LEGE Nr. 190
din 19 iunie 2007
pentru aderarea Romaniei la
Protocolul optional la Conventia de la Viena cu privire la relatiile consulare,
referitor la solutionarea obligatorie a diferendelor, adoptat la Viena la 24
aprilie 1963
ACT EMIS DE:
PARLAMENTUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 425 din 26 iunie 2007
Parlamentul României adoptă
prezenta lege.
Articol unic. - România aderă la Protocolul opţional
la Convenţia de la Viena cu
privire la relaţiile consulare, referitor la soluţionarea obligatorie a diferendelor, adoptat la Viena la 24 aprilie 1963, intrat în
vigoare la 19 martie 1967.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul
României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din
Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
BOGDAN OLTEANU
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
RADU BERCEANU
PROTOCOL OPŢIONAL*)
la Convenţia de la Viena cu privire la relaţiile
consulare, referitor la soluţionarea obligatorie a diferendelor, adoptat la Viena la 24 aprilie 1963
Statele părţi la prezentul protocol şi la Convenţia de
la Viena cu privire la relaţiile consulare, denumită în continuare Convenţia,
adoptată de Conferinţa Naţiunilor Unite care a avut loc la Viena în
perioada 4 martie-22 aprilie 1963,
exprimându-şi dorinţa de a recurge la jurisdicţia
obligatorie a Curţii Internaţionale de Justiţie pentru soluţionarea tuturor
diferendelor privind interpretarea sau aplicarea Convenţiei, în cazul în care
un alt mod de reglementare nu va fi fost acceptat de către părţi într-un
interval de timp rezonabil,
au convenit după cum urmează:
ARTICOLUL I
Diferendele privind interpretarea sau aplicarea
Convenţiei intră în competenţa obligatorie a Curţii Internaţionale de Justiţie,
care, astfel, va putea fi sesizată printr-o cerere de oricare dintre părţile la
diferend, care este, în acelaşi timp, parte la prezentul protocol.
ARTICOLUL II
Părţile pot conveni, într-un termen de două luni de la
notificarea uneia dintre părţi transmise celeilalte părţi cu privire la faptul
că, în opinia sa, există un litigiu, să iniţieze, de comun acord, în locul
recurgerii la jurisdicţia Curţii Internaţionale de Justiţie, o procedură în
faţa unui tribunal arbitrai. La expirarea acestui termen, oricare dintre părţi
poate sesiza Curtea Internaţională de Justiţie printr-o cerere.
ARTICOLUL III
De asemenea, părţile pot conveni, de comun acord, în
acelaşi termen de două luni, să recurgă la o procedură de conciliere înainte de
a sesiza Curtea Internaţională de Justiţie.
Comisia de conciliere va formula recomandările într-un
termen de 5 luni de la data constituirii sale. In cazul în care aceste
recomandări nu sunt acceptate de către părţile în litigiu, în termen de două
luni de la data prezentării lor, oricare dintre părţi va putea sesiza Curtea
Internaţională de Justiţie cu privire la diferend, prin intermediul unei
cereri.
ARTICOLUL IV
Statele părţi la Convenţie, la Protocolul opţional
privind obţinerea cetăţeniei şi la prezentul protocol pot declara în orice
moment că prevederile prezentului protocol se vor aplica şi diferendelor care
rezultă din interpretarea sau aplicarea Protocolului opţional privind obţinerea
cetăţeniei. Aceste declaraţii vor fi notificate secretarului general al
Organizaţiei Naţiunilor Unite.
ARTICOLUL V
Prezentul protocol va fi
deschis spre semnare tuturor statelor care vor deveni părţi la Convenţie, după
cum urmează: până la 31 octombrie 1963, la sediul Ministerului Federal al
Afacerilor Externe al Republicii Austria, şi, ulterior, până la 31 martie 1964,
la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite din New York.
ARTICOLUL VI
Prezentul protocol va fi supus ratificării.
Instrumentele de ratificare vor fi depuse pe lângă secretarul general al
Organizaţiei Naţiunilor Unite.
ARTICOLUL VII
Prezentul protocol va rămâne deschis aderării tuturor
statelor care vor deveni părţi la Convenţie. Instrumentele de aderare vor fi
depuse pe lângă secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite.
ARTICOLUL VIII
Prezentul protocol va intra în vigoare în aceeaşi zi ca
şi Convenţia sau, în cazul în care această din urmă dată va fi mai îndepărtată,
în cea de-a 30-a zi ulterioară datei depunerii celui de-al doilea instrument de
ratificare a Protocolului sau de aderare la acesta, pe lângă secretarul general
al Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Pentru fiecare stat care va
ratifica prezentul protocol sau care va adera la acesta după intrarea sa în
vigoare, în conformitate cu paragraful 1 al prezentului articol, Protocolul va
intra în vigoare în cea de-a 30-a zi de la data depunerii de către acel stat a
instrumentului său de ratificare sau aderare.
ARTICOLUL IX
Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite va
notifica tuturor statelor care pot deveni parte la Convenţie:
a) semnăturile aplicate prezentului protocol şi
depunerea instrumentelor de ratificare sau de aderare,
în conformitate cu art. V, VI şi VII;
b) declaraţiile făcute în conformitate cu art. IV;
c) data la care prezentul protocol va intra în vigoare,
în conformitate cu art. VIII.
ARTICOLUL X
Originalul prezentului protocol, ale cărui texte în limbile engleză, chineză, spaniolă, franceză şi
rusă sunt în mod egal autentice, vor fi depuse pe lângă secretarul general al
Organizaţiei Naţiunilor Unite, care va transmite copii certificate ale acestora
tuturor statelor prevăzute la art. V.
Drept care, plenipotenţiarii subsemnaţi, împuterniciţi
în mod corespunzător de guvernele lor, am semnat prezentul protocol.
Adoptat la Viena la 24 aprilie 1963.
*) Traducere.