LEGE
Nr. 45 din 1 iulie 1993
pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala
ACT EMIS DE: PARLAMENT
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 147 din 1 iulie 1993
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Art. 1
Codul de procedura penala se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. Articolul 1 alineatul 2 va avea urmatorul cuprins:
"Procesul penal trebuie sa contribuie la apararea ordinii de drept, la
apararea persoanei, a drepturilor si libertatilor acesteia, la prevenirea
infractiunilor, precum si la educarea cetatenilor in spiritul respectarii
legilor."
2. Sectiunea I din capitolul I al titlului II din partea generala va avea
urmatorul cuprins:
"Sectiunea I
Competenta dupa materie si dupa calitatea persoanei
Competenta judecatoriei
Art. 25
Judecatoria judeca in prima instanta toate infractiunile, cu exceptia celor
date prin lege in competenta altor instante.
Competenta tribunalului militar
Art. 26
Tribunalul militar judeca in prima instanta:
1. infractiunile savarsite de militari pana la gradul de capitan inclusiv,
cu exceptia celor date prin lege in competenta altor instante;
2. urmatoarele infractiuni savarsite de civili:
a) infractiunile contra bunurilor aflate in proprietatea, administrarea sau
folosinta Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne,
Ministerului Justitiei - Directia Generala a Penitenciarelor -, Serviciului
Roman de Informatii, Serviciului de Informatii Externe si Serviciului de
Protectie si Paza, care prin natura sau destinatia lor au un caracter militar
sau intereseaza capacitatea de aparare;
b) infractiunile prevazute in art. 348-354 din Codul penal;
3. infractiunile savarsite in legatura cu serviciul de catre salariatii
civili din Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Ministerul
Justitiei - Directia Generala a Penitenciarelor -, Serviciul Roman de
Informatii, Serviciul de Informatii Externe si Serviciul de Protectie si Paza,
cu exceptia celor date prin lege in competenta altor instante.
Competenta tribunalului
Art. 27
Tribunalul:
1. judeca in prima instanta:
a) infractiunile prevazute de Codul penal in art. 174-177, 179, 189 alin.
3, 190, 197 alin. 2, 211 alin. 2, daca fapta a avut vreuna dintre urmarile
aratate in art. 182, 212, 218, 219 alin. 3, daca fapta a avut ca urmare un
dezastru, si alin. 4, art. 223 alin. 3, 224 alin. 3, 225 alin. 2, daca fapta a
avut vreuna dintre urmarile prevazute in art. 182, si alin. 3, art. 226, 229
alin. 3, 231 alin. 3 si 4, 232 alin. 3 si 4, 248 alin. 2, 252, 254, 255, 257,
266-270, 273 alin. 2, 274 alin. 2, 275 alin. 3, 276, 279 alin. 3, 280, 280^1,
282, 298, 302^2, 312 si 317, precum si infractiunea de contrabanda, daca a avut
ca obiect arme, munitii sau materii explozive ori radioactive;
b) infractiunile savarsite cu intentie, care au avut ca urmare moartea unei
persoane;
c) alte infractiuni date prin lege in competenta sa;
2. ca instanta de apel, judeca apelurile impotriva hotararilor penale
pronuntate de judecatorii in prima instanta, cu exceptia celor privind
infractiunile mentionate in art. 279 alin. 2 lit. a);
3. ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva hotararilor penale
pronuntate de judecatorii, in cazul infractiunilor mentionate in art. 279 alin.
2 lit. a), precum si in alte cazuri anume prevazute de lege;
4. solutioneaza conflictele de competenta ivite intre judecatoriile din
raza sa teritoriala.
Competenta tribunalului militar teritorial
Art. 28
Tribunalul militar teritorial:
1. judeca in prima instanta:
a) infractiunile savarsite de ofiterii superiori, cu exceptia celor date
prin lege in competenta altor instante;
b) infractiunile mentionate in art. 27 pct. 1 lit. a) si b), savarsite de
militari pana la gradul de capitan inclusiv, ori savarsite in legatura cu
serviciul de catre salariatii civili din Ministerul Apararii Nationale,
Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei - Directia Generala a Penitenciarelor
-, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe si Serviciul
de Protectie si Paza;
c) alte infractiuni date prin lege in competenta sa;
2. ca instanta de apel, judeca apelurile impotriva hotararilor pronuntate
in prima instanta de tribunalele militare, cu exceptia infractiunilor
mentionate in art. 279 alin. 2 lit. a) si a infractiunilor contra ordinii si
disciplinei militare sanctionate de lege cu pedeapsa inchisorii de cel mult 2
ani;
3. ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva hotararilor
pronuntate de tribunalele militare in cazul infractiunilor mentionate in art.
279 alin. 2 lit. a) si al infractiunilor contra ordinii si disciplinei militare
sanctionate de lege cu pedeapsa inchisorii de cel mult 2 ani, precum si in alte
cazuri anume prevazute de lege;
4. solutioneaza conflictele de competenta ivite intre tribunalele militare
din raza sa teritoriala.
Competenta Curtii de Apel
Art. 28^1
Curtea de Apel:
1. judeca in prima instanta:
a) infractiunile prevazute de Codul penal in art. 155-173 si 356-361;
b) infractiunile savarsite de judecatorii de la judecatorii si tribunale,
de procurorii de la parchetele de pe langa aceste instante, precum si de
notarii de stat;
c) infractiunile savarsite de judecatorii si controlorii financiari ai
camerelor de conturi judetene;
d) alte infractiuni date prin lege in competenta sa;
2. ca instanta de apel, judeca apelurile impotriva hotararilor penale
pronuntate in prima instanta de tribunale;
3. ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva hotararilor penale
pronuntate de tribunale in apel, precum si in alte cazuri anume prevazute de
lege;
4. solutioneaza conflictele de competenta ivite intre tribunale sau intre
judecatorii si tribunale din raza sa teritoriala, ori intre judecatorii din
circumscriptia unor tribunale diferite, aflate in raza teritoriala a Curtii.
Competenta Curtii Militare de Apel
Art. 28^2
Curtea Militara de Apel:
1. judeca in prima instanta:
a) infractiunile prevazute de Codul penal in art. 155-173 si 356-361,
savarsite de militari ori savarsite in legatura cu serviciul de catre
salariatii civili din Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne,
Ministerul Justitiei - Directia Generala a Penitenciarelor -, Serviciul Roman
de Informatii, Serviciul de Informatii Externe si Serviciul de Protectie si
Paza;
b) infractiunile savarsite de judecatorii tribunalelor militare si ai
tribunalelor militare teritoriale, precum si de procurorii militari de la
parchetele militare de pe langa aceste instante;
c) alte infractiuni date prin lege in competenta sa;
2. ca instanta de apel, judeca apelurile impotriva hotararilor pronuntate
in prima instanta de tribunalele militare teritoriale;
3. ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva hotararilor
pronuntate de tribunalele militare teritoriale in apel, precum si in alte
cazuri anume prevazute de lege;
4. solutioneaza conflictele de competenta ivite intre tribunalele militare
teritoriale sau intre tribunalele militare si tribunalele militare teritoriale
ori intre tribunale militare din raza de competenta a unor tribunale militare
teritoriale diferite.
Competenta Curtii Supreme de Justitie
Art. 29
Curtea Suprema de Justitie:
1. judeca in prima instanta:
a) infractiunile savarsite de senatori si deputati;
b) infractiunile savarsite de membrii Guvernului;
c) infractiunile savarsite de judecatorii Curtii Constitutionale, membrii,
judecatorii, procurorii si controlorii financiari ai Curtii de Conturi si de
presedintele Consiliului Legislativ;
d) infractiunile savarsite de maresali, amirali si generali;
e) infractiunile savarsite de sefii cultelor religioase organizate in
conditiile legii si de ceilalti membri ai Inaltului Cler, care au cel putin
rangul de arhiereu sau echivalent al acestuia;
f) infractiunile savarsite de judecatorii si magistratii asistenti de la
Curtea Suprema de Justitie, de judecatorii de la curtile de apel si Curtea Militara
de Apel, precum si de procurorii de la parchetele de pe langa aceste instante;
g) alte cauze date prin lege in competenta sa;
2. ca instanta de recurs, judeca:
a) recursurile impotriva hotararilor penale pronuntate, in prima instanta,
de curtile de apel si Curtea Militara de Apel;
b) recursurile impotriva hotararilor penale pronuntate, ca instante de
apel, de curtile de apel si Curtea Militara de Apel;
c) recursurile impotriva hotararilor penale pronuntate, in prima instanta,
de sectia penala si sectia militara ale Curtii Supreme de Justitie;
3. judeca recursurile in interesul legii;
4. judeca recursurile in anulare;
5. solutioneaza:
a) conflictele de competenta in cazurile in care Curtea Suprema de Justitie
este instanta superioara comuna;
b) cazurile in care cursul justitiei este intrerupt;
c) cererile de stramutare. "
3. Articolul 30 alineatul 3 va avea urmatorul cuprins:
"Cand urmarirea penala se efectueaza de catre Parchetul General de pe
langa Curtea Suprema de Justitie sau de catre parchetele de pe langa curtile de
apel ori de pe langa tribunale sau de catre un organ de cercetare central ori
judetean, procurorul, prin rechizitoriu, stabileste careia dintre instantele
prevazute in alin. 1 ii revine competenta de a judeca, tinand seama ca, in
raport cu imprejurarile cauzei, sa fie asigurata buna desfasurare a procesului
penal."
4. Articolul 31 alineatul 1 va avea urmatorul cuprins:
"Infractiunile savarsite in afara teritoriului tarii se judeca, dupa
caz, de catre instantele civile sau militare in a caror raza teritoriala isi
are domiciliul sau locuieste faptuitorul. Daca acesta nu are domiciliul si nici
nu locuieste in Romania, si fapta este de competenta judecatoriei, se judeca de
Judecatoria sectorului 2, iar in celelalte cazuri, de instanta competenta dupa
materie si calitatea persoanei, din municipiul Bucuresti."
5. Articolul 37 alineatele 1 si 2 vor avea urmatorul cuprins:
"In cazurile de indivizibilitate prevazute in art. 33 lit. a) si b),
precum si in cele de conexitate, cauzele sunt reunite, daca ele se afla in fata
primei instante de judecata, chiar dupa desfiintarea hotararii cu trimitere in
apel sau dupa casarea cu trimitere in recurs.
Cauzele se reunesc si la instantele de apel, precum si la cele de recurs,
de acelasi grad, daca se afla in acelasi stadiu de judecata."
6. Articolul 40 alineatul 1 va avea urmatorul cuprins:
"Cand competenta instantei este determinata de calitatea inculpatului,
instanta ramane competenta a judeca, chiar daca inculpatul, dupa savarsirea
infractiunii, nu mai are acea calitate. "
7. Articolul 42 alineatul 4 va avea urmatorul cuprins:
"Hotararea de declinare a competentei nu este supusa apelului si nici
recursului."
8. Articolul 43 alineatul 8 va avea urmatorul cuprins:
"Cand instanta sesizata cu solutionarea conflictului de competenta
constata ca acea cauza este de competenta altei instante decat cele intre care
a intervenit conflictul si fata de care nu este instanta superioara comuna
trimite dosarul instantei superioare comune."
9. Articolul 47 alineatul 1 va avea urmatorul cuprins:
"Judecatorul care a luat parte la solutionarea unei cauze nu mai poate
participa la judecarea aceleiasi cauze intr-o instanta superioara sau la
judecarea cauzei dupa desfiintarea hotararii cu trimitere in apel sau dupa
casarea cu trimitere in recurs."
10. Articolul 49 alineatul 3 va avea urmatorul cuprins:
"Procurorul care a participat ca judecator la solutionarea cauzei in
prima instanta nu poate pune concluzii la judecarea ei in apel sau in
recurs."
11. Articolul 63 alineatul 2 va avea urmatorul cuprins:
"Probele nu au valoare mai dinainte stabilita. Aprecierea fiecarei
probe se face de organul de urmarire penala si de instanta de judecata potrivit
convingerii lor, formata in urma examinarii tuturor probelor administrate si
conducandu-se dupa constiinta lor."
12. Articolul 85 va avea urmatorul cuprins:
"Juramantul martorului
Art. 85
Inainte de a fi ascultat, martorul depune urmatorul juramant:
"Jur ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce
stiu. Asa sa-mi ajute Dumnezeu !"
In timpul depunerii juramantului, martorul tine mana pe cruce sau pe
biblie.
Referirea la divinitate din formula juramantului se schimba potrivit
credintei religioase a martorului.
Martorului de alta religie decat cea crestina nu ii sunt aplicabile
prevederile alin. 2. Martorul fara confesiune va depune urmatorul juramant:
"Jur pe onoare si constiinta ca voi spune adevarul si ca nu voi
ascunde nimic din ceea ce stiu."
Martorii care din motive de constiinta sau confesiune nu depun juramantul
vor rosti in fata instantei urmatoarea formula: "Ma oblig ca voi spune
adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu."
Situatiile la care se refera alin. 3, 4, 5 si 6 se retin de organul
judiciar pe baza afirmatiilor facute de martor.
Dupa depunerea juramantului, presedintele va pune in vedere martorului ca,
daca nu va spune adevarul, savarseste infractiunea de marturie mincinoasa.
Despre toate acestea se face mentiune in declaratia scrisa.
Minorul care nu a implinit 14 ani nu depune juramant; i se atrage insa
atentia sa spuna adevarul."
13. Articolul 136 alineatul 4 se abroga.
14. Dupa articolul 137 se introduce un nou articol, articolul 137^1, care
va avea urmatorul cuprins:
"Aducerea la cunostinta a motivelor luarii masurilor preventive si a
invinuirii
Art. 137^1
Persoanei retinute sau arestate i se aduc, de indata, la cunostinta,
motivele retinerii sau ale arestarii. Invinuirea se aduce la cunostinta celui
arestat, in cel mai scurt termen, in prezenta unui avocat.
Cand se dispune arestarea preventiva a invinuitului sau inculpatului,
procurorul sau instanta de judecata incunostinteaza despre aceasta, in termen
de 24 de ore, un membru al familiei acestuia ori o alta persoana pe care o
desemneaza invinuitul sau inculpatul, consemnandu-se aceasta intr-un
proces-verbal."
15. Articolul 140^1 alineatul 5 va avea urmatorul cuprins:
"Instanta se pronunta in aceeasi zi, prin incheiere, asupra
legalitatii masurii, dupa ascultarea invinuitului sau inculpatului."
16. La articolul 140^1, dupa alineatul 5 se introduce un alineat nou, cu
urmatorul cuprins:
"Incheierea este supusa recursului. Termenul de recurs este de 3 zile
si curge de la pronuntare pentru cei prezenti si de la comunicare pentru cei
lipsa. Inculpatul este adus la judecarea recursului numai cand instanta
considera necesar."
17. Articolul 152 alineatul 4 va avea urmatorul cuprins:
"Daca mandatul de arestare a fost emis de procuror, acesta mentioneaza
pe mandat data prezentarii inculpatului si procedeaza de indata la ascultarea
acestuia, dupa care dispune prin rezolutie asupra arestarii inculpatului. Daca
intre timp cauza a ajuns in fata instantei de judecata, procurorul va trimite
pe arestat instantei."
18. Articolul 152 alineatul 6 se abroga.
19. Articolul 155 va avea urmatorul cuprins:
"Prelungirea duratei arestarii
Art. 155
Durata arestarii inculpatului poate fi prelungita in caz de necesitate si
numai motivat.
Prelungirea duratei arestarii inculpatului poate fi dispusa de instanta
careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond sau de instanta
corespunzatoare in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere."
20. Articolul 156 va avea urmatorul cuprins:
"Propunerea pentru prelungirea arestarii
Art. 156
Prelungirea duratei arestarii se dispune pe baza propunerii motivate a
organului care efectueaza urmarirea penala. Propunerea organului de cercetare
penala este avizata de procurorul care exercita supravegherea.
Propunerea se inainteaza conducatorului parchetului din care face parte cel
care a facut sau a avizat propunerea sau, dupa caz, procurorului sef de sectie
din Parchetul General, cu cel putin 8 zile inainte de expirarea duratei
arestarii. Acesta, daca apreciaza ca nu este cazul ca inculpatul sa fie pus in
libertate, sesizeaza, cu cel putin 5 zile inainte de expirarea termenului,
instanta competenta.
Daca arestarea a fost dispusa de procurorul de la parchetul ierarhic
inferior celui corespunzator instantei competente sa acorde prelungirea,
propunerea se inainteaza procurorului de la parchetul ierarhic superior, care,
daca o socoteste intemeiata, sesizeaza instanta, potrivit alin. 2.
Propunerea se anexeaza la adresa de sesizare a instantei. In cuprinsul
adresei se pot arata si alte motive care justifica prelungirea arestarii decat
cele cuprinse in propunere."
21. Articolele 157 si 158 se abroga.
22. La articolul 159, alineatul 1 se abroga.
23. La articolul 159, dupa alineatul 5 se introduce un alineat nou, care va
avea urmatorul cuprins:
"Instanta se pronunta asupra prelungirii arestarii preventive inainte
de expirarea duratei mandatului."
24. Articolul 159 alineatul 7 va avea urmatorul cuprins:
"Incheierea prin care s-a hotarat asupra prelungirii poate fi atacata
cu recurs de procuror sau de inculpat. Termenul de recurs este de 3 zile si
curge de la pronuntare pentru cei prezenti si de la comunicare pentru cei
lipsa. Recursul declarat impotriva incheierii prin care s-a dispus prelungirea
arestarii preventive nu este suspensiv de executare."
25. La articolul 159, dupa alineatul 7 se introduc doua alineate, care
devin alineatele 8 si 9, cu urmatorul cuprins:
"Inculpatul este adus la judecarea recursului numai cand instanta
considera necesar.
Masura dispusa de instanta se comunica administratiei locului de detinere,
care este obligata sa o aduca la cunostinta inculpatului."
26. Articolul 159 alineatul ultim va avea urmatorul cuprins:
"Instanta poate acorda si alte prelungiri, fiecare neputand depasi 30
de zile. Dispozitiile alineatelor precedente se aplica in mod
corespunzator."
27. Articolele 160^6-160^10 compun un paragraf nou, paragraful 3, denumit
"Dispozitii comune", in cadrul sectiunii V din capitolul I al
titlului IV din partea speciala.
28. Articolul 160^8 alineatul 3 va avea urmatorul cuprins:
"Solutionarea cererii se face de catre procuror, dupa ascultarea
inculpatului asistat de aparator, iar de catre instanta, dupa ascultarea
inculpatului si a concluziilor aparatorului, precum si ale procurorului."
29. Articolul 160^8 alineatul 6 va avea urmatorul cuprins:
"Incheierea instantei este supusa recursului. Termenul de recurs este
de 3 zile si curge de la pronuntare pentru cei prezenti si de la comunicare
pentru cei lipsa."
30. La articolul 160^8, dupa alineatul 6 se introduce un nou alineat, cu
urmatorul cuprins:
"Inculpatul este adus la judecarea recursului numai cand instanta
considera necesar."
31. Articolul 160^9 alineatul 2 va avea urmatorul cuprins:
"Impotriva ordonantei procurorului se poate face plangere la instanta
careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond. Incheierea instantei
prin care se solutioneaza plangerea, precum si incheierea de respingere a
cererii de liberare provizorie sunt supuse recursului."
32. Articolul 164 alineatul 5 se abroga.
33. Articolul 172 alineatul 6 va avea urmatorul cuprins: "Aparatorul
are dreptul de a se plange, potrivit art. 275, daca cererile sale nu au fost
acceptate; in situatiile prevazute in alin. 2, 4 si 5, procurorul este obligat
sa rezolve plangerea in cel mult 48 de ore."
33 bis. La articolul 172 se introduce un alineat final, cu urmatorul
continut:
"Aparatorul ales sau desemnat din oficiu este obligat sa asigure
asistenta juridica a invinuitului sau inculpatului. Pentru nerespectarea
acestei obligatii, organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate
sesiza conducerea baroului de avocati, spre a lua masuri."
34. Articolul 173 alineatul 1 va avea urmatorul cuprins:
"Aparatorul partii vatamate, al partii civile si al partii
responsabile civilmente are dreptul de a formula cereri si de a depune memorii.
Aparatorul are dreptul sa asiste la efectuarea urmatoarelor acte de urmarire
penala: ascultarea partii pe care o apara, cercetari la fata locului,
perchezitii si autopsii, prelungirea duratei arestarii, iar la efectuarea altor
acte de urmarire poate asista cu incuviintarea organului de urmarire
penala."
35. Articolul 174 alineatul 1 litera a) va avea urmatorul cuprins:
"In cursul judecatii, inculpatul poate fi reprezentat:
a) la judecarea cauzei in prima instanta ori la rejudecarea ei dupa
desfiintarea hotararii in apel sau dupa casare de catre instanta de recurs,
numai daca pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta supusa judecatii este amenda
sau inchisoarea de cel mult un an;"
36. Articolul 184 alineatul 1 va avea urmatorul cuprins:
"Mandatul de aducere se executa prin organele politiei."
37. Articolul 192 alineatul 2 va avea urmatorul cuprins:
"In cazul declararii apelului ori recursului sau al introducerii
oricarei alte cereri, cheltuielile judiciare sunt suportate de catre persoana
careia i s-a respins ori si-a retras apelul, recursul sau cererea."
38. Articolul 198 alineatul 1, partea de inceput, va avea urmatorul
cuprins:
"Urmatoarele abateri savarsite in cursul procesului penal se sanctioneaza
cu amenda judiciara de la 5.000 la 20.000 lei."
39. Articolul 209 alineatul 1 va avea urmatorul cuprins:
"Procurorul exercita supravegherea asupra actelor de urmarire penala;
in exercitarea acestei atributii procurorii conduc si controleaza activitatea
de cercetare penala a politiei si a altor organe."
40. Articolul 209 alineatul 3 va avea urmatorul cuprins:
"Urmarirea penala se efectueaza, in mod obligatoriu, de catre
procuror, in cazul infractiunilor prevazute de art. 155-173, 174-177, 179,
189-191, 212, 225 alin. 3, 226, 236, 239 alin. 2, 252, 254, 255, 257, 265, 266,
267, 267^1, 268, 273-276, 282-285, 299-302, 302^2, 317 si 356-361 din Codul
penal, in cazul infractiunilor aratate in art. 26 pct. 2 lit. a), art. 27 pct.
1 lit. b), art. 28^1 pct. 1 lit. b) si c) si art. 29 pct. 1 din acest cod,
precum si in cazul infractiunilor impotriva protectiei muncii."
41. Articolul 209 alineatul 4 va avea urmatorul cuprins:
"Este competent sa efectueze urmarirea penala, in cazurile prevazute
in alineatul precedent, si sa exercite supravegherea asupra activitatii de
cercetare penala procurorul de la unitatea de procuratura corespunzatoare
instantei care, potrivit legii, judeca in prima instanta cauza."
42. Articolul 212 se abroga.
43. La articolul 217, dupa alineatul 1 se introduce un nou alineat, cu
urmatorul cuprins:
"Preluarea unei cauze de catre un organ de cercetare penala ierarhic
superior se dispune de procurorul de la parchetul care exercita supravegherea
acestuia, pe baza propunerii motivate a organului de cercetare penala care
preia cauza si dupa incunostintarea procurorului care exercita supravegherea
acesteia."
44. Articolul 217 alineatul 2, devenit alineatul 3, va avea urmatorul
cuprins:
"In cauzele in care urmarirea penala se efectueaza de catre procuror,
acesta poate dispune ca anumite acte de cercetare penala sa fie efectuate de
catre organele politiei."
45. Articolul 218 va avea urmatorul cuprins:
"Modalitati de exercitare a supravegherii
Art. 218
Procurorul conduce si controleaza activitatea de cercetare penala a
politiei si a altor organe si supravegheaza ca actele de urmarire penala sa fie
efectuate cu respectarea dispozitiilor legale.
Organele de cercetare penala sunt obligate sa incunostinteze de indata pe
procuror despre infractiunile de care au luat cunostinta.
Procurorul poate sa asiste la efectuarea oricarui act de cercetare penala
sau sa-l efectueze personal. Procurorul poate sa ceara spre verificare orice
dosar de la organul de cercetare penala, care este obligat sa-l trimita, cu
toate actele, materialele si datele privitoare la fapte care formeaza obiectul
cercetarii."
46. Articolul 247 va avea urmatorul cuprins:
"Punerea in executare a ordonantei prin care s-a aplicat o sanctiune
cu caracter administrativ
Art. 247
Executarea mustrarii si mustrarii cu avertisment, prevazute in art. 91 din
Codul penal, aplicate de procuror o data cu dispunerea incetarii urmaririi
penale in cazul inlocuirii raspunderii penale, se face potrivit art. 487, care
se aplica in mod corespunzator.
Impotriva ordonantei prin care s-a dispus inlocuirea raspunderii penale se
poate face plangere in termen de 5 zile de la instiintarea prevazuta in art.
246.
Punerea in executare a ordonantei prin care s-a aplicat sanctiunea cu
caracter administrativ a amenzii se face dupa expirarea termenului prevazut in
alin. 2, iar daca s-a facut plangere si a fost respinsa, dupa respingerea
acesteia.
Executarea sanctiunii cu caracter administrativ a amenzii se efectueaza
potrivit art. 442 si 443."
47. Articolul 249^1 va avea urmatorul cuprins:
"Scoaterea de sub urmarire in temeiul art. 10 lit. b^1)
Art. 249^1
In cazul in care s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala in temeiul art.
10 lit. b^1), executarea sanctiunilor cu caracter administrativ, prevazute in
art. 18^1 din Codul penal, se face potrivit art. 247, care se aplica in mod
corespunzator.
Punerea in executare a ordonantei prin care s-a aplicat sanctiunea cu
caracter administrativ a amenzii se face dupa expirarea termenului prevazut in
art. 247 alin. 2, iar daca s-a facut plangere si a fost respinsa, dupa
respingerea acesteia."
48. Articolul 262 punctul 2 litera a) alineatul 2 va avea urmatorul
cuprins:
"Daca procurorul dispune inlocuirea raspunderii penale o data cu
incetarea urmaririi penale, face aplicatia art. 91 din Codul penal."
49. Articolul 268 alineatul 1 va avea urmatorul cuprins:
"Cand procurorul constata ca pentru vreuna din infractiunile sau
infractorii aratati in art. 207, 208 si 209 alin. 3 si 4 urmarirea penala s-a
facut de un alt organ decat cel prevazut in textele mentionate, ia masuri ca
urmarirea sa fie facuta de organul competent."
50. Articolul 273 alineatul 2 se abroga.
51. Articolul 274 alineatul 2 va avea urmatorul cuprins:
"Durata arestarii inculpatului poate fi prelungita potrivit art. 155,
159 si 160."
52. La articolul 279 alineatul 2 litera a) se introduce un nou alineat, cu
urmatorul cuprins:
"Aceste prevederi se aplica si in cazul infractiunilor prevazute de
art. 193, 205 si 206 din Codul penal, savarsite prin presa sau orice mijloace
de comunicare in masa."
53. Articolul 279 litera c) va avea urmatorul cuprins:
"c) organului competent sa efectueze urmarirea penala, cand plangerea
prealabila este indreptata contra unui judecator, procuror, notar de stat,
militar, judecator si controlor financiar de la camera de conturi judeteana sau
contra uneia din persoanele aratate la art. 29 pct. 1."
54. Articolul 287 alineatul 2 va avea urmatorul cuprins:
"Instanta isi formeaza convingerea pe baza probelor administrate in
cauza."
55. Articolul 290 alineatul 2 va avea urmatorul cuprins:
"Daca judecarea in sedinta publica ar putea aduce atingere unor
interese de stat, moralei, demnitatii sau vietii intime a unei persoane,
instanta, la cererea procurorului, a partilor ori din oficiu, poate declara
sedinta secreta pentru tot cursul sau pentru o anumita parte a judecarii
cauzei."
56. Articolul 311 alineatul 2 va avea urmatorul cuprins:
"Hotararea prin care instanta se pronunta asupra apelului, recursului,
recursului in anulare, recursului in interesul legii, precum si hotararea
pronuntata de instanta de recurs in rejudecarea cauzei se numeste decizie."
57. Articolul 316 alineatul 1 va avea urmatorul cuprins:
"In desfasurarea cercetarii judecatoresti si a dezbaterilor,
procurorul exercita rolul sau activ in vederea aflarii adevarului si a
respectarii dispozitiilor legale. Procurorul este liber sa prezinte concluziile
pe care le considera intemeiate, potrivit legii, tinand seama de probele
administrate."
58. Articolul 357 alineatul 4 va avea urmatorul cuprins:
"Dispozitivul trebuie sa cuprinda totdeauna mentiunea ca hotararea
este supusa apelului sau, dupa caz, recursului, cu aratarea termenului in care
poate fi exercitat si mentionarea datei cand hotararea a fost pronuntata si ca
pronuntarea s-a facut in sedinta publica."
59. Articolul 358 alineatul 2 va avea urmatorul cuprins:
"Dupa pronuntare, presedintele explica partilor prezente ca pot
declara apel sau, dupa caz, recurs."
60. Denumirea capitolului III al titlului II din partea speciala este
urmatoarea: " Caile de atac ordinare."
61. Capitolul III al titlului II din partea speciala va avea urmatorul
cuprins:
" CAP. 3
Caile de atac ordinare
Sectiunea I
Apelul
Hotararile supuse apelului
Art. 361
Sentintele pot fi atacate cu apel. Nu pot fi atacate cu apel:
a) sentintele pronuntate de judecatorii privind infractiunile mentionate in
art. 279 alin. 2 lit. a);
b) sentintele pronuntate de tribunalele militare privind infractiunile
mentionate in art. 279 alin. 2 lit. a) si infractiunile contra ordinii si
disciplinei militare sanctionate de lege cu pedeapsa inchisorii de cel mult 2
ani;
c) sentintele pronuntate de curtile de apel si Curtea Militara de Apel;
d) sentintele pronuntate de sectia penala si sectia militara ale Curtii
Supreme de Justitie;
e) sentintele de dezinvestire.
Incheierile date in prima instanta pot fi atacate cu apel numai o data cu
fondul.
Apelul declarat impotriva sentintei se socoteste facut si impotriva
incheierilor, chiar daca acestea au fost date dupa pronuntarea sentintei.
Persoanele care pot face apel
Art. 362
Pot face apel:
a) procurorul, in ce priveste latura penala si latura civila;
b) inculpatul, in ce priveste latura penala si latura civila. Impotriva
sentintei de achitare sau de incetare a procesului penal, inculpatul poate
declara apel si in ce priveste temeiurile achitarii sau incetarii procesului
penal;
c) partea vatamata, in cauzele in care actiunea penala se pune in miscare
la plangerea prealabila, dar numai in ce priveste latura penala;
d) partea civila si partea responsabila civilmente, in ce priveste latura
civila;
e) martorul, expertul, interpretul si aparatorul, cu privire la
cheltuielile judiciare cuvenite acestora;
f) orice persoana ale carei interese legitime au fost vatamate printr-o
masura sau printr-un act al instantei.
Apelul poate fi declarat pentru persoanele prevazute la lit. b)-f) si de
catre reprezentantul legal, de catre aparator, iar pentru inculpat, si de catre
sotul acestuia.
Termenul de declarare a apelului
Art. 363
Termenul de apel este de 10 zile, daca legea nu dispune altfel.
Pentru procuror, termenul curge de la pronuntare. In cauzele in care
procurorul nu a participat la dezbateri, termenul curge de la inregistrarea la
parchet a adresei de trimitere a dosarului. Dupa redactarea hotararii, instanta
este obligata sa trimita de indata dosarul procurorului, iar acesta este
obligat sa-l restituie dupa expirarea termenului de apel.
Pentru partea care a fost prezenta la dezbateri sau la pronuntare, termenul
curge de la pronuntare. Pentru partile care au lipsit atat la dezbateri, cat si
la pronuntare, precum si pentru inculpatul detinut ori pentru inculpatul
militar in termen, militar cu termen redus, rezervist concentrat, elev al unei
institutii militare de invatamant, ori pentru inculpatul internat intr-un
centrul de reeducare sau intr-un institut medical educativ, care au lipsit de
la pronuntare, termenul curge de la comunicarea copiei de pe dispozitiv.
In cazul prevazut in art. 362 lit. e), calea de atac poate fi exercitata de
indata dupa pronuntarea incheierii prin care s-a dispus asupra cheltuielilor
judiciare si cel mai tarziu in 10 zile de la pronuntarea sentintei prin care
s-a solutionat cauza. Judecarea apelului se face numai dupa solutionarea cauzei,
afara de cazul cand procesul a fost suspendat.
Repunerea in termen
Art. 364
Apelul declarat dupa expirarea termenului prevazut de lege este considerat
ca fiind facut in termen, daca instanta de apel constata ca intarzierea a fost
determinata de o cauza temeinica de impiedicare, iar cererea de apel a fost
facuta in cel mult 10 zile de la inceperea executarii pedepsei sau a
despagubirilor civile.
Pana la solutionarea repunerii in termen, instanta de apel poate suspenda
executarea hotararii atacate.
Apelul peste termen
Art. 365
Partea care a lipsit atat la judecata, cat si la pronuntare, poate declara
apel si peste termen, dar nu mai tarziu decat 10 zile de la data, dupa caz, a
inceperii executarii pedepsei sau a inceperii executarii dispozitiilor privind
despagubirile civile.
Apelul declarat peste termen nu suspenda executarea.
Instanta de apel poate suspenda executarea hotararii atacate.
Declararea apelului
Art. 366
Apelul se declara prin cerere scrisa. Cererea trebuie semnata de persoana
care face declaratia.
Pentru persoana care nu poate sa semneze, cererea va fi atestata de un
grefier de la instanta a carei hotarare se ataca sau de aparator. Cererea poate
fi atestata si de primarul sau secretarul consiliului local, ori de
functionarul desemnat de acestia, din localitatea unde domiciliaza.
Cererea de apel nesemnata ori neatestata poate fi confirmata in instanta de
parte ori de reprezentantul ei.
Procurorul si oricare dintre partile prezente la pronuntarea hotararii pot
declara apel oral in sedinta in care s-a pronuntat hotararea. Instanta ia act
si consemneaza aceasta intr-un proces-verbal.
Instanta la care se depune apelul
Art. 367
Cererea de apel se depune la instanta a carei hotarare se ataca. Persoana
care se afla in stare de detinere poate depune cererea de apel si la
administratia locului de detinere.
Daca apelul este declarat oral, aceasta se constata intr-un proces-verbal.
Cererea de apel inregistrata sau atestata in conditiile art. 187 ori
procesul-verbal intocmit de administratia locului de detinere se inainteaza de
indata instantei prevazute la alin. 1.
Renuntarea la apel
Art. 368
Dupa pronuntarea hotararii si pana la expirarea termenului de declarare a apelului,
partile pot renunta in mod expres la aceasta cale de atac.
Asupra renuntarii, cu exceptia apelului care priveste latura civila a
cauzei, se poate reveni inauntrul termenului pentru declararea apelului.
Renuntarea sau revenirea asupra renuntarii poate sa fie facuta personal de
parte sau prin mandatar special.
Retragerea apelului
Art. 369
Pana la inchiderea dezbaterilor la instanta de apel, oricare dintre parti
isi poate retrage apelul declarat. Retragerea trebuie sa fie facuta personal de
parte sau prin mandatar special, iar daca partea se afla in stare de detinere,
printr-o declaratie atestata sau consemnata intr-un proces-verbal de catre
conducerea locului de detinere. Declaratia de retragere se poate face fie la
instanta a carei hotarare a fost atacata, fie la instanta de apel.
Reprezentantii legali pot retrage apelul cu respectarea, in ceea ce
priveste latura civila, a conditiilor prevazute de legea civila. Inculpatul
minor nu poate retrage apelul declarat personal sau de reprezentantul sau
legal.
Apelul declarat de procuror poate fi retras de procurorul ierarhic
superior.
Apelul declarat de procuror si retras poate fi insusit de partea in
favoarea careia a fost declarat.
Efectul suspensiv al apelului
Art. 370
Apelul declarat in termen este suspensiv de executare, atat in ce priveste
latura penala, cat si latura civila, afara de cazul cand legea dispune altfel.
Efectul devolutiv al apelului si limitele sale
Art. 371
Instanta judeca apelul numai cu privire la persoana care l-a declarat si la
persoana la care se refera declaratia de apel si numai in raport cu calitatea
pe care apelantul o are in proces.
In cadrul limitelor aratate in alineatul precedent, instanta este obligata
ca, in afara de temeiurile invocate si cererile formulate de apelant, sa
examineze cauza sub toate aspectele de fapt si de drept.
Neagravarea situatiei in propriul apel
Art. 372
Instanta de apel, solutionand cauza, nu poate crea o situatie mai grea
pentru cel care a declarat apel.
De asemenea, in apelul exercitat de procuror in favoarea unei parti,
instanta de apel nu poate agrava situatia acesteia.
Efectul extensiv
Art. 373
Instanta de apel examineaza cauza prin extindere si cu privire la partile
care nu au declarat apel sau la care acesta nu se refera, putand hotari si in
privinta lor, fara sa poata crea acestor parti o situatie mai grea.
Motivarea apelului
Art. 374
Motivele de apel se formuleaza in scris, prin cererea de apel sau printr-un
memoriu separat, care trebuie sa fie depus la instanta de apel cel mai tarziu
pana in ziua judecatii. Motivele de apel se pot formula si oral in ziua
judecatii.
Fixarea termenului de judecata si prezenta partilor
Art. 375
Presedintele instantei de apel, primind dosarul, fixeaza termen pentru
judecarea apelului.
Judecarea apelului se face cu citarea partilor.
Judecarea apelului nu poate avea loc decat in prezenta inculpatului, cand
acesta se afla in stare de detinere.
Dispozitiile alineatului precedent nu sunt aplicabile in cazul judecarii
apelului declarat impotriva hotararilor prin care s-a dispus restituirea pentru
completarea urmaririi sau prin care s-a solutionat un conflict de competenta.
Prezenta procurorului
Art. 376
Participarea procurorului la judecarea apelului este obligatorie, oricare
ar fi obiectul cauzei.
Ordinea in care se da cuvantul
Art. 377
Daca la termenul fixat apelul este in stare de judecata, presedintele
completului da cuvantul apelantului, apoi intimatului si in urma procurorului.
Daca intre apelurile declarate se afla si apelul procurorului, primul cuvant il
are acesta.
In cazul in care procurorul sau partile invoca necesitatea administrarii de
noi probe, apelantul trebuie sa arate aceste probe si mijloacele de proba cu
ajutorul carora pot fi administrate.
Procurorul si partile au dreptul la replica cu privire la chestiunile noi
ivite cu ocazia dezbaterilor.
Inculpatul are cel din urma cuvantul.
Judecarea apelului
Art. 378
Instanta, judecand apelul, verifica hotararea atacata pe baza lucrarilor si
materialului din dosarul cauzei si a oricaror inscrisuri noi, prezentate la
instanta de apel.
In vederea solutionarii apelului, instanta poate da o noua apreciere
probelor din dosarul cauzei si poate administra orice noi probe pe care le
considera necesare.
Instanta este obligata sa se pronunte asupra tuturor motivelor de apel
invocate.
Solutiile la judecata in apel
Art. 379
Instanta, judecand apelul, pronunta una dintre urmatoarele solutii:
1. respinge apelul, mentinand hotararea atacata:
a) daca apelul este tardiv sau inadmisibil;
b) daca apelul este nefondat;
2. admite apelul si:
a) desfiinteaza sentinta primei instante, pronuntand o noua hotarare si
procedeaza potrivit art. 345 si urm. privind judecata in fond;
a) desfiinteaza sentinta primei instante si dispune rejudecarea de catre
instanta a carei hotarare a fost desfiintata, pentru motivul ca judecarea cauzei
la acea instanta a avut loc in lipsa unei parti nelegal citate sau care, legal
citata, a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a instiinta instanta
despre aceasta posibilitate, ori prin hotarare nu a fost rezolvat fondul
cauzei. Daca hotararea a fost desfiintata pentru caz de incompetenta, se
dispune rejudecarea de catre instanta competenta.
Solutii complimentare
Art. 380
Daca hotararea este desfiintata pentru ca s-a constatat existenta vreuneia
din situatiile aratate in art. 333, se dispune restituirea cauzei procurorului,
pentru a lua masuri in vederea completarii urmaririi penale.
Chestiuni complimentare
Art. 381
Instanta, deliberand asupra apelului, face, cand este cazul, aplicatia
dispozitiilor privitoare la reluarea dezbaterilor si a celor privitoare la
repararea pagubei, la masurile asiguratorii, la cheltuielile judiciare si la
orice alte probleme de care depinde solutionarea completa a apelului. De
asemenea, instanta de apel verifica daca s-a facut o justa aplicare de catre
prima instanta a dispozitiilor privitoare la computarea retinerii si arestarii
si adauga, daca este cazul, timpul de arestare scurs dupa pronuntarea hotararii
atacate cu apel.
Instanta delibereaza si hotaraste asupra oricarei alte probleme de care
depinde solutionarea completa a apelului.
Desfiintarea hotararii
Art. 382
In caz de admitere a apelului, hotararea atacata se desfiinteaza in
intregime, dar in limitele prevazute in art. 371 si 373.
Hotararea poate fi desfiintata numai cu privire la unele fapte sau
persoane, ori numai in ce priveste latura penala sau civila, daca aceasta nu
impiedica justa solutionare a cauzei.
Cand prima instanta a dispus arestarea inculpatului, instanta de apel poate
mentine masura arestarii in caz de desfiintare a hotararii.
Continutul deciziei
Art. 383
Decizia instantei de apel trebuie sa cuprinda in partea introductiva
mentiunile prevazute la art. 355, iar in expunere, temeiurile de fapt si de
drept care au dus, dupa caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum si
temeiurile care au dus la adoptarea oricareia dintre solutiile prevazute in
art. 379 pct. 2. Dispozitivul trebuie sa cuprinda solutia data de instanta de
apel, data pronuntarii deciziei si mentiunea ca pronuntarea s-a facut in
sedinta publica.
In cazul cand inculpatul s-a aflat in stare de detinere, in expunere si
dispozitiv trebuie sa se arate timpul care se deduce din pedeapsa.
Cand s-a dispus rejudecarea, decizia trebuie sa indice care este ultimul
act procedural ramas valabil de la care procesul penal trebuie sa-si reia
cursul.
Cand s-a decis restituirea cauzei pentru completarea urmaririi penale, la
redactarea deciziei se tine seama si de dispozitiile art. 333 alin. 2, care se
aplica in mod corespunzator.
Procedura de rejudecare
Art. 384
Judecarea in fond a cauzei de catre instanta de apel sau rejudecarea cauzei
dupa desfiintarea hotararii atacate se desfasoara potrivit dispozitiilor
cuprinse in partea speciala, titlul II, cap. I si II, care se aplica in mod
corespunzator.
Limitele rejudecarii
Art. 385
Instanta de rejudecare trebuie sa se conformeze hotararii instantei de
apel, in masura in care situatia de fapt ramane cea avuta in vedere la
solutionarea apelului.
Daca hotararea a fost desfiintata in apelul procurorului, declarat in
defavoarea inculpatului, sau in apelul partii vatamate, instanta care rejudeca
poate pronunta si o pedeapsa mai grea decat cea aratata in art. 372 alin. 2 si
art. 373 alin. 2.
Cand hotararea este desfiintata numai cu privire la unele fapte sau
persoane, ori numai in ce priveste latura penala sau civila, instanta de
rejudecare se pronunta in limitele in care hotararea a fost desfiintata.
Sectiunea II
Recursul
Hotararile supuse recursului
Art. 385^1
Pot fi atacate cu recurs:
a) sentintele pronuntate de judecatorii, in cazul infractiunilor mentionate
in art. 279 alin. 2 lit. a), precum si in alte cazuri prevazute de lege;
b) sentintele pronuntate de tribunalele militare, in cazul infractiunilor
mentionate in art. 279 alin. 2 lit. a) si al infractiunilor contra ordinii si
disciplinei militare, sanctionate de lege cu pedeapsa inchisorii de cel mult 2
ani;
c) sentintele pronuntate de curtile de apel si Curtea Militara de Apel;
d) sentintele pronuntate de sectia penala si sectia militara ale Curtii
Supreme de Justitie;
e) deciziile pronuntate, ca instante de apel, de tribunalele judetene,
tribunalele militare teritoriale, curtile de apel si Curtea Militara de Apel,
cu exceptia deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor.
Incheierile pot fi atacate cu recurs numai o data cu sentinta sau decizia
recurata, cu exceptia cazurilor cand, potrivit legii, pot fi atacate separat cu
recurs.
Recursul declarat impotriva sentintei sau deciziei se socoteste facut si
impotriva incheierilor, chiar daca acestea au fost date dupa pronuntarea
hotararii.
Nu pot fi atacate cu recurs sentintele in privinta carora partile nu au
folosit calea apelului ori cand apelul a fost retras, daca legea prevede
aceasta cale de atac.
Persoanele care pot face recurs
Art. 385^2
Pot face recurs persoanele aratate in art. 362, care se aplica in mod
corespunzator.
Termenul de declarare a recursului
Art. 385^3
Termenul de recurs este de 10 zile, daca legea nu dispune altfel.
Dispozitiile art. 363-365 privind data de la care curge termenul, repunerea
in termen si declararea peste termen a caii de atac se aplica in mod
corespunzator.
Declararea, renuntarea si retragerea recursului
Art. 385^4
Recursul se declara in conditiile prevazute in art. 366 si 367, care se
aplica in mod corespunzator.
Partile pot renunta la recurs potrivit dispozitiilor art. 368 si pot
retrage recursul in conditiile art. 369, care se aplica in mod corespunzator.
Efectul suspensiv al recursului
Art. 385^5
Recursul este suspensiv de executare atat in ce priveste latura penala, cat
si latura civila, afara de cazul cand legea dispune altfel.
Efectul devolutiv si limitele sale
Art. 385^6
Instanta judeca recursul numai cu privire la persoana care l-a declarat si
la persoana la care se refera declaratia de recurs si numai in raport cu
calitatea pe care recurentul o are in proces.
Instanta de recurs examineaza cauza numai in limitele motivelor de casare
prevazute in art. 385^9.
Recursul declarat impotriva unei hotarari care, potrivit legii, nu poate fi
atacata cu apel, nu este limitat la motivele de casare prevazute in art. 385^9,
iar instanta este obligata ca, in afara temeiurilor invocate si cererilor
formulate de recurent, sa examineze intreaga cauza sub toate aspectele.
Efectul extensiv si limitele sale
Art. 385^7
Instanta de recurs examineaza cauza prin extindere si cu privire la partile
care nu au declarat recurs sau la care acesta nu se refera, putand hotari si in
privinta lor, fara sa poata crea acestor parti o situatie mai grea.
Procurorul, chiar dupa expirarea termenului de recurs, poate cere
extinderea recursului declarat de el in termen si fata de alte persoane decat
acelea la care s-a referit, fara a se putea crea acestora o situatie mai grea.
Neagravarea situatiei in propriul recurs
Art. 385^8
Instanta de recurs, solutionand cauza, nu poate crea o situatie mai grea
pentru cel care a declarat recurs.
In recursul declarat de procuror in favoarea unei parti, instanta de recurs
nu poate agrava situatia acesteia.
Cazurile in care se poate face recurs
Art. 385^9
Hotararile sunt supuse casarii in urmatoarele cazuri:
1. nu au fost respectate dispozitiile privind competenta dupa materie sau
dupa calitatea persoanei;
2. instanta nu a fost sesizata legal;
3. instanta nu a fost compusa potrivit legii ori s-au incalcat prevederile
art. 292 alin. 2 sau a existat un caz de incompatibilitate;
4. sedinta de judecata nu a fost publica, in afara de cazurile cand legea
prevede altfel;
5. judecata a avut loc fara participarea procurorului sau a inculpatului,
cand aceasta era obligatorie, potrivit legii;
6. judecata a avut loc in lipsa aparatorului, cand prezenta acestuia era
obligatorie;
7. judecata s-a facut fara efectuarea anchetei sociale in cauzele cu
infractori minori;
8. cand nu a fost efectuata expertiza psihiatrica a inculpatului, in
cazurile si in conditiile prevazute de art. 117 alin. 1 si 2;
9. hotararea nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza solutia ori
motivarea solutiei contrazice dispozitivul hotararii sau acesta nu se intelege;
10. instanta nu s-a pronuntat asupra unei fapte retinute in sarcina
inculpatului prin actul de sesizare sau cu privire la unele probe administrate
ori asupra unor cereri esentiale pentru parti, de natura sa garanteze
drepturile lor si sa influenteze solutia procesului;
11. instanta a admis o cale de atac neprevazuta de lege sau introdusa
tardiv;
12. cand nu sunt intrunite elementele constitutive ale unei infractiuni sau
cand instanta a pronuntat o hotarare de condamnare pentru o alta fapta decat
cea pentru care condamnatul a fost trimis in judecata, cu exceptia cazurilor
prevazute in art. 334-337;
13. cand inculpatul a fost condamnat pentru o fapta care nu este prevazuta
de legea penala;
14. cand s-au aplicat pedepse in alte limite decat cele prevazute de lege;
15. cand persoana condamnata a fost inainte judecata in mod definitiv
pentru aceeasi fapta sau daca exista o cauza de inlaturare a raspunderii
penale, pedeapsa a fost gratiata ori a intervenit decesul inculpatului;
16. cand in mod gresit inculpatul a fost achitat pentru motivul ca fapta
savarsita de el nu este prevazuta de legea penala sau cand, in mod gresit, s-a
dispus incetarea procesului penal pentru motivul ca exista autoritate de lucru
judecat sau o cauza de inlaturare a raspunderii penale ori ca a intervenit
decesul inculpatului sau pedeapsa a fost gratiata;
17. cand faptei savarsite i s-a dat o gresita incadrare juridica;
18. cand s-a comis o eroare grava de fapt;
19. cand judecatorii de fond au comis un exces de putere, in sensul ca au
trecut in domeniul altei puteri constituite in stat;
20. cand a intervenit o lege penala mai favorabila condamnatului;
21. cand apelul s-a judecat in lipsa unei parti nelegal citate sau care,
legal citata, a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a instiinta
instanta despre aceasta imposibilitate.
Cazurile prevazute la pct. 1-7, 10, 13, 14, 19 si 20 se iau in considerare
totdeauna din oficiu, iar cele de la pct. 11, 12, 15, 17 si 18 se iau in
considerare din oficiu numai cand au influentat asupra hotararii in defavoarea
inculpatului.
Cand instanta ia in considerare motivele de casare din oficiu, este
obligata sa le puna in discutia partilor.
Motivarea recursului
Art. 385^10
Recursul trebuie motivat.
Motivele de recurs se formuleaza in scris prin cererea de recurs sau
printr-un memoriu separat, care trebuie depus la instanta de recurs cu cel
putin 5 zile inaintea primului termen de judecata.
Dispozitiile alineatelor precedente nu se aplica in cazul prevazut de art.
385^6 alin. 3, cand recursul poate fi motivat si oral in ziua judecatii.
Prezenta partilor si a procurorului
Art. 385^11
Judecarea recursului se face cu citarea partilor.
Judecarea recursului nu poate avea loc decat in prezenta inculpatului, cand
acesta se afla in stare de detinere.
Dispozitiile alineatului precedent nu sunt aplicabile in cazurile prevazute
in art. 375 alin. 4 si nici in judecarea recursului impotriva incheierilor
privind masurile preventive.
Participarea procurorului la judecarea recursului este obligatorie in toate
cazurile.
Raportul scris
Art. 385^12
Presedintele instantei de recurs, primind dosarul, fixeaza termen pentru
judecarea recursului si poate delega, totodata, unul din judecatori sa faca un
raport scris asupra recursului. La Curtea Suprema de Justitie, raportul poate
fi intocmit de un judecator sau un magistrat asistent.
Raportul trebuie sa cuprinda, pe scurt, obiectul procesului, solutiile
pronuntate de instante si faptele retinute de ultima instanta, in masura in
care sunt necesare solutionarii recursului.
Raportul trebuie sa mai contina observatii asupra conditiilor de
admisibilitate a recursului, precum si expunerea motivelor de recurs, cu
referiri, daca este cazul, la jurisprudenta si doctrina, fara a se arata opinia
raportorului.
In raport se semnaleaza din oficiu si cazurile de casare aratate in art.
385^9 alin. 2.
Magistratul raportor face in mod obligatoriu parte din compunerea instantei
de judecata, iar in caz de imposibilitate se numeste un nou raportor cu cel
putin 48 de ore inainte de judecata.
Dezbaterea recursului
Art. 385^13
Dupa citirea raportului, cand s-a dispus intocmirea acestuia, presedintele
completului da cuvantul recurentului, apoi intimatului si in urma procurorului.
Daca intre recursurile declarate se afla si recursul procurorului, primul
cuvant il are acesta.
Procurorul si partile au dreptul la replica cu privire la chestiunile noi
ivite cu ocazia dezbaterilor.
Inculpatul are cel din urma cuvantul.
Verificarea hotararii
Art. 385^14
Instanta, judecand recursul, verifica hotararea atacata pe baza lucrarilor
si materialului din dosarul cauzei si a oricaror inscrisuri noi, prezentate la
instanta de recurs.
Instanta este obligata sa se pronunte asupra tuturor motivelor de recurs
invocate de procuror si de parti.
Solutiile
Art. 385^15
Instanta, judecand recursul, pronunta una din urmatoarele solutii:
1. respinge recursul, mentinand hotararea atacata:
a) daca recursul este tardiv sau inadmisibil;
b) daca recursul este nefondat;
2. admite recursul, casand hotararea atacata si:
a) mentine hotararea primei instante, cand apelul a fost gresit admis;
b) achita pe inculpat sau dispune incetarea procesului penal in cazurile
prevazute in art. 11;
c) dispune rejudecarea de catre instanta a carei hotarare a fost casata
pentru vreunul din cazurile de nulitate prevazute in art. 197 alin. 2, cu
exceptia cazului de incompetenta, cand se dispune rejudecarea de catre instanta
competenta. Rejudecarea de catre instanta a carei hotarare a fost casata se
dispune si in cazurile cand judecarea la acea instanta a avut loc in lipsa unei
parti nelegal citate, sau care, legal citata, a fost in imposibilitate de a se
prezenta si de a instiinta instanta despre aceasta imposibilitate ori unei
parti i s-a respins in mod nejustificat o cerere de amanare si din aceasta
cauza nu a putut sa-si faca apararea sau prin hotarare nu a fost rezolvat
fondul cauzei.
Cand recursul priveste atat hotararea primei instante, cat si hotararea
instantei de apel, in caz de admitere si dispunerea rejudecarii de catre
instanta a carei hotarare a fost casata, cauza se trimite la prima instanta,
daca ambele hotarari au fost casate si la instanta de apel cand numai hotararea
acesteia a fost casata.
Curtea Suprema de Justitie, daca admite recursul, cand este necesara
administrarea de probe, dispune rejudecarea de catre instanta a carei hotarare
a fost casata sau, cand interesele justitiei o cer, de catre o alta instanta
egala in grad;
d) dispune rejudecarea de catre instanta de recurs in celelalte cazuri
decat cele prevazute la lit. c).
Solutii si chestiuni complimentare
Art. 385^16
Cand instanta de recurs caseaza hotararea si retine cauza spre rejudecare,
potrivit art. 385^15 pct. 2 lit d), se pronunta si asupra probelor ce urmeaza a
fi administrate, fixand termen pentru rejudecare.
Dispozitiile art. 380 si 381 se aplica in mod corespunzator.
Desfiintarea hotararii si continutul deciziei
Art. 385^17
In caz de admitere a recursului, hotararea atacata se caseaza in intregime,
dar in limitele prevazute in art. 385^6 si 385^7.
Dispozitiile art. 382 alin. 2 si 3 se aplica in mod corespunzator.
Decizia instantei de recurs trebuie sa cuprinda, in partea introductiva,
mentiunile prevazute in art. 355, iar in expunere, temeiurile de fapt si cele
de drept care au dus, dupa caz, la respingerea sau admiterea recursului, precum
si temeiurile care au dus la adoptarea solutiilor prevazute in art. 385^15 pct.
2. Dispozitivul trebuie sa cuprinda solutia data de instanta de recurs, data
pronuntarii deciziei si mentiunea ca pronuntarea s-a facut in sedinta publica.
Dispozitiile art. 383 alin. 2-4 se aplica in mod corespunzator.
Daca instanta retine cauza spre rejudecare, in decizie se mentioneaza
probele ce urmeaza a fi administrate.
Limitele rejudecarii
Art. 385^18
Instanta de rejudecare trebuie sa se conformeze hotararii instantei de
recurs, in masura in care situatia de fapt ramane cea avuta in vedere la
solutionarea recursului.
Cand hotararea este desfiintata numai cu privire la unele fapte sau
persoane, ori numai in ce priveste latura penala sau civila, instanta de
rejudecare se pronunta in limitele in care hotararea a fost casata.
Procedura de rejudecare
Art. 385^19
Rejudecarea cauzei dupa casarea hotararii atacate se desfasoara potrivit
dispozitiilor cuprinse in partea speciala, titlul II, cap. I si II, care se
aplica in mod corespunzator."
62. Sectiunea II "Contestatia in anulare", sectiunea I
"Revizuirea" si sectiunea IV "Recursul extraordinar", care
primeste o noua denumire "Recursul in anulare si recursul in interesul
legii", compun un nou capitol, capitolul IV, in cadrul titlului II din
partea speciala, intitulat "Caile extraordinare de atac", care are
urmatoarele sectiuni: sectiunea I "Contestatia in anulare"; sectiunea
II "Revizuirea"; sectiunea III "Recursul in anulare si recursul
in interesul legii".
63. Sectiunea II " Contestatia in anulare " din capitolul III al
titlului II din partea speciala devine sectiunea I din capitolul IV al titlului
II.
64. Articolul 392 alineatul 4 va avea urmatorul cuprins:
"Sentinta data in contestatie este supusa apelului, iar decizia data
in apel este supusa recursului."
65. Sectiunea III "Revizuirea" din capitolul III al titlului II
din partea speciala devine sectiunea II din capitolul IV al titlului II.
66. Articolul 397 alineatul 1 va avea urmatorul cuprins:
"Cererea de revizuire se adreseaza procurorului de la parchetul de pe
langa instanta care a judecat cauza in prima instanta."
67. Articolul 401 va avea urmatorul cuprins:
"Instanta competenta
Art. 401
Competenta sa judece cererea de revizuire este instanta care a judecat
cauza in prima instanta. Cand temeiul cererii de revizuire consta in existenta
unor hotarari ce nu se pot concilia, competenta se determina potrivit
dispozitiilor art. 35."
68. Articolul 407 va avea urmatorul cuprins:
"Calea de atac
Art. 407
Sentintele instantei de revizuire, date potrivit art. 403 alin. 3 si art.
406 alin. 1, sunt supuse apelului, iar decizia data in apel este supusa
recursului."
69. Sectiunea IV "Recursul extraordinar" din capitolul III al
titlului II din partea speciala devine sectiunea III din capitolul IV al
titlului II, cu denumirea "Recursul in anulare si recursul in interesul
legii".
70. Sectiunea III "Recursul in anulare si recursul in interesul
legii", din capitolul IV al titlului II al partii speciale, va avea
urmatorul cuprins:
"Sectiunea III
Recursul in anulare si recursul in interesul legii
Recursul in anulare
Art. 409
Procurorul general, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, poate
ataca cu recurs in anulare la Curtea Suprema de Justitie orice hotarare
definitiva.
Cazurile in care se poate face recurs in anulare
Art. 410
Hotararile definitive de condamnare, achitare si incetare a procesului
penal pot fi atacate cu recurs in anulare in urmatoarele cazuri:
I. Cazurile in care recursul are efect cu privire la situatia partilor din
proces:
1. instanta nu s-a pronuntat asupra unei fapte retinute in sarcina
inculpatului prin actul de sesizare;
2. cand nu sunt intrunite elementele constitutive ale unei infractiuni sau
cand instanta a pronuntat o hotarare de condamnare pentru o alta fapta decat
cea pentru care condamnatul a fost trimis in judecata, cu exceptia cazurilor
prevazute in art. 334-337;
3. cand inculpatul a fost condamnat pentru o fapta care nu este prevazuta
de legea penala;
4. cand s-au aplicat pedepse in alte limite decat cele prevazute de lege;
5. cand persoana condamnata a fost mai inainte judecata in mod definitiv
pentru aceeasi fapta sau daca exista o cauza de inlaturare a raspunderii
penale, pedeapsa a fost gratiata ori a intervenit decesul inculpatului;
6. cand in mod gresit inculpatul a fost achitat pentru motivul ca fapta
savarsita de el nu este prevazuta de legea penala sau cand, in mod gresit, s-a dispus
incetarea procesului penal pentru motivul ca exista autoritate de lucru judecat
sau o cauza de inlaturare a raspunderii penale ori ca a intervenit decesul
inculpatului sau pedeapsa a fost gratiata;
7. cand faptei savarsite i s-a dat o gresita incadrare juridica;
8. cand s-a comis o eroare grava de fapt;
9. cand judecatorii de fond au comis un exces de putere, in sensul ca au
trecut in domeniul altei puteri constituite in stat.
II. Cazurile in care recursul poate fi declarat numai in favoarea
condamnatului:
1. nu au fost respectate dispozitiile privind competenta dupa materie sau
dupa calitatea persoanei;
2. instanta nu a fost sesizata legal;
3. instanta nu a fost compusa potrivit legii ori s-au incalcat prevederile
art. 292 alin. 2 sau a existat un caz de incompatibilitate;
4. sedinta de judecata nu a fost publica, in afara de cazurile cand legea
prevede altfel;
5. judecata a avut loc fara participarea procurorului sau a inculpatului,
cand aceasta era obligatorie, potrivit legii;
6. judecata a avut loc in lipsa aparatorului, cand prezenta acestuia era
obligatorie;
7. judecata s-a facut fara efectuarea anchetei sociale, in cauzele cu
infractori minori;
8. cand nu a fost efectuata expertiza psihiatrica a inculpatului in
cazurile si in conditiile prevazute de art. 117 alin. 1 si 2;
9. instanta a admis o cale de atac neprevazuta de lege sau introdusa
tardiv.
Hotararile definitive, altele decat cele prevazute la alin. 1, pot fi
atacate cu recurs in anulare numai daca sunt contrare legii.
Termenul de declarare
Art. 411
Recursul in anulare in favoarea celui condamnat poate fi declarat oricand,
chiar dupa moartea acestuia, cu privire la latura penala, iar cu privire la
latura civila, numai daca solutionarea acesteia se rasfrange asupra laturii
penale.
Dispozitiile alineatului precedent se aplica si in cazul cand recursul in
anulare se face in favoarea persoanei fata de care s-a incetat procesul penal.
In celelalte cazuri, recursul in anulare poate fi declarat numai in termen
de un an de la data cand hotararea a ramas definitiva.
Suspendarea executarii
Art. 412
Procurorul general poate dispune suspendarea executarii hotararii inainte
de introducerea recursului in anulare.
Dupa sesizarea Curtii Supreme de Justitie, aceasta poate dispune
suspendarea executarii atacate sau sa revina asupra suspendarii acordate.
Dispozitiile prezentului articol se aplica si in cazul in care cel
condamnat a inceput executarea pedepsei.
Aducerea la indeplinire a dispozitiilor de suspendare a executarii
hotararii se face prin instanta de executare.
Citarea partilor
Art. 413
La judecarea recursului in anulare, declarat in defavoarea condamnatului, a
celui achitat sau fata de care s-a incetat procesul penal, partile se citeaza.
Daca recursul este declarat in favoarea condamnatului, partile se citeaza cand
Curtea Suprema de Justitie considera necesar, precum si in cazul cand s-ar
putea modifica despagubirile civile.
Partile prezente la judecarea recursului in anulare au dreptul la cuvant,
chiar daca nu au fost citate.
Retragerea recursului in anulare
Art. 414
Pana la inchiderea dezbaterilor, procurorul general poate retrage recursul
in anulare.
Retragerea recursului in anulare trebuie motivata.
Motivarea, judecarea si solutionarea recursului in anulare
Art. 414^1
Motivarea, judecarea si solutionarea recursului in anulare se fac potrivit
dispozitiilor din cap. III, sectiunea II, care se aplica in mod corespunzator
si se completeaza cu dispozitiile din aceasta sectiune.
Cand condamnatul se gaseste in curs de executare a pedepsei, Curtea Suprema
de Justitie, admitand recursul in anulare si pronuntand casarea cu trimitere,
dispune asupra starii de libertate a acestuia.
Cand recursul in anulare este facut in favoarea unui condamnat decedat sau
cand, dupa introducerea recursului in anulare, condamnatul in favoarea caruia a
fost facut recursul a decedat, prin derogare de la dispozitiile art. 10 alin. 1
lit. g), recursul va fi judecat, iar in caz de admitere, Curtea Suprema de
Justitie, pe baza lucrarilor din dosar, sau instanta de trimitere, cand a fost
necesara completarea probelor, va hotari potrivit dispozitiilor din art. 13
alin. 2 si 3, care se aplica in mod corespunzator.
Recursul in interesul legii
Art. 414^2
Procurorul general, direct, sau ministrul justitiei, prin intermediul
procurorului general, are dreptul, pentru a asigura interpretarea si aplicarea
unitara a legilor penale si de procedura penala pe intreg teritoriul tarii, sa
ceara Curtii Supreme de Justitie sa se pronunte asupra chestiunilor de drept
care au primit o solutionare diferita din partea instantelor de recurs.
Deciziile prin care se solutioneaza sesizarile se pronunta de sectiile
unite si se aduc la cunostinta instantelor de Ministerul Justitiei.
Solutiile se pronunta numai in interesul legii, nu au efect asupra
hotararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din
acele procese."
71. Articolul 416 va avea urmatorul cuprins:
"Ramanerea definitiva a hotararii primei instante
Art. 416
Hotararile primei instante raman definitive:
1. la data pronuntarii, cand hotararea nu este supusa apelului si nici
recursului;
2. la data expirarii termenului de apel;
a) cand nu s-a declarat apel in termen;
b) cand apelul declarat a fost retras inauntrul termenului;
3. la data retragerii apelului, daca aceasta s-a produs dupa expirarea
termenului de apel;
4. la data expirarii termenului de recurs in cazul hotararilor nesupuse
apelului sau daca apelul a fost respins:
a) cand nu s-a declarat recurs in termen;
b) cand recursul declarat a fost retras inauntrul termenului;
5. la data retragerii recursului declarat impotriva hotararilor mentionate
la pct. 4, daca aceasta s-a produs dupa expirarea termenului de recurs;
6. la data pronuntarii hotararii prin care s-a respins recursul declarat
impotriva hotararilor mentionate la pct. 4."
72. Dupa articolul 416 se introduce articolul 416^1, cu urmatorul cuprins:
" Ramanerea definitiva a hotararii instantei de apel
Art. 416^1
Hotararile instantei de apel raman definitive:
1. la data expirarii termenului de recurs:
a) cand apelul a fost admis fara trimitere pentru rejudecare si nu s-a
declarat recurs in termen;
b) cand recursul declarat impotriva hotararii mentionate la lit. a) a fost
retras inauntrul termenului;
2. la data retragerii recursului declarat impotriva hotararii mentionate la
lit. a), daca aceasta s-a produs dupa expirarea termenului de recurs.
3. la data pronuntarii hotararii prin care s-a respins recursul declarat
impotriva hotararii mentionate la lit a)."
73. Articolul 418 alineatele 1 si 2 vor avea urmatorul cuprins:
"Hotararea instantei penale, ramasa definitiva la prima instanta de
judecata, la instanta de apel sau la instanta de recurs, se pune in executare
de catre prima instanta de judecata.
Hotararile pronuntate in prima instanta de catre Curtea Suprema de Justitie
se pun in executare, dupa caz, de Tribunalul municipiului Bucuresti sau de
tribunalul militar teritorial cu sediul in Bucuresti."
74. Articolul 420 alineatul 2 va avea urmatorul cuprins:
"In cazul cand prin hotararea instantei s-a dispus executarea pedepsei
in inchisoare militara, se face mentiunea despre aceasta in mandatul de
executare."
75. Articolul 422^2 alineatul 2 va avea urmatorul cuprins:
"O copie de pe dispozitivul hotararii se trimite de instanta de
executare consiliului local in a carui raza teritoriala isi are domiciliul
condamnatul."
76. Articolul 424 se abroga.
77. Articolul 425 alineatul 3 litera b) va avea urmatorul cuprins:
"b) in cazul cand cel condamnat nu se gaseste in vreuna din situatiile
prevazute la lit. a), comunica organului financiar si consiliului local al
localitatii in care domiciliaza condamnatul un extras de pe acea parte din
dispozitiv care priveste aplicarea amenzii."
78. Articolul 425 alineatul 5 va avea urmatorul cuprins:
"In situatia prevazuta in alineatul precedent, instanta de executare
comunica organului financiar al consiliului local al localitatii in care
domiciliaza condamnatul un extras de pe acea parte din dispozitiv care priveste
aplicarea amenzii."
79. Articolul 426 va avea urmatorul cuprins:
"Interzicerea exercitiului unor drepturi
Art. 426
Pedeapsa interzicerii exercitiului unor drepturi se pune in executare prin
trimiterea de catre instanta de executare a unei copii de pe dispozitivul
hotararii, consiliului local in a carui raza isi are domiciliul condamnatul si
organului care supravegheaza exercitarea acestor drepturi."
80. Articolul 434 alineatul 1 va avea urmatorul cuprins:
"Judecatoria, dupa primirea incunostintarii prevazute in art. 433
alin. 2, ascultand concluziile procurorului, ale aparatorului si, daca gaseste
necesar, si ale persoanei internate, dispune fie incetarea internarii, fie
inlocuirea acesteia cu masura obligarii la tratament medical."
81. La articolul 434, dupa alineatul 2 se introduce un alineat nou, care
devine alineatul 3, cu urmatorul cuprins:
"Daca cel internat nu are aparator, i se asigura un avocat din
oficiu."
82. Articolul 437 alineatul 2 va avea urmatorul cuprins:
"Revocarea poate fi ceruta si de procuror. Solutionarea cererii se
face cu citarea persoanei cu privire la care este luata masura, ascultandu-se
si concluziile aparatorului si procurorului."
83. La articolul 437, dupa alineatul 2 se introduce un alineat nou, cu
urmatorul cuprins:
"Daca cel internat nu are aparator, i se asigura un avocat din
oficiu."
84. Articolul 448 se abroga.
85. Articolul 450 alineatul 1 va avea urmatorul cuprins:
"Liberarea conditionata se dispune, la cererea sau la propunerea
facuta potrivit dispozitiilor legii privind executarea pedepselor, de catre
judecatoria in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere, iar in cazul
prevazut in art. 62 alin. 3 din Codul penal, de catre tribunalul militar in a
carui raza teritoriala se afla inchisoarea militara."
86. Articolul 450 alineatul 4 va avea urmatorul cuprins:
"Termenul de apel si cel de recurs sunt de 3 zile. Apelul si recursul
declarate de procuror sunt suspensive de executare."
87. Articolul 451 va avea urmatorul cuprins:
"Inlocuirea executarii pedepsei pentru militari
Art. 451
Inlocuirea executarii pedepsei inchisorii cu executarea in inchisoare
militara, in cazul condamnatilor care au devenit militari in termen in cursul
judecatii la o instanta civila, precum si pentru cei care au devenit militari
in termen dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare, se dispune de
catre tribunalul militar in a carui raza teritoriala se gaseste unitatea
militara din care face parte cel condamnat, la sesizarea comandantului.
Inlocuirea executarii pedepsei intr-o inchisoare militara, cu executarea
intr-un loc de detinere in cazul condamnatilor care au fost trecuti in rezerva
inainte de inceperea executarii pedepsei, se dispune de catre instanta
prevazuta la alineatul precedent, din oficiu sau la sesizarea comandantului
unitatii militare din care facea parte cel condamnat."
88. Articolul 452 va avea urmatorul cuprins:
"Reducerea pedepsei pentru militari
Art. 452
Reducerea pedepsei ce se executa in inchisoare militara in cazul si
conditiile prevazute in art. 62 alin. 2 din Codul penal se face la sesizarea
comandantului acelei inchisori.
Instanta competenta sa reduca pedeapsa este tribunalul militar in a carui
raza teritoriala se afla inchisoarea militara."
89. Articolul 459 alineatul ultim se abroga.
90. Articolul 477 va avea urmatorul cuprins:
"Apelul si recursul
Art. 477
Termenul de apel si cel de recurs sunt de 3 zile de la pronuntare.
Dosarul cauzei se inainteaza instantei de apel sau, dupa caz, instantei de
recurs in urmatoarele 24 de ore de la declararea apelului ori a recursului.
Judecarea in apel si in recurs se face de urgenta."
91. Articolul 483 alineatul 1 va avea urmatorul cuprins:
"Cauzele in care inculpatul este minor se judeca potrivit regulilor de
competenta obisnuita, de judecatori desemnati de catre ministrul
justitiei."
92. Dupa articolul 491 se introduce art. 491^1, care va avea urmatorul
cuprins:
"Art. 491^1
Executarea masurii educative a internarii intr-un centru de reeducare poate
fi amanata sau intrerupta in cazurile si conditiile prevazute de art. 453 si
455."
93. Articolul 493 va avea urmatorul cuprins:
"Dispozitii privind apelul si recursul
Art. 493
Dispozitiile art. 483-489 se aplica in mod corespunzator si la judecata in
instanta de apel si de recurs, in cauzele privitoare la infractiuni savarsite
de minori."
95. Articolul 494 va avea urmatorul cuprins:
"Instanta competenta
Art. 494
Competenta sa se pronunte asupra reabilitarii judecatoresti este fie
instanta care a judecat in prima instanta cauza in care s-a pronuntat
condamnarea pentru care se cere reabilitarea, fie instanta corespunzatoare in a
carei raza teritoriala domiciliaza condamnatul."
96. Articolul 501 va avea urmatorul cuprins:
"Apelul si recursul
Art. 501
Hotararea prin care instanta rezolva cererea de reabilitare este supusa
apelului, iar hotararea pronuntata de instanta de apel este supusa
recursului."
97. Articolul 512 alineatul 4 va avea urmatorul cuprins:
"Hotararea de reconstituire este supusa apelului, iar hotararea
pronuntata de instanta de apel este supusa recursului."
Art. 2
Urmatorii termeni din Codul de procedura penala si din alte legi cu
dispozitii de procedura penala se inlocuiesc astfel:
- "Republica Socialista Romania" cu "Romania";
- "Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania" cu
"Monitorul Oficial al Romaniei";
- "Tribunalul Suprem" cu "Curtea Suprema de Justitie";
- "tribunal judetean" cu "tribunal";
- "tribunal militar de mare unitate" cu "tribunal
militar";
- "unitate de procuratura" cu "parchet";
- "procuror sef" cu "prim-procuror";
- "consiliu popular" cu "consiliu local" sau, dupa caz,
cu "consiliu judetean";
- "presedintele sau secretarul comitetului", respectiv
"biroului executiv al consiliului popular", cu "primarul sau
secretarul consiliului local", ori, dupa caz, cu "presedintele sau
secretarul consiliului judetean."
Art. 3
1. Cauzele in curs de urmarire penala la data intrarii in vigoare a
prezentei legi sunt supuse dispozitiilor prevazute de aceasta lege. Actele si
lucrarile efectuate pana la acea data, potrivit legii anterioare, raman
valabile.
2. Cauzelor aflate in curs de judecata, in prima instanta, la data intrarii
in vigoare a prezentei legi li se aplica dispozitiile prevazute in aceasta
lege.
Aceeasi regula se aplica si cauzelor ce se rejudeca dupa casare.
Actele si lucrarile efectuate pana la intrarea in vigoare a prezentei legi,
potrivit legii anterioare, raman valabile.
3. Hotararile pronuntate inainte de intrarea in vigoare a prezentei legi
sunt supuse cailor de atac ordinare, prevazute in aceasta lege.
Recursurile in curs de judecata la data intrarii in vigoare a prezentei
legi vor fi considerate apeluri si vor fi judecate potrivit competentei
prevazute de prezenta lege cand hotararea atacata este supusa apelului.
4. Cererile de revizuire si contestatiile in anulare privind hotararile
pronuntate inainte de intrarea in vigoare a prezentei legi se judeca de
instanta competenta, potrivit acestei legi. Hotararile pronuntate in judecarea
acestor cereri sunt supuse cailor de atac prevazute de prezenta lege.
5. Recursurile extraordinare, aflate in curs de judecata la data intrarii
in vigoare a prezentei legi, vor continua sa fie judecate potrivit legii
anterioare, iar in cazul casarii cu trimitere se aplica legea de fata.
6. Hotararile ramase definitive inainte de intrarea in vigoare a prezentei
legi, care nu au fost atacate cu recurs extraordinar, pot fi atacate cu recurs
in anulare potrivit legii de fata.
7. Termenele pentru exercitarea cailor de atac ordinare, aflate in curs la
1 iulie 1993, incep sa curga, din nou, de la aceasta data.
8. In toate cazurile in care, potrivit prezentei legi, competenta instantei
investite anterior este modificata, dosarele se trimit din oficiu instantei
competente. Partile vor fi incunostintate in scris despre aceasta.
9. Cauzele aflate in curs de judecata la tribunalele militare la data
intrarii in vigoare a prezentei legi, date in competenta instantelor civile,
vor continua sa fie judecate de tribunalele militare, potrivit legii
anterioare.
10. Cauzele privind infractiunile care au fost scoase din competenta
organelor procuraturii militare, aflate in curs de urmarire penala la data
intrarii in vigoare a prezentei legi, trec in competenta parchetelor judetene.
Actele si lucrarile de urmarire efectuate raman valabile.
11. In judetele in care nu au putut fi organizate toate judecatoriile si
parchetele prevazute in anexa nr. 1 la Legea nr. 92/1992 pentru organizarea
judecatoreasca pana la intrarea in vigoare a prezentei legi, cauzele penale vor
fi solutionate in continuare de catre judecatoriile si parchetele care au
functionat in baza legii anterioare, potrivit competentei acolo stabilite.
Art. 4
Orice dispozitie contrara prezentei legi se abroga.
Art. 5
Prezenta lege intra in vigoare pe data de 1 iulie 1993.
Art. 6
Codul de procedura penala, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege,
precum si cu modificarile facute pana la data intrarii in vigoare a prezentei
legi, se va republica in Monitorul Oficial al Romaniei.
Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 29 iunie 1993, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.
PRESEDINTELE SENATUI
prof. univ. de. OLIVIU GHERMAN
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 30 iunie
1993, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.
p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
MARTIAN DAN