor vamale si a altor taxe, daca reglementarile in vigoare permit aceasta.
    Art. 6
    Toate platile, legate de schimburile comerciale dintre cele doua tari, se vor efectua in valute liber convertibile.
    Preturile din contractele incheiate in baza acestui acord si legate de schimbul de marfuri si servicii, precum si in toate celelalte obligatii, vor fi exprimate in valuta liber convertibila.
    Conditiile trecerii de la platile in clearing la cele in valuta liber convertibila, precum si conditiile de reglementare a creantelor existente si viitoare, sint guvernate de protocolul semnat la 5 aprilie 1976, formind parte integranta a prezentului acord.
    Art. 7
    Livrarile de marfuri si servicii in cadrul prezentului acord se vor efectua conform contractelor ce se vor incheia intre persoane fizice si juridice din cele doua tari, autorizate sa indeplineasca activitati de comert exterior.
    Art. 8
    Preturile marfurilor si serviciilor care urmeaza a fi schimbate in cadrul prezentului acord se vor baza pe preturile pietei mondiale, avind in vedere competitia internationala.
    Art. 9
    Partile contractante vor depune eforturi pentru echilibrarea schimburilor comerciale reciproce. Partile, de asemenea, vor promova schimburile comerciale si cooperarea industriala si vor promova incheierea intre persoane fizice si juridice din cele doua tari de contracte pe termen lung pentru livrari de marfuri si servicii.
    Art. 10
    1. Partile contractante vor facilita si promova participarea la tirguri si expozitii internationale, precum si organizarea de expozitii individuale tinute pe teritoriul celeilalte parti.
    2. Partile contractante isi vor acorda reciproc, in cadrul legilor si reglementarilor in vigoare din tarile lor, toate facilitatile privind organizarea sau participarea la astfel de tirguri si expozitii.
    Art. 11
    Partile contractante asigura reciproc recunoasterea si aplicarea deciziilor tribunalelor de arbitraj convenite in contractele comerciale in cadrul prezentului acord dintre persoane fizice si juridice ale celor doua tari, in caz de litigii privind aceste contracte.
    Art. 12
    Prevederile acestui acord vor continua, chiar dupa expirarea sa, sa guverneze contractele incheiate in cadrul sau si in timpul valabilitatii sale.
    Art. 13
    Prezentul acord reziliaza, incepind cu data intrarii sale in vigoare, Acordul comercial pe termen lung dintre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Arabe Unite, semnat la 5 martie 1970.
    Art. 14
    Prezentul acord este valabil cu conditia aprobarii de catre autoritatile competente ale fiecarei parti contractante, conform procedurii in vigoare in fiecare dintre cele doua parti. El va intra in vigoare provizoriu la data semnarii si final la data schimbarii notelor care sa confirme aprobarea.
    Art. 15
    Prezentul acord va ramine valabil pentru o perioada de 5 ani de la data intrarii sale in vigoare si va fi in mod automat reinnoit pentru perioade succesive a cite un an, daca nici una dintre parti nu va notifica in scris terminarea valabilitatii sale, cu cel putin 90 de zile inainte de expirare.
    Facut si semnat la Cairo la 13 mai 1977, in doua originale in limbile romana, araba si engleza. Toate textele sint in mod egal autentice. In caz de diferente, textul englez va fi de referinta.

               Pentru guvernul
               Republicii Socialiste Romania
               Gheorghe Oprea

               Pentru guvernul
               Republicii Arabe Egipt
               Ismail Fahmi

                   ACORD COMERCIAL PE TERMEN LUNG
intre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Mali

    Guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Mali, denumite in continuare parti contractante,
    animate de dorinta de a dezvolta si consolida relatiile de prietenie intre cele doua tari,
    pe baza principiilor de egalitate in drepturi, al respectului suveranitatii si independentei nationale, al neamestecului in afacerile interne si al avantajului reciproc,
    dorind sa contribuie la instaurarea unei noi ordini economice si politice internationale,
    convinse de necesitatea de a creste si diversifica schimburile comerciale intre cele doua tari, ca o contributie la intensificarea ansamblului relatiilor intre tarile in curs de dezvoltare,
    au convenit cele ce urmeaza:

    Art. 1
    Partile contractante decid sa promoveze dezvoltarea relatiilor comerciale intre ele, in cadrul prezentului acord si al legilor si reglementarilor in vigoare in fiecare din cele doua tari.
    Art. 2
    In vederea incurajarii si facilitarii schimburilor comerciale, fiecare parte contractanta va acorda celeilalte parti tratamentul natiunii celei mai favorizate pentru tot ceea ce priveste taxele vamale si impozitele de orice natura care se percep la import si export, aceasta dispozitie extinzindu-se la modul de percepere a acestor taxe si impozite precum si la reglementarea si la formalitatile aferente importurilor si exporturilor.
    Dispozitiile mentionate la paragraful de mai sus nu se aplica decit produselor originare din una sau din cealalta parte contractanta.
    Orice avantaje, privilegii sau imunitati care au fost sau care vor fi acordate de catre o parte contractanta pentru orice produs originar dintr-o tara terta, privind prevederile mai sus mentionate, vor fi imediat si fara conditii acordate produselor similare, originare de pe teritoriul celeilalte parti contractante.
    Art. 3
    Tratamentul natiunii celei mai favorizate mentionat la art. 2 al prezentului acord nu se va aplica:
    a) avantajelor pe care fiecare dintre cele doua parti le acorda sau le va acorda tarilor limitrofe pentru a facilita comertul de frontiera;
    b) avantajelor acordate de fiecare dintre cele doua parti ca rezultat al asocierii lor la o uniune vamala sau la o zona de liber schimb.
    Art. 4
    Tranzactiile comerciale in cadrul prezentului acord vor fi incheiate intre persoanele juridice independente din Republica Socialista Romania, autorizate de legile romanesti sa activeze in domeniul comertului exterior, pe de o parte, si persoanele juridice si fizice activind in sectorul comercial in Republica Mali, conform legilor maliene, pe de alta parte.
    Art. 5
    Partile contractante isi vor acorda toate facilitatile posibile pentru tranzitul pe teritoriul lor al marfurilor celeilalte parti contractante.
    Art. 6
    Tranzactiile de reexport sau tranzactiile multilaterale nu vor putea fi efectuate in cadrul prezentului acord fara acordul prealabil al exportatorului.
    Art. 7
    Pentru a facilita dezvoltarea schimburilor comerciale intre cele doua tari, partile contractante, in cadrul legilor si reglementarilor in vigoare in tarile lor si in conditii convenite de catre autoritatile competente ale celor doua parti, vor permite, reciproc, organizarea, pe teritoriul lor, de tirguri si expozitii permanente sau temporare si isi vor acorda reciproc asistenta necesara pentru organizarea si buna functionare de astfel de manifestari.
    Art. 8
    Partile contractante, conform legilor si reglementarilor in vigoare in tarile lor, vor permite importul si exportul, scutite de taxe vamale si alte taxe similare, al urmatoarelor produse:
    a) mostrele comerciale;
    b) produsele, utilajele si materialele destinate lucrarilor de montaj ale tirgurilor si expozitiilor permanente sau temporare, cu conditia ca aceste produse sa nu fie vindute;
    c) marfurile destinate probelor si experimentarilor.
    Art. 9
    Autoritatile competente ale celor doua parti contractante vor lua toate masurile posibile pentru a permite vaselor celor doua parti contractante sau vaselor afretate in time-charter, de catre fiecare dintre partile contractante, sa transporte marfuri care vor face obiectul schimburilor comerciale in cadrul prezentului acord, intr-o proportie cit mai mare posibila.
    Art. 10
    Platile marfurilor si prestatiilor de servicii in cadrul prezentului acord, precum si alte plati admise conform legilor si reglementarilor in materie de control de devize in vigoare in Republica Socialista Romania si Republica Mali, vor fi efectuate in devize liber convertibile.
    Art. 11
    O comisie mixta, compusa din reprezentantii partilor contractante, se creeaza si va fi insarcinata sa vegheze la aplicarea dispozitiilor prezentului acord si sa propuna, daca va fi cazul, recomandari privind rezolvarea problemelor survenite in aplicarea acestui acord.
    Comisia mixta se va reuni la cererea uneia sau alteia dintre partile contractante, alternativ, pe teritoriul Republicii Socialiste Romania si pe cel al Republicii Mali.
    Art. 12
    Prezentul acord se incheie pentru o perioada de 5 ani si se va reinnoi, dupa aceasta perioada initiala, anual, prin tacita reconductiune, in afara de denuntarea expresa de catre una dintre partile contractante dupa notificarea in scris catre cealalta parte contractanta, cu 3 luni inaintea expirarii fiecarei perioade de validitate.
    Art. 13
    Prevederile prezentului acord vor fi, de asemenea, aplicate tuturor contractelor incheiate in acest cadru, dar care nu au fost in intregime executate inaintea expirarii validitatii acestui acord.
    Art. 14
    Prezentul acord inlocuieste Acordul comercial si de plati dintre Republica Populara Romana si Republica Mali, semnat la Bamako la 23 decembrie 1963, a carui valabilitate inceteaza din ziua intrarii in vigoare a prezentului acord.
    Eventualul sold existent la data intrarii in vigoare a prezentului acord va fi lichidat de catre partea debitoare, in conformitate cu prevederile art. 13 al Acordului comercial si de plati dintre Republica Populara Romana si Republica Mali din 23 decembrie 1963.
    Art. 15
    Prezentul acord va intra provizoriu in vigoare in ziua semnarii sale si definitiv dupa schimbarea instrumentelor de ratificare intre partile contractante.
    Facut la 24 mai 1977 la Bamako, in doua exemplare, fiecare redactat in limba romana si in limba franceza, cele doua texte fiind egal autentice.

             Pentru guvernul
             Republicii Socialiste Romania
             Valeriu Georgescu

             Pentru guvernul
             Republicii Mali
             Founeke Keita

                             ACORD
intre guvernul Republicii Socialiste Romania si Jamahiria Araba Libiana Populara Socialista in domeniul asigurarilor sociale

    Guvernul Republicii Socialiste Romania si Jamahiria Araba Libiana Populara Socialista, in dorinta de a intari legaturile de prietenie intre cele doua tari, de a dezvolta si stabili relatii mutuale in domeniul asigurarilor sociale,
    au cazut de acord asupra urmatoarelor:

    Art. 1
    Lucratorii permanenti dintr-o intreprindere a unei parti contractante, care executa o lucrare pe teritoriul celeilalte parti contractante, vor fi supusi asigurarii sociale obligatorii si se vor plati contributii pentru aceste asigurari in baza legislatiei tarii in care se executa lucrarea respectiva.
    Art. 2
    Lucratorii la care se face referire in art. 1 din prezentul acord vor fi exceptati de la asigurarea sociala obligatorie in tara unde se executa lucrarea, in ceea ce priveste toate felurile de pensii si alte ajutoare legate de pensii, care se refera la batrinete, accidente de munca sau boli profesionale, ori de cite ori acestia sint asigurati in baza legislatiei din tara lor de domiciliu.
    La sfirsitul fiecarui an calendaristic, partea din totalul contributiilor platite pentru toate felurile de pensii va fi restituita intreprinderii, in decurs de cel mult 3 luni de la data cererii de returnare, dupa terminarea anului calendaristic.
    In cazul in care o intreprindere termina executia unei lucrari inainte de sfirsitul anului calendaristic, cererea de returnare se va inainta dupa plata ultimei contributii cuvenite si va fi executata in termen de 3 luni de la data inaintarii ei.
    Art. 3
    Lucratorii asigurati care intra sub incidenta acestui acord, precum si urmasii lor, vor prezenta cereri si-si vor exercita drepturile la toate felurile de pensii la institutiile de securitate sociala si asigurari sociale din tara de unde au fost trimisi. Aceste drepturi nu vor fi exercitate fata de institutiile de securitate sociala si de asigurari sociale ale partii contractante pe teritoriul careia se executa lucrarea respectiva.
    Art. 4
    La cererea unui lucrator permanent asigurat, indemnizatiile in numerar care se datoreaza acestuia, in decursul concediului medical pe care-l efectueaza in tara de domiciliu, vor fi transferate in contul pe care-l stabileste organul competent din tara sa de domiciliu.
    Art. 5
    Intreprinderea unei parti contractante care executa o lucrare pe teritoriul celeilalte parti contractante va emite un certificat catre institutia de securitate sociala si asigurari sociale competente din tara in care se executa lucrarea, mentionind numele persoanelor asigurate carora li se aplica acest acord. Acest certificat va purta, de asemenea, semnatura lucratorilor in cauza.
    Art. 6
    Pentru executarea acestui acord, institutiile de securitate sociala si asigurari sociale competente, din cele doua tari, vor asigura urmatoarele:
    1) vor conveni asupra procedurilor necesare de aplicare;
    2) vor lua legatura direct pentru a stabili procedurile de aplicare;
    3) isi vor asigura reciproc asistenta administrativa, gratuit;
    4) vor face schimburi de texte legislative, privitoare la asigurarile sociale si la modificarile acestora.
    Art. 7
    Orice diferend care se va ivi din aplicarea sau interpretarea acestui acord va fi solutionat de catre un comitet format din 4 membri, fiecare parte contractanta numind cite 2 dintre ei.
    Art. 8
    Acest acord va fi supus ratificarii, in conformitate cu legislatiile fiecarei parti contractante, si va ramine in vigoare pe o perioada de 3 ani de la data intrarii in vigoare, adica din prima zi a lunii urmatoare celei in care au fost schimbate instrumentele de ratificare.
    Dupa acest termen, valabilitatea acordului se prelungeste automat de la an la an, atit timp cit nici unul dintre cele doua guverne nu il denunta printr-un preaviz scris cu cel putin 3 luni inainte de expirarea prevederii lui.
    Art. 9
    Acest acord a fost intocmit si semnat in 6 exemplare originale, doua in limba romana, doua in limba araba si doua in limba engleza. Toate exemplarele vor avea acelasi efect.
    In caz de neconcordanta cu privire la interpretare, textul englez va fi considerat hotaritor.
    Intocmit la Tripoli la 18 aprilie 1977, corespunzind cu 29 Rabi Al Thani 1397.

           Pentru guvernul
           Republicii Socialiste Romania
           Ion Patan

           Pentru Jamahiria
           Araba Libiana Populara Socialista
           Ezeddin Mabruk

                       ACORD GENERAL DE COOPERARE
intre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Burundi

    Guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Burundi, denumite mai jos parti contractante,
    animate de dorinta de a extinde si adinci in continuare relatiile prietenesti de intelegere, colaborare si stima reciproca statornicite intre cele doua tari, intre popoarele roman si burundez,
    subliniind importanta principiilor care trebuie sa stea la baza relatiilor dintre state: independenta si suveranitatea nationala, egalitatea in drepturi, neamestecul in treburile interne si avantajul reciproc, si reafirmind hotarirea lor de a le respecta si aplica neabatut in raporturile lor bilaterale, precum si cu alte state,
    hotarite sa sporeasca contributia celor doua tari la cauza pacii si securitatii internationale, a progresului economic si social al tuturor popoarelor, la dezvoltarea cooperarii intre state si la instaurarea unei noi ordini economice si politice mondiale,
    constiente de situatia lor de tari in curs de dezvoltare - membre ale "Grupului celor 77",
    reafirmind dreptul suveran al fiecarui stat de a pune in valoare resursele si bogatiile nationale de care dispune, in interesul propriului popor si necesitatea sporirii efortului pentru a asigura un progres mai rapid al economiilor Republicii Socialiste Romania si Republicii Burundi,
    au convenit sa incheie prezentul Acord general de cooperare:

    Art. 1
    Cele doua parti contractante vor extinde, intari si adinci relatiile lor reciproce de prietenie si cooperare in domeniile politic, economic, stiintific, tehnologic, cultural, artistic, turistic si uman, in interesul celor doua popoare, precum si al cauzei pacii si securitatii internationale.
    Art. 2
    Cele doua parti contractante vor favoriza dezvoltarea contactelor si a schimbului de experienta intre institutiile si organizatiile de stat sau obstesti, in toate domeniile de activitate, in vederea adincirii cunoasterii reciproce si apropierii dintre popoarele roman si burundez.
    Art. 3
    Cele doua parti contractante vor incuraja si sprijini dezvoltarea diversificata a relatiilor lor reciproce in domeniile economic, social si tehnico-stiintific, pentru asigurarea utilizarii depline a potentialului economiilor lor nationale.
    Art. 4
    Partile contractante au hotarit, in spiritul unei depline intelegeri si avantajului reciproc, sa foloseasca forme adecvate de cooperare economica si tehnica.
    Art. 5
    Partea romana va acorda asistenta tehnica de specialitate pentru realizarea unor obiective economice, elaborarea de studii si proiecte privind dezvoltarea de ansamblu a economiei burundeze sau a diferitelor ramuri si sectoare de activitate, inclusiv pentru formarea si perfectionarea cadrelor nationale, in vederea asigurarii unei valorificari rationale a resurselor materiale ale Republicii Burundi.
    Art. 6
    Partile contractante vor incuraja cresterea volumului si diversificarea schimburilor lor in domeniul comercial, pe baza de conditii reciproc avantajoase, acordindu-si reciproc clauza natiunii celei mai favorizate, in totala concordanta cu prevederile Acordului general pentru tarife si comert (G.A.T.T.).
    Art. 7
    Cele doua parti contractante se angajeaza ca, prin mijloacele de care dispun, sa acorde asistenta necesara si tot sprijinul organizatiilor, intreprinderilor si firmelor din cele doua tari pentru incheierea contractelor de cooperare.
    Art. 8
    Partile contractante convin sa studieze posibilitatea de a incheia acorduri pentru garantarea investitiilor de capital in Burundi si pentru evitarea dublei impozitari.
    Art. 9
    In vederea examinarii problemelor privind aducerea la indeplinire a dispozitiilor prezentului acord general, guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Burundi vor dezvolta si vor intensifica contractele dintre ele la toate nivelurile, folosind sesiunile anuale ale Comisiei mixte guvernamentale de cooperare economica si tehnica, intilnirile ministrilor, precum si pe cale diplomatica obisnuita.
    Art. 10
    Prezentul acord va fi supus ratificarii, in conformitate cu prevederile legislative ale fiecarei tari, si va intra in vigoare la data schimbului instrumentelor de ratificare. Acordul se incheie pe o perioada de 15 ani si se va prelungi prin tacita reconductiune pentru noi perioade de cite 5 ani, daca nici una dintre partile contractante nu il denunta, in scris, pe cale diplomatica, cu cel putin un an inainte de expirarea fiecarei perioade de valabilitate.
    Incheiat la Bucuresti la 14 iulie 1977, in doua exemplare originale, fiecare in limba romana si in limba franceza, ambele texte avind valoare egala.

            Pentru guvernul
            Republicii Socialiste Romania
            MANEA MANESCU
            prim-ministru al guvernului

            Pentru guvernul
            Republicii Burundi
            EDOUARD NZAMBIMANA
            prim-ministru al guvernului

                               ACORD
privind crearea Marii comisii mixte de cooperare romano-ivoriana

    Guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Coasta de Fildes,
    constiente de legaturile de prietenie si solidaritate care unesc popoarele lor,
    animate de vointa comuna de a promova si intari cooperarea in toate domeniile intre cele doua state,
    au convenit asupra celor ce urmeaza:

    Art. 1
    Partile contractante instituie prin prezentul acord o Mare comisie mixta de cooperare romano-ivoriana, denumita, in cele ce urmeaza, marea comisie.
    Art. 2
    Marea comisie este compusa din ministrii si sefii de departamente care conduc sectoare de interes pentru cooperarea dintre cele doua tari, asistati de expertii lor.
    Ea este prezidata de ministrii afacerilor externe.
    Art. 3
    Marea comisie are ca misiune studierea cailor si mijloacelor pentru promovarea si intarirea cooperarii in toate domeniile de interes comun intre cele doua state, mai ales in domeniile juridic, economic, stiintific, tehnic, turistic si cultural.
    Art. 4
    Marea comisie este compusa din comitete specializate de lucru, dupa cum urmeaza:
    Comitetul de lucru I   - Probleme economice si
                             financiare;
    Comitetul de lucru II  - Mine, geologie, energie;
    Comitetul de lucru III - Probleme juridice si
                             politice;
    Comitetul de lucru IV  - Probleme de transporturi
                             si telecomunicatii;
    Comitetul de lucru V   - Probleme sociale si
                             culturale.
    Marea comisie va putea institui, in caz de nevoie, comitete ad-hoc pentru studierea aprofundata a problemelor specifice.
    Art. 5
    Marea comisie se reuneste o data pe an, in sesiune ordinara, alternativ in unul sau in celalalt stat, sau in sesiune extraordinara, la cererea uneia dintre parti.
    Art. 6
    Marea comisie examineaza si adopta hotariri in legatura cu rezultatele lucrarilor comitetelor de lucru mentionate la art. IV.
    Art. 7
    Concluziile reuniunilor marii comisii sint supuse aprobarii guvernelor celor doua tari.
    Art. 8
    Prezentul acord devine aplicabil de la data semnarii sale. Cele doua parti isi vor notifica reciproc indeplinirea procedurii prevazute de legislatia interna din fiecare tara privind intrarea in vigoare a acordului. El va intra definitiv in vigoare la data ultimei notificari.
    Art. 9
    Acordul va putea fi amendat, de comun acord, pe baza propunerii uneia dintre partile contractante. Amendamentul va intra in vigoare in aceleasi conditii ca cele prevazute la art. VIII.
    Art. 10
    Fiecare dintre partile contractante va putea, in orice moment, sa denunte prezentul acord. Aceasta denuntare va avea efect 6 luni dupa notificarea ei celeilalte parti.
    Facut la Abidjan la 1 martie 1977, in doua originale in limbile romana si franceza, fiecare dintre cele doua texte avind aceeasi valoare.

         Pentru Republica Socialista Romania
         NICOLAE CEAUSESCU
         Presedintele Republicii

         Pentru Republica Coasta de Fildes
         FELIX HOUPHOUET-BOIGNY
         Presedintele Republicii

                             CONVENTIE
privind echivalarea actelor de studii si a diplomelor de conferire a titlurilor stiintifice acordate in Republica Socialista Romania si Republica Populara Bulgaria

    Guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Populare Bulgaria,
    tinind seama de Conventia cu privire la recunoasterea si echivalarea reciproca a diplomelor de absolvire a institutiilor de invatamint mediu, mediu de specialitate si superior, precum si a documentelor de acordare a titlurilor stiintifice si a gradelor didactice, semnata la Praga la 7 iunie 1972,
    in baza Acordului de colaborare culturala si stiintifica dintre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Populare Bulgaria, semnat la 28 iunie 1977 la Sofia,
    calauzindu-se dupa principiile prieteniei si colaborarii in domeniul invatamintului, stiintei si culturii,
    in scopul de a reglementa echivalarea actelor de studii si a diplomelor de conferire a titlurilor stiintifice, au convenit urmatoarele:

    Art. 1
    Actele de studii, eliberate in Republica Socialista Romania si Republica Populara Bulgaria, dupa absolvirea clasei a VIII-a a scolii generale, se considera echivalente.
    Art. 2
    Actele de studii, eliberate in Republica Socialista Romania la absolvirea scolilor profesionale (cu durata de studii de 2 ani dupa absolvirea clasei a VIII-a) si in Republica Populara Bulgaria dupa absolvirea scolilor profesional-tehnice (cu durata de studii de 2 ani dupa absolvirea clasei a VIII-a), se considera echivalente.
    Art. 3
    Actele de studii, eliberate in Republica Socialista Romania dupa absolvirea liceului (XII-XIII clase) si actele de studii eliberate in Republica Populara Bulgaria dupa absolvirea scolilor medii de cultura generala si a scolilor medii profesional-tehnice (XI clase), precum si a tehnicumurilor si scolilor medii cu program special (XII clase), se considera echivalente pentru acelasi tip si profil de scoala.
    Art. 4
    Actele de studii, eliberate in Republica Socialista Romania dupa absolvirea scolilor de specializare postliceala, cu durata de studii de 1-3 ani, si actele de studii, eliberate in Republica Populara Bulgaria dupa absolvirea institutiilor postmedii, cu durata de studii de 1-3 ani, se considera echivalente pentru aceeasi specialitate.
    Art. 5
    Actele de studii, eliberate in Republica Socialista Romania si in Republica Populara Bulgaria de institutiile de invatamint care pregatesc cadre didactice pentru invatamintul prescolar, primar si gimnazial - clasele V-VIII in Republica Socialista Romania, respectiv IV-VIII in Republica Populara Bulgaria - se considera echivalente in specialitatea respectiva.
    Art. 6
    Actele de studii, eliberate in Republica Socialista Romania si in Republica Populara Bulgaria dupa absolvirea institutiilor de invatamint superior (universitati, institute, academii, conservatoare), cu durata de studii nu mai putin de patru ani pentru cursuri de zi si cinci ani la fara frecventa sau seral, se considera echivalente pentru tipul respectiv de institut de invatamint superior si specialitate.
    Art. 7
    Referitor la titlurile stiintifice:
    - diploma de "doctor", eliberata in Republicata Socialista Romania, si diploma de "candidat in stiinte", eliberata in Republica Populara Bulgaria, se considera echivalente;
    - diploma de "doctor-docent in stiinte", eliberata in Republica Socialista Romania, si diploma de "doctor in stiinte", eliberata in Republica Populara Bulgaria, se considera echivalente.
    Art. 8
    Echivalarea actelor care fac obiectul prezentei conventii se va face potrivit reglementarilor in vigoare in fiecare tara.
    Art. 9
    Organele competente din Republica Socialista Romania si Republica Populara Bulgaria vor face schimb reciproc de informatii necesare pentru punerea in aplicare a acestei conventii.
    Art. 10
    Conventia va fi supusa ratificarii in conformitate cu legislatia interna a fiecarei tari si va intra in vigoare la data ultimei notificari prin care se comunica ratificarea.
    Prezenta conventie se incheie pe o perioada nelimitata si va iesi din vigoare la un an de la data denuntarii ei de catre una dintre parti.
    Modificarile conventiei se pot face cu acordul celor doua parti si vor intra in vigoare la data indeplinirii procedurii stipulate la paragraful 1 al prezentului articol.
    Semnata la Bucuresti la data de 4 august 1977, in doua exemplare originale in limbile romana si bulgara, ambele texte avind valoare egala.

            Din partea guvernului
            Republicii Socialiste Romania
            Suzana Gadea,
            ministrul educatiei si invatamintului

            Din partea guvernului
            Republicii Populare Bulgaria
            Naceo Papazov,
            presedintele Comitetului pentru Stiinta,
            Progres Tehnic si Invatamint Superior

                               CONVENTIE
intre Republica Socialista Romania si Regatul Danemarca privind evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit si avere

    Guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Regatului Danemarca,
    dorind sa incheie o Conventie pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit si avere si a promova si intari relatiile economice intre cele doua tari pe baza respectarii suveranitatii si independentei nationale, a egalitatii in drepturi, a avantajului reciproc si a neamestecului in treburile interne,
    au convenit dupa cum urmeaza:

    Art. 1
    Persoane vizate
    Prezenta conventie se aplica persoanelor care sint rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.
    Art. 2
    Impozite vizate
    1. Prezenta conventie se aplica impozitelor pe venit si pe avere stabilite in numele fiecarui stat contractant sau al subdiviziunilor administrative ori al autoritatile locale ale acestora, indiferent de modul cum sint percepute.
    2. Sint considerate ca impozite pe venit si pe avere impozitele percepute pe venitul total, pe averea totala sau pe elemente de venit ori de avere, inclusiv impozitele pe cistigurile provenind din instrainarea bunurilor mobile sau imobile, precum si impozitele asupra cresterii valorii averii.
    3. Impozitele care cad sub incidenta prezentei conventii sint urmatoarele:
    a) In ceea ce priveste Romania:
    - impozitul pe veniturile din salarii, din lucrari de litere, arta si stiinta, din colaborari la publicatii sau la spectacole, din expertize si din alte surse asemanatoare;
    - impozitul pe veniturile realizate din Romania de persoanele fizice si juridice nerezidente;
    - impozitul pe beneficiile societatilor mixte constituite in Romania, cu participare romana si straina;
    - impozitul pe veniturile din activitati lucrative (meserii, profesii libere), precum si din intreprinderi, altele decit cele de stat;
    - impozitul pe veniturile din inchirieri de cladiri si terenuri;
    - impozitul pe veniturile realizate din activitati agricole;
    (mai jos denumite impozit roman).
    b) In ceea ce priveste Danemarca:
    1. impozitul pe venit perceput la nivel de stat (indkomstskatten til staten);
    2. impozitul municipal pe venit (den kommunale indkomstskat);
    3. impozitul pe venit catre municipalitatile din judet (den amtskommunale indkomstskat);
    4. contributiile pentru pensii de batrinete (folkepensionsbidragene);
    5. impozitul marinarilor (somandsskatten);
    6. impozitul special pe venit (den saerlige indkomstskat);
    7. impozitul pentru biserica (kirkeskatten);
    8. impozitul asupra dividendelor (udbytteskatten);
    9. contributia "per diem" la fondul pentru cazuri de imbolnavire (bidrag til dagpengefonden) si
    10. impozitul pe capital perceput la nivel de stat (formueskatten til staten);
    (mai jos denumite impozit danez).
    4. Conventia se va aplica, de asemenea, impozitelor de natura identica sau analoaga care se vor adauga ulterior celor existente sau care le vor inlocui. Autoritatile competente ale statelor contractante isi vor comunica reciproc, la finele fiecarui an, modificarile importante aduse legislatiei fiscale respective.
    Art. 3
    Definitii generale
    1. In sensul prezentei conventii, in masura in care contextul nu cere o interpretare diferita:
    a) termenul Romania inseamna teritoriul Republicii Socialiste Romania, fundul marii si subsolul ariilor submarine situate in afara apelor teritoriale asupra carora Romania exercita drepturi suverane in conformitate cu dreptul international si cu propria sa legislatie cu privire la explorarea si exploatarea resurselor naturale ale unor astfel de arii;
    b) termenul Danemarca indica Regatul Danemarca, inclusiv orice arie inauntrul careia, in conformitate cu legislatia Danemarcei si in conformitate cu dreptul international, Danemarca poate exercita drepturi suverane cu privire la explorarea si exploatarea resurselor naturale ale platformei continentale. Termenul nu cuprinde insulele Faeroe si Groenlanda;
    c) expresiile un stat contractant si celalalt stat contractant indica, dupa cum cere contextul, Romania sau Danemarca;
    d) termenul persoana cuprinde o persoana fizica, o societate si orice alta grupare de persoane;
    e) termenul societate indica orice persoana juridica, inclusiv o societate mixta constituita in conformitate cu prevederile legislatiei romane sau oricare entitate considerata ca persoana juridica in vederea impozitarii;
    f) expresiile intreprindere a unui stat contractant si intreprindere a celuilalt stat contractant indica, dupa caz, o intreprindere exploatata de un rezident al unui stat contractant sau o intreprindere exploatata de un rezident al celuilalt stat contractant;
    g) expresia autoritate competenta indica:
    1) in cazul Romaniei, ministrul finantelor sau reprezentantul sau autorizat legal;
    2) in cazul Danemarcei, ministrul veniturilor interne, taxelor vamale si al impozitelor indirecte sau reprezentantul sau autorizat;
    h) termenul nationali inseamna toate persoanele fizice care au cetatenia unui stat contractant si toate persoanele juridice sau alte entitati create in conformitate cu legislatia in vigoare intr-un stat contractant;
    i) termenul trafic international inseamna orice transport facut de catre o nava, aeronava, un vehicul feroviar sau rutier exploatat de catre o intreprindere care are locul conducerii efective intr-unul dintre statele contractante, cu exceptia cazului cind un atare transport este efectuat numai intre doua locuri situate in celalalt stat contractant.
    2. Pentru aplicarea conventiei de catre un stat contractant, orice expresie care nu este altfel definita are sensul ce i se atribuie de catre legislatia statului mentionat guvernind impozitele care fac obiectul conventiei numai daca contextul nu cere o interpretare diferita.
    Art. 4
    Domiciliu fiscal
    1. In sensul prezentei conventii, expresia rezident al unui stat contractant desemneaza orice persoana care, in virtutea prevederilor legale ale acelui stat, este subiect de impunere in acel stat datorita domiciliului sau, rezidentei sale, sediului conducerii sau pe baza oricarui alt criteriu de natura analoaga. Termenul nu cuprinde insa nici o persoana care este supusa impozitului in acel stat contractant numai datorita venitului pe care il realizeaza din surse sau capital situate in acel stat.
    2. Cind, conform dispozitiilor paragrafului 1, o persoana fizica este considerata rezidenta in ambele state contractante, atunci acest caz se rezolva dupa regulile ce urmeaza:
    a) persoana va fi considerata rezidenta a statului in care dispune de o locuinta permanenta la dispozitia sa. Daca dispune de o locuinta permanenta in fiecare dintre statele contractante, ea va fi considerata ca rezidenta a statului contractant cu care legaturile sale personale si economice sint cele mai strinse (centrul intereselor vitale);
    b) daca statul contractant in care aceasta persoana are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau daca aceasta persoana nu are o locuinta permanenta la dispozitia sa in nici unul dintre statele contractante, atunci este considerata ca rezidenta a statului contractant in care locuieste in mod obisnuit;
    c) daca aceasta persoana locuieste in mod obisnuit in fiecare dintre statele contractante sau daca nu locuieste in mod obisnuit in nici unul dintre ele, ea va fi considerata ca rezidenta a statului contractant al carui national este;
    d) daca aceasta persoana este un national al ambelor state contractante sau al nici unuia dintre ele, autoritatile competente ale statelor contractante transeaza problema de comun acord.
    3. Cind, dupa dispozitiile paragrafului 1, o persoana, alta decit o persoana fizica, este socotita ca rezidenta a fiecaruia dintre statele contractante, ea este considerata ca rezidenta a statului in care este situat sediul conducerii sale efective.
    Art. 5
    Sediu permanent
    1. In sensul prezentei conventii, expresia sediu permanent indica o instalatie fixa de afaceri in care intreprinderea exercita in total sau in parte activitatea sa.
    a. Expresia sediu permanent cuprinde indeosebi:
    a) un sediu de conducere;
    b) o sucursala;
    c) un birou;
    d) o uzina;
    e) un atelier;
    f) o mina, un put petrolifer, o cariera sau orice alt loc de extractie a resurselor naturale;
    g) un santier de constructie sau de montaj a carui durata depaseste 12 luni.
    3. Nu se considera sediu permanent:
    a) folosirea de instalatii in scopul exclusiv al depozitarii, expunerii sau livrarii produselor sau marfurilor apartinind intreprinderii;
    b) mentinerea unui stoc de produse sau marfuri apartinind intreprinderii in scopul exclusiv al depozitarii, expunerii sau livrarii;
    c) mentinerea unui stoc de produse sau marfuri apartinind intreprinderii numai in scopul de a fi prelucrate de catre o alta intreprindere;
    d) produsele sau marfurile, apartinind intreprinderii, expuse in cadrul unui tirg sau expozitii temporare ocazionale, care sint vindute dupa inchiderea acelui tirg sau expozitii;
    e) mentinerea unui loc stabil de afaceri in scopul exclusiv de a cumpara produse sau marfuri ori de a stringe informatii pentru intreprindere;
    f) mentinerea unui loc stabil de afaceri in scopul exclusiv de a face reclama, de a furniza informatii, pentru cercetari stiintifice sau activitati analoage, care au caracter preparator sau auxiliar, pentru intreprindere.
    4. O persoana - alta decit un agent cu statut independent in sensul paragrafului 5 - activind intr-unul dintre statele contractante in numele unei intreprinderi din celalalt stat contractant se considera sediu permanent in primul stat contractant, daca dispune de puteri pe care le exercita in mod obisnuit in acest stat, care ii permit sa incheie contracte in numele intreprinderii, in afara de cazul cind activitatea acestei persoane este limitata la cumpararea de produse sau marfuri pentru intreprindere.
    5. Nu se considera ca o intreprindere a unui stat contractant are un sediu permanent in celalalt stat contractant numai prin faptul ca acesta isi exercita activitatea in acest celalalt stat contractant prin intermediul unui curtier (broker), a unui comisionar general sau a oricarui alt intermediar cu statut independent, cu conditia ca aceste persoane sa actioneze in cadrul activitatii lor obisnuite.
    6. Faptul ca o societate rezidenta a unui stat contractant controleaza sau este controlata de catre o societate rezidenta a celuilalt stat contractant sau care exercita activitatea in acel celalalt stat contractant (printr-un sediu permanent sau in alt mod) nu este prin el insusi suficient pentru a face din oricare dintre aceste societati un sediu permanent al celeilalte.
    Art. 6
    Venituri imobiliare
    1. Venitul provenind din bunuri imobile, inclusiv cele din exploatari agricole sau forestiere, este impozabil in statul contractant in care aceste bunuri sint situate.
    2. Expresia bunuri imobile se defineste in conformitate cu legislatia statului contractant in care bunurile mentionate sint situate. Expresia va cuprinde, in orice caz, toate accesoriile, inventarul viu si mort al exploatarilor agricole si forestiere, drepturile asupra carora se aplica dreptul comun cu privire la proprietatea funciara, uzufructul bunurilor imobile si drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatarii zacamintelor minerale, izvoarelor si a altor bogatii naturale ale solului; navele si aeronavele nu sint considerate ca bunuri imobile.
    3. Dispozitiile paragrafului 1 se aplica veniturilor obtinute din exploatarea directa, din inchirierea sau din folosirea in orice alta forma a proprietatii imobiliare.
    4. Prevederile paragrafelor 1 si 3 se aplica, de asemenea, veniturilor provenind din bunuri imobile ale unei intreprinderi si veniturilor din bunuri imobile folosite la exercitarea unei profesiuni libere.
    Art. 7
    Beneficiile intreprinderilor
    1. Beneficiile unei intreprinderi a unui stat contractant sint impozabile numai in acest stat, in afara de cazul cind intreprinderea exercita activitatea sa in celalalt stat contractant printr-un sediu permanent aflat in acel stat. Daca intreprinderea exercita activitatea sa in acest mod, printr-un sediu permanent, beneficiile intreprinderii pot fi impuse in celalalt stat, dar numai in masura in care acestea sint atribuibile acelui sediu permanent.
    2. Cu exceptia prevederilor paragrafului 3, cind o intreprindere a unui stat contractant exercita activitatea sa si in celalalt stat contractant printr-un sediu permanent situat in acel stat, se atribuie in fiecare stat contractant, acelui sediu permanent, beneficiile pe care le-ar fi putut realiza daca ar fi constituit o intreprindere distincta si separata exercitind activitati identice sau analoage in conditii identice sau analoage si tratind cu toata independenta cu intreprinderea al carui sediu permanent este.
    3. La determinarea beneficiilor unui sediu permanent sint admise ca deduceri cheltuielile facute pentru scopurile urmarite de acest sediu permanent, inclusiv cheltuielile de conducere si cheltuielile generale de administrare, indiferent de faptul ca s-au efectuat in statul contractant in care se afla sediul permanent sau in alta parte.
    4. In masura in care intr-un stat contractant se obisnuieste ca beneficiile unui sediu permanent sa fie determinate prin repartizarea beneficiilor totale ale intreprinderii intre diversele ei parti componente, nici o dispozitie a paragrafului 2 nu impiedica acest stat contractant de a determina beneficiile impozabile in conformitate cu repartitia uzuala; metoda de repartizare adoptata trebuie, in orice caz, sa fie - ca rezultat - in concordanta cu principiile cuprinse in prezentul articol.
    5. Nici un beneficiu nu se va atribui unui sediu permanent numai pentru faptul ca acest sediu permanent cumpara produse sau marfuri pentru intreprindere.
    6. In vederea aplicarii prevederilor paragrafelor precedente, beneficiile atribuibile unui sediu permanent trebuie determinate in fiecare an prin aceeasi metoda, in afara de cazul cind exista motive suficiente si valabile de a proceda altfel.
    7. Cind beneficiile cuprind elemente de venit tratate separat in alte articole ale prezentei conventii, dispozitiile acelor articole nu sint afectate de dispozitiile prezentului articol.
    Art. 8
    Intreprinderi de transport
    1. Beneficiile obtinute din exploatarea in trafic international a navelor, aeronavelor ori a vehiculelor de transport feroviar sau rutier vor fi impozabile numai in statul contractant in care se afla locul conducerii efective a intreprinderii.
    2. Daca locul conducerii efective a unei intreprinderii de transporturi navale se afla la bordul unei nave, atunci se va considera ca acesta se afla in statul contractant in care este situat portul de armare sau, daca nu exista un atare port de armare, in statul contractant in care cel care exploateaza nava este rezident.
    3. Prevederile paragrafului 1 se vor aplica, de asemenea, beneficiilor obtinute din participarea intreprinderilor statelor contractante intr-un pool, la o exploatare in comun sau la o agentie internationala de transporturi.
    4. Referitor la beneficiile obtinute de catre consortiul de transporturi aeriene danez, norvegian si suedez, cunoscut sub denumirea de Scandinavian Airlines System (SAS), prevederile paragrafului 1 se vor aplica numai acelei parti a beneficiilor care corespunde pachetului de actiuni din consortiu detinute de Det Danske Luftfartsselskab (DDL), partenerul danez in Scandinavian Airlines System (SAS).
    Art. 9
    Intreprinderi asociate
    Atunci cind:
    a) o intreprindere a unui stat contractant participa direct sau indirect la conducerea, la controlul sau la capitalul unei intreprinderi a celuilalt stat contractant, sau cind
    b) aceleasi persoane participa direct sau indirect la conducerea, la controlul sau la capitalul unei intreprinderi a unui stat contractant si a unei intreprinderi a celuilalt stat contractant si fie intr-un caz, fie in celalalt, intre cele doua intreprinderi s-au stabilit ori impus conditii in relatiile lor comerciale sau financiare, care difera de acelea care ar fi fost stabilite intre intreprinderi independente,
    atunci orice beneficii, care ar fi revenit uneia dintre intreprinderi daca n-ar fi fost acele conditii, dar datorita acelor conditii nu i-au mai revenit, pot fi incluse in beneficiile acelei intreprinderi si impozitate in mod corespunzator.
    Art. 10
    Dividende
    1. Dividendele platite de catre o societate care este rezidenta a unui stat contractant catre o persoana rezidenta a celuilalt stat contractant se impun in acest celalalt stat.
    2. Totusi, aceste dividende pot fi impuse in statul contractant in care este rezidenta societatea platitoare de dividende, potrivit legislatiei acestui stat, dar impozitul astfel stabilit nu va depasi:
    a) 10 la suta din suma bruta a dividendelor, daca primitorul este o societate (se exclud societatile de persoane) care detine direct cel putin 25 la suta din capitalul societatii platitoare de dividende;
    b) in toate celelalte cazuri, 15 la suta din suma bruta a dividendelor.
    Prevederile acestui paragraf nu afecteaza impozitarea societatii privitoare la beneficiile din care se platesc dividendele.
    3. Termenul dividende folosit in acest articol indica veniturile provenind din actiuni, actiuni sau titluri de folosinta, parti miniere, parti de fondator sau din alte parti care nu sint creante, participare la beneficii, precum si veniturile din alte parti sociale asimilate veniturilor din actiuni de catre legislatia fiscala a statului contractant in care este rezidenta societatea distribuitoare a dividendelor. In acest context, beneficiile repartizate de societatile mixte romane subscriitorilor de capital sint asimilate dividendelor.
    4. Prevederile paragrafelor 1 si 2 nu se aplica cind beneficiarul dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, are, in celalalt stat contractant in care societatea platitoare de dividende este rezidenta, un sediu permanent de care este legata in mod efectiv detinerea pachetului de actiuni generator de dividende. In acest caz se aplica prevederile art. 7.
    5. Cind o societate rezidenta a unui stat contractant obtine beneficii sau venituri din celalalt stat contractant, acest celalalt stat nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor platite de acea societate persoanelor care nu sint rezidente ale acestui celalalt stat, nici sa preleve vreun impozit asupra beneficiilor nedistribuite ale societatii, chiar daca dividendele platite sau beneficiile nedistribuite reprezinta, in total sau in parte, beneficii sau venituri provenind din acest celalalt stat.
    Art. 11
    Dobinzi
    1. Dobinzile provenind dintr-un stat contractant si platite unui rezident al celuilalt stat contractant sint impozabile in acest celalalt stat contractant.
    2. Totusi, aceste dobinzi pot fi impuse in statul contractant din care provin si in conformitate cu legislatia acelui stat, dar impozitul astfel stabilit nu poate depasi 10 la suta din suma dobinzilor.
    3. Termenul dobinzi, folosit in prezentul articol, indica venituri din efecte publice, din titluri de obligatiuni, insotite sau nu de garantii ipotecare sau de o clauza de participare la beneficii din creante de orice natura, precum si orice alte venituri asimilate veniturilor din sume imprumutate, de legislatia fiscala a statului contractant din care provin veniturile.
    4. Prevederile paragrafelor 1 si 2 nu se aplica daca beneficiarul dobinzilor, rezident al unui stat contractant, are in celalalt stat contractant din care provin dobinzile un sediu permanent de care sint legate efectiv creantele generatoare a dobinzilor. In acest caz se vor aplica prevederile art. 7.
    5. Dobinzile vor fi considerate ca provin dintr-un stat contractant cind debitorul este acest stat, o subdiviziune administrativa, o autoritate locala sau un rezident al acelui stat. Cind, cu toate acestea, persoana platitoare a dobinzii, fie ca este sau nu rezidenta a unui stat contractant, are intr-un stat contractant un sediu permanent in legatura cu care a fost contractata creanta asupra careia se plateste dobinda si atare dobinda se suporta de sediul permanent respectiv, atunci se va considera ca acea dobinda provine din statul contractant in care este situat sediul permanent.
    6. Daca, datorita relatiilor speciale existente intre debitor si creditor sau a relatiilor pe care si unul si celalalt le intretin cu terte persoane, suma dobinzilor platite, tinind cont de creanta pentru care ele sint varsate, excede pe aceea asupra careia ar fi convenit debitorul si creditorul in lipsa unor astfel de relatii, dispozitiile prezentului articol se aplica numai la aceasta ultima suma. In acest caz, partea excedentara a platilor ramine impozabila conform legislatiei fiecarui stat contractant, tinindu-se cont de celelalte dispozitii ale prezentei conventii.
    7. Prin derogare de la prevederile paragrafelor 1 si 2, dobinzile obtinute de un stat contractant sau de catre un oficiu public al acelui stat contractant, oficiu care nu este supus impozitului asupra venitului de acel stat contractant, sau obtinute de un rezident al unui atare stat contractant cu privire la datorii garantate, asigurate sau finantate indirect de catre acel stat contractant sau un oficiu public al acestuia, vor fi scutite de impozit de catre celalalt stat contractant.
    Art. 12
    Comisioane
    1. Comisioanele provenind dintr-un stat contractant, platite unui rezident al celuilalt stat contractant, pot fi impuse in acel celalalt stat.
    2. Asemenea comisioane pot fi impuse, cu toate acestea, in statul contractant din care provin, in conformitate cu legislatia acelui stat, insa impozitul astfel stabilit nu poate depasi 4 la suta din suma comisioanelor.
    3. Termenul comisioane, folosit in prezentul articol, indica plati facute unui intermediar (broker), unui reprezentant comisionar general sau oricarei altei persoane asimilate unui astfel de intermediar sau reprezentant de catre legislatia de impozite a statului contractant din care provine o asemenea plata.
    4. Prevederile paragrafelor 1 si 2 nu se vor aplica daca primitorii comisioanelor, fiind rezidenti ai unui stat contractant, au in celalalt stat contractant din care provin comisioanele un sediu permanent de care este legata efectiv activitatea care genereaza comisioanele. In asemenea caz se vor aplica prevederile art. 7.
    5. Comisioanele vor fi considerate ca provin dintr-un stat contractant cind platitorul este statul insusi, o subdiviziune administrativa, o autoritate locala sau un rezident al acelui stat. Cind, totusi, persoana platitoare a comisioanelor, indiferent daca este sau nu rezidenta a unui stat contractant, are intr-un stat contractant un sediu permanent de care se leaga activitatile pentru care este facuta plata si aceste comisioane sint suportate de sediul permanent, atunci comisioanele vor fi considerate ca provin din statul contractant in care este situat sediul permanent.
    6. Cind, datorita relatiilor speciale existente intre platitor si primitor sau intre ambii si alta persoana, suma comisioanelor platite, tinind seama de activitatile pentru care s-au platit, excede suma asupra careia ar fi convenit platitorul si primitorul in lipsa unor astfel de relatii, prevederile prezentului articol se vor aplica numai la aceasta ultima suma. In acest caz, partea excedentara a platilor va ramine impozabila conform legislatiei fiecarui stat contractant, tinindu-se cont de celelalte dispozitii ale prezentei conventii.
    Art. 13
    Redevente
    1. Redeventele provenind dintr-un stat contractant si platite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse in acest celalalt stat.
    2. Totusi, aceste redevente pot fi impuse in statul contractant din care provin, in conformitate cu legislatia acelui stat, insa impozitul astfel stabilit nu poate depasi 10 la suta din suma redeventelor.
    3. Termenul redevente folosit in prezentul articol indica remuneratiile de orice natura platite pentru folosirea sau concesionarea folosirii unui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau stiintifice, inclusiv drepturi de autor pentru filme de cinematograf ori filme sau benzi magnetice destinate emisiunilor de radio sau televiziune, a unui brevet de inventie, a unei marci de fabrica sau alte asemenea drepturi, a unui desen sau a unui model, a unui plan, a unei formule sau a unui procedeu secret sau pentru folosirea sau concesionarea folosirii unui echipament industrial, comercial sau stiintific ori pentru informatii relative la experienta cistigata in domeniul industrial, comercial sau stiintific.
    4. Prevederile paragrafelor 1 si 2 nu se aplica cind beneficiarul redeventelor, rezident al unui stat contractant, are in celalalt stat contractant, din care provin redeventele, un sediu permanent de care se leaga in mod efectiv dreptul sau bunul generator de redevente. In acest caz se aplica dispozitiile art. 7.
    5. Redeventele sint considerate ca provenind dintr-un stat contractant daca debitorul este acest stat, o subdiviziune administrativa, o autoritate locala sau un rezident din acel stat. Cu toate acestea, daca debitorul redeventelor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are intr-unul dintre statele contractante un sediu permanent de care este legat efectiv dreptul sau bunul generator al redeventelor si care suporta sarcina acestor redevente, atunci aceste redevente sint considerate ca provin din statul contractant in care este situat sediul permanent.
    6. Daca, datorita relatiilor speciale existente intre debitor si creditor sau relatiilor pe care ambii le intretin cu terte persoane, cuantumul redeventelor platite, tinind cont de prestarea pentru care ele sint varsate, excede pe acelea asupra carora s-ar fi convenit de debitor si creditor in lipsa unor asemenea relatii, dispozitiile prezentului articol se aplica numai la aceasta ultima suma. In acest caz, partea excedentara a platilor ramine impozabila conform legislatiei fiecarui stat contractant, tinind cont si de celelalte dispozitii ale prezentei conventii.
    Art. 14
    Cistiguri din capital
    1. Cistigurile provenind din instrainarea bunurilor imobile, astfel cum sint definite la paragraful 2 al art. 6, sint impozabile in statul contractant in care sint situate aceste bunuri.
    2. Cistigurile provenind din instrainarea bunurilor mobile facind parte din activul unui sediu permanent pe care o intreprindere a unui stat contractant il are in celalalt stat contractant sau a bunurilor mobile tinind de o baza fixa de care dispune un rezident al unui stat contractant in celalalt stat contractant pentru exercitarea unei profesiuni libere, inclusiv cistigurile provenind din instrainarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu intreaga intreprindere) sau a acestei baze fixe sint impozabile in celalalt stat. Cu toate acestea, cistigurile provenind din instrainarea vapoarelor, a avioanelor, a vehiculelor feroviare sau rutiere exploatate in trafic international si a bunurilor mobile tinind de exploatarea unor astfel de vapoare si avioane sint impozabile numai in statul contractant in care, urmare prevederilor art. 8, sint impozabile beneficiile din atare activitati.
    3. Cistigurile provenind din instrainarea oricaror bunuri, altele decit cele mentionate la paragrafele 1 si 2, sint impozabile numai in statul contractant al carui rezident este cel care instraineaza.
    Art. 15
    Profesiuni independente
    1. Veniturile realizate de catre un rezident al unui stat contractant din exercitarea pe cont propriu a unei profesiuni libere sau a altor activitati independente cu un caracter analog sint impozabile numai in acel stat, daca rezidentul nu dispune cu regularitate pentru exercitarea activitatii sale in celalalt stat contractant de o baza fixa sau este prezent in celalalt stat contractant perioada sau perioade care nu depasesc in total 183 de zile in cursul anului fiscal vizat. Daca dispune de o astfel de baza fixa sau daca este prezent in conditiile sus-mentionate, veniturile sint impozabile in celalalt stat contractant, dar numai in masura in care acestea sint atribuibile acelei baze fixe sau prezentei sale.
    2. Expresia profesiuni libere cuprinde, in special, activitatile independente de ordin stiintific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum si exercitarea independenta a profesiunii de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist si contabil.
    Art. 18
    Profesiuni dependente
    1. Sub rezerva prevederilor art. 17, 19, 20, 21 si 22, salariile si alte remuneratii similare pe care un rezident al unui stat contractant le primeste pentru activitate salariata sint impozabile numai in acest stat, cu conditia ca activitatea salariata sa nu fie exercitata in celalalt stat contractant. Daca activitatea este exercitata in celalalt stat contractant, remuneratiile primite sint impozabile in acel celalalt stat.
    2. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1, remuneratiile obtinute de un rezident al unui stat contractant pentru activitate salariata exercitata in celalalt stat contractant vor fi impozabile numai in primul stat contractant, daca:
    a) beneficiarul este prezent in celalalt stat o perioada sau perioade care nu depasesc in total 183 de zile in cursul anului fiscal vizat, si
    b) remuneratiile sint platite de catre sau in numele unei persoane care angajeaza si care nu este rezidenta a celuilalt stat, si
    c) remuneratiile nu sint suportate de catre un sediu permanent sau de o baza fixa pe care cel care angajeaza o are in celalalt stat.
    3. Prin derogare de la dispozitiile precedente ale acestui articol, remuneratiile pentru activitatea salariata exercitata la bordul unei nave, unei aeronave sau la bordul unui vehicul feroviar sau rutier in trafic international se impun in statul contractant in care se afla situat locul conducerii efective a intreprinderii. In cazul cind un rezident al Danemarcei primeste remuneratii pentru munca salariata prestata la bordul unui avion exploatat in trafic international de catre consortiul Scandinavian Airlines System (SAS), asemenea remuneratii sint impozabile numai in Danemarca.
    Art. 17
    Tantieme
    Tantiemele, jetoanele de prezenta si alte retributii similare pe care un rezident al unui stat contractant le primeste in calitatea sa de membru al consiliului de administratie sau de supraveghere sau ale unui organ analog al unei societati rezidente in celalalt stat contractant sint impozabile in acel celalalt stat.
    Art. 18
    Artisti si sportivi
    1. Prin derogare de la prevederile art. 15 si 16, veniturile pe care profesionistii de spectacole, cum sint artistii de teatru, de cinema, de radio sau televiziune si interpretii muzicali, precum si sportivii, le obtin din activitatea lor personala desfasurata in aceasta calitate, sint impozabile in statul contractant in care acele activitati sint exercitate.
    2. Cind veniturile in legatura cu activitatile personale ale unor astfel de artisti sau sportivi nu revin acestora, ci altor persoane, prin derogare de la prevederile art. 7, 15 si 16, acele venituri sint impozabile in statul contractant in care se desfasoara activitatea artistilor sau sportivilor mentionati.
    3. Veniturile realizate din activitati desfasurate in cadrul acordurilor culturale incheiate intre cele doua state contractante sint impozabile numai in statul trimitator.
    Art. 19
    Pensii, anuitati, contributii de asigurari sociale
    1. Pensiile (altele decit pensiile a caror impunere este reglementata de prevederile paragrafului 2 al art. 20) si alte remuneratii similare platite unui rezident al unui stat contractant pentru munca salariata desfasurata in trecut si orice anuitate platita unui atare rezident vor fi impozabile numai in acel stat.
    2. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1, platile facute in cadrul sistemului public de asigurari sociale al unui stat contractant sint impozabile in acel stat.
    3. Termenul anuitate inseamna o suma determinata, platibila in mod periodic la scadente fixe, in timpul vietii sau in timpul unei perioade specificate sau determinabile in virtutea unui angajament de efectuare a platilor, in schimbul unor contraprestatii depline si corespunzatoare facute in bani sau evaluabile in bani.
    Art. 20
    Functii guvernamentale
    1. a) Remuneratia, alta decit o pensie platita de un stat contractant, o subdiviziune administrativa sau de o autoritate locala din acel stat oricarei persoane fizice in legatura cu servicii prestate acelui stat, subdiviziune sau autoritate locala, este impozabila numai in acel stat.
    b) Cu toate acestea, o astfel de remuneratie este impozabila numai in celalalt stat contractant, daca serviciile sint prestate in acel stat, iar primitorul este rezident al acelui celalalt stat contractant si daca:
    i) este un national al acelui stat; sau
    ii) nu a devenit rezident al acelui stat numai in scopul prestarii serviciilor.
    2. a) Orice pensie platita de catre sau din fonduri create de un stat contractant, o subdiviziune administrativa sau o autoritate locala din acesta oricarei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat, subdiviziune sau autoritate locala din acesta este impozabila numai in acel stat.
    b) Cu toate acestea, atare pensie va fi impozabila numai in celalalt stat contractant, daca primitorul este un national sau un rezident al acelui stat.
    3. Prevederile art. 16, 17 si 19 se vor aplica remuneratiilor si pensiilor cu privire la serviciile prestate in cadrul unei activitati industriale sau comerciale desfasurate de un stat contractant sau de o subdiviziune administrativa sau o autoritate din acesta.
    Art. 21
    Profesori
    1. Un profesor rezident al unui stat contractant, care preda sau efectueaza cercetari la o universitate sau in orice alta institutie de invatamint autorizata legal a celuilalt stat contractant, va fi impozabil numai in primul stat contractant, pentru toate remuneratiile primite in legatura cu activitatea desfasurata pe o perioada care nu depaseste 2 ani de la data inceperii activitatii.
    2. Prevederile paragrafului 1 nu se vor aplica daca lucrarile de cercetare nu sint intreprinse in interes general, ci in primul rind in interesul personal al uneia sau mai multor persoane determinate.
    Art. 22
    Studenti si stagiari
    1. Sumele pe care le primeste pentru intretinere, educare sau instruire un student, un practicant sau un stagiar care este sau a fost, imediat anterior venirii sale intr-un stat contractant, rezident al celuilalt stat contractant si care este prezent in primul stat contractant mentionat numai in scopul educarii sau instruirii, vor fi scutite de impozit in primul stat mentionat, cu conditia ca astfel de sume sa provina din surse din afara acelui stat.
    2. Aceeasi scutire se va aplica venitului obtinut de catre o persoana din cele mai sus mentionate, din munca salariata pe care o presteaza in acel prim stat contractant, pentru a-si suplimenta mijloacele sale pentru intretinere, educare, instruire, pentru o perioada limitata la 5 ani de la sosirea sa in acel stat.
    Art. 23
    Alte venituri
    Elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, de oriunde provin, care n-au fost mentionate in articolele precedente ale prezentei conventii, sint impozabile numai in acel stat.
    Art. 24
    Impunerea averii
    1. Averea constituita din bunuri imobile, asa cum sint ele definite la paragraful 2 al art. 6, este impozabila in statul contractant unde aceste bunuri sint situate.
    2. Averea constituita din bunuri mobile facind parte din activul unui sediu permanent al unei intreprinderi sau din bunuri mobile tinind de o baza fixa servind la exercitarea unei profesiuni libere este impozabila in statul contractant unde este situat sediul permanent sau baza fixa.
    3. Navele, aeronavele si vehiculele feroviare sau rutiere exploatate in trafic international, precum si bunurile mobile tinind de exploatarea unor astfel de mijloace de transport, sint impozabile numai in statul contractant care, in conformitate cu prevederile art. 8, are dreptul sa impuna beneficiile obtinute din atare exploatare.
    4. Toate celelalte elemente de capital ale unui rezident al unui stat contractant sint impozabile numai in acel stat.
    Art. 25
    Eliminarea dublei impuneri
    Dubla impunere va fi evitata in modul urmator:
    1. In ce priveste Romania, impozitele platite in Danemarca de rezidenti ai Romaniei asupra veniturilor obtinute sau capitalurilor detinute care, in conformitate cu prevederile acestei conventii, pot fi impuse in Danemarca, vor fi scazute din impozitele datorate statului roman.
    Beneficiile varsate de intreprinderile de stat romane la bugetul statului sint considerate in acest articol ca impozit al Republicii Socialiste Romania.
    2. In ce priveste Danemarca:
    a) Sub rezerva prevederilor subparagrafului c), cind un rezident al Danemarcei realizeaza venituri sau poseda capital care, in conformitate cu prevederile prezentei conventii, sint impozabile in Romania, Danemarca va acorda:
    1) ca o deducere din impozitul pe venit al acelei persoane, o suma egala cu impozitul pe venit platit in Romania;
    2) ca o deducere din impozitul pe capital al acelei persoane, o suma egala cu impozitul pe capital platit in Romania.
    b) Deducerea, in fiecare caz, nu va depasi totusi acea parte a impozitului pe venitul sau capitalul respectiv, asa cum a fost calculat inainte ca deducerea sa fie acordata, si care este corespunzatoare, dupa caz, venitului sau capitalului impozabil in Romania.
    c) Cind un rezident al Danemarcei obtine venit sau poseda capital care, in conformitate cu prevederile acestei conventii, sint impozabile numai in Romania, Danemarca poate include acest venit sau capital in baza de impunere, dar va acorda ca deducere din impozitul pe venit sau capital acea parte a impozitului pe venitul sau capitalul respectiv care este corespunzatoare, dupa caz, venitului obtinut sau capitalului posedat in Romania.
    Art. 26
    Nediscriminarea
    1. Nationalii unui stat contractant, fie ca sint sau nu rezidenti ai unuia dintre statele contractante, nu vor fi supusi in celalalt stat contractant nici unei impozitari sau obligatii legate de impunere diferita sau mai impovaratoare decit aceea la care sint sau pot fi supusi nationalii acelui celalalt stat aflati in aceeasi situatie.
    2. Impozitarea unui sediu permanent pe care o intreprindere a unui stat contractant il are in celalalt stat contractant nu se va face in acest celalalt stat in conditii mai putin avantajoase decit impozitarea intreprinderilor acestui celalalt stat desfasurind aceleasi activitati.
    3. Intreprinderile unui stat contractant, al caror capital este, in totalitate sau in parte, detinut sau controlat, direct sau indirect, de unu sau mai multi rezidenti ai celuilalt stat contractant, nu vor fi supuse in primul stat contractant mentionat la nici un impozit sau obligatie legata de impunere care sa fie diferita sau mai impovaratoare decit aceea la care sint sau ar putea fi supuse intreprinderile de acelasi fel ale acestui prim stat mentionat.
    4. Termenul impozitare indica in prezentul articol impozitele de orice natura sau denumire.
    Art. 27
    Procedura amiabila
    1. Cind un rezident al unui stat contractant apreciaza ca masurile luate de unul sau de ambele state contractante ii atrag sau ii vor atrage o impozitare care nu este conforma cu prezenta conventie, el poate, indiferent de caile de atac prevazute de legislatia nationala a acestor state, sa supuna cazul sau autoritatii competente a statului al carui rezident este. Cazul trebuie supus, in 3 ani care urmeaza, primei notificari a masurii care ii atrage o impozitare ce nu este in conformitate cu conventia.
    2. Autoritatea competenta se va stradui, daca reclamatia ii pare intemeiata si daca ea insasi nu este in masura sa aduca o rezolvare corespunzatoare, sa solutioneze problema pe calea unei intelegeri amiabile cu autoritatea competenta a celuilalt stat contractant, in vederea evitarii unei impozitari care nu este conforma cu conventia.
    3. Autoritatile competente ale statelor contractante se vor stradui sa rezolve, pe calea intelegerii amiabile, orice dificultati sau dubii rezultind din interpretarea sau din aplicarea conventiei. Ele pot, de asemenea, sa se consulte in vederea evitarii dublei impuneri in cazurile neprevazute de conventie.
    4. Autoritatile competente ale statelor contractante pot comunica direct intre ele, in scopul realizarii unei intelegeri in vederea aplicarii prevederilor prezentei conventii. Cind, pentru a se ajunge la o intelegere, apare ca fiind recomandabil un schimb oral de vederi, un atare schimb poate avea loc in cadrul unei comisii compuse din reprezentanti ai autoritatilor competente ale statelor contractante.
    5. Autoritatile competente ale statelor contractante vor stabili procedura de aplicare a prezentei conventii si, in special, formalitatile care trebuie indeplinite de rezidentii unui stat contractant pentru a li se acorda in celalalt stat contractant scutirile sau reducerile de impozit la veniturile mentionate la art. 1O, 11, 12 si 13, obtinute in acel celalalt stat.
    Art. 28
    Schimb de informatii
    1. Autoritatile competente ale statelor contractante vor face schimb de informatii de natura fiscala pe care le detin in mod obisnuit, in masura in care va fi necesar pentru aplicarea dispozitiilor prezentei conventii si cele ale legilor interne ale statelor contractante relative la impozitele vizate prin conventie, in masura in care impozitarea pe care ele o prevad este conforma cu conventia.
    Orice informatie astfel schimbata va fi tinuta secret si nu va fi divulgata nici unei persoane sau autoritati, altele decit cele insarcinate cu stabilirea sau incasarea impozitelor vizate de prezenta conventie.
    2. Dispozitiile paragrafului 1 nu vor fi in nici un caz interpretate ca impunind unuia dintre statele contractante obligatia:
    a) de a indeplini masuri administrative contrarii propriei legislatii sau cu practica administrativa a unuia sau a celuilalt stat contractant;
    b) de a furniza informatii care nu ar putea fi obtinute pe baza legislatiei sau in cadrul practicii sale administrative normale sau ale celuilalt stat contractant;
    c) de a furniza informatii care ar divulga un secret comercial, industrial, profesional sau procedeu comercial sau informatii a caror divulgare ar fi contrara ordinii publice.
    Art. 29
    Functionari diplomatici si consulari
    Nici o prevedere din prezenta conventie nu va afecta privilegiile functionarilor diplomatici si consulari acordate in cadrul normelor dreptului international sau in baza prevederilor unor acorduri speciale.
    Art. 30
    Extinderea aplicabilitatii teritoriale a conventiei
    Prezenta conventie poate fi extinsa, fie in intregime, fie cu unele modificari necesare, asupra oricarei parti a teritoriului Danemarcei, care, in mod expres, este exclusa de la aplicarea conventiei si care stabileste impozite in mare masura cu caracteristici asemanatoare cu cele la care se aplica conventia. O astfel de extensiune va intra in vigoare de la data si sub rezerva modificarilor si conditiilor, inclusiv a conditiilor privitoare la denuntare, astfel cum se va preciza si conveni intre statele contractante prin note schimbate pe cai diplomatice.
    Art. 31
    Intrarea in vigoare
    1. Prezenta conventie va fi aprobata in conformitate cu dispozitiile constitutionale in vigoare in fiecare dintre statele contractante si va intra in vigoare din cea de a 30-a zi de la schimbul ultimei note din cele doua, prin care se arata ca ambele parti s-au conformat acestor prevederi, cunoscindu-se ca prezenta conventie se va aplica pentru prima data:
    a) in Republica Socialista Romania, impozitelor aferente perioadei impozabile in curs, precum si impozitelor platite sau retinute cu incepere de la 1 ianuarie 1974;
    b) in Regatul Danemarca;
    1) cu privire la venitul care se impune in anul fiscal 1974 si anii urmatori;
    2) cu privire la capitalul care se impune in anul calendaristic 1974 si anii urmatori.
    Art. 32
    Denuntarea
    Prezenta conventie va ramine in vigoare pe o durata nedeterminata. Fiecare stat contractant poate sa denunte conventia pina la 30 iunie inclusiv al fiecarui an calendaristic, incepind din cel de-al cincilea an urmator celui al intrarii in vigoare a conventiei, dind nota de denuntare pe cale diplomatica; in acest caz, aplicarea prezentei conventii inceteaza:
    a) cu privire la venitul care se impune incepind cu anul fiscal urmator aceluia in care s-a remis nota de denuntare si anii urmatori;
    b) cu privire la capitalul care se impune incepind cu anul calendaristic urmator aceluia in care s-a remis nota de renuntare si anii urmatori.
    Drept care subsemnatii, autorizati in buna si cuvenita forma de catre guvernele lor, am semnat prezenta conventie.
    Facuta in Copenhaga la 13 decembrie 1976, in doua exemplare originale, redactate fiecare in limbile romana, daneza si engleza, cele trei texte avind aceeasi valabilitate. In caz de divergente in interpretarea dispozitiilor acestei conventii, textul in limba engleza are precadere.

             Pentru guvernul
             Republicii Socialiste Romania
             Gheorghe Ploesteanu

             Pentru guvernul
             Regatului Danemarca
             K. B. Andersen