LEGE
Nr. 302 din 4 iulie 2003
pentru ratificarea Memorandumului de intelegere privind cooperarea dintre
Guvernul Romaniei si Guvernul Regatului Norvegiei pentru implementarea in comun
(JI) si a Acordului asupra proiectului "Dezvoltarea utilitatilor
municipale - sistemul de incalzire din Fagaras - faza a doua - CT5, CT6, CT7,
CT8, judetul Brasov", semnate la Oslo la 21 decembrie 2001
ACT EMIS DE: PARLAMENT
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 546 din 30 iulie 2003
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Art. 1
Se ratifica Memorandumul de intelegere privind cooperarea dintre Guvernul
Romaniei si Guvernul Regatului Norvegiei pentru implementarea in comun (JI) si
Acordul asupra proiectului "Dezvoltarea utilitatilor municipale - sistemul
de incalzire din Fagaras - faza a doua - CT5, CT6, CT7, CT8, judetul
Brasov", semnate la Oslo la 21 decembrie 2001.
Art. 2
Responsabilitatea pentru planificarea, administrarea, implementarea,
coordonarea tehnica si monitorizarea proiectului ii revine Ministerului
Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, in cooperare cu celelalte
institutii competente din Romania. Consiliul Local al Municipiului Fagaras,
prin operatorul furnizor/prestator de servicii publice locale de gospodarire
comunala specializat, a fost desemnat ca unitate de implementare si beneficiar
al proiectului.
Art. 3
Finantarea proiectului se efectueaza cu respectarea prevederilor Ordonantei
Guvernului nr. 38/1997 pentru ratificarea Acordului de imprumut (Proiectul de
conservare a energiei termice) dintre Romania si Banca Europeana pentru
Reconstructie si Dezvoltare, semnat la Londra la 13 aprilie 1997, aprobata cu
modificari prin Legea nr. 205/1997, cu modificarile si completarile ulterioare,
din fonduri ale Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare, dintr-un
grant norvegian, din transferuri de la bugetul de stat, din alocatii de la
bugetul local al municipiului Fagaras si din surse proprii ale operatorului
furnizor/prestator de servicii publice locale de gospodarire comunala
specializat, conform anexei nr. 2 la Acordul asupra proiectului, actualizata in
anexa care face parte integranta din prezenta lege.
Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 8 mai 2003, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
p. PRESEDINTELE SENATUI,
ALEXANDRU ATHANASIU
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 17 iunie
2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,
VIOREL HREBENCIUC
ANEXA 1
__________________________________________________________
Surse financiare Dolari S.U.A.
__________________________________________________________
Investitii totale 5.557.733
Fonduri BERD (neutilizate in etapa I) 1.955.182
Total contributie romana, 2.917.551
din care:
- buget de stat (neutilizate in etapa I) 2.577.868
- fonduri de la bugetul de stat si local 339.683
(in conformitate cu prevederile
Legii nr. 587/2001)
Diferenta ca urmare a modificarilor ratei 135.000
de schimb USD/coroana norvegiana*)
Grant norvegian 550.000
__________________________________________________________
*) Se va suporta din fondurile proprii ale operatorului furnizor/prestator
de servicii publice locale de gospodarire comunala specializat.
MEMORANDUM DE INTELEGERE
privind cooperarea dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Regatului Norvegiei
pentru implementarea in comun (JI)
Tinand cont ca Guvernul Romaniei si Guvernul Regatului Norvegiei (guvernele
participante) au ratificat Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra
schimbarilor climatice (UNFCCC) si doresc sa contribuie la aplicarea art. 4.2,
care obliga fiecare parte mentionata in anexa nr. 1 la UNFCCC pentru a lua masuri
destinate limitarii emisiilor proprii de gaze antropogenice cu efect de sera;
tinand cont ca partile la UNFCCC se vor orienta catre principiile stipulate
in art. 3.3 din aceasta conventie, care stabileste, printre altele, ca partile
vor lua in considerare faptul ca "politicile si masurile destinate
schimbarilor climatice vor fi eficiente din punct de vedere al costurilor,
astfel incat sa asigure beneficii globale la cel mai scazut cost posibil";
tinand cont ca art. 4.2 din UNFCCC permite ca aceste parti sa aplice masuri
in comun cu alte parti;
tinand cont ca la prima sesiune a Conferintei partilor la UNFCCC s-a
adoptat o hotarare destinata infiintarii unei faze-pilot pentru activitati
implementate in comun (AIJ) (Decizia 5/CP.1);
tinand cont de prevederile art. 6 din Protocolul de la Kyoto, adoptat la
Conferinta partilor la UNFCCC in cadrul celei de-a treia sesiuni, care permite
oricarei parti mentionate in anexa nr. 1 sa transfere catre sau sa dobandeasca
de la orice alta parte mentionata in anexa nr. 1 unitati de reducere a
emisiilor care rezulta din proiecte destinate reducerii emisiilor antropogenice
la sursa sau prin cresterea capacitatii de absorbtie a rezervoarelor naturale,
in scopul indeplinirii angajamentelor proprii, in conformitate cu art. 3 din
protocol,
Guvernul Romaniei si Guvernul Regatului Norvegiei au convenit urmatoarele:
Art. 1
Scopul memorandumului de intelegere
a) sa demareze proiecte in scopul acumularii de experienta privind
mecanismul de implementare in comun (JI) in baza UNFCCC si a Protocolului de la
Kyoto. Detaliile primului proiect agreat de catre partile participante vor fi
oferite de acordul asupra proiectului anexat;
b) sa includa monitorizarea in cadrul acordului asupra proiectului, care va
contine o descriere generala asupra monitorizarii care se va face, cat si
asumarea responsabilitatilor privind desfasurarea si raportarea asupra acestei
operatii;
c) sa includa in cadrul fiecarui proiect proceduri astfel incat sa se
asigure verificarea de catre o a treia parte independenta a performantelor ex
post ale proiectului;
d) sa raporteze in comun asupra proiectului intr-un mod sistematic.
Raportarea trebuie sa fie in conformitate cu orice linii directoare relevante
stabilite de UNFCCC si instrumentele legale asociate acesteia;
e) avand in vedere ca transferul si achizitionarea de unitati de reducere a
emisiilor de gaze cu efect de sera sunt permise in baza UNFCCC si a
Protocolului de la Kyoto, unitatile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de
sera verificate, generate de acest proiect sau de alte proiecte viitoare, se
vor distribui, de la acea data, intre partenerii la proiect, in concordanta cu
fiecare acord asupra proiectului, luandu-se in considerare deciziile importante
ale UNFCCC.
Art. 2
Responsabilitati
a) Institutiile din Romania si din Regatul Norvegiei, autorizate sa accepte
si sa pregateasca aprobarea proiectelor cu implementare in comun si sa
raporteze asupra lor Conferintei partilor, sunt:
- Romania: Ministerul Apelor si Protectiei Mediului - Departamentul pentru
protectia mediului, relatii internationale;
- Regatul Norvegiei: Ministerul Mediului - Departamentul pentru cooperare
internationala, schimbari climatice si aspecte polare.
Fiecare parte va da o declaratie scrisa de acceptare, aprobare sau de
sprijin catre Secretariatul UNFCCC.
b) Fiecare acceptare depinde de evaluarea guvernelor participante privind
indeplinirea de catre proiect a criteriilor de eligibilitate destinate
proiectelor si a regulilor importante adoptate la Conferinta partilor la UNFCCC
si la Protocolul de la Kyoto, privind transferul de unitati de reducere a
emisiilor.
Art. 3
Solutionarea diferendelor
Orice posibil diferend privind interpretarea si aplicarea acestui
memorandum de intelegere se va solutiona imediat prin consultari intre
guvernele participante.
Art. 4
Intrarea in vigoare
Guvernele participante au convenit ca prezentul memorandum de intelegere sa
intre in vigoare la data primirii ultimei notificari prin care acestea se vor
informa reciproc, pe cai diplomatice, asupra indeplinirii procedurilor legale
interne.
Semnat la Oslo la 21 decembrie 2001, in doua exemplare originale, fiecare
in limbile romana, engleza si norvegiana, toate textele fiind egal autentice.
In caz de divergenta de interpretare textul in limba engleza va prevala.
Pentru Guvernul Romaniei,
Serban Vlad,
ambasador
Pentru Guvernul Regatului Norvegiei,
Borge Brende,
ministrul mediului
ACORD ASUPRA PROIECTULUI
"Dezvoltarea utilitatilor municipale - sistemul de incalzire din Fagaras
- faza a doua - CT5, CT6, CT7, CT8, judetul Brasov"
Avand in vedere Memorandumul de intelegere privind cooperarea dintre
Guvernul Romaniei si Guvernul Regatului Norvegiei pentru implementarea in comun
(JI) in vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera,
Guvernul Romaniei si Guvernul Regatului Norvegiei (guvernele participante)
au convenit urmatoarele:
Art. 1
Scop si obiective
Acest acord stabileste termenii si procedurile pentru asistenta norvegiana
acordata pentru proiectul "Modernizarea sistemului de incalzire din orasul
Fagaras, Romania" (denumit in continuare Proiect), proiect tip JI, in
conformitate cu Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor
climatice (UNFCCC) si cu Protocolul de la Kyoto. Principalele obiective ale
Proiectului sunt de a castiga experienta, de a sprijini eforturile Romaniei
pentru finantarea si implementarea masurilor de eficienta energetica, de
reducere a emisiei de gaze cu efect de sera, in special dioxid de carbon (CO2),
si de reducere a poluarii aerului. Guvernul Regatului Norvegiei asigura partial
finantarea Proiectului, in completare la imprumutul de la Banca Europeana
pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD). Guvernul Romaniei va asigura
cofinantarea prin autoritatile locale, asa cum se specifica in anexa nr. 2 la
prezentul acord.
Proiectul se va realiza in concordanta cu criteriile internationale
stabilite pentru activitatile privind proiectele cu implementare in comun,
conform Deciziei 5/CP.1 a Conferintei partilor la UNFCCC si documentului
FCCC/SBSTA/1996/8 (anexa IV) al Organismului subsidiar pentru consiliere
stiintifica si tehnologica al UNFCCC si art. 6 din Protocolul de la Kyoto.
Descrierea si detaliile proiectului aprobat de guvernele participante si de
partenerii Proiectului sunt incluse in anexa nr. 1 la prezentul acord.
Art. 2
Cooperare-reprezentare-administrare
1. Ministerul Apelor si Protectiei Mediului din Romania (MAPM) si
Ministerul Mediului din Norvegia (MMN) vor coopera strans pentru a asigura
indeplinirea cu succes a obiectivului Proiectului si pentru a pune mai eficient
in valoare informatiile din acest proiect. Partile vor asigura implementarea
Proiectului intr-o maniera total corespunzatoare cu deciziile si recomandarile
UNFCCC existente si cu art. 6 din Protocolul de la Kyoto. Daca va fi necesar,
partile vor cauta sa faca modificari cu privire la implementarea Proiectului
pentru a se asigura ca Proiectul este in concordanta cu liniile directoare si
cu regulile viitoare pentru JI. Fiecare parte va furniza celeilalte parti toate
informatiile care pot fi rezonabil cerute pentru continuarea Proiectului.
2. In chestiuni privitoare la administrarea acestui acord, Autoritatea
Norvegiana pentru Controlul Poluarii (NPCA) va fi autoritatea competenta sa
reprezinte MMN din partea Norvegiei. Din partea Romaniei Inspectoratul de
Protectie a Mediului Brasov va fi autoritatea competenta sa reprezinte MAPM.
3. In scopul asigurarii punerii mai eficient in valoare a informatiilor din
Proiect, se va stabili un comitet comun al Proiectului (numit Comitet) cu
participarea ambelor parti. Comitetul:
- va discuta si va avea in vedere chestiuni si probleme legate de
transferarea unitatilor de reducere a emisiilor (URE);
- va analiza progresul Proiectului;
- va discuta posibilele revizuiri ale planurilor Proiectului;
- va discuta si va rezolva chestiunile legate de revizuirea Proiectului,
monitorizarea, verificarea si raportarea in lumina experientei dobandite si in
concordanta cu deciziile UNFCCC si cu liniile directoare si regulile viitoare
pentru JI;
- aproba toate rapoartele.
Comitetul nu trebuie sa se reuneasca pentru a lua decizii.
Art. 3
Contributii si obligatii ale Guvernului Regatului Norvegiei
1. Pana la intrarea in vigoare a acestui acord, MMN in cooperare cu
Ministerul Norvegian al Afacerilor Externe va face toate aranjamentele necesare
pentru a transfera contributia norvegiana, in urma unei cereri scrise de la
autoritatea locala romana prin Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor
si Locuintei (MLPTL). Aceasta cerere va include o confirmare ca s-a deschis
contul autoritatii locale specificat in paragraful 2. Autoritatea locala
romana, prin MLPTL, va recunoaste, in scris, la MMN primirea contributiei.
2. MMN, in baza termenilor si procedurilor specificate in paragraful 1, va
transfera in contul autoritatii locale (care este responsabila de administrarea
fondurilor) o contributie financiara de 5 milioane coroane norvegiene (cinci
milioane NOK) care sa fie utilizati exclusiv pentru a asista in finantarea
Proiectului.
3. Pana la intrarea in vigoare a acestui acord Guvernul Regatului Norvegiei
va face toate aranjamentele necesare pentru a transfera contributia, in
conformitate cu paragraful 1, in contul Proiectului.
4. Rambursarea contributiilor poate fi ceruta total sau partial daca se
constata ca fondurile sau o parte a fondurilor nu sunt utilizate in mod
corespunzator.
5. Inainte de cererea replatii partile se vor consulta in vederea gasirii
unei solutii la problema in cauza.
Art. 4
Contributii si obligatii ale Guvernului Romaniei
1. Guvernul Romaniei prin Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si
Locuintei (MLPTL) va informa Ministerul Mediului din Norvegia, in scris, despre
primirea contributiei in concordanta cu art. 3.
2. Autoritatile romane locale sunt responsabile pentru administrarea,
informarea privind utilizarea fondului si marirea dobanzii fondului. Orice
marire a dobanzii contributiei va fi utilizata pentru beneficiul Proiectului,
asa cum au convenit partile in scris.
3. Guvernul Romaniei va face toate eforturile rezonabile pentru a facilita
implementarea cu succes a Proiectului, si:
- MLPTL are responsabilitatea globala pentru planificarea, administrarea si
implementarea Proiectului, in cooperare cu celelalte institutii relevante din
Romania;
- MAPM asigura faptul ca Proiectul este in concordanta cu politica
nationala de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera;
- autoritatile locale asigura ca conturile Proiectului sunt tinute in
concordanta cu practicile contabile general acceptate;
- MLPTL informeaza prompt Ministerul Mediului din Norvegia, in scris, cu
privire la orice conditii care interfereaza sau ameninta sa interfereze cu
implementarea cu succes a Proiectului;
- implementarea, coordonarea tehnica si monitorizarea Proiectului sunt
responsabilitatea MLPTL, care, de asemenea, este responsabil pentru Programul
municipal de incalzire pentru 5 orase, inclusiv Fagaras, - un program cofinantat
de BERD.
4. Guvernul Regatului Norvegiei va cere transferul unitatilor de reducere a
emisiilor (URE) pentru contributii, in baza anexei nr. 1 la acest acord, de la
data la care Conferinta partilor la UNFCCC poate decide ca cererile pot fi
facute pentru indeplinirea angajamentelor mentionate in UNFCCC si in Protocolul
de la Kyoto. Daca Proiectul nu se conformeaza cu liniile directoare si regulile
viitoare pentru JI, partile vor coopera pentru gasirea mijloacelor de
modificare a Proiectului, care sa asigure conformarea cu astfel de cerinte.
Creditele (unitatile de reducere a emisiilor URE) vor fi impartite intre
cele doua guverne participante astfel:
- Norvegia va primi pentru prima perioada de angajament (2008 - 2012)
170.000 tone de dioxid de carbon echivalent, care reflecta reducerile estimate
de emisii ale Proiectului in aceasta perioada;
- Romania va primi reducerile de emisii ramase, in perioada proiectului JI
(aproximativ 319.000 tone de dioxid de carbon echivalent).
Creditele (unitatile de reducere a emisiilor URE) pentru prima perioada de
angajament se vor baza pe o verificare. Creditele (unitatile de reducere a
emisiilor URE) devin transferabile in momentul in care Proiectul a fost
verificat de o a treia parte independenta. Verificarea va fi facuta cel tarziu
pana in anul 2013.
Art. 5
Situatia de referinta si beneficii pentru mediu
1. Situatia de referinta sau modalitatea de dezvoltare previzionata,
formulata in cadrul Proiectului, este descrisa in detaliu in anexa nr. 1. Se
asigura ca prezentul sistem municipal de incalzire isi va continua functionarea
pe perioada primilor 2 ani ai Proiectului, cu investitii minime destinate
pastrarii starii de functionare a sistemului. O modalitate alternativa de
dezvoltare a emisiilor care corespunde performantelor previzionate in Proiectul
de conservare a energiei termice al BERD, acum aflat in implementare, este
insusita ca situatie de referinta.
2. Reducerile previzionate de emisii de gaze cu efect de sera, in perioada
de functionare a Proiectului, au fost estimate in cadrul studiului de
fezabilitate la aproximativ 489.000 tone de dioxid de carbon. Emisiile anuale
anticipate in situatia de referinta se asteapta sa inceapa cu 45.000 tone si sa
creasca la 50.000 tone dioxid de carbon. Reducerile anuale de dioxid de carbon
sunt estimate sa fie de 29.000 tone in primii ani si sa creasca la 36.000 tone
in ultimii ani ai perioadei Proiectului JI. Acest lucru este descris cu mai
multe detalii in anexa nr. 1.
3. Situatia de referinta si beneficiile pentru mediu vor fi ajustate in
cazul cresterii numarului de consumatori la reteaua de incalzire municipala.
Art. 6
Notificarea si raportarea
1. Partile vor raporta in comun catre UNFCCC, in baza formatului uniform de
raportare, asupra Proiectului, in urmatoarea modalitate:
(i) un raport comun privind pregatirea Proiectului;
(ii) in baza unor rapoarte anuale, comune, modul in care se aplica
Proiectul.
Aceste rapoarte se vor transmite Conferintei partilor la UNFCCC prin
intermediul Secretariatului UNFCCC si trebuie facut orice efort pentru a
indeplini termenele fixate pentru aceste raportari. Transmiterea rapoartelor
comune va include transmiterea unei scrisori de insotire oficiala care va fi
semnata de MAPM si MMN in calitate de autoritati autorizate sa notifice si sa
pregateasca aprobarile pentru proiectele JI. Raportarea comuna este transmisa
Secretariatului UNFCCC de catre MAPM si MMN. MAPM si MMN vor pregati, de
asemenea, un raport destinat factorilor de decizie privind pregatirile
destinate Proiectului.
2. MAPM, in conformitate cu prevederile paragrafului 1, va pregati o
propunere de raport privind pregatirile asupra Proiectului si anual va pregati
propuneri de rapoarte privind aplicarea Proiectului, pentru ca acestea sa fie
supuse aprobarii MMN. Raportul anual comun se va baza, dar nu se va limita la
formatul uniform de raportare, acceptat de UNFCCC. Raportul va include atat
cifrele de emisie pentru gazele cu efect de sera, cat si reducerile comparate
cu situatia de referinta prezentata in anexa nr. 1.
3. MAPM, in colaborare cu autoritatile locale, va supune aprobarii MMN un
raport de audit privind situatia conturilor Proiectului, in limita fondurilor
furnizate. Daca pregatirile Proiectului acopera o perioada mai mare de un an,
se va emite un raport de audit, nu mai tarziu de 3 luni dupa fiecare an
financiar. Auditul va fi facut de o firma recunoscuta de audit. Raportul de
audit va certifica:
- principiile aplicate pe parcursul auditului;
- circulatia totala a fondurilor, incepand cu primirea acestora de catre
autoritatile locale, pana la folosinta finala pentru diverse activitati;
- corectitudinea si integritatea totala a cifrelor si faptul ca reflecta
situatia prezenta descrisa in cadrul Proiectului;
- orice informatie importanta din cadrul auditului.
4. Costurile auditului se vor acoperi de catre Regia Autonoma Servicii
Comunale (RASC) Fagaras.
Art. 7
Monitorizare si verificare
1. Reducerile de emisii de gaze cu efect de sera se vor verifica de catre o
societate independenta norvegiana - in primul an dupa ce proiectul este
finalizat. Aceste costuri ale consultantilor norvegieni se vor acoperi de catre
MMN. Raportul din cadrul acestui audit de mediu va include raportul catre UNFCCC.
In anii urmatori rapoartele transmise Secretariatului UNFCCC se vor verifica in
concordanta cu liniile directoare si cu procedurile date de UNFCCC in cadrul
limitelor fondurilor economice furnizate pentru Proiect.
2. Guvernele participante au convenit ca monitorizarea emisiilor de dioxid
de carbon reale sa se faca de catre operatorii de la fiecare statie termica. Se
vor monitoriza continuu, prin folosirea echipamentului de masurare automata si
se vor verifica anual urmatorii parametri: (i) consumul combustibilului de
catre boilere si de centralele de termoficare (separat); (ii) caldura produsa,
masurata la iesirea din boiler; (iii) caldura furnizata, masurata in contoare
la substatii; si (iv) electricitatea produsa.
3. Proiectul a fost proiectat si se va implementa intr-un mod care sa
garanteze o transparenta maxima si accesul expertilor calificati si al
entitatilor de verificare a Proiectului pe parcursul tuturor fazelor de
implementare a acestuia, inclusiv accesul total la datele Proiectului, metodologia
si la verificarea reducerilor de emisii de gaze cu efect de sera rezultate din
Proiect.
4. Dupa ce faza de pregatire a Proiectului este finalizata, cooperarea pe
parcursul fazei operationale se va limita la monitorizarea, verificarea si
raportarea reducerilor emisiilor de gaze cu efect de sera.
Art. 8
Intrarea in vigoare
1. Prezentul acord va intra in vigoare la data la care memorandumul de
intelegere intra in vigoare si va ramane in vigoare pana la data pana la care
partile si-au indeplinit obligatiile care decurg din prezentul acord.
Modalitatea ca aceste obligatii vor fi privite ca indeplinite se va determina
prin consultari intre parti, prin intermediul Comitetului comun al Proiectului.
2. Ambele parti au dreptul sa denunte acordul printr-o notificare scrisa
adresata celeilalte parti, cu 3 luni inainte de data de denuntare.
3. Intelegerile privind cooperarea, reprezentarea, administrarea si
raportarea, conform art. 2 si 5, in cazul in care nu s-a stipulat altfel, isi
pastreaza efectul pe parcursul aplicarii Proiectului. O revizuire a acestor
proceduri se va efectua dupa finalizarea fazei-pilot actuale (AIJ).
Semnat la Oslo la 21 decembrie 2001, in doua exemplare originale, fiecare
in limbile romana, engleza si norvegiana, toate textele fiind egal autentice.
In caz de divergenta de interpretare textul in limba engleza va prevala.
Pentru Guvernul Romaniei,
Serban Vlad,
ambasador
Pentru Guvernul Regatului Norvegiei,
Borge Brende,
ministrul mediului
ANEXA 1
la acord
MODERNIZAREA
sistemului de incalzire in Fagaras, Romania
1. Generalitati
In aceasta anexa sunt descrise principalele aspecte ale Proiectului,
situatia de referinta si alternativa JI.
Cifrele din aceasta anexa se bazeaza pe un studiu de fezabilitate elaborat
de Institutul pentru Tehnologia Energiei in martie 1999, cu modificari facute
in ianuarie 2000. Aceste modificari se bazeaza pe presupunerea unei eficiente
energetice mai mari in cazul alternativei JI, in concordanta cu standardele
BERD, cu o reducere corespunzatoare a consumului de gaz si a emisiilor de
dioxid de carbon.
Sistemul de incalzire din Fagaras deserveste in mod curent aproximativ
29.000 de locuitori din totalul de 50.000 de locuitori. Regia Autonoma Servicii
Comunale (RASC) Fagaras este o companie municipala care furnizeaza servicii de
incalzire, apa calda si canalizare pentru locuitorii din Fagaras.
In actualul sistem de incalzire caldura este generata in statiile de
incalzire de la "Nitramonia", combinat chimic industrial aflat in
afara orasului Fagaras, si in statia de incalzire din oras. Apa calda este
transportata pe o distanta lunga prin tevi prost izolate. Centrala termica si
sistemul de distributie sunt vechi, prezinta un grad avansat de uzura si au o
eficienta scazuta. Din cauza acestei livrari ineficiente autoritatile
municipale doresc sa aiba propriul lor sistem de incalzire, mai eficient.
O parte din acest sistem, care deserveste 17.000 de locuitori, este in curs
de reabilitare cu ajutorul unui credit de la Banca Europeana pentru Reconstructie
si Dezvoltare (BERD). Reabilitarea va consta in inlocuirea centralelor termice
si tevilor vechi cu unele noi. Astfel se asteapta sa se reduca consumul de
combustibil cu aproape 50% prin cresterea eficientei. Pentru restul de 12.000
de locuitori nu exista nici o posibilitate pentru o imbunatatire tehnica
similara din cauza restrictiilor de credit impuse pana la achitarea creditului
BERD.
Proiectul norvegian JI impreuna cu ceilalti participanti la acest proiect
(bugetul de stat, bugetul local si componenta BERD) vor contribui la crearea
sistemului de incalzire pentru cei 12.000 de locuitori ramasi.
2. Situatia de referinta
Pentru a putea evalua daca un proiect indeplineste criteriile pentru
proiectele JI, este important sa existe date cu privire la emisii atat in cazul
implementarii Proiectului, cat si in cazul neimplementarii acestuia.
Caldura furnizata pentru orasul Fagaras este produsa intr-o centrala
termoelectrica si un boiler. Sistemul are o eficienta energetica de 42% si in
prezent productia de energie este cu aproximativ 35% mai scazuta decat cererea
reala a consumatorilor, in concordanta cu normele romanesti pentru zona
Fagaras.
Pana la achitarea creditului BERD nu exista mijloace financiare pentru a
imbunatati eficienta sistemului de incalzire existent la "Nitramonia"
si de furnizare a caldurii in Fagaras. Astfel, nu a fost dezvoltata nici o
sursa alternativa de energie sau situatie de referinta privind emisiile de
dioxid de carbon (CO2).
Situatia de referinta pentru cei 12.000 de locuitori este calculata prin
adaugarea la consumul actual de combustibil a cresterii consumului de
combustibil necesar pentru a se atinge normele romanesti. In plus cererea de
combustibil se asteapta sa creasca ca urmare a unei descresteri anuale moderate
a eficientei sistemului de 1% peste situatia de referinta, pe o perioada a
proiectului de 15 ani.
Figura 1. Situatia de referinta a emisiilor de CO2 si reducerea emisiilor
de CO2 pentru proiectul JI
Figura 1, reprezentand situatia de referinta a emisiilor de CO2 si
reducerea emisiilor de CO2 pentru proiectul JI, se gaseste in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 546 din 30 iulie 2003, la pagina 7.
3. Alternativa JI
Au fost elaborate patru scenarii alternative JI. Doar un scenariu este
recomandat ca cel mai eficient din punct de vedere al costului si al
posibilitatii de implementare (alternativa nr. 4). Alternativa a fost aleasa pe
baza catorva motive. Alternativa JI va asigura reduceri permanente ale
emisiilor de dioxid de carbon prin utilizarea unui sistem independent de
incalzire, ceea ce va fi de mare importanta. Contrar celorlalte alternative,
proiectul JI va moderniza partea din sistemul de incalzire a orasului Fagaras
care nu a fost introdusa in prima faza a proiectului "Dezvoltarea
utilitatilor municipale - sistemul de incalzire din Fagaras".
Principala caracteristica a alternativei JI este reabilitarea unor statii
si substatii ramase de reabilitat. Proiectul se refera la transformarea a 4
puncte termice in 4 termocentrale. Aceasta va conduce la urmatoarele schimbari:
- reabilitarea termocentralei "Centru II" va deservi consumatorii
din actualele puncte termice "Centru II" si "Posta";
- reabilitarea termocentralei "Titu Pertia" va deservi
consumatorii din actualul punct termic "Titu Pertia" si termocentrala
actuala "Narcisa";
- punctul termic "Campului" va fi modernizat si va fi
termocentrala "Campului";
- termocentrala reabilitata "Sere" va deservi consumatorii din
actualele puncte termice "Colonia Combinat" si "Sere";
- se va reabilita reteaua de distributie cu o lungime de 8,8 km.
Incalzirea si apa calda menajera vor fi distribuite printr-o noua retea tip
"4 tevi", ingropata, alcatuita din tevi preizolate. Sistemul va fi
echipat cu contoare pentru incalzire si apa calda menajera conectate la un
sistem de control automat in substatii, care va fi utilizat pentru
monitorizarea si facturarea incalzirii si apei calde menajere la consumatori.
Sistemul de control va servi, de asemenea, ca baza pentru monitorizarea si
evaluarea consumului de combustibil si a emisiilor de dioxid de carbon
aferente.
4. Comparatie intre situatia de referinta si alternativa JI
Alternativa JI va conduce la o reducere a emisiilor de dioxid de carbon
egala cu 29.290 tone in primul an al proiectului. Aceasta se datoreaza
cresterii eficientei energetice si economiilor de combustibil. Pe o durata de
15 ani proiectul JI va conduce la reduceri ale emisiilor cumulate de 489.146
tone de dioxid de carbon. In perioada 2008 - 2012 proiectul JI va conduce la
reduceri acumulate ale emisiilor de dioxid de carbon de 170.223 tone.
Economiile totale de energie vor fi de 1.172 Gcal. Aceasta este echivalenta cu
o economie a costului de combustibil de 18,87 milioane dolari S.U.A. pentru
perioada JI. Economiile de energie, emisiile de gaze cu efect de sera si
reducerile pentru proiectul JI sunt prezentate in tabelul de mai jos.
TABEL
Economia de energie si reducerea emisiilor pentru alternativa JI
________________________________________________________________________________
JI Energie Energie Combustibil Cost Emisii CO2
________________________________________________________________________________
Anul Economii Economii Economii Economii in Emisiile
Emisiile
de energie de energie de gaz costul din din JI
4
(Gcal) (GWh) natural combustibililor situatia de (tone)
(mii mc) (milioane referinta 4
dolari S.U.A.) (tone)
________________________________________________________________________________
2001 72,812 85 14,65 1,17 45.400 16.110
2002 73,540 86 14,80 1,18 45.854 16.110
2003 74,276 86 14,94 1,20 46.313 16.110
2004 75,018 87 15,09 1,21 46.776 16.110
2005 75,768 88 15,24 1,22 47.243 16.110
2006 76,526 89 15,40 1,23 47.716 16.110
2007 77,291 90 15,55 1,24 48.193 16.110
2008 78,064 91 15,71 1,26 48.675 16.110
2009 78,845 92 15,86 1,27 49.162 16.110
2010 79,633 93 16,02 1,28 49.653 16.110
2011 80,430 94 16,18 1,29 50.150 16.110
2012 81,234 94 16,34 1,31 50.651 16.110
2013 82,046 95 16,51 1,32 51.158 16.110
2014 82,867 96 16,67 1,33 51.669 16.110
2015 83,696 97 16,84 1,35 52.186 16.110
________________________________________________________________________________
Total: 1.172,047 1.363 235,82 18,87 730.799 241.653
________________________________________________________________________________
- continuare -
_________________________________________________
JI Reduceri CO2 SO2 NOx
_________________________________________________
Anul Reduceri Reduceri Reduceri Reduceri
emisii emisii emisii emisii
(tone) (tone) (tone) (tone)
2008 - 2012
_________________________________________________
2001 29.290 1,1 10,6
2002 29.744 1,1 10,8
2003 30.202 1,1 10,9
2004 30.665 1,1 11,1
2005 31.133 1,1 11,3
2006 31.606 1,1 11,5
2007 32.083 1,2 11,6
2008 32.565 1,2 11,8
2009 33.051 33.051 1,2 12,0
2010 33.543 33.543 1,2 12,2
2011 34.040 34.040 1,2 12,3
2012 34.541 34.541 1,3 12,5
2013 35.048 35.048 1,3 12,7
2014 35.559 1,3 12,9
2015 36.076 1,3 13,1
_________________________________________________
Total: 489.146 170.223 17,7 177,2
_________________________________________________
5. Alte efecte asupra mediului
Emisiile de dioxid de sulf, dioxid de carbon, oxizi de azot si particule
vor fi reduse ca efect al implementarii acestui proiect. In perioada JI
proiectul va conduce la o reducere de 177,2 tone emisii de oxizi de azot, in
timp ce reducerile de dioxid de sulf vor fi de 17,7 tone, asa cum este
prezentat in tabelul de mai sus.
ANEXA 2
la acord
1. Contributii financiare
Proiectul este viabil din punct de vedere economic datorita sprijinului
financiar suplimentar din partea Guvernului Romaniei si a Guvernului Regatului
Norvegiei. Finantarea modernizarii planificate a sistemului de incalzire
municipal se presupune in principiu ca este impartita intre 3 parteneri.
Acestia sunt:
a) Guvernul Romaniei;
b) Guvernul Regatului Norvegiei;
c) Proprietar/operator.
Tabelul de mai jos contine cifrele aferente pachetului financiar aprobat
pentru JI prin Acordul Ministerului Finantelor Publice nr. 134/2000 si Acordul
Comitetului interministerial din cadrul Ministerului Lucrarilor Publice,
Transporturilor si Locuintei nr. 396/2000.
TABEL
Finantarea aprobata pentru proiectul JI
_______________________________________________________________
Surse financiare Dolari S.U.A. Dolari S.U.A.
_______________________________________________________________
Investitii totale 6.107.765
Fonduri BERD 1.842.463
(neutilizate in etapa I)
Contributie romana, din care: 3.580.302
- buget de stat 3.355.050
(neutilizate in etapa I)
- fonduri de la bugetul local 225.252
(conform Hotararii Consiliului
Local al Municipiului Fagaras
nr. 33 din 14 martie 2000)
Deficitul datorat ratei de schimb 135.000
dolar S.U.A./coroana norvegiana*)
Grant norvegian 550.000
_______________________________________________________________
*) Deficitul in planul financiar va fi acoperit de autoritatile locale.
Structura financiara este aspectul cel mai important pentru fezabilitatea
economica si implementarea proiectului JI. Grantul norvegian de 5 milioane
coroane norvegiene (NOK) reprezinta aproximativ 550.000 dolari S.U.A., la o
rata presupusa de 1 dolar S.U.A. = 9,1 coroane norvegiene (NOK), si va fi
folosit dupa cum urmeaza:
- 184.459 dolari S.U.A. pentru achizitionarea unei parti din totalul de
conducte preizolate care sa fie folosite pentru inlocuirea retelei existente
uzate, din solutia clasica;
- 203.841 dolari S.U.A. pentru achizitionarea echipamentului automat si
electric;
- 159.700 dolari S.U.A. pentru achizitionarea unor metrometre la sursa, la
consumator si pentru sistemul de la statia de lucru.
Suma totala destinata lucrarilor de constructii-montaj, taxelor de vama,
T.V.A. pentru conductele preizolate, echipamentului de procurat din grantul
norvegian este de 550.000 dolari S.U.A. si restul va fi acoperit din
contributia romaneasca de 3.580.302 dolari S.U.A.
2. Calculul costului reducerii emisiilor de CO2
Proiectul JI va avea ca rezultat o reducere a emisiilor de CO2 de 489.146
tone pentru perioada 2001 - 2015 sau de 170.223 tone pentru perioada 2008 -
2012.
Proiectul JI va avea urmatoarele avantaje:
- economii semnificative pentru partenerul roman in perioada 2001 - 2015;
- economii semnificative pentru partenerul roman in perioada de dupa 2015;
- emisii reduse de CO2, NOx si SO2 in perioada 2001 - 2008;
- emisii reduse de CO2, NOx si SO2 in perioada 2008 - 2012;
emisii reduse de CO2, NOx si SO2 in perioada de dupa 2012.
In cazul ipotezei ca Norvegia va primi reducerea de emisii de CO2 (circa
170.000 tone) pentru prima perioada de angajament (2008 2012), costul
reducerii emisiilor de CO2 pentru Norvegia va fi de 5.000.000/170.000 = circa
30 coroane norvegiene/tona de CO2 sau 3,3 dolari S.U.A./tona.