HOTARARE Nr.
261 din 31 martie 2010
privind aprobarea
programelor nationale de sanatate pentru anul 2010
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 205 din 1 aprilie 2010
In temeiul art. 108 din Constituţia României,
republicată, şi al art. 48 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi
completările ulterioare,
Guvernul României adoptă
prezenta hotărâre.
Art. 1. - (1) Se aprobă programele naţionale
de sănătate pentru anul 2010 prevăzute în anexa care face parte
integrantă din prezenta hotărâre.
(2) In anul 2010, programele naţionale de
sănătate se derulează în mod distinct sau în comun de Ministerul
Sănătăţii şi Casa Naţională de
Asigurări de Sănătate, după caz.
(3) Programele naţionale de sănătate se
finanţează de la bugetul de stat, din veniturile proprii ale
Ministerului Sănătăţii, din bugetul Fondului naţional
unic de asigurări sociale de sănătate şi prin transferuri
din bugetul Ministerului Sănătăţii către bugetul
Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate,
precum şi din alte surse, inclusiv din donaţii şi
sponsorizări, în condiţiile legii.
(4) Programele naţionale de sănătate
reprezintă potrivit legii un ansamblu de acţiuni multianuale,
organizate în scopul evaluării, prevenirii, tratamentului şi
controlului bolilor cu impact major asupra stării de sănătate a
populaţiei.
Art. 2. - (1) Structura programelor naţionale de
sănătate, obiectivele anuale şi necesarul de resurse ale
acestora sunt prevăzute în anexă.
(2) Normele tehnice de realizare a programelor
naţionale de sănătate sunt aprobate prin ordin comun al
ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei
Naţionale de Asigurări de Sănătate.
Art. 3. - (1) Programele naţionale de
sănătate prevăzute în anexă sunt elaborate, implementate
şi coordonate la nivel naţional de structurile de specialitate din
cadrul Ministerului Sănătăţii.
(2) Atribuţiile structurilor de specialitate din
cadrul Ministerului Sănătăţii cu privire la elaborarea,
implementarea şi coordonarea programelor naţionale de
sănătate sunt prevăzute în normele tehnice de realizare a
programelor naţionale de sănătate.
(3) Casa Naţională de Asigurări de
Sănătate organizează, implementează, derulează şi
monitorizează programele naţionale de sănătate
prevăzute la lit. B din anexă, conform strategiei aprobate de
Ministerul Sănătăţii.
Art. 4. - (1) Coordonatorii regionali şi locali
din cadrul institutelor şi centrelor de sănătate publică,
respectiv din cadrul direcţiilor de sănătate publică
asigură implementarea şi monitorizarea la nivel regional, respectiv
local a programelor prevăzute la lit. A din anexă.
(2) Casa Naţională de Asigurări de
Sănătate, prin casele de asigurări de sănătate,
răspunde de asigurarea, urmărirea, evidenţierea şi
controlul utilizării fondurilor aprobate, precum şi de monitorizarea,
controlul şi analiza indicatorilor fizici şi de eficienţă
pentru programele prevăzute la lit. B din anexă.
(3) Casa Naţională de Asigurări de
Sănătate transmite structurilor de specialitate din cadrul
Ministerului Sănătăţii prevăzute în normele tehnice de
realizare a programelor naţionale de sănătate, trimestrial, în
primele 20 de zile ale lunii următoare încheierii trimestrului,
indicatorii fizici şi de eficienţă pentru programele
prevăzute la lit. B din anexă.
Art. 5. - Repartizarea fondurilor destinate programelor
naţionale de sănătate finanţate de la bugetul de stat
şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii
se face în condiţiile legii.
Art. 6. - (1) Din sumele alocate programelor
naţionale de sănătate prevăzute în anexă se
finanţează lunar instituţiile şi furnizorii de servicii
medicale prin care se derulează programele şi subprogramele de
sănătate, pe baza cererilor fundamentate ale ordonatorilor de credite
secundari şi terţiari, însoţite de documentele justificative
prevăzute în normele tehnice de realizare a programelor naţionale de
sănătate şi în limita fondurilor aprobate.
(2) Pentru obiectivele programelor naţionale de
sănătate prevăzute la art. 11 alin. (1), (2), (3) şi (5),
Ministerul Sănătăţii transferă lunar către
bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de
sănătate sumele necesare pentru derularea programelor şi subprogramelor
de sănătate în limita fondurilor aprobate prin Legea bugetului de
stat pe anul 2010 nr. 11/2010, la solicitarea fundamentată a Casei
Naţionale de Asigurări de Sănătate, în condiţiile
prevăzute în normele tehnice de realizare a programelor naţionale de
sănătate.
(3) Pentru realizarea atribuţiilor referitoare la
programele naţionale de sănătate prevăzute la lit. A din
anexă, direcţiile de sănătate publică pot încheia
contracte cu furnizori de servicii medicale autorizaţi şi
evaluaţi, după caz, potrivit legii.
(4) Sumele prevăzute în bugetul Fondului
naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru
finanţarea programelor naţionale de sănătate cu scop
curativ prevăzute la lit. B pct. I din anexă se alocă după
cum urmează:
a) în baza contractelor negociate şi încheiate
între furnizori şi casele de asigurări de sănătate
judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, Casa Asigurărilor
de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei
Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti şi
Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor,
Construcţiilor şi Turismului, denumite în continuare case de
asigurări de sănătate, precum şi între centrele-pilot
sau furnizorii privaţi de servicii de dializă (hemodializă
convenţională, hemodiafiltrare intermitentă on-line,
dializă peritoneală continuă, dializă peritoneală
automată), după caz, şi Casa Naţională de
Asigurări de Sănătate;
b) în baza contractelor încheiate de casele de
asigurări de sănătate şi ofertanţii desemnaţi
câştigători ai procedurilor de achiziţie publică organizate
la nivel naţional, conform art. 10 alin. (1).
Art. 7. - Raporturile stabilite între furnizorii care
derulează programele naţionale de sănătate şi casele
de asigurări de sănătate, respectiv Casa Naţională de
Asigurări de Sănătate sunt raporturi juridice civile, care
vizează acţiuni multianuale, ce se stabilesc şi se
desfăşoară pe bază de contract.
Art. 8. - (1) Modelele de contract pentru derularea
programelor naţionale de sănătate sunt prevăzute în Normele
tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate pentru
anul 2010.
(2) Utilizarea acestor modele de contract este
obligatorie; în cuprinsul contractelor pot fi prevăzute clauze
suplimentare, negociate între părţile contractante, conform şi
în limita prevederilor legale în vigoare.
(3) Toate documentele care stau la baza încheierii
contractelor cu furnizorii prin care se derulează programele
naţionale de sănătate sunt certificate pentru conformitate cu
originalul prin semnătura reprezentantului legal al furnizorului, pe
fiecare pagină.
(4) Documentele care stau la baza decontării
serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor sanitare şi altele
asemenea în cadrul programelor naţionale de sănătate se
certifică prin semnătura reprezentanţilor legali ai
furnizorilor, care răspund de exactitatea şi realitatea datelor raportate.
(5) Unităţile sanitare cu paturi transferate
către autorităţile administraţiei publice locale pot derula
programe naţionale de sănătate finanţate din bugetul
Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate,
din transferuri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului
Sănătăţii, către Fondul naţional unic de
asigurări sociale de sănătate, precum şi din bugetul
Ministerului Sănătăţii, din fonduri de la bugetul de stat,
din sumele alocate direcţiilor de sănătate publică
judeţene şi a municipiului Bucureşti, pentru cheltuieli
materiale - bunuri şi servicii, în baza contractelor încheiate cu aceste
instituţii publice.
Art. 9. - (1) Sumele alocate pentru programele
naţionale de sănătate se cuprind în bugetele de venituri şi
cheltuieli ale unităţilor sanitare publice, respectiv în veniturile
furnizorilor privaţi de servicii medicale prin care acestea se
derulează şi se utilizează potrivit destinaţiilor
stabilite.
(2) Unităţile şi instituţiile
sanitare publice care derulează programe naţionale de
sănătate au obligaţia gestionării eficiente a mijloacelor
materiale şi băneşti şi a organizării evidenţei
contabile a cheltuielilor pentru fiecare program sau subprogram, pe
subdiviziunile clasificaţiei bugetare, precum şi a organizării
evidenţei nominale, pe baza codului numeric personal, a beneficiarilor
programului/subprogramului.
(3) Furnizorii privaţi de servicii medicale care
derulează programe naţionale de sănătate au obligaţia
gestionării eficiente a mijloacelor materiale şi băneşti
şi a organizării evidenţei nominale, pe baza codului numeric
personal, a beneficiarilor programului/subprogramului.
Art. 10. - (1) Pentru realizarea obiectivelor şi
activităţilor cuprinse în unele programe naţionale de
sănătate finanţate de la bugetul de stat şi din veniturile
proprii ale Ministerului Sănătăţii, precum şi din
bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de
sănătate, Ministerul Sănătăţii şi Casa
Naţională de Asigurări de Sănătate, după caz,
organizează la nivel naţional proceduri de achiziţie publică,
în condiţiile legii. Programele naţionale de sănătate
pentru care se organizează la nivel naţional proceduri de
achiziţie publică sunt prevăzute în normele tehnice de realizare
a programelor naţionale de sănătate.
(2) Modalitatea de contractare şi decontare a
produselor achiziţionate la nivel naţional se aprobă prin
normele tehnice de realizare a programelor naţionale de
sănătate. Până la finalizarea procedurii de achiziţie
publică la nivel naţional prin semnarea contractelor cu
ofertanţii desemnaţi câştigători, medicamentele,
materialele sanitare, dispozitivele medicale şi altele asemenea, care se
acordă pe perioada spitalizării bolnavilor incluşi în programele
naţionale de sănătate, se achiziţionează de
unităţile sanitare cu paturi prin care se derulează programul,
cu respectarea legislaţiei în domeniul achiziţiei publice, la un
preţ care nu poate depăşi preţul de decontare aprobat în
condiţiile legii.
(3) Pentru realizarea obiectivelor şi
activităţilor cuprinse în programele naţionale de
sănătate finanţate de la bugetul de stat, din veniturile proprii
ale Ministerului Sănătăţii, precum şi din bugetul
Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate,
pentru care nu se organizează proceduri de achiziţie publică la
nivel naţional, achiziţionarea medicamentelor, materialelor sanitare,
dispozitivelor medicale şi altora asemenea se face de
instituţiile/unităţile sanitare care derulează programele
respective, cu respectarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor
publice, la un preţ care nu poate depăşi preţul de
decontare aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii, în
condiţiile legii.
(4) Medicamentele, materialele sanitare,
dispozitivele medicale şi altele asemenea, eliberate prin farmaciile cu
circuit deschis aflate în relaţie contractuală cu casele de
asigurări de sănătate, care se acordă bolnavilor
cuprinşi în cadrul programelor naţionale de sănătate, se
suportă la nivelul preţului de decontare aprobat prin ordin al
ministrului sănătăţii, în condiţiile legii.
Prescrierea medicamentelor în ambulatoriu se face utilizându-se denumirea
comună internaţională (DCI), cu excepţia cazurilor
justificate medical în fişa medicală a pacientului, când prescrierea
se face pe denumire comercială.
(5) Pentru medicamentele utilizate în cadrul
programelor naţionale de sănătate care se importă cu avizul
Ministerului Sănătăţii, preţul de decontare se
stabileşte în condiţiile legii.
(6) Pentru asigurarea accesului la tratament al
bolnavilor cu diabet zaharat, al celor care au efectuat transplant şi al
pacienţilor cu unele boli rare aprobate prin normele tehnice de realizare
a programelor naţionale de sănătate, medicamentele antidiabetice
specifice - antidiabetice orale şi de tipul insulinelor, medicamentele
pentru tratamentul stării posttransplant, precum şi medicamentele pentru
unele boli rare se eliberează prin farmaciile cu circuit deschis aflate în
relaţie contractuală cu casele de asigurări de
sănătate. Contravaloarea acestor medicamente se asigură prin
transferuri din bugetul Ministerului Sănătăţii către
bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de
sănătate, precum şi din bugetul Fondului naţional unic de
asigurări sociale de sănătate, după caz.
(7) Medicamentele pentru tratamentul recidivei
hepatitei cronice (VHB) la pacienţii cu transplant hepatic se asigură
prin farmaciile cu circuit închis aparţinând unităţilor sanitare
prin care se derulează programul. Contravaloarea acestor medicamente se
asigură din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale
de sănătate.
(8) Până la finalizarea procedurii de achiziţie
publică la nivel naţional prin semnarea contractelor cu
ofertanţii desemnaţi câştigători, medicamentele specifice
care se acordă, pe perioada spitalizării, bolnavilor incluşi în
Programul naţional de oncologie se achiziţionează de
unităţile sanitare, cu respectarea legislaţiei în domeniul
achiziţiilor publice, la un preţ care nu poate depăşi
preţul de decontare aprobat prin ordin al ministrului
sănătăţii, în condiţiile legii.
(9) Eliberarea medicamentelor specifice pentru
tratamentul ambulatoriu al bolnavilor cu afecţiuni oncologice incluşi
în Programul naţional de oncologie se realizează după cum
urmează:
a) prin farmaciile cu circuit deschis aflate în
relaţie contractuală cu casele de asigurări de
sănătate, pentru formele farmaceutice cu administrare orală;
b) prin farmaciile cu circuit închis din structura
unităţilor sanitare aflate în relaţie contractuală cu
casele de asigurări de sănătate, pentru formele farmaceutice cu
administrare parenterală, începând cu data la care se finalizează
procedurile de achiziţie publică. Până la data finalizări
procedurii, eliberarea se face în aceleaşi condiţii ca medicamentele
nominalizate la lit. a).
In vederea decontării contravalorii medicamentelor
specifice acordate în cadrul programului, prescripţiile se depun la casele
de asigurări de sănătate împreună cu borderoul
centralizator şi cu documentele justificative prevăzute în normele
tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate.
(10) Contravaloarea medicamentelor necesare atât
pentru tratamentul în ambulatoriu, cât şi în spital al bolnavilor cu
afecţiuni oncologice se asigură prin transferuri din bugetul
Ministerului Sănătăţii către bugetul Fondului
naţional unic de asigurări sociale de sănătate, precum
şi din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de
sănătate.
(11) Contravaloarea medicamentelor şi testelor
de monitorizare a tratamentului pentru bolnavii cu HIV/SIDA se suportă din
bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de
sănătate.
(12) Medicamentele care se acordă pentru
tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor cu HIV/SIDA cuprinşi în Programul
naţional de boli transmisibile se eliberează prin farmaciile cu
circuit închis aparţinând unităţilor sanitare prin care se
derulează acest program, pe bază de prescripţie medicală în
condiţiile prevăzute în normele tehnice de realizare a programelor
naţionale de sănătate. In vederea decontării contravalorii
medicamentelor specifice acordate în cadrul programului, aceste
prescripţii se depun la casele de asigurări de sănătate împreună
cu borderoul centralizator şi cu documentele justificative prevăzute
în normele tehnice de realizare a programelor naţionale de
sănătate.
Art. 11. - (1) Sumele aferente obiectivului
prevăzut la lit. b) din structura Programului naţional de boli transmisibile
(infecţie HIV, tuberculoză, infecţii cu transmitere sexuală
şi alte boli transmisibile prioritare) cuprins în cadrul Programelor
naţionale privind bolile transmisibile, prevăzute la lit. A pct. I
din anexă, se asigură din bugetul Ministerului Sănătăţii
prin transferuri către bugetul Fondului naţional unic de
asigurări sociale de sănătate, precum şi din bugetul
Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate,
după caz.
(2) Obiectivele Programelor naţionale privind
bolile netransmisibile prevăzute la lit. A pct. III din anexă pentru
care sumele se asigură din bugetul Ministerului
Sănătăţii, prin transferuri către bugetul Fondului
naţional unic de asigurări sociale de sănătate, sunt
următoarele:
a) obiectivul prevăzut la lit. a) din structura
Programului naţional de boli cardiovasculare;
b) obiectivele prevăzute la lit. b), c) şi
d) din structura Programului naţional de oncologie;
c) obiectivul prevăzut la lit. f) din structura
Programului naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule
de origine umană;
d) obiectivul prevăzut la lit. b) din structura
Programului naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul
aparaturii de înaltă performanţă;
e) obiectivul prevăzut la lit. b) din structura
Programului naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare
şi sepsis sever.
(3) Obiectivele Programelor naţionale privind
bolile netransmisibile prevăzute la lit. A pct. III din anexă pentru
care sumele se asigură din bugetul Ministerului
Sănătăţii, prin transferuri către bugetul Fondului naţional
unic de asigurări sociale de sănătate, precum şi din
bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de
sănătate, după caz, sunt cele prevăzute la lit. a), b)
şi c) din cadrul Programului naţional de diabet zaharat.
(4) Sumele aferente obiectivului prevăzut la lit.
a) şi c) din structura Programului naţional de boli rare şi
sepsis sever cuprins în cadrul Programelor naţionale privind bolile
netransmisibile, prevăzute la lit. A pct. III din anexă, se asigură
din bugetul Ministerului Sănătăţii.
(5) Sumele aferente compensării în cuantum de 40%
a medicamentelor acordate pensionarilor cu venituri realizate numai din pensii
de până la 700 lei/lună în cadrul Programului pentru compensarea cu
90% a preţului de referinţă al medicamentelor prevăzut la lit.
A pct. VIII din anexă se asigură din bugetul Ministerului
Sănătăţii, prin transferuri către bugetul Fondului
naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
Art. 12. - (1) Testele pentru automonitorizarea
bolnavilor cu diabet zaharat insulinotrataţi se eliberează prin
farmaciile cu circuit deschis aflate în relaţie contractuală cu
casele de asigurări de sănătate.
(2) Pentru asigurarea testelor de automonitorizare a
bolnavilor cu diabet zaharat insulinotrataţi, casele de asigurări de
sănătate încheie acte adiţionale la contractele pentru furnizare
de medicamente cu şi fără contribuţie personală cu
farmaciile cu circuit deschis.
(3) Farmaciile cu circuit deschis sunt obligate
să elibereze testele de automonitorizare a glicemiei bolnavilor cu diabet
zaharat insulinotratat la preţul de decontare aprobat prin ordin al
ministrului sănătăţii, în condiţiile legii.
(4) Condiţiile de acordare a testelor de
automonitorizare a glicemiei bolnavilor cu diabet zaharat insulinotratat se
stabilesc prin normele tehnice de realizare a programelor naţionale de
sănătate.
(5) Testele de automonitorizare a glicemiei bolnavilor
cu diabet zaharat insulinotratat achiziţionate de direcţiile de
sănătate publică şi unităţile sanitare se
eliberează, până la epuizarea stocurilor, prin farmaciile cu circuit
închis aparţinând unităţilor sanitare.
Art. 13. - (1) Valabilitatea contractelor de comodat
încheiate între direcţiile de sănătate publică şi
cabinetele de medicină de familie, prin care au fost atribuite în
folosinţă gratuită tehnica de calcul şi programele
informatice necesare derulării Programului naţional privind evaluarea
stării de sănătate a populaţiei în asistenţa
medicală primară, se prelungeşte până la data de 31
decembrie 2010, prin acte adiţionale încheiate în termenul de valabilitate
a contractelor.
(2) Tehnica de calcul şi programele informatice
atribuite în folosinţă gratuită cabinetelor de medicină de
familie în condiţiile prevăzute la alin. (1) se utilizează
pentru monitorizarea persoanelor incluse în programele naţionale de
sănătate, precum şi pentru derularea unor programe
naţionale de sănătate la nivelul cabinetelor de medicină de
familie.
Art. 14. - (1) Pentru realizarea unor
activităţi specifice programelor naţionale de sănătate
derulate de Ministerul Sănătăţii, unităţile
sanitare finanţate integral din venituri proprii şi instituţiile
publice care derulează programe de sănătate pot finanţa
cheltuieli de personal.
(2) Activităţile pentru care se
utilizează personalul prevăzut la alin. (1) se nominalizează în
normele tehnice de realizare a programelor, aprobate în condiţiile legii.
(3) Pentru realizarea activităţilor şi
obiectivelor cuprinse în cadrul programelor naţionale de
sănătate ca acţiuni multianuale, unităţile de
specialitate prin care se derulează programe pot angaja personal pe
toată perioada de derulare a acestora.
Art. 15. - In sumele prevăzute pentru
finanţarea programelor naţionale de sănătate se cuprind
şi cheltuielile ocazionate de monitorizarea şi controlul acestora.
Art. 16. - (1) Ministerul Sănătăţii
poate realiza studii, activităţi şi lucrări aferente
programelor naţionale de sănătate, prin contracte încheiate, în
condiţiile prevăzute de legislaţia în domeniul achiziţiilor
publice, cu unităţile din coordonarea sau aflate sub autoritatea sa.
(2) In contractele încheiate cu unităţile
prevăzute la alin. (1) se vor preciza următoarele:
activităţile care fac obiectul contractului, sumele aferente
fiecărei activităţi, modul de raportare şi valorificare a
rezultatelor, termenele intermediare şi termenul final de predare. In
funcţie de îndeplinirea acestor cerinţe va fi aprobată
decontarea contravalorii lucrărilor sau a prestaţiilor, după
caz.
(3) Contractele prevăzute la alin. (1),
încheiate între Ministerul Sănătăţii şi
unităţile din coordonarea sau aflate sub autoritatea sa, precum
şi contractele încheiate pentru produsele şi serviciile necesare
realizării obiectivelor şi activităţilor cuprinse în unele
programe naţionale de sănătate pentru care Ministerul
Sănătăţii organizează licitaţii la nivel
naţional sunt atribuite de compartimentul intern specializat în domeniul
achiziţiilor publice. După atribuire, monitorizarea şi derularea
contractelor se realizează de către structurile de specialitate din
cadrul Ministerului Sănătăţii, în condiţiile
prevăzute în normele tehnice de realizare a programelor naţionale de
sănătate.
(4) Realizarea imunizării copiilor din grupele
eligibile pentru vaccinare, stabilite conform calendarului naţional de
imunizare, precum şi realizarea campaniilor de vaccinare suplimentare
decise de Ministerul Sănătăţii sau direcţia de
sănătate publică judeţeană/a municipiului
Bucureşti, ca măsuri de sănătate publică sau în
situaţii epidemiologice cu risc crescut de îmbolnăvire, este
obligatorie pentru toţi medicii de familie şi medicii care deservesc
unităţile sanitare şi unităţile de
învăţământ, în condiţiile legii.
Art. 17. - (1) Sumele utilizate de Ministerul
Sănătăţii şi Casa Naţională de
Asigurări de Sănătate pentru finanţarea programelor
naţionale de sănătate de la data de 1 ianuarie 2010 până la
intrarea în vigoare a prezentei hotărâri reprezintă cheltuieli ale
programelor respective şi sunt cuprinse în sumele aprobate pe anul 2010.
(2) Cheltuielile angajate, lichidate şi
ordonanţate în cadrul prevederilor bugetare aprobate pentru programele
naţionale de sănătate în anul 2009 şi neplătite
până la data de 31 decembrie 2009 se vor plăti în contul bugetului pe
anul 2010.
(3) Cheltuielile angajate în cadrul programelor
naţionale de sănătate din creditele de angajament aprobate prin
bugetul anului 2009 se plătesc din creditele bugetare aprobate în anul
2010 pentru programele naţionale de sănătate.
Art. 18. - Sumele alocate în anul 2010 din bugetul de
stat şi veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii
prin transferuri către bugetul Fondului naţional unic de
asigurări sociale de sănătate se utilizează după cum
urmează:
a) pentru realizarea obiectivelor şi
activităţilor desfăşurate în anul 2010 în cadrul unor
programe naţionale de sănătate, aprobate în condiţiile
legii;
b) pentru stingerea obligaţiilor rămase
nefinanţate din veniturile proprii ale Ministerului
Sănătăţii până la 31 decembrie 2009.
Art. 19. -In vederea derulării în bune
condiţii a programelor naţionale de sănătate, în urma evaluărilor
trimestriale ale indicatorilor specifici şi în funcţie de realizarea
obiectivelor şi activităţilor propuse se stabileşte modul
de alocare a resurselor rămase neutilizate.
Art. 20. - In cadrul programului naţional de
supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă
renală cronică, modalitatea de plată a serviciilor de
dializă efectuate în baza contractelor încheiate cu casele de
asigurări de sănătate sau cu Casa Naţională de
Asigurări de Sănătate este, după caz, tarif pe
şedinţă de hemodializă convenţională, tarif pe
şedinţă de hemodiafiltrare intermitentă on-line,
tarif/pacient cu dializă peritoneală continuă/an şi
tarif/pacient cu dializă peritoneală automată/an, tarife care sunt
exprimate în lei şi sunt prevăzute în normele tehnice de realizare a
programelor naţionale de sănătate.
Art. 21. - Instituţiile, furnizorii publici
şi privaţi de servicii medicale, precum şi farmaciile cu circuit
deschis care derulează programe naţionale de sănătate au
obligaţia să respecte prevederile legale referitoare la
protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter
personal şi libera circulaţie a acestor date.
Art. 22. - Dispoziţiile prezentei hotărâri
intră în vigoare la data de 1 aprilie 2010.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
Contrasemnează:
Ministrul sănătăţii,
Cseke Attila
Preşedintele Casei Naţionale de
Asigurări de Sănătate,
Nicolae Lucian Duţă
Ministrul finanţelor publice,
Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu
ANEXĂ
STRUCTURA
programelor naţionale de sănătate,
obiectivele anuale şi necesarul de resurse
A. PROGRAME NAŢIONALE DE SĂNĂTATE
DE EVALUARE, PROFILACTICE ŞI CU SCOP CURATIV FINANŢATE DIN
BUGETUL MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII
Necesar de resurse:
1. Buget de stat:
- credite de angajament
|
468.034 mii lei
|
- credite bugetare
|
468.034 mii lei
|
din care:
|
|
a) bunuri şi servicii:
|
|
- credite de angajament
|
87.980 mii lei
|
- credite bugetare
|
87.980 mii lei
|
b) transferuri:
|
|
- credite de angajament
|
380.054 mii lei
|
- credite bugetare
|
380.054 mii lei
|
din care:
|
|
transferuri FNUASS:
|
|
- credite de angajament
|
273.333 mii lei
|
- credite bugetare
|
273.333 mii lei
|
2. Venituri proprii:
- credite de angajament
|
1.237.262 mii lei
|
- credite bugetare
|
1.237.262 mii lei
|
din care:
|
|
a) bunuri şi servicii:
|
|
- credite de angajament
|
155.744 mii lei
|
- credite bugetare
|
155.744 mii lei
|
b) transferuri:
|
|
- credite de angajament
|
1.081.518 mii lei
|
- credite bugetare
|
1.081.518 mii lei
|
din care:
|
|
transferuri FNUASS:
|
|
- credite de angajament
|
991.518 mii lei
|
- credite bugetare
|
991.518 mii lei
|
STRUCTURĂ:
I. Programele naţionale privind bolile
transmisibile
1. Programul naţional de imunizare
Obiectiv:
Protejarea sănătăţii
populaţiei împotriva principalelor boli care pot fi prevenite prin
vaccinare.
2. Programul naţional de boli transmisibile
(infecţie HIV, tuberculoză, infecţii cu transmitere sexuală
şi alte boli transmisibile prioritare)
Obiective:
a) supravegherea şi controlul infecţiei
HIV/SIDA, tuberculozei, infecţiilor cu transmitere sexuală şi
ale altor boli transmisibile prioritare;
b) asigurarea tratamentului bolnavilor cu
tuberculoză.
Structură:
2.1. Subprogramul de supraveghere şi control al
bolilor transmisibile prioritare;
2.2. Subprogramul de supraveghere si control al
infecţiei HIV;
2.3. Subprogramul de supraveghere şi control al
tuberculozei;
2.4. Subprogramul de supraveghere şi control al
bolilor cu transmitere sexuală;
2.5. Subprogramul naţional de intervenţie în
pandemia de gripă;
2.6. Subprogramul de tratament al bolnavilor cu
tuberculoză.
3. Programul naţional de supraveghere şi
control al infecţiilor nosocomiale
Obiectiv:
Creşterea calităţii serviciilor medicale
în unităţile sanitare cu paturi prin reducerea riscului la
infecţie nosocomială.
4. Programul naţional de hematologie şi
securitate transfuzională
Obiectiv:
Asigurarea cu sânge şi componente sanguine, în
condiţii de maximă siguranţă şi
cost-eficienţă.
5. Programul naţional pentru asigurarea
managementului programelor naţionale privind bolile transmisibile
Obiective:
a) asigurarea coordonării tehnice a programelor
naţionale privind bolile transmisibile la nivel naţional, regional
şi local;
b) asigurarea pregătirii şi formării
profesionale corespunzătoare a personalului cu responsabilităţi
în derularea programelor naţionale de sănătate privind bolile
transmisibile;
c) asigurarea sistemului informaţional şi
informatic, naţional şi internaţional.
II. Programul naţional de monitorizare a
factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă
Obiectiv:
Protejarea sănătăţii publice prin
prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc determinanţi
din mediul de viaţă şi muncă.
III. Programele naţionale privind bolile
netransmisibile
1. Programul naţional de boli cardiovasculare
Obiective:
a) tratamentul pacienţilor cu afecţiuni
cardiovasculare prin:
- proceduri de dilatare percutana a stenozelor
arteriale;
- proceduri de electrofiziologie a aritmiilor;
- implantare de stimulatoare cardiace în bradiaritmii;
- implantare de defibrilatoare interne în aritmii
severe, rezistente la tratament convenţional;
- implantare de dispozitive de resincronizare
cardiacă în insuficienţa cardiacă severă;
- proceduri de chirurgie cardiacă şi
vasculară;
- intervenţie coronariană percutana în
infarctul miocardic acut;
b) realizarea, implementarea şi managementul
Registrului naţional de boli cardiovasculare.
Structură:
1.1. Subprogramul de tratament al pacienţilor cu
afecţiuni cardiovasculare;
1.2. Subprogramul de tratament invaziv al infarctului
miocardic acut.
2. Programul naţional de oncologie
Obiective:
a) profilaxia cancerului de col uterin prin vaccinarea
HPV a populaţiei feminine eligibile;
b) reducerea incidenţei formelor invazive de
cancer de col uterin şi a mortalităţii datorate acestora prin
screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin;
c) tratamentul bolnavilor cu afecţiuni oncologice;
d) monitorizarea activă a terapiilor specifice
oncologice;
e) realizarea, implementarea şi managementul
Registrului naţional de cancer.
Structură:
2.1. Subprogramul de profilaxie a cancerului de col
uterin prin vaccinarea HPV;
2.2. Subprogramul de screening pentru depistarea
precoce activă a cancerului de col uterin;
2.3. Subprogramul de tratament al bolnavilor cu
afecţiuni oncologice;
2.4. Subprogramul de monitorizare activă a
terapiilor specifice oncologice.
3. Programul naţional de sănătate
mintală
Obiective:
a) asigurarea accesibilităţii,
continuităţii şi calităţii serviciilor pentru
persoanele cu probleme severe de sănătate mintală;
b) asigurarea accesibilităţii,
continuităţii şi calităţii serviciilor pentru
persoanele cu tulburări legate de consumul de substanţe psihoactive;
c) prevenirea consumului de droguri şi
asigurarea tratamentului specific la persoanele cu toxicodependenţă;
d) realizarea, implementarea şi managementul
Registrului naţional de psihiatrie.
Structură:
3.1. Subprogramul de profilaxie în patologia
psihiatrică şi psihosocială;
3.2. Subprogramul de prevenire şi tratament ale
toxicodependenţelor.
4. Programul naţional de diabet zaharat
Obiective:
a) prevenţia secundară a diabetului zaharat
prin depistarea precoce a complicaţiilor acestuia [inclusiv prin dozarea
hemoglobinei glicozilate (HbA 1c)];
b) tratamentul medicamentos al pacienţilor cu
diabet zaharat;
c) automonitorizarea bolnavilor cu diabet zaharat
insulinotrataţi;
d) realizarea, implementarea şi managementul
Registrului naţional de diabet zaharat.
5. Programul naţional de transplant de organe,
ţesuturi şi celule de origine umană
Obiective:
a) creşterea numărului de donatori vii,
donatori aflaţi în moarte cerebrală, precum şi de donatori
fără activitate cardiacă;
b) coordonarea activităţilor de transplant;
c) asigurarea testării imunologice şi
virusologice a potenţialilor donatori, precum şi a receptorilor;
d) asigurarea supleerii fiziologice a organelor
aflate în insuficienţă cronică ireversibilă şi/sau
înlocuirea ţesuturilor nefuncţionale prin transplant de organe,
ţesuturi şi/sau celule;
e) evaluarea periodică a pacienţilor
transplantaţi;
f) tratamentul stării posttransplant în
ambulatoriu a pacienţilor cu transplant;
g) crearea şi gestionarea unei baze de date
informatice pe teritoriul României privind persoanele fizice care şi-au
dat acceptul pentru a dona celule stem hematopoietice periferice şi
centrale;
h) realizarea, implementarea şi managementul
Registrului naţional de transplant.
Structură:
5.1. Subprogramul de transplant de organe,
ţesuturi şi celule de origine umană;
5.2. Subprogramul de transplant de celule stem
hematopoietice periferice şi centrale.
6. Programul naţional de diagnostic şi
tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă
Obiective:
a) asigurarea investigaţiilor diagnostice şi
a tratamentului chirurgical al unor afecţiuni complexe cu ajutorul
dispozitivelor de înaltă performanţă;
b) tratamentul surdităţii prin proteze
auditive implantabile.
Structură:
6.1. Subprogramul de tratament chirurgical al unor
afecţiuni complexe prin chirurgie minimum invazivă asistată
robotic;
6.2. Subprogramul de radiologie intervenţională;
6.3. Subprogramul de tratament al surdităţii
prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive).
7. Programul naţional de boli endocrine
Obiective:
Prevenirea şi depistarea precoce a afecţiunilor
endocrine cu impact major asupra stării de sănătate a
populaţiei, în scopul:
a) scăderii morbidităţii prin
guşă datorată carenţei de iod şi a complicaţiilor
sale;
b) diagnosticării tumorilor endocrine evolutive
şi delimitării lor de incidentaloame.
8. Programul naţional de diagnostic şi
tratament pentru boli rare şi sepsis sever
Obiective:
a) diagnosticarea precoce şi prevenirea
complicaţiilor la bolnavii cu unele boli rare;
b) tratamentul medicamentos al bolnavilor cu boli
rare prevăzute în normele tehnice de realizare a programelor
naţionale de sănătate;
c) realizarea, implementarea şi managementul
Registrului naţional de boli rare.
Structură:
8.1. Subprogramul de tratament al bolilor rare;
8.2. Subprogramul de tratament al sepsisului sever.
9. Programul naţional de urgenţă
prespitalicească
Obiective:
Creşterea accesului populaţiei la servicii
medicale de urgenţă adecvate, indiferent de zona de
reşedinţă.
10. Program naţional de monitorizare
activă a bolnavilor cu dizabilităţi de ambulaţie (copii
şi adulţi)
Obiective:
Realizarea, implementarea şi managementul
Registrului naţional al bolnavilor cu dizabilităţi de
ambulaţie (copii şi adulţi).
IV. Programul naţional de promovare a
sănătăţii şi educaţie pentru sănătate
Obiectiv:
Imbunătăţirea stării de
sănătate a populaţiei prin promovarea unui stil de
viaţă sănătos şi combaterea principalilor factori de
risc.
Structură:
1. Subprogramul de informare, educare, comunicare
pentru prevenirea cancerului de col uterin;
2. Subprogramul de promovare a unui stil de
viaţă sănătos;
3. Subprogramul de prevenire şi combatere a
consumului de tutun.
V. Programul naţional de sănătate a
femeii şi copilului
Obiective:
a) creşterea accesului şi a
calităţii serviciilor specifice de sănătate a reproducerii
pentru prevenirea sarcinilor nedorite, morbidităţii şi
mortalităţii materne;
b) regiohalizarea îngrijirilor perinatale pentru
copiii cu greutate mică la naştere sau alte patologii grave în
perioada perinatală;
c) realizarea screeningului la naştere al unor
afecţiuni cu un potenţial invalidant şi posibilităţi
de prevenţie a handicapului;
d) ameliorarea stării de nutriţie a gravidei
şi a copilului;
e) asigurarea sănătăţii orale a
copiilor;
f) depistarea precoce şi prevenirea
secundară a unor complicaţii la unele boli cronice ale copilului.
Structură:
1. Subprogramul pentru ameliorarea stării de
nutriţie a gravidei şi copilului
Intervenţii pentru ameliorarea stării de
nutriţie a gravidei şi copilului:
a) promovarea alimentaţiei sănătoase
şi prevenirea obezităţii la copil;
b) profilaxia anemiei feriprive la gravidă;
c) profilaxia distrofiei la copiii cu vârsta
cuprinsă între 0 şi 12 luni, care nu beneficiază de lapte
matern, prin administrare de lapte praf;
d) profilaxia malnutriţiei la copiii cu greutate
mică la naştere;
e) profilaxia anemiei feriprive la sugar;
f) profilaxia rahitismului carenţial al
copilului.
2. Subprogramul de sănătate a copilului
Intervenţii pentru sănătatea copilului:
a) prevenirea deceselor neonatale prin creşterea
accesului la îngrijiri adecvate în unităţi regionale;
b) screening neonatal pentru depistarea
fenilcetonuriei şi hipotiroidismului congenital, precum şi
confirmarea diagnosticului şi tratamentul specific al cazurilor depistate;
c) screening pentru depistarea precoce a
deficienţelor de auz;
d) screening pentru depistarea precoce a retinopatiei
de prematuritate, tratamentul şi dispensarizarea bolnavilor;
e) diagnosticul precoce, prevenţia primară
şi secundară, precum şi monitorizarea unor afecţiuni
cronice la copil;
f) prevenirea complicaţiilor, prin diagnostic
precoce, tratament medicamentos specific şi recuperare neuropsihomotorie,
pentru următoarele afecţiuni: epilepsie, paralizii cerebrale,
întârzieri neuropsihomotorii de cauze multifactoriale;
g) profilaxia infecţiei cu virusul respirator
sinciţial la copiii cu risc crescut de infecţie;
h) screening pentru depistarea precoce a scoliozei la
copii;
i) asigurarea sănătăţii orale a
copiilor.
3. Subprogramul de sănătate a femeii
Intervenţii pentru sănătatea femeii:
a) creşterea accesului la servicii moderne de
planificare familială;
b) creşterea accesului, calităţii
şi eficienţei serviciilor medicale specifice pentru gravidă
şi lăuză;
c) profilaxia şi diagnosticul pre-şi
postnatal al malformaţiilor şi/sau al unor afecţiuni genetice;
d) profilaxia sindromului de izoimunizare Rh;
e) şcoala mamei.
4. Subprogramul de monitorizare şi evaluare a
Programului naţional de sănătate a femeii şi copilului.
VI. Programul naţional de administraţie
sanitară
Obiectiv:
Evaluarea performanţei spitalelor în scopul
îmbunătăţirii asistenţei spitaliceşti şi a
performanţei sistemului spitalicesc din România.
Structură:
1. Subprogramul de evaluare a performanţei
spitalelor.
VII. Programul naţional de tratament în
străinătate
Obiectiv:
Asigurarea accesului la investigaţii şi
tratament în străinătate pentru afecţiunile care nu pot fi
tratate în ţară.
VIII. Programul pentru compensarea cu 90% a
preţului de referinţă al medicamentelor
Obiectiv:
Asigurarea fondurilor necesare compensării în
cuantum de 40% a medicamentelor acordate pensionarilor cu venituri realizate
numai din pensii de până la 700 lei/lună în cadrul Programului pentru
compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor
IX. Programul naţional de asistenţă
medicală comunitară şi acţiuni pentru sănătate*
Obiectiv:
Imbunătăţirea stării de
sănătate a populaţiei, prin creşterea accesului la servicii
medicale furnizate la nivel comunitar al populaţiei vulnerabile, din zone
defavorizate.
* Programul naţional de asistenţă
medicală comunitară şi acţiuni pentru sănătate
s-a derulat în trimestrul I 2010 în baza prevederilor Hotărârii Guvernului
nr. 367/2009 pentru aprobarea programelor naţionale de sănătate
în anul 2009, cu modificările şi completările ulterioare.
B. PROGRAME NAŢIONALE DE SĂNĂTATE DE
EVALUARE, PROFILACTICE Şl CU SCOP CURATIV, FINANŢATE DIN BUGETUL
FONDULUI NAŢIONAL UNIC DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE
Necesar de resurse:
Bugetul FNUASS:
|
|
- credite de angajament
|
2.307.752 mii lei
|
- credite bugetare
|
2.307.752 mii lei
|
din care:
|
|
transferuri din bugetul Ministerului
Sănătăţii
|
|
- credite de angajament
|
1.264.851 mii lei
|
- credite bugetare
|
1.264.851 mii lei
|
STRUCTURĂ:
I. Programe
naţionale de sănătate cu scop curativ
1. Programul naţional de boli transmisibile
Obiective:
a) tratamentul şi monitorizarea persoanelor cu
infecţie HIV/SIDA şi tratamentul postexpunere;
b) tratamentul bolnavilor cu tuberculoză.
Structură:
1.1. Subprogramul de tratament şi
monitorizare a persoanelor cu infecţie HIV/SIDA şi tratamentul
postexpunere;
1.2. Subprogramul de tratament al bolnavilor cu
tuberculoză.
2. Programul naţional de boli cardiovasculare
Obiective:
Tratamentul pacienţilor cu afecţiuni
cardiovasculare prin:
a) proceduri de dilatare percutană a stenozelor
arteriale;
b) proceduri de electrofiziologie a aritmiilor;
c) implantare de stimulatoare cardiace în bradiaritmii;
d) implantare de defibrilatoare interne în aritmii
severe, rezistente la tratament convenţional;
e) implantare de dispozitive de resincronizare
cardiacă în insuficienţa cardiacă severă;
f) proceduri de chirurgie cardiacă şi
vasculară;
g) intervenţie coronariană percutană în
infarctul miocardic acut.
Structură:
2.1. Subprogramul de tratament al pacienţilor cu
afecţiuni cardiovasculare;
2.2. Subprogramul de tratament invaziv al
infarctului miocardic acut.
3. Programul naţional de oncologie
Obiective:
a) tratamentul pacienţilor cu afecţiuni
oncologice;
b) monitorizarea răspunsului la tratament
specific al bolnavilor cu afecţiuni oncologice.
Structură:
3.1. Subprogramul de tratament al bolnavilor cu
afecţiuni oncologice;
3.2. Subprogramul de monitorizare activă a
terapiilor specifice oncologice.
4. Programul naţional de boli neurologice
Obiective:
a) tratamentul sclerozei multiple*;
b) tratamentul surdităţii prin proteze
auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive).
Structură:
4.1. Subprogramul de tratament al sclerozei multiple*;
4.2. Subprogramul de tratament al surdităţii
prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive).
* Subprogramul de tratament al sclerozei multiple s-a
derulat în trimestrul I 2010 în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr.
367/2009 pentru aprobarea programelor naţionale de sănătate în
anul 2009, cu modificările şi completările ulterioare.
5. Programul naţional de diabet zaharat
Obiective:
a) prevenţia secundară a diabetului zaharat
[prin dozarea hemoglobinei glicozilate (HbA 1c)];
b) tratamentul medicamentos al pacienţilor cu
diabet zaharat;
c) automonitorizarea bolnavilor cu diabet zaharat
insulinotrataţi.
6. Programul naţional de diagnostic şi
tratament pentru boli rare şi sepsis sever
Obiectiv:
Tratamentul medicamentos al bolnavilor cu boli rare
şi sepsis sever prevăzute în normele tehnice de realizare a
programelor naţionale de sănătate.
Structură:
6.1. Subprogramul de tratament al bolilor rare*;
6.2. Subprogramul de tratament al sepsisului sever.
* Incepând cu trimestrul II al anului 2010, fondurile
necesare pentru tratamentul bolnavilor cu scleroză multiplă se
asigură în cadrul Subprogramului de tratament al bolilor rare.
7. Programul naţional de boli endocrine
Obiectiv:
Tratamentul medicamentos al bolnavilor cu
osteoporoză, guşă datorată carenţei de iod şi
proliferări maligne.
8. Programul naţional de ortopedie
Obiectiv:
Asigurarea tratamentului:
a) bolnavilor cu afecţiuni articulare prin
endoprotezare;
b) pierderilor osoase importante epifizo-metafizare de
cauză tumorală sau netumorală endoproteze articulare tumorale;
c) bolnavilor cu diformităţi de coloană
vertebrală prin implant segmentarde coloană.
9. Programul naţional de transplant de organe,
ţesuturi şi celule de origine umană
Obiective:
a) tratamentul stării posttransplant în
ambulatoriu a pacienţilor cu transplant;
b) tratamentul recidivei hepatitei cronice (VHB) la
pacienţii cu transplant hepatic.
10. Programul naţional de supleere a
funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală
cronică
Obiectiv:
Asigurarea serviciilor de supleere renală,
inclusiv medicamente şi materiale sanitare specifice, investigaţii
medicale paraclinice specifice, transportul nemedicalizat al pacienţilor
hemodializaţi prin hemodializă convenţională sau hemodiafiltrare
intermitentă on-line de la şi la domiciliul pacienţilor,
transportul lunar al medicamentelor şi materialelor sanitare specifice
dializei peritoneale continue sau automate la domiciliul pacienţilor.
11. Programul naţional de terapie intensivă
a insuficienţei hepatice
Obiectiv:
Tratamentul pacienţilor cu insuficienţă
hepatică prin epurare extrahepatică
II. Programele naţionale de sănătate
profilactice
1. Programul naţional de depistare precoce
activă a afecţiunilor oncologice
Obiectiv:
Reducerea incidenţei formelor invazive de cancer
de col uterin şi a mortalităţii datorate acestora, prin
screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin.
Structură:
Subprogramul de screening pentru depistarea precoce
activă a cancerului de col uterin.