LEGE
Nr. 4 din 18 martie 1971
privind extradarea
ACT EMIS DE: MAREA ADUNARE NATIONALA
ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL NR. 35 din 18 martie 1971
EXPUNERE DE MOTIVE
Pina la 1 ianuarie 1969, data intrarii in vigoare a noii legislatii penale,
extradarea a fost reglementata in cuprinsul codului penal si al codului de
procedura penala din 1936. In noul cod penal si in noul cod de procedura penala
nu sint prevazute norme cu privire la reglementarea extradarii, intrucit s-a
considerat ca institutia extradarii trebuie sa fie reglementata printr-o lege
speciala, in care sa fie cuprinse normele cu privire la conditiile si procedura
extradarii.
Reglementarea din alaturata Lege privind extradarea, care tine seama de
principiile dreptului international, este totodata in concordanta cu normele
cuprinse in noul cod penal si in noul cod de procedura penala, precum si cu
actuala organizare a instantelor judecatoresti si a procuraturii.
La elaborarea Legii privind extradarea s-au avut in vedere si conventiile
internationale incheiate de tara noastra cu alte state.
Legea contine trei capitole. In primul capitol sint cuprinse dispozitii
preliminare, al doilea capitol cuprinde dispozitii cu privire la conditiile
extradarii, iar in cel de-al treilea capitol sint prevazute normele privind
procedura de extradare.
In dispozitiile preliminare din capitolul I se prevede ca normele cuprinse
in Legea privind extradarea se aplica numai daca nu se stabileste altfel prin
conventii internationale sau pe baza de reciprocitate.
Aceasta reglementare corespunde dispozitiei prevazute in art. 9 din codul
penal, potrivit careia extradarea se acorda sau poate fi solicitata pe baza de
conventie internationala, pe baza de reciprocitate si, in lipsa acestora, in
temeiul legii.
Textele din capitolul II prevad norme cu privire la extradarea unei
persoane aflate pe teritoriul statului roman si la efectele extradarii, precum
si norme cu privire la cererea de extradare adresata de statul roman unui stat
strain.
In ceea ce priveste fapta pentru care se poate cere extradarea, legea
prevede conditia ca aceasta sa fie prevazuta atit de legea penala a Republicii
Socialiste Romania cit si de legea penala a statului strain, conditie care
asigura respectarea ordinii juridice a statului solicitant si a statului
solicitat.
De asemenea, legea mai prevede ca extradarea ceruta in vederea urmaririi
penale sau judecarii poate fi admisa numai daca, potrivit legii ambelor state,
fapta atrage o pedeapsa privativa de libertate mai mare de 2 ani sau o pedeapsa
mai grea, iar daca este ceruta in vederea executarii pedepsei, numai daca
pedeapsa pronuntata este mai mare de un an sau mai grea.
Referitor la persoanele a caror extradare se cere, in lege se arata ca nu
pot fi extradati cetatenii romani, persoanele fara cetatenie domiciliate in
tara noastra, precum si persoanele care au obtinut drept de azil. Aceasta
dispozitie constituie o aplicare a principiului suveranitatii statului roman.
In cazul cind persoana a carei extradare se cere este invinuita sau
inculpata intr-un proces penal in fata organelor de urmarire penala sau a
organelor judecatoresti din Republica Socialista Romania, ori are de executat o
pedeapsa, pentru a nu se stinjeni normala desfasurare a procesului penal sau
executarea pedepsei, in lege se prevede ca extradarea poate fi aminata; in caz
de aminare, extradarea se va face numai dupa ce procesul penal a luat sfirsit,
ori dupa ce pedeapsa a fost executata sau considerata ca executata.
Legea prevede ca cel extradat nu poate fi obligat sa se infatiseze la
urmarirea sau judecarea altei infractiuni ori sa fie supus la executarea altei
pedepse decit pentru acea fapta sau pedeapsa cu privire la care s-a obtinut
extradarea.
Cererile de extradare se comunica pe cale diplomatica.
In capitolul III al legii se prevede ca cererea de extradare adresata
statului roman si primita de Ministerul Afacerilor Externe este trimisa
Procuraturii Generale, care ia masuri pentru efectuarea cercetarilor de catre
procuratura judeteana. Procurorul poate dispune arestarea persoanei a carei
extradare se cere.
Daca procurorul constata ca nu au fost primite in termen actele necesare
solutionarii cererii de extradare ori ca din actele primite rezulta in mod
neindoios ca extradarea nu este admisibila, precum si in cazul cind persoana a
carei extradare se cere nu a fost gasita, inceteaza procedura de extradare si
dispune punerea in libertate a persoanei arestate, daca a fost luata o asemenea
masura. Ordonanta de incetare este supusa confirmarii procurorului general.
In celelalte cazuri, procurorul, la terminarea lucrarilor efectuate in
vederea solutionarii cererii de extradare, sesizeaza tribunalul judetean, care
verifica indeplinirea conditiilor extradarii.
Cind, in urma dezbaterilor, instanta constata ca nu sint indeplinite
conditiile extradarii, dispune punerea in libertate a celui arestat. Hotarirea
este inaintata Ministerului Justitiei pentru a fi trimisa Ministerului
Afacerilor Externe, care comunica statului solicitant cauzele pentru care
cererea de extradare nu a fost admisa.
Daca instanta constata ca sint indeplinite conditiile extradarii dispune
arestarea persoanei - daca o asemenea masura nu a fost luata - si da o hotarire
care are caracterul unui aviz. Hotarirea se inainteaza Consiliului de Ministri,
care decide asupra admiterii sau respingerii cererii de extradare.
Hotarirea instantei prin care constata daca sint sau nu indeplinite
conditiile extradarii nu este supusa recursului.
Despre admiterea sau respingerea cererii de extradare se face cunoscut
statului solicitant prin Ministerul Afacerilor Externe.
Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste Romania adopta prezenta
lege.
CAP. 1
Dispozitii preliminare
Art. 1
Extradarea unei persoane poate fi admisa la cererea unui stat strain sau
poate fi ceruta unui alt stat de Republica Socialista Romania.
Extradarea poate fi admisa sau ceruta in vederea urmaririi sau judecarii
intr-o cauza penala ori in vederea executarii pedepsei.
Art. 2
Dispozitiile prezentei legi se aplica in masura in care nu se stabileste
altfel prin conventii internationale sau pe baza de reciprocitate.
CAP. 2
Conditiile extradarii
Art. 3
Extradarea poate fi admisa numai daca fapta pentru care este invinuita sau
pentru care a fost condamnata persoana a carei extradare se cere este prevazuta
ca infractiune si de legea penala romana.
Extradarea ceruta in vederea urmaririi penale sau judecarii poate fi admisa
numai daca, potrivit legii statului solicitant cit si legii penale romane,
fapta atrage o pedeapsa privativa de libertate mai mare de 2 ani sau o pedeapsa
mai grea, iar daca este ceruta in vederea executarii pedepsei, numai daca
pedeapsa pronuntata este mai mare de un an sau mai grea.
Art. 4
Nu pot fi extradati:
a) cetatenii romani;
b) persoanele fara cetatenie domiciliate in Republica Socialista Romania;
c) persoanele care au obtinut drept de azil in Republica Socialista
Romania.
Art. 5
Extradarea nu se admite daca:
a) fapta a fost savirsita pe teritoriul Republicii Socialiste Romania sau
legea penala romana este aplicabila potrivit art. 5 din codul penal;
b) potrivit legii statului solicitant cit si legii penale romane, actiunea
penala nu poate fi pusa in miscare decit la plingerea prealabila a persoanei
vatamate;
c) fapta pentru care se cere extradarea este, potrivit legii statului
solicitant ori legii penale romane, prescrisa sau amnistiata ori exista o alta
cauza legala care inlatura raspunderea penala sau consecintele condamnarii;
d) fata de persoana a carei extradare se cere, s-a pronuntat o hotarire
definitiva de condamnare, de achitare sau de incetare a procesului penal ori s-a
dat o ordonanta de scoatere de sub urmarire sau de incetare a urmaririi penale,
pentru aceeasi fapta, de organele judecatoresti ori de organele de urmarire
penala din Republica Socialista Romania, dupa caz.
Art. 6
Extradarea poate fi aminata daca persoana a carei extradare se cere este
invinuita sau inculpata in fata organelor de urmarire penala ori a organelor
judecatoresti din Republica Socialista Romania, ori are de executat o pedeapsa
privativa de libertate pronuntata de o instanta romana. In caz de aminare,
extradarea se poate face numai dupa ce procesul penal a luat sfirsit. Cind s-a
pronuntat o hotarire de condamnare, extradarea se poate face numai dupa ce
pedeapsa a fost executata sau considerata ca executata.
In cazul in care aminarea extradarii ar putea atrage dupa sine implinirea
termenului de prescriptie a actiunii sau ar putea crea mari greutati pentru
stabilirea faptelor, se poate admite extradarea temporara, sub conditia expresa
ca persoana a carei extradare se cere va fi inapoiata indata dupa efectuarea
actelor procesuale pentru care s-a admis extradarea.
Art. 7
Persoana extradata nu poate fi obligata sa se infatiseze la urmarire sau
judecata pentru o alta infractiune decit aceea pentru care s-a obtinut
extradarea.
De asemenea, persoana extradata nu poate fi supusa la executarea altei
pedepse decit aceea pentru care extradarea a fost obtinuta.
Dispozitiile alineatelor precedente nu se aplica daca exista acordul
prealabil al statului roman sau daca persoana extradata, desi a avut
posibilitate, nu a parasit teritoriul statului solicitant in termen de o luna
de la sfirsitul procesului penal ori de la executarea pedepsei sau daca,
parasind acel teritoriu, a revenit ulterior.
Art. 8
Persoana care a fost extradata unui stat nu poate fi extradata de acesta
altui stat, in afara de cazurile prevazute in art. 7 alin. 3.
Art. 9
La cererea de extradare ce se adreseaza statului roman este necesar sa se
anexeze:
a) copie certificata a mandatului de arestare, iar cind extradarea se cere
pentru executarea pedepsei, copia certificata a hotaririi de condamnare, ramasa
definitiva. In cazul in care in mandatul de arestare nu este mentionata fapta
cu indicarea locului si timpului savirsirii, precum si calificarea ei juridica,
aceste date vor fi aratate intr-o anexa certificata;
b) copie a textelor de lege aplicabile in cauza;
c) date privind durata pedepsei neexecutate, in cazul cererii de extradare
a unei persoane condamnate care a executat numai o parte din pedeapsa;
d) orice date care ar putea servi pentru identificarea persoanei a carei
extradare se cere;
e) o declaratie din partea statului solicitant prin care isi ia obligatia
sa solutioneze favorabil o eventuala cerere de extradare de acelasi fel, formulata
de statul roman.
Art. 10
Cererea de extradare adresata de statul roman unui stat strain se face
potrivit dispozitiilor art. 3 si 5 care se aplica in mod corespunzator.
In cazul extradarii cerute de statul roman, se aplica dispozitiile art. 7
si 8 privitoare la efectele extradarii.
Art. 11
Cererile de extradare se transmit si se primesc pe cale diplomatica.
CAP. 3
Procedura extradarii
Art. 12
Cererea de extradare adresata statului roman este transmisa de Ministerul
Afacerilor Externe Procuraturii Generale care o trimite procurorului sef al
procuraturii judetene in a carei raza teritoriala isi are domiciliul persoana a
carei extradare se cere sau, in cazul cind nu are domiciliul cunoscut,
procurorului sef al Procuraturii municipiului Bucuresti.
Art. 13
Cind procurorul constata din actele primite ca sint indeplinite conditiile
prevazute in art. 9 poate dispune arestarea persoanei a carei extradare se
cere, afara de cazul in care din cuprinsul acestor acte rezulta in mod
neindoios ca extradarea nu este admisibila.
Mandatul de arestare emis de procuror se comunica de indata persoanei
arestate.
Art. 14
Cind din actele care insotesc cererea statului strain nu rezulta cu
suficienta datele prevazute in art. 9, procurorul poate dispune, de asemenea,
arestarea, cerind totodata completarea actelor si fixind termenul pina la care
acestea trebuie trimise. Termenul nu va putea depasi 2 luni, dar se va putea
prelungi de procuror cu 15 zile, la cererea motivata a statului solicitant.
Art. 15
Cind cererea de extradare scrisa nu este insotita de acte sau cererea este
facuta telefonic ori telegrafic, procurorul poate dispune arestarea persoanei a
carei extradare se solicita daca in cerere se arata, dupa caz, mandatul de
arestare sau hotarirea ramasa definitiva, pe baza carora se cere extradarea si
se dau asigurari ca ulterior vor fi trimise copii certificate de pe aceste
acte, precum si celelalte acte prevazute in dispozitiile art. 9.
Cind procurorul a dispus arestarea in conditiile alineatului precedent,
masura nu poate dura mai mult de o luna. Acest termen se va putea prelungi de
procuror cu 15 zile, la cererea motivata a statului solicitant.
In cazul cind cererea de extradare a fost facuta telefonic sau telegrafic,
la actele pe care se sprijina cererea de extradare, trimise ulterior, se va
atasa si cererea de extradare formulata in scris.
Art. 16
Procurorul stringe datele necesare pentru a stabili daca sint indeplinite
conditiile extradarii si dispune sa fie ridicate obiectele care in mod vadit
provin din infractiune ori au servit la savirsirea acesteia.
Art. 17
Persoana a carei extradare se solicita este chemata de indata inaintea
procurorului pentru a fi ascultata. Declaratia acesteia se consemneaza intr-un
proces-verbal.
Procurorul este obligat sa administreze probele care sint in tara, daca
acestea pot servi la verificarea conditiilor prevazute in art. 3, 4 si 5 sau
daca persoana a carei extradare se solicita are motive temeinice sa ceara
administrarea acestora.
Dispozitiile din codul de procedura penala privitoare la continutul
ordonantelor, mandatului de arestare si proceselor-verbale, precum si
dispozitiilor privitoare la administrarea de probe, conservarea sau valorificarea
obiectelor ridicate, se aplica in mod corespunzator si in procedura extradarii.
Art. 18
Procurorul dispune punerea in libertate a persoanei arestate cind constata
ca nu s-au primit in termen actele suplimentare prevazute in art. 14 ori actele
care trebuie trimise potrivit art. 15. Totodata, procurorul, daca apreciaza ca
in lipsa acestor acte cercetarile nu mai pot continua, da ordonanta de incetare
a procedurii de extradare.
Procurorul da ordonanta de incetare a procedurii de extradare si atunci
cind constata, potrivit art. 13, ca extradarea nu este admisibila, caz in care
dispune si punerea in libertate a persoanei arestate, precum si atunci cind
constata ca persoana a carei extradare se cere nu a fost gasita.
Ordonanta de incetare a procedurii de extradare prevazuta in alineatele 1
si 2 se inainteaza procurorului general care, in cazul cind constata ca
cercetarile nu sint complete, o infirma si restituie lucrarile procurorului,
indicindu-i completarile ce urmeaza a fi facute.
Dispozitia privitoare la punerea in libertate a persoanei arestate in cazul
aratat in alin. 1 se executa de indata, iar in cazul prevazut in alin. 2, se
executa dupa confirmarea ordonantei de catre procurorul general.
Cind procurorul general confirma ordonanta procurorului, ea va fi trimisa
Ministerului Afacerilor Externe pentru ca acesta sa comunice statului
solicitant cauzele care au determinat incetarea procedurii de extradare.
Daca actele ce trebuie sa insoteasca cererea de extradare sau actele
suplimentare sint primite dupa incetarea procedurii de extradare ori daca
persoana a carei extradare se cere este gasita ulterior, procedura de extradare
este reluata, iar persoana a carei extradare se cere poate fi arestata. In
cazul cind s-a facut Ministerului Afacerilor Externe comunicarea prevazuta in
alineatul precedent, i se va aduce la cunostinta ca procedura de extradare a
fost reluata.
Art. 19
Procurorul, pe baza actelor pe care se sprijina cererea de extradare, a
declaratiei persoanei a carei extradare se solicita si a probelor adunate
potrivit art. 17 alin. 2, da o ordonanta motivata, prin care constata ca
lucrarile efectuate in vederea solutionarii cererii de extradare au fost
terminate si inainteaza dosarul cauzei, dupa caz, tribunalului judetean sau al
municipiului Bucuresti, pentru a constata daca conditiile extradarii sint
indeplinite.
Art. 20
Normele de procedura penala privind judecata sint aplicabile si in
procedura de extradare, in masura in care prin prezenta lege nu se dispune altfel.
Art. 21
Tribunalul fixeaza termen de urgenta si ia masuri sa se desemneze un
aparator din oficiu persoanei a carei extradare se cere, daca aceasta nu are
aparator ales.
La termenul fixat, in sedinta secreta, tribunalul asculta persoana a carei
extradare se cere si, dupa concluziile procurorului si ale aparatorului,
constata prin hotarire daca sint sau nu intrunite conditiile extradarii.
Cind instanta constata ca sint indeplinite conditiile extradarii, dispune
arestarea persoanei a carei extradare se cere, daca masura arestarii nu a fost
luata de procuror.
Hotarirea instantei nu este supusa recursului.
Art. 22
In cazul cind instanta constata ca nu sint indeplinite conditiile
extradarii, dispune punerea in libertate a persoanei arestate.
Hotarirea instantei este inaintata Ministerului Justitiei pentru a fi
trimisa Ministerului Afacerilor Externe, care comunica statului solicitant
cauzele pentru care cererea de extradare nu a fost admisa.
Art. 23
Hotarirea instantei prin care se constata ca sint indeplinite conditiile
extradarii are caracterul unui aviz. Hotarirea se inainteaza Consiliului de
Ministri prin Ministerul Justitiei.
Consiliul de Ministri hotaraste asupra admiterii sau respingerii cererii de
extradare. In cazul admiterii cererii, Consiliul de Ministri hotaraste si
asupra aminarii extradarii sau extradarii temporare, in situatiile prevazute in
art. 6 din prezenta lege.
Cind Consiliul de Ministri a hotarit ca nu este cazul a se admite
extradarea, persoana arestata este pusa in libertate.
Ministerul Afacerilor Externe comunica statului solicitant rezultatul
cererii.
In cazul admiterii cererii de extradare, se comunica data la care se va
face extradarea si locul unde aceasta se va efectua.
Predarea persoanei a carei extradare s-a dispus si a obiectelor ridicate se
efectueaza prin organele Ministerului Afacerilor Interne.
In cazul cind reprezentantul statului solicitant nu se prezinta la data si
locul indicat, pentru a i se preda persoana a carei extradare a fost admisa si
nici nu s-a solicitat o aminare a predarii, persoana arestata va fi pusa in
libertate. In acest caz, daca cererea de extradare este repetata, poate fi
refuzata.
Aminarea prevazuta in alineatul precedent nu poate depasi 15 zile.
Art. 24
Daca extradarea aceleiasi persoane este ceruta de mai multe state si
Consiliul de Ministri apreciaza ca cererile sint admisibile, el decide, pe baza
elementelor ce rezulta din lucrarile primite, caruia dintre statele solicitante
i se da preferinta.
In lipsa unor elemente de apreciere, ordinea de preferinta se stabileste
dupa urmatoarele criterii:
a) statul pe teritoriul caruia s-a savirsit infractiunea;
b) statul in contra intereselor caruia infractiunea a fost indreptata;
c) statul al carui cetatean este infractorul.
Cind cererile de extradare se incadreaza in aceeasi dispozitie prevazuta la
una din literele a - c, se da preferinta statului care a solicitat mai intii
extradarea.
Art. 25
Daca persoana extradata se sustrage de la urmarirea penala, de la judecata
ori de la executarea pedepsei si se intoarce pe teritoriul statului roman, ea
va putea fi din nou extradata. In acest caz, la cerere nu se mai anexeaza
actele prevazute in art. 9, cu exceptia declaratiei prevazute la lit. e.
Art. 26
Solicitarea extradarii se face de catre statul roman unui stat strain la
propunerea motivata a procurorului in faza de urmarire penala, iar in faza de
judecata sau de punere in executare a hotaririi, la propunerea motivata a
instantei.
Ordonanta procurorului ori incheierea instantei prin care se propune a se
cere extradarea, insotita de actele aratate in art. 9, precum si de orice alte
acte necesare pentru obtinerea extradarii, este inaintata, dupa caz, procurorului
general sau ministrului justitiei, care, daca socoteste ca extradarea propusa a
fi ceruta este necesara, intocmeste cererea de extradare si intervine prin
Ministerul Afacerilor Externe pentru obtinerea acesteia.
Daca statul solicitat cere un supliment de acte, acestea se vor trimite pe
aceeasi cale.
Primirea persoanei extradate se face prin organele Ministerului Afacerilor
Interne.
Art. 27
Conditiile extradarii precum si procedura prevazuta in prezenta lege se
aplica in mod corespunzator si in cazul tranzitului pe teritoriul Republicii
Socialiste Romania al unei persoane extradate unui stat de catre un alt stat.
Art. 28
Cheltuielile de extradare se suporta de statul roman, daca s-au efectuat pe
teritoriul sau si exista reciprocitate.
Cheltuielile de tranzit se suporta de statul solicitant.
Aceasta lege a fost votata de Marea Adunare Nationala in sedinta din 18
martie 1971, cu unanimitatea voturilor celor 442 deputati prezenti la sedinta.
Presedintele
Marii Adunari Nationale,
STEFAN VOITEC
In conformitate cu articolul 57 din Constitutia Republicii Socialiste
Romania, semnam aceasta lege.
Presedintele
Consiliului de Stat,
NICOLAE CEAUSESCU