LEGE
Nr. 183 din 12 noiembrie 1997
privind ratificarea Conventiei europene pentru reprimarea infractiunilor
rutiere, adoptata la Strasbourg la 30 noiembrie 1964
ACT EMIS DE: PARLAMENT
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 316 din 18 noiembrie 1997
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
ARTICOL UNIC
Se ratifica Conventia europeana pentru reprimarea infractiunilor rutiere,
adoptata, in cadrul Consiliului Europei, la Strasbourg la 30 noiembrie 1964.
Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 25 septembrie 1997, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.
PRESEDINTELE SENATUI
PETRE ROMAN
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 20
octombrie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia
Romaniei.
p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
ANDREI IOAN CHILIMAN
CONVENTIA EUROPEANA
pentru reprimarea infractiunilor rutiere*)
- Strasbourg, 30 noiembrie 1964 -
------------------
*) Traducere.
PREAMBUL
Statele membre ale Consiliului Europei, semnatare ale prezentei conventii,
luand in considerare sporirea circulatiei vehiculelor intre statele
europene si pericolul pe care il constituie incalcarea regulilor care asigura
securitatea participantilor la traficul rutier,
considerand ca scopul Consiliului Europei este acela de a realiza o uniune
mai stransa intre membrii sai,
convinse de necesitatea cooperarii lor in scopul de a spori eficienta
reprimarii infractiunilor rutiere comise pe teritoriul lor,
au convenit urmatoarele:
TITLUL I
Principii fundamentale
Art. 1
1. In cazul in care o persoana care locuieste in mod obisnuit pe teritoriul
unei parti contractante va comite o infractiune rutiera pe teritoriul unei alte
parti contractante, statul pe teritoriul caruia s-a comis infractiunea va putea
sau, daca legea sa interna o impune, va trebui sa solicite statului de
resedinta sa efectueze urmarirea, daca nu o va face el insusi sau daca,
efectuand-o el insusi, va aprecia ca este imposibil sa o continue pana la
decizia definitiva sau executarea integrala a sanctiunii.
2. Atunci cand o hotarare judecatoreasca sau o decizie administrativa,
devenita executorie dupa ce autorul infractiunii si-a sustinut apararea, a fost
pronuntata in statul comiterii infractiunii, acest stat va putea solicita
statului de resedinta sa procedeze la executarea acestei hotarari sau a acelei
decizii.
3. Statul de resedinta va da curs cererii de efectuare a urmaririi sau de
executare in conditiile stabilite mai jos. Totusi executarea deciziilor luate
in lipsa nu va fi obligatorie.
Art. 2
1. Infractiunea rutiera care va reprezenta motivul cererii de urmarire sau
de executare prevazuta in art. 1 va trebui sa fie pedepsita atat de legea
statului in care a fost comisa infractiunea, cat si de legea statului de
resedinta.
2. In scopurile efectuarii urmaririi sau executarii hotararii va fi
aplicabil dreptul statului de resedinta, cu precizarea ca se va tine seama
numai de regulile de circulatie in vigoare de la locul comiterii infractiunii.
TITLUL II
Urmarirea in statul de resedinta
Art. 3
La solicitarea statului in care a fost comisa infractiunea, autoritatile
statului de resedinta vor fi competente pentru efectuarea urmaririi
infractiunilor rutiere comise pe teritoriul statului solicitant.
Art. 4
Autoritatile competente ale statului de resedinta vor examina cererea de
urmarire care le-a fost adresata in conformitate cu art. 1 si 2. Ele vor
determina, potrivit propriei lor legislatii, modul de solutionare a cererii.
Art. 5
1. Daca statul in care a fost comisa infractiunea va adresa cererea de
urmarire prevazuta la art. 1, el nu va mai putea sa-l urmareasca pe autorul
infractiunii si nici sa execute o decizie pronuntata impotriva acestuia din
urma.
2. El va putea relua urmarirea sau executarea:
a) daca statul de resedinta nu face cunoscut statului in care s-a comis
infractiunea ca el nu a luat masuri pentru executarea cererii;
b) daca, pentru motive de care a luat cunostinta ulterior cererii, va
notifica statului de resedinta retragerea cererii sale inainte de inceperea
dezbaterilor judiciare in prima instanta sau inaintea pronuntarii unei decizii
administrative in statul de resedinta.
Art. 6
1. Cererea de urmarire va mentiona data la care aceasta procedura a fost
solicitata de autoritatea competenta.
In statul in care s-a comis infractiunea, prescriptia dreptului la actiune
va fi intrerupta la aceasta data. Termenul acestei prescriptii va reincepe sa
curga in intregime, incepand cu data notificarii prin care se precizeaza ca nu
se va da curs cererii sau ca se retrage cererea prevazuta la art. 5 paragraful
2 alin. a) si b) si cel mai tarziu in termen de 6 luni de la data cererii de
urmarire.
2. Termenul de prescriptie a dreptului la actiune in statul de resedinta va
curge de la data primirii cererii de urmarire.
Daca in acest stat este necesara o plangere a victimei pentru exercitarea
urmaririi, termenul pentru depunerea acestei plangeri va incepe sa curga de la
data primirii cererii de urmarire.
Art. 7
Documentele intocmite de autoritatile judiciare si administrative ale
statului in care s-a comis infractiunea vor avea aceeasi valoare juridica in
statul de resedinta ca si cele intocmite de autoritatile acestui din urma stat
si invers.
TITLUL III
Executarea in statul de resedinta
Art. 8
Autoritatile statului de resedinta vor fi competente sa execute, la cererea
statului in care s-a comis infractiunea, deciziile prevazute la art. 1
paragraful 2. Executarea deciziilor va avea loc conform legii statului de
resedinta, dupa verificarea autenticitatii cererii si a conformitatii sale cu
conditiile fixate prin prezenta conventie. Statul de resedinta va fi competent
in materie de eliberare conditionata. Dreptul de gratiere va putea fi exercitat
atat de statul de resedinta, cat si de cel in care a fost comisa infractiunea.
Art. 9
1. Executarea hotararii nu va avea loc in statul de resedinta:
a) daca autorul infractiunii face obiectul unei decizii definitive in acest
stat pentru aceleasi fapte;
b) daca prescriptia pedepsei este implinita potrivit legii statului unde
s-a comis infractiunea sau legii statului de resedinta;
c) daca autorul infractiunii beneficiaza de amnistie sau de gratiere in
statul de resedinta sau in statul in care s-a comis infractiunea.
2. Statul de resedinta va putea refuza punerea in executare a hotararii:
a) daca autoritatile competente ale acestui stat au decis sa nu efectueze
urmarirea sau sa puna capat urmaririi pe care ele au efectuat-o pentru aceleasi
fapte;
b) daca faptele care au determinat condamnarea fac obiectul urmaririi in
acest stat;
c) in masura in care acest stat considera aceasta executare de natura a
aduce atingere principiilor fundamentale ale ordinii sale juridice sau ca fiind
incompatibila cu principiile care guverneaza aplicarea dreptului sau penal, in
special daca, datorita varstei sale, autorul infractiunii n-ar putea fi
condamnat in acest stat.
Art. 10
Cand cererea prevazuta la art. 1 paragraful 2 va avea ca obiect executarea
unei pedepse, alta decat amenda, statul de resedinta va inlocui, daca va fi
cazul, pedeapsa data in statul in care s-a comis infractiunea cu pedeapsa
prevazuta de legea statului de resedinta pentru o infractiune analoaga.
Aceasta pedeapsa va corespunde, in masura posibilului, in privinta naturii
sale, celei stabilite prin decizia ce urmeaza a fi executata. Ea nu va putea
depasi nici maximul prevazut de legea statului de resedinta si nici nu va putea
agrava prin natura sau durata sa pedeapsa pronuntata in statul in care a fost
comisa infractiunea.
Stabilind sanctiunea, autoritatile competente ale statului de resedinta vor
putea lua in considerare in aceeasi masura si modalitatile obisnuite de
executare a pedepsei in acest stat.
Art. 11
Cand cererea de executare va avea ca obiect plata unei amenzi, statul de
resedinta va proceda la incasarea acesteia in conditiile prevazute de legea sa,
pana la concurenta maximului stabilit de aceasta lege pentru o infractiune
analoaga sau, in lipsa maximului legal, pana la concurenta sumei impuse in mod
obisnuit ca amenda in statul de resedinta pentru o asemenea infractiune.
Art. 12
In caz de neplata a amenzii, statul de resedinta va aplica, la cererea
statului in care s-a comis infractiunea, masurile de constrangere sau de
inlocuire prevazute de legislatia sa.
Statul de resedinta nu va putea executa o masura de constrangere sau de
inlocuire stabilita printr-o decizie pronuntata in statul in care s-a comis
infractiunea si care presupune o privare de libertate decat daca statul in care
s-a comis infractiunea o cere in mod expres.
Art. 13
Statul in care s-a comis infractiunea nu va mai putea aplica niciuna dintre
masurile de executare solicitate, exceptand cazurile in care i-a fost notificat
un refuz sau o imposibilitate de executare a hotararii de catre statul de
resedinta.
TITLUL IV
Dispozitii generale
Art. 14
1. Cererile prevazute la art. 1 din prezenta conventie vor fi formulate in
scris.
2. Cererea de urmarire va fi insotita de original sau de o copie
autentificata de pe toate procesele-verbale, de pe schite, fotografii si de pe
alte documente ce privesc instructiunea, ca si de o copie de pe dispozitiile
legale aplicabile in speta in statul in care s-a comis infractiunea. Copiile de
pe cazierul juridiar, dispozitiile legale referitoare la prescriptie, actele
care au intrerupt-o ca si prezentarea faptelor care au intrerupt prescriptia
vor fi, de asemenea, anexate.
3. Cererea de executare va fi insotita de originalul sau de o copie
autentificata de pe decizia al carei caracter executoriu va fi certificat in
formele prevazute prin legea statului in care s-a comis infractiunea. Daca
decizia ce urmeaza a fi executata inlocuieste o alta, fara a reproduce expunerea
faptelor, va fi anexata o copie autentificata de pe decizia care contine
aceasta expunere a faptelor.
Art. 15
1. Cererea va fi adresata de catre ministerul justitiei al statului in care
s-a comis infractiunea ministerului justitiei al statului de resedinta.
Raspunsul va fi trimis pe aceeasi cale.
2. Comunicarile necesare aplicarii prezentei conventii vor fi transmise fie
prin modalitatea indicata la paragraful 1 al prezentului articol, fie direct
intre autoritatile partilor contractante.
3. In caz de urgenta, comunicarile mentionate la paragraful 2 al
prezentului articol vor putea fi transmise prin intermediul Organizatiei
Internationale de Politie Criminala (INTERPOL).
4. Fiecare parte contractanta va putea, printr-o declaratie adresata
secretarului general al Consiliului Europei, sa faca cunoscut ca intentioneaza
sa faca derogare de la regulile de transmitere prevazute la paragrafele 1 si 2
ale prezentului articol.
Art. 16
Daca statul de resedinta apreciaza ca informatiile furnizate de catre
statul in care s-a comis infractiunea sunt insuficiente pentru a-i permite
aplicarea prezentei conventii, acest stat va solicita completarea informatiilor
necesare. El va putea fixa un termen pentru obtinerea acestor informatii.
Art. 17
Partile contractante vor extinde asistenta judiciara, pe care si-o acorda
in materie penala, asupra masurilor necesare executarii prezentei conventii, in
special in ceea ce priveste transmiterea actelor intocmite de autoritatea
administrativa si notificarea unui ordin de plata, aceasta ultima masura
nefiind considerata ca o masura de executare.
Art. 18
Statul de resedinta va informa fara intarziere statul in care a fost comisa
infractiunea in legatura cu modul de solutionare a cererii de urmarire sau de
executare. El ii va intocmi, in ambele cazuri, un document certificand
executarea pedepsei si, in plus, in cazul urmaririi, o copie autentificata de
pe decizia definitiva.
Art. 19
1. Traducerea cererilor de urmarire si executare si a pieselor anexate, ca
si cea a oricaror alte documente referitoare la aplicarea prezentei conventii,
sub rezerva dispozitiilor paragrafului 2 al prezentului articol, nu va fi
solicitata.
2. Fiecare parte contractanta va putea, la data semnarii sau depunerii
instrumentului de ratificare, acceptare sau aderare, printr-o declaratie
adresata secretarului general al Consiliului Europei, sa-si rezerve dreptul de
a solicita ca cererile si piesele anexe sa-i fie adresate insotite fie de o
traducere in propria limba, fie de o traducere intr-una dintre limbile oficiale
ale Consiliului Europei sau intr-una dintre limbile pe care le va indica.
Celelalte parti contractante vor putea invoca lipsa de reciprocitate.
3. Prezentul articol nu aduce atingere dispozitiilor referitoare la
traducerea cererilor si a pieselor anexe, continute in acordurile sau in
angajamentele in vigoare ori care vor interveni intre doua sau mai multe parti
contractante.
Art. 20
Piesele si documentele transmise in aplicarea prezentei conventii vor fi
scutite de orice formalitate de legalizare.
Art. 21
Sumele incasate ca amenzi in baza cererilor de urmarire sau executare vor
deveni proprietatea statului de resedinta, care va dispune de ele dupa cum va
voi.
Art. 22
Statul de resedinta va fi competent sa incaseze, la cererea statului in
care s-a comis infractiunea, sumele reprezentand cheltuielile de urmarire si de
judecata suportate de acest stat.
Daca va incasa aceste sume, acest stat nu va fi obligat sa restituie statului
in care s-a comis infractiunea decat onorariile expertilor.
Art. 23
Cheltuielile de urmarire si de executare, suportate de statul de resedinta,
nu vor fi restituite.
TITLUL V
Dispozitii finale
Art. 24
In scopurile prezentei conventii:
a) expresia infractiune rutiera desemneaza orice infractiune prevazuta in
lista intitulata "Fondul comun de infractiuni rutiere", anexata la
prezenta conventie;
b) expresia statul in care s-a comis infractiunea desemneaza statul parte
la prezenta conventie, pe teritoriul caruia a fost comisa o infractiune
rutiera;
c) expresia statul de resedinta desemneaza statul parte la prezenta
conventie in care locuieste in mod obisnuit autorul unei infractiuni rutiere;
d) expresia reguli de circulatie desemneaza orice reglementare ce priveste
unul dintre obiectele mentionate la pct. 4 - 7 din anexa nr. I la prezenta
conventie, intitulata "Fondul comun de infractiuni rutiere";
e) expresia hotarare se aplica deciziilor pronuntate de autoritatile
judiciare, inclusiv ordonantelor penale si amenzilor de impacare;
f) expresia decizie administrativa desemneaza deciziile pronuntate in
anumite state de catre autoritatile administrative abilitate sa pronunte
pedepsele prevazute de lege pentru reprimarea infractiunilor rutiere.
Art. 25
1. Anexa nr. I la prezenta conventie, intitulata "Fondul comun de
infractiuni rutiere", este parte integranta a acestei conventii.
2. Fiecare parte contractanta va putea, in orice moment, printr-o notificare
adresata secretarului general al Consiliului Europei, sa faca cunoscute
infractiunile in materie de circulatie rutiera, care nu sunt prevazute in anexa
nr. I, pe care ea doreste sa le supuna aplicarii prezentei conventii, sau pe
cele prevazute in anexa nr. I pe care ea doreste sa le excluda de la aceasta
aplicare in raporturile sale cu alte parti contractante.
3. In cazul adaugarii, de catre o parte contractanta, a unor noi
infractiuni la lista continuta in anexa nr. I la prezenta conventie, celelalte
parti contractante vor notifica, daca este cazul, acordul lor secretarului
general al Consiliului Europei. Aceste infractiuni devin opozabile la 3 luni de
la data notificarii.
4. In cazul retragerii, de catre o parte contractanta, a unor infractiuni prevazute
in lista continuta in anexa nr. I la prezenta conventie, notificarea mentionata
la paragraful 2 din prezentul articol va produce efecte, daca ea este facuta cu
ocazia semnarii conventiei sau a depunerii instrumentului de ratificare,
acceptare sau aderare in momentul intrarii in vigoare a conventiei; daca ea
este facuta ulterior, notificarea va produce efecte la 3 luni de la primirea sa
de catre secretarul general al Consiliului Europei. Orice parte contractanta va
putea invoca lipsa de reciprocitate.
5. O parte contractanta va putea sa declare ca legislatia sa interna o
obliga sa supuna aprobarii organelor sale legislative notificarea prevazuta la
paragrafele 2 si 3 ale prezentului articol. In acest caz, adaugarea la lista
prevazuta in anexa nr. I nu va produce efecte, in ceea ce priveste partea
respectiva, decat atunci cand va informa pe secretarul general al Consiliului
Europei ca o asemenea aprobare a fost obtinuta.
Art. 26
Prezenta conventie nu limiteaza competenta statului de resedinta in materie
de urmarire sau de executare, pe care i-o confera legislatia sa interna.
Art. 27
1. Daca doua sau mai multe parti contractante isi intemeiaza relatiile pe o
legislatie uniforma sau pe un regim special de reciprocitate, ele vor avea dreptul
sa-si reglementeze raporturile mutuale in materie, exclusiv in baza acestor
sisteme, in pofida dispozitiilor prezentei conventii.
2. Partile contractante care vor exclude din raporturile lor reciproce
aplicarea prezentei conventii, conform dispozitiilor prezentului articol, vor
adresa in acest scop o notificare secretarului general al Consiliului Europei.
Art. 28
Comitetul European pentru Problemele Criminale al Consiliului Europei va
urmari executarea prezentei conventii si va facilita, in masura in care va fi
necesar, reglementarea amiabila a oricarei dificultati care ar putea sa apara
in executarea conventiei.
Art. 29
1. Prezenta conventie este deschisa semnarii statelor membre ale
Consiliului Europei. Ea va fi ratificata sau acceptata. Instrumentele de
ratificare sau de acceptare vor fi depuse la secretarul general al Consiliului
Europei.
2. Conventia va intra in vigoare la 3 luni de la data depunerii celui de-al
treilea instrument de ratificare sau de acceptare.
3. Ea va intra in vigoare, fata de orice stat semnatar care o va ratifica
sau o va accepta ulterior, la 3 luni de la data depunerii instrumentului de
ratificare sau de acceptare.
Art. 30
1. Dupa intrarea in vigoare a prezentei conventii, Comitetul Ministrilor al
Consiliului Europei va putea invita orice stat care nu este membru al
Consiliului Europei sa adere la prezenta conventie.
2. Aderarea se va efectua prin depunerea instrumentului de aderare la
secretarul general al Consiliului Europei si va produce efecte la 3 luni de la
data depunerii sale.
Art. 31
1. Fiecare parte contractanta poate, in momentul semnarii sau in momentul
depunerii instrumentului sau de ratificare, de acceptare sau de aderare, sa
indice teritoriul sau teritoriile carora li se va aplica prezenta conventie.
2. Oricare parte contractanta poate, la data depunerii instrumentului de
ratificare, de acceptare sau de aderare ori in orice moment ulterior, sa
extinda aplicarea prezentei conventii, printr-o declaratie adresata secretarului
general al Consiliului Europei, asupra oricarui alt teritoriu indicat in
declaratie si pentru care ea poarta raspunderea relatiilor internationale sau
pentru care ea este abilitata sa-si asume angajamente internationale.
3. Oricare declaratie facuta in baza paragrafului precedent va putea fi
retrasa, in ceea ce priveste fiecare teritoriu desemnat in aceasta declaratie,
in conditiile prevazute la art. 33.
Art. 32
1. Orice parte contractanta poate, in momentul semnarii sau in momentul depunerii
instrumentului de ratificare, de acceptare sau de aderare, sa declare ca va
recurge la una sau mai multe rezerve prevazute in anexa nr. II la prezenta
conventie.
2. Orice parte contractanta poate retrage, in intregime sau in parte, o
rezerva formulata de ea in baza paragrafului precedent, prin intermediul unei
declaratii adresate secretarului general al Consiliului Europei, si care va
produce efect de la data primirii sale.
3. Partea contractanta care a formulat o rezerva cu privire la o dispozitie
a prezentei conventii nu poate pretinde unei alte parti sa aplice aceasta
dispozitie; totusi ea poate, daca rezerva este partiala sau conditionata, sa
pretinda aplicarea acestei dispozitii in masura in care ea a acceptat-o.
4. Orice parte contractanta va putea, la momentul semnarii prezentei
conventii sau depunerii instrumentului sau de ratificare, de acceptare sau de
aderare, printr-o notificare adresata secretarului general al Consiliului
Europei, sa faca cunoscut ca ea considera ratificarea, acceptarea sau aderarea
ca antrenand obligatia, conform dreptului international, de a adopta masurile
necesare in legislatia nationala pentru punerea in aplicare a prezentei
conventii.
Art. 33
1. Prezenta conventie va ramane in vigoare pe termen nelimitat.
2. Fiecare parte contractanta va putea, in ceea ce o priveste, sa denunte
prezenta conventie printr-o notificare adresata secretarului general al
Consiliului Europei.
3. Denuntarea va produce efect la 6 luni de la data primirii notificarii de
catre secretarul general al Consiliului Europei.
Art. 34
Secretarul general al Consiliului Europei va notifica statelor membre ale
Consiliului Europei si oricarui stat care a aderat la prezenta conventie:
a) fiecare semnare;
b) depunerea fiecarui instrument de ratificare, de acceptare, sau de
aderare;
c) orice data de intrare in vigoare a prezentei conventii, conform art. 29;
d) orice declaratie si notificare primite in aplicarea dispozitiilor art.
15 paragraful 4, art. 19 paragraful 2, art. 25 paragrafele 2, 3, 4 si 5, art.
27 paragraful 2 si ale art. 32 paragraful 4;
e) orice declaratie primita in aplicarea dispozitiilor art. 31 paragrafele
2 si 3;
f) orice rezerva formulata in aplicarea dispozitiilor art. 32 paragraful 1;
g) retragerea oricarei rezerve, efectuata in aplicarea dispozitiilor art.
32 paragraful 2;
h) orice notificare primita in aplicarea dispozitiilor art. 33 si data la
care denuntarea va produce efecte.
Art. 35
Prezenta conventie, precum si declaratiile si notificarile pe care ea le
autorizeaza nu se vor aplica decat infractiunilor rutiere comise dupa intrarea
in vigoare a acesteia intre partile contractante interesate.
Drept pentru care, subsemnatii, autorizati in mod cuvenit in acest scop, au
semnat prezenta conventie.
Intocmita la Strasbourg la 30 noiembrie 1964, in limbile franceza si
engleza, ambele texte fiind egal autentice, intr-un singur exemplar, care va fi
depus in arhivele Consiliului Europei. Secretarul general al Consiliului
Europei va transmite o copie certificata fiecarui stat semnatar si aderent.
ANEXA 1
FONDUL COMUN AL INFRACTIUNILOR RUTIERE
1. Uciderea involuntara sau vatamarile involuntare, cauzate in domeniul
circulatiei rutiere.
2. Parasirea locului accidentului, adica incalcarea obligatiilor ce revin
conducatorilor auto ca urmare a unui accident de circulatie.
3. Conducerea unui vehicul de catre o persoana:
a) in stare de ebrietate sau sub influenta alcoolului;
b) sub influenta stupefiantelor sau a produselor avand efecte analoage;
c) inapta, ca urmare a unei oboseli excesive.
4. Conducerea unui vehicul cu motor, fara asigurare in ceea ce priveste
responsabilitatea civila pentru pagubele cauzate tertilor ca urmare a folosirii
acestui vehicul.
5. Refuzul de a se supune ordinului unui agent al autoritatii privind
circulatia rutiera.
6. Nerespectarea regulilor privind:
a) viteza vehiculelor;
b) pozitia vehiculelor in miscare si sensul deplasarii lor, intalnirea cu
vehicule din sens opus, depasirea, schimbarea de directie si trecerea pasajelor
de nivel;
c) prioritatea de trecere;
d) prioritatea de trafic pentru anumite vehicule, cum ar fi cele ale
pompierilor, ambulantele, vehiculele de politie;
e) nerespectarea semnalelor si marcajelor rutiere, in special a semnului
"Stop";
f) stationarea si oprirea vehiculelor;
g) accesul vehiculelor sau al anumitor categorii de vehicule pe unele cai
rutiere, in special datorita greutatii sau dimensiunilor lor;
h) echipamentul de securitate al vehiculelor si al incarcaturii lor;
i) semnalizarea vehiculelor si a incarcaturii lor;
j) sistemul de lumina al vehiculelor si folosirea farurilor;
k) incarcatura si capacitatea vehiculelor;
l) inmatricularea vehiculelor, placile de inmatriculare si semnul
distinctiv al tarii de inmatriculare.
7. Conducere fara permis de circulatie valabil.
ANEXA 2
1. Orice parte contractanta poate sa declare ca isi rezerva dreptul de a
face cunoscut:
a) ca ea nu accepta titlul III sau ca ea il accepta numai in privinta
anumitor categorii de pedepse sau masuri de executare;
b) ca ea nu accepta art. 6 sau ca ea nu accepta decat anumite dispozitii
ale acestui articol.
2. Orice parte contractanta poate sa declare ca, pentru motive de ordin
constitutional, nu poate primi cereri de urmarire decat in cazurile prevazute
in legislatia sa interna.