LEGE   Nr. 610 din 21 februarie 1923

organizarea si unificarea corpului de avocati

ACT EMIS DE: PARLAMENT

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 231 din 21 februarie 1923

    Aceasta lege, promulgata cu Decret nr. 610/1923 si publicata in Monitorul Oficial nr. 231 din 21 februarie 1923, inlocuieste vechea Lege din 12 martie 1907; a se vedea si Regulamentul de aplicare din 17 octombrie 1923, precum si tabloul de onorariile minimale din 30 septembrie 1925.

    CAP. 1
    Conditii de admisibilitate si exercitiu

    Art. 1
    Pentru a fi admis in corpul avocatilor si a exercita profesiunea de avocat, se cer urmatoarele conditii:
    a) A fi roman sau cetatean roman, fara deosebire de sex;
    b) Etatea de 24 ani impliniti;
    c) Titlul de doctor sau licentiat al vreunei facultati de drept din tara;
    d) Un stagiu prealabil conform prescriptiunilor acestei legi;
    e) Trecerea unui examen de admitere in corpul avocatilor.
    Art. 2
    Sunt nedemni a fi avocati:
    a) Cei care au fost declarati faliti;
    b) Cei condamnati ca autori, agenti provocatori si complici pentru crime sau pentru unul din urmatoarele delicte: abuz de incredere, abuz de slabiciunile minorilor, atentat la bunele moravuri, bancruta, coruperea de minori, delapidare de bani publici, escrocherie, fals, furt, juramant mincinos, marturie mincinoasa, mituire, plasmuire, sustragere sau denaturare de acte, siluire, tainuire, precum si pentru delictul prevazut de art. 48 si 53 din aceasta lege.
    Art. 3
    Exercitiul profesiunii de avocat este incompatibil cu:
    a) Profesiunea de comerciant, exercitata direct sau prin persoane interpuse;
    b) Orice ocupatie care atinge demnitatea sau independenta profesiunii de avocat;
    c) Calitatea de militar in activitate, de notar public, monah, preot si orice alta demnitate ecleziastica;
    d) Calitatea de profesor, sub orice denumire, la orice scoala publica, cu exceptia profesorilor de materii juridice si economice din invatamantul secundar si superior;
    e) Orice alta functie retribuita de Stat, judet sau comuna, afara de cele elective si de functionarii Adunarilor legiuitoare.
    Avocatii si sefii de contencios ai acestor institutii, cum si membrii in consiliile de administratie ale diferitelor institutii de Stat sau particulare nu intra in aceasta incompatibilitate.
    Art. 4
    Femeia avocat care se casatoreste pastreaza capacitatea deplina in exercitarea profesiunii.
    Femeia maritata care intruneste conditiile art. 1 va putea cere inscrierea in corpul avocatilor si exercita profesiunea cu deplina capacitate, fara a fi nevoie de autorizatia sotului sau.

    CAP. 2
    Despre stagiu si examen

    Art. 5
    Spre a se admite inscrierea in corpul avocatilor se cere in prealabil un stagiu efectiv de trei ani si apoi trecerea unui examen de admitere.
    Art. 6
    Stagiul se suspenda pe timpul serviciului militar si al oricarui caz de forta majora. Timpul anterior se socoteste pentru implinirea stagiului.
    Stagiul se intrerupe si timpul anterior nu e socotit in cazul in care candidatul obtine o functie incompatibila cu profesiunea sau nu-si exercita stagiul timp de un an.
    Decanul poate acorda concediu de boala sau de studii stagiarilor. Aceste concedii nu pot fi mai mari de 3 luni pe an si nu vor fi considerate ca suspendand stagiul.
    Art. 7
    Cererea de inscriere ca stagiar in corpul avocatilor se va adresa decanatului respectiv si va fi insotita de urmatoarele acte:
    a) Extractul actului de nastere dovedind varsta de 21 ani impliniti;
    b) Certificat sau orice acte constatand ca are cetatenia romana;
    c) Diploma de studii in tara.
    Pentru diplomele obtinute in strainatate se va face dovada aprobarii echivalarii lor conform legilor din Romania. Stagiul incepe de la data depunerii juramantului de stagiar, conform articolului 30.
    Art. 8
    Cererea de inscriere ca stagiar poate fi respinsa daca un candidat nu intruneste conditiile cerute de art. 26 al acestei legi in privinta moralitatii si demnitatii profesionale. Admiterea sau respingerea inscrierii pot fi apelate conform art. 28 si urmatoarele ale acestei legi.
    Art. 9
    Stagiul se poate prelungi pe noi perioade de cate un an:
    a) De drept pentru cei cazuti la examenul de admitere in corpul avocatilor;
    b) In urma unei decizii a consiliului baroului, in caz de neindeplinire efectiva a stagiului in cursul celor trei ani.
    Art. 10
    Dupa indeplinirea stagiului si trecerea examenului, candidatul e obligat a cere inscrierea in corpul avocatilor.
    Neinscrierea timp de un an atrage stergerea de drept din tabloul stagiarilor, cu exceptia cazurilor de forta majora, apreciata de consiliul baroului.
    Art. 11
    Stagiarii pot fi autorizati a pleda in prima instanta in actiunile supuse apelului, in virtutea unei delegatiuni a asistentei judiciare sau avocatului pe langa care isi exercita stagiul.
    Numai partile interesate, mandatarii lor, avocatii si stagiarii au dreptul sa studieze dosarele instantelor judecatoresti.
    Art. 12
    Consiliul baroului va mijloci pentru repartizarea si echitabila remunerare a stagiarilor la birourile avocatilor dupa o prealabila intelegere cu avocatii respectivi.
    In cazul in care numarul stagiarilor ar intrece numarul locurilor disponibile in birourile avocatilor corpului, se va aviza la atasarea stagiarilor supranumerari pe langa asistenta judiciara si la infiintarea de seminarii juridice pe langa fiecare barou, tinand seama de vacantele ce s-ar ivi spre a repartiza supranumerarii in ordinea cronologica a inscrierii lor.
    Art. 13
    Stagiarii sunt obligati a exercita in mod efectiv indatoririle profesionale fata de avocatii pe langa care sunt repartizati, iar acestia sunt datori a referi consiliului baroului, la sfarsitul fiecarui semestru, despre modul cum stagiarii isi indeplinesc indatoririle profesionale.
    Art. 14
    De asemenea stagiarii sunt obligati:
    a) A tine conferinte si a face lucrari de pregatire juridica, dupa indicatiile decanului sau delegatului sau;
    b) A indeplini oficiul de asistenti ai serviciului asistentei judiciare, studiind dosarele si referind asupra lor;
    c) A pleda procesele persoanelor carora li se va fi acordat asistenta judiciara.
    Art. 15
    Dupa terminarea stagiului, stagiarul va trece un examen de admitere in corpul avocatilor.
    Art. 16
    Pentru a fi admis la examen stagiarul va adresa o cerere scrisa decanului corpului de avocati pe langa care a functionat.
    Daca un candidat intruneste toate conditiile necesare admiterii in barou, decanul baroului respectiv va intocmi un raport motivat, care se va inainta comisiei de examinare, insotit de actele justificative, si anume:
    a) Extractul de nastere;
    b) Certificatul de nationalitate;
    c) Diploma de studii;
    d) Certificatul decanului local atestand efectuarea stagiului.
    Art. 17
    Decanatul fiecarui corp de avocati intocmeste tabele de candidatii admisi la examen si le inainteaza, impreuna cu dosarele respective, comisiei de examinare.
    Candidatul omis dintr-un astfel de tablou va adresa cererea sa de inscriere direct comisiei examinatoare, insotind-o de actele necesare sau de indicarea lor, daca sunt depuse la decanatul local. Comisia va putea cere orice lamuriri decanatului respectiv.
    Art. 18
    Comisiile de examinare sunt in numar de patru si isi au sediul in Bucuresti, Iasi, Cernauti si Cluj.
    Numarul comisiilor si circumscriptia teritoriala se determina si se poate modifica prin regulamentul acestei legi.
    Art. 19
    Comisiile de examinare se compun din 5 membri, si anume: un delegat al facultatii de drept respective (care desemneaza si un supleant), doi consilieri ai Curtii de apel locale (care desemneaza si cate un supleant) si doi avocati delegati de baroul local al Curtii si doi supleanti.
    Desemnarea delegatului facultatii de drept si a supleantului se va face de consiliul facultatii; aceea a magistratilor de adunarea generala a Curtii de apel si aceea a delegatilor baroului si a supleantilor de catre adunarea generala a corpului respectiv la inceputul lunii noiembrie a fiecarui an.
    Delegatii avocati pot sa nu fie membri ai consiliului baroului.
    Presedintele comisiei va fi cel mai in varsta dintre membri, daca nu va fi fost ales de comisie.
    Pentru candidatii care si-au facut stagiul in vreun barou din Basarabia, comisia examinatoare se va compune in modul aratat mai sus, cu deosebirea ca unul din membri va fi un consilier de la Curtea de apel din Iasi, iar cel de al doilea de la Curtea de apel din Chisinau, fiecare cu supleantul sau si desemnati de adunarea generala a Curtilor de apel respective.
    Art. 20
    Comisia examinatoare deleaga unul sau mai multi din membrii sai spre a cerceta daca fiecare candidat intruneste cerintele legale de admitere la examen.
    Delegatul refera comisiei, care poate amana examinarea candidatului in ultima serie, spre a delibera asupra contestatiei si a-l examina in caz de respingerea ei.
    Art. 21
    Comisiile de examinare tin doua sesiuni pe an: in ianuarie si iulie.
    Art. 22
    Examenul va consta din probe scrise si orale, pentru a se stabili cunostintele juridice si profesionale ale candidatului. Un program redactat de consiliul uniunii corpurilor de avocati va determina in amanunt modul de examinare.
    Art. 23
    Comisia incheie un proces-verbal in dublu exemplar, continand rezultatul examinarii candidatilor. Un exemplar se pastreaza la sediul comisiei de examinare, iar celalalt se inainteaza consiliului general impreuna cu un certificat cu datele necesare pentru intocmirea diplomei de avocat.
    Art. 24
    Comisia elibereaza candidatilor certificate de trecerea examenului de admitere in barou.
    Candidatii respinsi de trei ori la examen nu mai pot fi admisi in corpul avocatilor.
    Art. 25
    Sunt scutiti de stagiu in barou magistratii cu o vechime de trei ani, precum si licentiatii sau doctorii in drept care dupa obtinerea titlului au functionat trei ani ca grefieri, grefieri-ajutori sau ca asimilati ai lor pe langa Curti si tribunale, precum si ca notari publici.
    Sunt scutiti de examenul de admitere in barou magistratii care au trecut examenul de intrare in magistratura.
    Certificatele de stagiu si de trecere a examenului de intrare in magistratura, emanand de la ministerul justitiei, vor tine locul celor cerute stagiarilor.

    CAP. 3
    Despre inscrierea in corpul avocatilor si despre tablou

    Art. 26
    Candidatul care solicita inscrierea in corpul avocatilor va face o cerere in scris decanatului, sustinuta pe a lor raspundere si sub sanctiunea masurilor disciplinare, de doi avocati, insotita de certificatul de trecerea examenului de admitere si indicand domiciliul profesional. Daca nici unul din avocatii inscrisi in tablou nu voieste sa sustina cererea de inscriere, ea se va adresa de candidat direct decanatului.
    Consiliul baroului deleaga din sanul sau ori dintre avocatii baroului un raportor spre a face investigatiile necesare asupra moralitatii si garantiilor de demnitate profesionala a celui care cere inscrierea.
    Cererea de inscriere se afiseaza la barou timp de 10 zile, inauntrul carora oricine poate face opozitie la inscriere, indicand motivele.
    Opozitia se judeca de consiliul baroului.
    Art. 27
    Daca in cursul termenului de 10 zile nu s-a ivit nici o opozitie sau daca opozitiile facute s-au respins, consiliul, avand in vedere raportul delegatului, decide inscrierea candidatului in corpul avocatilor.
    Art. 28
    Impotriva deciziei care respinge inscrierea in corpul avocatilor candidatul va putea face apel la consiliul de apel, in termen de 15 zile de la pronuntarea deciziei, in prezenta candidatului, sau de la comunicare prin scrisoare recomandata cu retur-recipisa, daca e data in lipsa.
    Candidatul va putea face cerere directa catre consiliul de apel, daca consiliul local refuza sa inregistreze cererea sa de inscriere sau daca nu s-a pronuntat asupra-i in termen de 15 zile de la inregistrare.
    Deciziile consiliului de apel sunt definitive si executorii. Ele pot fi atacate cu recurs la consiliul general al Uniunii corpurilor de avocati.
    Art. 29
    Daca decizia de admitere nu e apelata sau daca apelul e respins, decanul corpului va comunica decizia de inscriere consiliului general spre a se dispune eliberarea diplomelor de avocat.
    Diploma de avocat se elibereaza de consiliul general si e semnata de presedintele Uniunii corpurilor de avocati si contrasemnata de decanul corpului local.
    Art. 30
    Inainte de a incepe exercitiul profesiunii, avocatul este dator sa presteze, in fata plenului tribunalului in orasele unde nu sunt Curti de apel si inaintea plenului Curtii de apel in orasele in care sunt asemenea Curti, urmatorul juramant:
    "Jur a fi credincios Regelui, a observa cu sfintenie Constitutia si legile tarii si a-mi exercita cu onoare si constiinta profesiunea de avocat".
    Art. 31
    La inceputul fiecarui an judiciar se va intocmi de consiliile barourilor un tablou in care se vor inscrie in ordine alfabetica avocatii care exercita profesiunea in districtul respectiv, specificandu-se pentru fiecare numele, titlul academic, data inscrierii si domiciliul.
    Acest tablou se va trimite tuturor autoritatilor judecatoresti si barourilor din tara, precum si tuturor autoritatilor administrative din district.
    Un exemplar din acest tablou se va inainta consiliului de apel si consiliului general, carora li se vor comunica orice schimbari survenite in cursul anului in alcatuirea tabloului sau in situatia avocatilor cuprinsi intr-insul.
    Art. 32
    Orice avocat e dator a se inscrie in tabloul avocatilor in districtul in care exercita in mod obisnuit profesiunea si numai in el.
    Exercitiul continuu al profesiunii in alt loc decat al tabloului atrage pedepsirea disciplinara.
    Avocatul are insa dreptul a pleda ocazional si in afara de districtul in care e inscris.
    Art. 33
    Avocatul care a devenit incompatibil, e obligat, sub sanctiunea excluderii din corp, a comunica in scris noua sa situatie decanului, in termen de o luna de la data ivirii incompatibilitatii.
    Avocatul devenit incompatibil pierde numai exercitiul profesiunii si, ca atare, se sterge din tablou, pastreaza insa titlul, care nu se pierde decat prin excludere, si continua a figura in controalele corpului. El poate fi reinscris pe baza unei simple cereri catre decan, dovedind incetarea cauzei de incompatibilitate si achitand o taxa de reinscriere, in cazul in care nu a continuat a achita in timpul incompatibilitatii cotizatiile. Cu prilejul reinscrierii, consiliul corpului are dreptul sa cerceteze cauzele incetarii incompatibilitatii, sa faca aceeasi ancheta morala ca la cererea de inscriere in corp si sa refuze reinscrierea.
    Decizia de respingere este apelabila in forma si conditiile prevazute de art. 28.
    Art. 34
    Daca un avocat vrea sa se transfere in alt district, va face o cerere catre decanatul respectiv, care va viza diploma de avocat, comunicand admiterea decanatului local de origine si consiliului general spre a face mutatiunile cuvenite.
    Cererea de transferare trebuie sa fie insotita de un certificat al baroului de origine, atestand ca solicitatorul nu a fost exclus, nu a devenit nedemn sau incompatibil, e in curent cu plata cotizatiilor si indeplineste toate conditiile legii de fata.
    Acest certificat poate fi cerut din oficiu baroului de origine, daca nu a fost produs de cel interesat.

    CAP. 4
    Despre drepturile avocatilor

    Art. 35
    Avocatii inscrisi in tablou au dreptul a reprezenta pe altul la autoritati sau a pleda la orice instanta de judecata: civila, militara, administrativa, financiara, arbitrala, disciplinara si de orice alta natura.
    Daca avocatul a fost inscris in urma facerii tabloului, el va putea pleda in baza diplomei de avocat.
    Art. 36
    Procura data avocatului, chiar sub semnatura privata certificata de el, ii acorda dreptul de a lua orice masuri cu caracter judiciar sau procedural, chiar daca nu se indica in mod special toate drepturile de mai sus.
    Pentru cei nestiutori de carte, avocatul va putea face, chiar si fara procura scrisa, orice acte de procedura care le-ar putea fi folositoare.
    Art. 37
    Actele care se prezinta pentru autentificare la orice autoritate in localitatile unde nu sunt notari publici, trebuiesc a fi redactate de un avocat sau aparator, daca partea nu este doctor sau licentiat in drept ori in stiintele politice si administrative, sau daca actul redactat de acesta e referitor la sotia, ascendentii si descendentii sai.
    Avocatul va subscrie actul si va fi considerat ca scriitor al lui, conform art. 16 din Legea pentru autentificarea actelor. In localitatile unde nu profeseaza avocati si nici aparatori, partea se va adresa judecatorului ocolului rural sub supravegherea caruia grefierul va redacta actul.
    Actele si creantele ce intervin in operatiunile bancilor populare, societatilor cooperative si federalelor nu intra in prevederile acestui articol.
    Art. 38
    Avocatul, care a redactat actul, poate fi si martor pentru identitatea partilor, aceasta atestare fiind suficienta pentru orice act si fara a mai fi nevoie de alt martor, chiar si pentru testamente.
    Art. 39
    Persoanele, care nu ar putea conveni cu un avocat asupra onorariului pentru redactarea actului, se pot adresa decanului, sau loctiitorului sau, care are dreptul sa desemneze un avocat cu indeplinirea acestui oficiu si sa-i fixeze onorariul. Avocatul desemnat e dator sa redacteze actul si sa se multumeasca cu onorariul fixat de decan.
    Art. 40*)
    In materie litigioasa, inaintea tribunalelor si Curtilor, petitiile de intentarea actiunilor si toate cererile pentru atacarea hotararilor vor fi contrasemnate de avocat. Daca actiunea priveste pe un doctor sau licentiat in drept ori in stiintele politice si administrative, pe sotia, ascendentii sau descendentii sai, petitiile si cererile aratate mai sus pot fi contrasemnate de el.
    In afara de aceasta din urma distinctiune, orice actiuni, opozitiuni, apeluri, recursuri, etc., semnate numai de parti, vor fi primite de instantele competente si considerate ca valabile daca in termen de cel mult cinci zile libere de la depunere vor fi contrasemnate si completate de avocat. In caz contrariu, asemenea petitiuni si cereri vor fi considerate nule.
------------
    *) Art. 40 a fost abrogat prin art. 65 al Legii din 19 mai 1925 pentru accelerarea judecatilor.

    Art. 41
    Pentru onorariile datorite, conform conventiei sau, in lipsa ei, tarifului intocmit de consiliul general, avocatul are dreptul a chema in judecata pe debitor inaintea instantelor judecatoresti ale domiciliului avocatului. Daca avocatul a sustinut in aceeasi cauza interesele comune ale mai multor clienti legati prin aceeasi conventie, obligatia acestora de a achita onorariul e solidara.
    Actiunea se va judeca de urgenta in camera de consiliu, fara drept de opozitie la orice instanta si cu drept de apel in termen de zece zile impotriva cartilor de judecata si de cincisprezece zile impotriva sentintelor tribunalului. Acest termen va curge de la pronuntare pentru partea prezenta si de la comunicare pentru partea care a lipsit de la judecata.
    Inainte de intentarea actiunilor de onorariu, avocatul are facultatea a se adresa decanului local, care citand partile, va mijloci impacarea lor.
    Art. 42
    Avocatul pentru onorariul cuvenit va avea dreptul de privilegiu asupra sumei sau averii mobile conservata sau intrata in patrimoniul clientului prin serviciile prestate de avocat, daca creanta sa este constatata prin act scris.
    Acest privilegiu va veni in rang imediat urmator dupa privilegiul Statului, inaintea oricarei alte creante privilegiate.
    Art. 43
    Conventia privitoare la onorariul stipulat intre avocat si client va putea capata autenticitate prin depunerea de catre client si avocat a unei declaratii scrise catre presedinte sau loctiitorul sau, in camera de consiliu a sectiunii la care e pendinte litigiul (pentru actele de notariat la sectiunea respectiva).
    Creanta de onorariu, constatata prin susmentionata declaratie sau prin alt act autentic, va avea drept de privilegiu asupra bunurilor aduse sau conservate in patrimoniul clientului prin serviciile prestate de avocat.
    Acest privilegiu se va adauga la art. 1737 din Codul civil dupa alin. 3, formand un nou alin. 3 bis, si se va inscrie in registru de tribunal dupa simpla cerere a avocatului.
    In privinta bunurilor imobiliare acest privilegiu se conserva prin inscriptia creantei de onorariu in registrul de mutatiuni imobiliare sau in cartile funciare locale.
    Creanta de onorariu se executa prin investirea cu formula executorie a actului autentic sau jurnalului incheiat conform susmentionatei declaratii. Executarea nu se va putea suspenda pe cale de contestatie decat dupa consemnarea sumei. Judecarea contestatiei se va face conform art. 41 al acestei legi.

    CAP. 5
    Indatoririle avocatilor

    Art. 44
    E oprit avocatilor a intrebuinta pentru dobandirea clientelei mijloace incompatibile cu demnitatea profesiunii de avocat.
    Ei nu pot sa anunte in ziare sau la domiciliul lor decat numele, prenumele, titlul de stiinta si orele de consultatii.
    Art. 45
    Oricine, pentru remuneratie promisa sau data, fie de client, fie de avocat, va interveni pentru a procura acestuia un proces sau o lucrare de avocatura, se va pedepsi cu inchisoare de la 3 luni pana la un an.
    Se va considera ca o circumstanta agravanta faptul ca infractiunea a fost comisa de o persoana avand calitatea de functionar public, pedeapsa penala fiind independenta de masurile disciplinare ce s-ar lua din acelasi motiv.
    In caz de recidiva, pedeapsa se va putea mari pana la maximul inchisorii corectionale.
    Se considera intermediar de procese acela care, fara a avea calitatea de avocat, obtine procuri de reprezentare in justitie.
    Avocatul care, pentru a atrage clientela, va intrebuinta un mijlocitor remunerat sau cu promisiunea de a fi remunerat, fie din partea sa, fie din partea clientului, va fi pedepsit cu suspendarea pana la un an pentru prima oara, iar in caz de recidiva, cu eliminarea din corp.
    Art. 46
    Consiliul fiecarui corp de avocati are dreptul a decide interzicerea accesului in localurile si imprejurimile instantelor judecatoresti persoanelor cunoscute ca mijlocitori de procese. Decanul corpului va intocmi lista acestor persoane si o va comunica procurorului general sau procurorului tribunalului, care o va transmite spre executare agentilor administrativi si politienesti.
    Art. 47
    Decizia consiliului corpului e executorie. Ea se va putea apela in termen de 10 zile de la pronuntare sau comunicare prin agentii corpului sau prin administratie, dupa cum persoana indicata a fost sau nu fata la darea deciziei.
    Apelul se va face la Curtea de apel respectiva, care va judeca de urgenta si cu citarea decanului corpului de la care emana decizia apelata.
    Decizia Curtii de apel se da fara drept de opozitie, e definitiva si nesusceptibila de nici o cale de atac ordinara sau extraordinara.
    Art. 48
    Persoana careia i s-a interzis accesul in localul sau imprejurimea localului judecatoresc, si a carei prezenta este totusi ulterior constatata prin proces-verbal dresat de orice autoritate judecatoreasca sau administrativa sau de decan, un consilier al baroului sau un delegat al consiliului de disciplina, va fi condamnata de la 15 zile la sase luni inchisoare corectionala.
    Daca insa persoana va justifica un interes de a se prezenta ca parte sau martor in justitie, executarea interdictiei accesului se va suspenda de decan in urma cererii facute de partea interesata si numai pentru timpul necesar dovedit de aceasta.
    Art. 49
    Daca in cursul unui litigiu avocatul are motive de a nu mai sustine o cauza, e obligat a incunostinta pe client prin orice mijloace in timp oportun.
    Art. 50
    Avocatul e responsabil de actele sale conform dreptului comun. El este dator sa ceara grefierului cercetarea registrelor de inscriptiuni si transcriptiuni cand actul de autentificat are de obiect drepturi reale.
    Pentru actele autentificate la judecatoriile de ocol este suficienta cercetarea registrelor de proprietati tinute de judecatoria respectiva.
    Art. 51
    Avocatul e dator a avea un birou intr-un local cuviincios. Pentru lucrarile acestui birou el poate intrebuinta functionari, a caror cultura si moralitate sa corespunda demnitatii profesionale a avocatului. Consiliul corpului poate pronunta suspendarea exercitiului profesiunii pana ce avocatul se va conforma acestei obligatii.
    Neexecutarea deciziei consiliului va putea atrage pentru avocat aplicarea si a celorlalte pedepse disciplinare.
    Art. 52
    In acelasi birou, cu incunostintarea consiliului baroului, pot exercita profesiunea mai multi avocati.
    Art. 53
    Este interzis oricarei persoane care nu are calitatea de avocat, a da consultatii cu plata, a redacta acte sau actiuni sau a angaja pledoarii inaintea instantelor de orice natura sau a avea un birou in care s-ar exercita aceste operatiuni.
    Cei ce ar contraveni acestei dispozitii se vor pedepsi cu inchisoare corectionala de la sase luni la un an, iar in caz de recidiva pedeapsa va putea fi urcata pana la maximul inchisorii corectionale.
    Avocatul care va conduce un asemenea birou sau i-ar presta serviciile sale va fi pedepsit cu suspendarea pana la un an pentru prima oara, iar in caz de recidiva cu eliminarea din barou.
    Art. 54
    Contravenirea la dispozitiile articolului precedent se va constata de delegatul consiliului baroului, al carui proces-verbal va investi cu actiune publica directa tribunalul local.
    Presedintele tribunalului, dupa ce va fi ascultat in camera de consiliu pe inculpat si pe reprezentantul baroului, va lua concluziile procurorului si va ordona inchiderea biroului de avocatura ilicita. Aceasta ordonanta se v-a executa imediat prin ingrijirea procurorului, iar inchiderea biroului va ramane definitiva daca inculpatul va fi condamnat.

    CAP. 6
    Despre organele corpului de avocati

    Art. 55
    Corpul avocatilor din fiecare district este persoana morala, avand toate drepturile patrimoniale, dreptul de a face acte juridice, a sta si a interveni in justitie.
    Organele baroului de district sunt: adunarea generala, consiliul baroului si decanul.
    Corpul avocatilor unui district ca persoana morala, este reprezentat prin decan, care poate delega pe unul sau mai multi avocati, chiar in afara de membrii consiliului.
    Art. 56
    Actele de administrare si de dispozitie, relative la averea corpului, se fac de decan, cu autorizarea consiliului si in conformitate cu bugetul corpului.
    Art. 57
    Obligatiile luate de decan in numele corpului trebuie sa fie autorizate de consiliu, afara numai daca au o valoare mai mica de 1.000 lei.
    Liberalitatile facute corpului de avocati se accepta de decan sau un delegat al sau, in baza autorizatiei consiliului, prezentata in copie la autentificarea actului.
    Art. 58
    Adunarea generala a corpului se compune din toti avocatii inscrisi in corp si care nu au devenit incompatibili. Adunarea generala voteaza bugetul si da descarcare consiliului, alege consiliul si pe decan si se pronunta asupra demisiei lor.
    Adunarea generala va fi convocata in sesiune ordinara in luna martie spre a dezbate bugetul corpului, iar in sesiune extraordinara in luna dinaintea expirarii termenului pentru care e ales consiliul spre a-i da descarcare de gestiune, precum si ori de cate ori o vor cere interesele corpului sau se va cere convocarea in scris de un numar de avocati care sa fie de cel putin o treime din numarul avocatilor inscrisi si compatibili.
    Cererea de convocare va cuprinde ordinea de zi a dezbaterilor. Ea se va trimite personal tuturor membrilor Adunarii, se va afisa la sediul consiliului si se va publica in Buletinul Oficial al corpului de avocati, iar pentru convocari urgente in gazeta locala.
    Adunarea generala poate tine sedinta cu jumatate din numarul celor inscrisi in corp, iar hotaririle trebuie luate cu jumatate plus unul din numarul celor prezenti si cu vot secret.
    Daca la prima adunare nu se va fi putut intruni numarul necesar de avocati, hotarirea se va lua de membrii prezenti la a doua convocare, oricare ar fi numarul lor.
    Art. 59
    Adunarea generala a avocatilor inscrisi in corp alege pe decan si consiliul baroului, care se va compune in Bucuresti din 16 membri, in orasele resedinte de Curti de apel din 12 membri si in celelalte districte din 5 membri.
    Membrii complimentari care se vor alege in virtutea legii de fata vor functiona pana la expirarea mandatului consiliului.
    Art. 60
    Decanul si consiliul se aleg pe trei ani.
    Adunarea generala se convoaca in acest scop prin afisare la sediul consiliului baroului si a instantelor judiciare din circumscriptia sa prin convocarea personala a tuturor membrilor si prin publicare in Buletinul corpului de avocati si o gazeta locala sau prin invitatii individuale de catre decan sau loctiitorul sau cu 15 zile inainte de data alegerii, care se va efectua in localul consiliului baroului sau intr-una din salile palatului de justitie indicata in convocare.
    In localurile instantelor judecatoresti se va pune la dispozitia corpului de avocati un numar de incaperi necesare exercitiului profesiunii si organizarii corpului.
    Adunarea generala se prezideaza de decan, prodecan sau cel mai in varsta membru din consiliu.
    Adunarea electiva se prezideaza de fostul decan, daca nu mai candideaza; in caz contrar, de cel mai in varsta membru al consiliului necandidat si, in lipsa, din cel mai in varsta din avocatii prezenti la constituirea biroului. In caz de vacanta in consiliu sau de decan, alegerea se va face dupa aceleasi norme si pe restul timpului de functionare.
    Decanul sau consilierul care, in urma unei instiintari formale, lipseste nemotivat de la consiliu 5 sedinte consecutive, se considera demisionat de drept, in urma unei incheieri a consiliului.
    Art. 61
    Votul va fi secret; buletinele pot fi imprimate sau scrise de mana, avand insa dimensiuni egale si aceleasi semne exterioare.
    Vor fi alesi acei care vor intruni majoritatea absoluta a voturilor valabil exprimate la prima votare si majoritatea relativa, in caz de balotaj.
    Votul e obligatoriu. Lipsa nejustificata de la adunarea electiva sau cea care dezbate bugetul ori ratifica gestiunea, da loc la o amenda de una suta lei in folosul Casei de pensii si ajutoare a corpului.
    Amenda se va pronunta de decan pe baza procesului-verbal de sedinta constatand neprezentarea avocatului la vot. Ea poate fi ridicata de consiliu, in urma unei cereri de scutire, fondata pe motive de o serioasa gravitate.
    In caz de recidiva, consiliul va putea pronunta excluderea temporara a avocatului.
    Art. 62
    Presedintele adunarii selective va fi asistat de patru avocati, trasi la sorti dintre cei prezenti in sala, la formarea biroului.
    Incidentele, ce s-ar ivi, se rezolva de birou cu majoritate de voturi.
    Art. 63
    Voteaza toti avocatii inscrisi in tablou care nu se vor gasi in ziua alegerii in nici unul din cazurile de nedemnitate si incompatibilitate prevazute de lege.
    Art. 64
    Nu pot fi alesi decani sau membri in consiliu decat avocatii care au o vechime in exercitiul profesiunii de cel putin zece ani, in care intra si stagiul si timpul servit in magistratura, cu exceptia barourilor care nu ar avea un numar de membri suficient cu aceasta vechime.
    Art. 65
    Ziua alegerii se va fixa in prima Duminica dupa expirarea termenului pentru care e ales consiliul; in caz de balotaj, alegerea se va face fara alta convocare in Duminica urmatoare.
    In cazul cand ziua de alegere va cadea in vacanta Craciunului sau a Pastelui, alegerea se va amana in prima Duminica dupa vacanta.
    Art. 66
    Timpul de votare se va indica in convocare si va fi de cel putin cinci ore. In orice caz alegerea nu va incepe inainte de orele 9 dimineata si nu va continua dupa orele 5 p.m., afara numai daca vor fi alegatori prezenti care n-au votat, in care caz alegerea va continua pana la depunerea buletinelor alegatorilor prezenti.
    Decanul si consilierii care au functionat pot fi realesi. Presedintele alegerii va comunica consiliului general numele persoanelor alese. Rezultatul alegerii, se va publica in Monitorul Oficial si in Buletinul Corpului de avocati.
    Art. 67
    Pana la alegerea decanului si consiliului corpului, vor continua sa functioneze decanul si consiliul de mai inainte.
    Art. 68
    Consiliul alege dintre membri sai un prodecan si un casier, care va avea misiunea de a incasa veniturile si a face plati conform mandatelor semnate de decan in baza bugetului.
    Art. 69
    Demnitatea de decan sau membru in consiliul corpului, precum si orice delegatie data unui avocat de a reprezenta sau sustine interesele baroului sunt gratuite.
    Art. 70
    Vor fi insa remunerati conform bugetului functionarii baroului.
    Contabilul lucreaza sub controlul consilierului casier.
    Functionarii consiliului se numesc si se revoca de consiliu.
    Art. 71
    Se infiinteaza in Bucuresti un organ general al barourilor avocatilor din Romania, care e persoana juridica, cu denumirea "Uniunea Avocatilor din Romania".
    Uniunea va fi condusa de un consiliu general ales pe trei ani si compus din decanul sau un alt delegat al fiecarui barou de resedinta de tribunal; barourile din localitatile unde sunt Curti de apel avand trei delegati, iar baroul de Ilfov sapte.
    Alegerea se poate face si prin corespondenta adresata la sediul Uniunii.
    Consiliul va alege o comisie permanenta compusa dintr-un presedinte, trei vicepresedinti si unsprezece membri, din care sapte locuind in Bucuresti, unde va fi sediul comisiei.
    Presedintele Uniunii si consilierii generali trebuie sa aiba cel putin 15 ani de exercitiu al profesiunii.
    Incetarea din viata, demisia sau incompatibilitatea presedintelui sau unui membru al comisiei da loc la o noua alegere pentru locul devenit vacant. Aceasta alegere se va putea face in acelasi mod ca si alegerea consiliului general.
    Indata dupa punerea in aplicare a prezentei legi, decanul baroului din judetul Ilfov va trimite tuturor barourilor din tara lista candidaturilor ce va fi primit pentru alegerea membrilor consiliului general.
    Art. 72
    Presedintele Uniunii avocatilor reprezinta corpul avocatilor din Romania.
    Art. 73
    Comisia permanenta a Uniunii va avea urmatoarele atributii:
    a) De a veghea la indeplinirea hotararilor luate si realizarea dezideratelor exprimate in congresele anuale ale avocatilor, conform art. 75;
    b) De a lua parte la constituirea instantei de recurs in materie disciplinara;
    c) De a supraveghea organizarea serviciului statistic al corpului avocatilor romani si a intocmi un anuar al corpului;
    d) De a edita Buletinul corpului de avocati;
    e) De a infiinta si conduce Casa de credit si ajutor a corpului avocatilor din Romania, precum si acelea de asigurarea unei rente viagere si de ajutor;
    f) De a strange si coordona observatiile ivite in practica instantelor judecatoresti cu privire la lacunele legislatiei in vigoare si a modificarilor sau completarilor ce ar trebui introduse;
    g) De a intocmi tariful minimal de onorarii ale avocatilor;
    h) Orice alte atributii ce i s-ar mai da de congresele generale ale avocatilor conform art. 75;
    i) Va judeca si contestatiile la alegerea consiliilor.
    Comisia permanenta va putea fi ajutata in indeplinirea acestui scop de un secretar general si personalul necesar ce se va determina printr-un statut al Uniunii.
    Comisia se convoaca de presedintele ei ori de cate ori va fi trebuinta.
    Art. 74
    In fiecare an, intr-una din vacantele judiciare, presedintele Uniunii va convoca congresul general al avocatilor din Romania.
    Acest congres se va tine pentru prima data in Bucuresti, iar in anii urmatori in localitatile ce se vor desemna de congres pentru anul urmator.
    Art. 75
    Congresul anual statueaza asupra bugetului Casei de credit si ajutor, delibereaza asupra chestiunilor de ordin moral si material referitoare la administratia interna a barourilor si cuprinse in ordinea de zi a congresului si deleaga pe presedintele Uniunii sa ia masurile necesare pentru executarea hotararilor luate.
    Art. 76
    Paza onoarei si demnitatii corpului avocatilor e incredintata consiliului corpului de avocati.
    Avocatul, in exercitiul functiunii sau in localul instantelor judecatoresti de orice natura, este asimilat functionarului public in privinta respectului ce i se datoreste si a sanctiunii penale a oricarui ultragiu ce i s-ar aduce.
    Daca un avocat, in exercitiul profesiunii sau reprezentand corpul avocatilor, va fi atins in demnitatea sa de un functionar public, consiliul baroului, dupa cererea avocatului sau din oficiu, va delega o persoana din sanul sau sau din corpul avocatilor spre a cerceta faptul impreuna cu persoana delegata in acelasi scop de capul serviciului din care face parte functionarul.
    In acest scop consiliul corpului va instiinta prin adresa serviciul din care face parte functionarul, de cele petrecute. Capul serviciului respectiv e obligat a da delegatie pentru cercetarea susmentionata, in termen de 10 zile libere de la primirea adresei.
    Daca se stabileste de comisia de ancheta nevinovatia functionarului, ramane deschisa acestuia orice cale de a obtine satisfactie, fara prejudiciul masurilor disciplinare, contra reclamantului, daca va fi cazul, din partea consiliului baroului.
    Daca vinovatia functionarului va fi stabilita sau daca se va ivi divergenta de opinii intre membrii comisiei de ancheta, procesul-verbal dresat de comisie va fi inaintat comisiei de disciplina a corpului din care face parte functionarul si care, investita prin primirea acestui proces-verbal, se va pronunta in termen de o luna de la primirea lui.
    Daca in termenul sus indicat delegatul serviciului din care face parte functionarul reclamant nu se prezinta spre a colabora la facerea cercetarilor, ele se vor face numai de delegatul corpului, care va depune raportul sau consiliului baroului. Consiliul corpului va investi comisia de disciplina a functionarului prin trimiterea acestui raport si va aviza la orice alte masuri de obtinerea satisfactiei cuvenite avocatului si corpului.
    Daca un functionar, in exercitiul functiunii, va fi atins in demnitatea sa de un avocat, se va putea adresa direct consiliului baroului sau prin capul serviciului sau. In ultimul caz, acesta va delega o persoana care sa cerceteze plangerea, impreuna cu delegatul baroului.
    Daca cercetarea stabileste vinovatia avocatului sau daca e divergenta de opinii, procesul-verbal al comisiei va investi consiliul baroului ce se va pronunta in termen de o luna de la investire.
    In caz de ultragiu savarsit de avocat in contra magistratului, acesta va constata delictul de audienta, fara a putea sa ia vreo alta masura si va amana judecata pentru alt termen, cand in complet nu va intra si magistratul ultragiat.
    Daca plangerea avocatului va fi indreptata contra unui magistrat, decanul corpului o va comunica Ministerului de Justitie care, in zece zile libere de la incunostintarea facuta de decan, va numi un delegat spre a cerceta faptul impreuna cu delegatul baroului.
    Daca cercetarile stabilesc vinovatia magistratului sau daca e divergenta intre membrii comisiei, procesul-verbal privind pe un magistrat inamovibil va fi inaintat consiliului superior al magistraturii care, investit prin primirea lui, se va pronunta in termen de o luna.
    In ceea ce priveste pe magistratii provizorii, ministrul justitiei caruia vor fi trimise actele, va hotari asupra pedepselor disciplinare de aplicat.
    Daca ministerul de justitie nu va numi in termenul susmentionat delegatul sau, sau daca delegatul numit nu se va prezenta spre a colabora la facerea anchetei, ea se va face numai de delegatul baroului, al carui raport transmis prin decanat, va investi consiliul superior al magistraturii sau pe ministrul justitiei, dupa distinctiunile de mai sus.
    Art. 77
    In caz de deces, incapacitate, suspendare sau orice alt motiv de imposibilitate legala a unui avocat de a-si exercita profesiunea, fie dupa cererea avocatului insusi sau a familiei sale, fie in lipsa unei atari cereri, din oficiu, daca va afla de imposibilitatea exercitarii profesiunii de unul din membrii baroului, consiliul baroului va ingriji de conducerea afacerilor pendinte ce-i erau incredintate, invitand un alt avocat din acelasi barou a prelua conducerea acestor afaceri, dupa prealabilul asentiment al avocatului inlocuitor. In privinta persoanei avocatului inlocuitor, se va tine seama de doleantele avocatului substituit sau al familiei sale.
    Avocatul, care primeste conducerea afacerilor colegului substituit, are raspunderea actelor sale, fara nici o garantie din partea baroului.
    Termenele afacerilor incredintate avocatului substituit se suspenda de drept pana la incetarea imposibilitatii functionarii sale sau a reluarii conducerii de catre avocatul inlocuitor. Aceasta luare se va constata prin proces-verbal, semnat de decan sau loctiitorul sau, de avocatul inlocuitor si cand s-ar putea si de avocatul substituit, sotia sau tutorele descendentilor sai.

    CAP. 7
    Despre actiunea disciplinara

    Art. 78
    Actiunea disciplinara se poate intemeia pe orice acte in legatura cu exercitiul profesiunii de avocat, sau care, desi in afara de exercitiul profesiunii, fiind de notorietate publica sunt de natura a compromite onoarea sau prestigiul avocatului, sau al corpului de avocati.
    Art. 79
    Consiliul baroului, constituit in instanta disciplinara, judeca actiunea disciplinara intentata in contra avocatilor si stagiarilor.
    Orice plangere in contra unui avocat se adreseaza decanului baroului din care face parte avocatul, la data plangerii. Daca avocatul e demisionat din barou sau incompatibil, plangerea se va adresa baroului din care facea parte, demisia sau incompatibilitatea neimpiedicand actiunea disciplinara. Daca avocatul este transferat in alt barou, plangerea se poate adresa baroului in care e transferat direct sau prin intermediul baroului, in a carui circumscriptie locuieste reclamantul.
    Primind plangerea, decanul deleaga pe unul din consilieri sau din avocatii baroului cu cercetarea faptelor reclamate. Aceasta delegatiune e obligatorie, in afara de motivele obisnuite de recuzare.
    Cercetarile necesare in afara circumscriptiei baroului investit, se pot face prin comisie rogatorie catre baroul respectiv.
    Decanul si consiliul poate dispune si din oficiu cercetari in materie disciplinara.
    Aceste cercetari se fac cu cea mai mare celeritate, sub raspunderea personala a celui insarcinat cu facerea lor.
    Orice persoana care nu e avocat, stagiar sau magistrat, chemata inaintea decanului, a delegatului sau, ori inaintea consiliului ca martor, va fi datoare sa se prezinte, sub sanctiunea prevazuta de Codul de procedura civila, care se va pronunta de presedintele tribunalului sau inlocuitorul sau de urgenta in camera de consiliu, dupa cererea decanului, fara citatii.
    Amenda se va executa de agentii fiscului, iar mandatul de aducere prin administratie.
    Avocatii, stagiarii sau magistratii care vor refuza de a se prezenta sa dea explicatii decanului, delegatului sau ori consiliului, vor putea fi pedepsiti disciplinar, cei dintai de catre consiliul de disciplina, iar magistratii conform randuielilor Legii de organizare judecatoreasca.
    Martorii vor fi ascultati sub prestare de juramant.
    La orice cercetare avocatul reclamat va fi citat, inmanandu-se copie de pe plangerea pornita contra sa, ca sa asiste si sa dea informatiuni verbale sau intampinari scrise. Inaintea consiliului de disciplina, reclamantii si avocatul reclamat pot fi asistati de avocati.
    Art. 80
    Dupa terminarea cercetarii, delegatul raportor va supune cazul consiliului baroului, care va decide, fara aratare de motive, daca e loc ca avocatul sa fie trimis in judecata consiliului de disciplina.
    In caz afirmativ, decanul va cita pe avocat in judecata consiliului.
    Consiliul poate judeca numai dupa instructiunea facuta sau poate hotari completarea ei, fie in fata consiliului, fie de raportor.
    In acest caz, declaratiile se vor consemna in scris si vor fi semnate de decan sau raportor, precum si de persoana care le-a facut.
    Decanul sau raportorul va constata imposibilitatea sau refuzul de a semna declaratia.
    Art. 81
    Decanul si membrii consiliului nu pot fi recuzati numai pe motivul ca au decis trimiterea avocatului in judecata consiliului.
    Daca insa vor fi alte motive de recuzare, ele se vor propune inaintea inceperii judecarii si se vor aprecia de consiliul de disciplina.
    Art. 82
    Consiliul de disciplina va fi prezidat de decan, in lipsa lui de prodecan si in lipsa acestuia, de cel mai in varsta dintre membri.
    Spre a putea judeca, consiliul de disciplina trebuie sa fie compus pentru Bucuresti din cel putin 7 membri, pentru orasele resedinta de Curte de apel, din cel putin 5 membri si pentru celelalte districte din completul consiliului, hotararea pronuntandu-se cu majoritate absoluta.
    Art. 83
    In caz de divergenta sau daca prin recuzare sau prin oricare alt motiv, consiliul nu si-ar putea completa numarul necesar spre a judeca, decanul, prodecanul sau in lipsa lor, cel mai in varsta consilier, va trage la sorti numarul de membri necesari dintr-o lista cuprinzand pe fostii decani si membri din consiliul de disciplina; iar daca numarul acestora nu va fi suficient, se va face tragerea la sorti dintre toti avocatii care au cinci ani de exercitiu al profesiunii, in afara de stagiu, si care n-au suferit pedepse disciplinare, nici nu sunt sub urmarire disciplinara. In barourile in care nu ar fi un numar suficient de avocati cu cinci ani vechime, spre a completa consiliul de disciplina, se va face tragerea la sorti din toti avocatii inscrisi.
    Daca se face plangerea in contra decanului sau a vreunui membru din consiliul baroului, consiliul de disciplina se va completa pentru a judeca, cu inca patru membri in Bucuresti si doi in celelalte orase.
    Art. 84
    In cursul judecarii unei actiuni disciplinare, consilierii se pot schimba, afara de cazul cand judecata s-a amanat in continuare.
    Art. 85
    Consiliul de disciplina va putea, dupa gravitatea cazului, sa pronunte urmatoarele pedepse disciplinare: avertismentul, mustrarea, amenda pana la 5.000 lei in folosul Casei de ajutor, interdictia temporara de a profesa pana la doi ani si interdictia definitiva de a mai profesa.
    Art. 86
    Dupa inchiderea dezbaterilor, consiliul se va pronunta mai intai asupra culpabilitatii. In caz afirmativ se va pronunta din nou asupra pedepsei. Daca asupra naturii sau marimii pedepsei sunt mai multe pareri, consilierii in numar mai mic sunt obligati sa se uneasca cu parerea cea mai apropiata, primita de consilierii in numar mai mare.
    Procesul-verbal al sedintei va cuprinde motivarea tuturor parerilor emise, fara indicarea numelui celor ce le-au avut, se va semna de toti consilierii si se va pastra in arhiva secreta a baroului.
    Sentinta motivata conform parerii ce a intrunit majoritatea va ramane la dosar si se va semna de presedinte si raportor.
    Art. 87
    Actiunea disciplinara este independenta de orice alta actiune. Cu toate acestea, daca o actiune penala e introdusa contra avocatului chemat inaintea consiliului de disciplina, actiunea disciplinara va putea fi amanata pana la judecarea actiunii penale.
    In acest caz, precum si cand, fara a exista actiune disciplinara, avocatul va fi chemat inaintea unei instante penale ca inculpat pentru o infractiune care atrage nedemnitatea, consiliul va aprecia, dupa o prealabila cercetare a dosarului penal de un delegat al baroului, daca trebuie sa se suspende inculpatului exercitiul profesiunii pana la pronuntarea sentintei.
    Parchetele tribunalelor si Curtilor, cum si toate instantele judecatoresti sunt obligate a incunostinta baroul respectiv de orice plangere pornita impotriva unui avocat si de sentintele condamnatoare intervenite in actiunile penale intentate contra unui avocat. Avocatul condamnat definitiv la o pedeapsa infamanta, desi amnistiat, nu poate figura in barou.
    Art. 88
    Deciziile consiliului de disciplina si ale comisiei de examinare conform art. 20, sunt supuse apelului la consiliul de apel respectiv de catre cel condamnat sau respins de la examen prin decizia apelata, precum si de reclamant, daca e avocat, si de raportor din oficiu sau dupa cererea reclamantului, daca nu e avocat.
    Art. 89
    Apelul trebuie introdus la secretariatul consiliului local sau de apel in termen de 15 zile libere de la pronuntarea deciziei, data in prezenta avocatului, sau de la comunicare daca e data in lipsa.
    Comunicarea se va face prin scrisoare recomandata cu retur-recipisa. Citarea partilor in apel se va face in acelasi mod.
    Apelul suspenda executarea deciziei consiliului de disciplina.
    Art. 90
    Apelul contra deciziilor locale se va face la consiliul baroului din orasul in care este resedinta Curtii de apel respective. In cazul unei decizii data chiar de acest consiliu, apelul se va judeca de ceilalti consilieri, care nu au luat parte la decizii.
    Consiliul de apel judeca cu 7 membri, inclusiv presedintele, si decizia se pronunta cu cel putin 5 voturi.
    Judecarea se va face dupa normele prevazute la art. 86.
    In caz de necompletare a consiliului, se va proceda conform art. 83, excluzandu-se insa consilierii care s-au pronuntat in prima instanta.
    Pentru judecarea apelurilor in contra deciziilor pronuntate de consiliul baroului de la resedinta Curtii de apel, consiliul de apel se va compune din 5 membri desemnati din consiliul baroului local care n-au judecat ca prima instanta si din doi decani ai judetelor din circumscriptia Curtii trasi la sorti sau delegatii lor.
    Art. 91
    Consiliul baroului a carui decizie e apelata, va fi incunostintat de termenul de judecata si va putea numi un delegat al sau spre a-si sustine decizia.
    Art. 92
    Deciziile consiliului de apel, precum si cele ale consiliului de disciplina local, ramase definitive, au autoritate de lucru judecat fata de toate corpurile de avocati din tara. Deciziile de excludere definitiva se vor comunica de urgenta Uniunii avocatilor si se vor publica in Buletinul corpului de avocati din Romania. Orice decizii de interdictie a profesarii se vor comunica presedintelui Curtii de apel respective spre incunostintarea tuturor instantelor judiciare din circumscriptia Curtii.
    Art. 93
    In contra deciziilor consiliului de apel se va putea face recurs la consiliul general al corpurilor de avocati, de catre cel ce a fost condamnat in instanta de apel.
    Recursul trebuie facut in termen de 15 zile de la pronuntarea deciziei consiliului de apel, daca avocatul a fost prezent, sau de la comunicarea conform art. 89 a deciziei date in lipsa.
    Recursul se judeca de o comisie compusa din 4 consilieri ai Inaltei Curti de Casatie, trasi la sorti de primul ei presedinte si 3 membri din consiliul general al corpului avocatilor, trasi la sorti de presedintele Uniunii.
    Consiliul superior de disciplina e prezidat de cel mai vechi in grad dintre consilierii Curtii de Casatie, si se convoaca de presedintele Uniunii.
    Deciziile se iau cu majoritate relativa si se publica in Buletinul Uniunii Avocatilor.
    Tot prin tragere la sorti se vor desemna 2 consilieri supleanti ai Curtii de Casatie si 2 consilieri avocati.
    Recursul este suspensiv de executare.
    La judecarea recursului se va instiinta de termen si consiliul de apel, care va putea numi un delegat spre a-i sustine decizia.
    Secretarul general al corpului de avocati va tine locul de grefier al consiliului superior de disciplina. In caz de impiedicare a functionarii, el va fi inlocuit de unul din grefierii ajutori ai inaltei Curti, desemnat de primul-presedinte.
    Art. 94
    La instantele de fond decizia se da cu drept de opozitie in termen de 10 zile de la comunicare.
    In recurs decizia se pronunta fara drept de opozitie.
    Art. 95
    Instructiunea in materie disciplinara este secreta. Sedintele la toate instantele sunt secrete. Nu se vor putea libera copii decat dupa dispozitivul deciziilor de condamnare, afara de cazul cand sunt cerute de o instanta penala sau disciplinara conform legii.
    Art. 96
    Actiunea disciplinara si cea in daune civile se prescriu in termen de 5 ani, socotiti de la data cand daunatul a avut cunostinta de faptul din care pot naste aceste actiuni.
    Art. 97
    Executarea deciziilor de condamnare ramase definitive se va face de consiliul baroului care a pronuntat sentinta. El va fixa momentul inceperii executarii pedepsei.
    In cazul cand avocatul nu se supune deciziei si continua a-si exercita profesiunea, el se face pasibil de dispozitiile art. 53 din prezenta lege.
    Avocatului condamnat la amenda i se va face o somatie ca in termen de 5 zile libere sa verse amenda la Casa corpului. In caz contrar avocatul va fi suspendat pana la achitarea amenzii.

    CAP. 8
    Despre asistenta judiciara

    Art. 98
    Fiecare consiliu al corpului de avocati va fi dator sa organizeze un serviciu de asistenta judiciara in cuprinsul circumscriptiei sale.
    Acest serviciu va fi condus de unul din consilierii baroului, ajutat de un numar de avocati care isi vor oferi voluntar serviciile sau se vor desemna de consiliu in ordine succesiva, si se vor schimba prin buna intelegere, de toti salariatii atasati corpului, de un secretar-arhivar si alt personal necesar care, in masura putintei, va fi luat din functionarii corpului.
    Art. 99
    In orasele cu raza mai intinsa, precum si in judet, asistenta judiciara va fi organizata pe circumscriptiile judecatoresti de ocol sub conducerea unui avocat delegat de consiliu.
    Acolo unde nu vor putea fi delegati avocati, asistenta judiciara va fi condusa de judecatorul de ocol respectiv, ajutat de grefierul sau. La cererea partii judecatorul va desemna un avocat ca sfatuitor.
    Art. 100
    Atat conducerea biroului de asistenta judiciara cat si sustinerea in justitie in baza delegatiei date de acest birou, constituiesc servicii legalmente datorite. Dispozitiile legii de fata se aplica oriunde legile speciale nu prevad sau nu reglementeaza asistenta judiciara in conditii mai favorabile partilor.
    Art. 101
    Sedintele asistentei judiciare se vor tine pe cat posibil zilnic sau cel putin de doua ori pe saptamana, la ore ce se vor stabili de consiliu si se vor anunta la decanat si la toate autoritatile judiciare si administrative ale judetului.
    La aceste ore directorul asistentei sau ajutoarele sale vor primi persoanele care solicita asistenta judiciara si, dupa ce se vor convinge ca au dreptul la aceasta asistenta, le vor asculta doleantele, le vor da consiliile gratuite si, daca va fi cazul, vor aduna actele lor si vor forma un dosar ce se va repartiza unuia din stagiari spre a studia, sub supravegherea directorului asistentei, intentarea sau sustinerea actiunilor.
    Art. 102
    Au dreptul la asistenta judiciara persoanele care vor dovedi lipsa de mijloace printr-un certificat emanat in orase de la circumscriptia politieneasca respectiva, iar in judet de la perceptorul respectiv, mentionand in el si averea, ocupatia, etatea si numarul membrilor familiei solicitantului.
    Art. 103
    Directorul asistentei va decide daca persoana care solicita asistenta judiciara intruneste conditiile legale spre a o obtine.
    Partea nemultumita de decizia directorului asistentei se va putea adresa decanului, care va statua in mod definitiv.
    Art. 104
    Pentru procesele care prezinta o deosebita importanta, directorul asistentei va delega un avocat care sa asiste pe stagiar, respectandu-se ordinea inscrierii avocatilor in tablou.
    In caz de impiedicare a avocatului desemnat sa asiste pe stagiar, va fi delegat avocatul urmator din tablou.
    Acest oficiu nu poate fi insa dat unui avocat decat in doua zile pe luna, in care procesele sale i-ar permite sa-l indeplineasca in mod eficace.
    Art. 105
    Persoana care, datorita sprijinului asistentei judiciare, si-a marit patrimoniul prin castigarea actiunii, va fi obligata prin aceeasi hotarare sa achite serviciului asistentei judiciare un onorariu fixat de instanta de judecata. Hotararea se va executa dupa cererea decanului si creanta se bucura de privilegiul prevazut de art. 42 al acestei legi.
    Art. 106
    In bugetul corpului avocatilor se va prevede o suma anuala care sa se repartizeze ca premiu stagiarilor care se disting in serviciul asistentei judiciare.
    Art. 107
    Consiliul comunal al orasului de resedinta a asistentei judiciare si consiliul judetean vor putea prevedea o suma anuala in buget care sa se intrebuinteze dupa indicatiile consiliului baroului local.

    CAP. 9
    Taxe si cotizatii

    Art. 108
    Consiliul corpului de avocati e autorizat a percepe urmatoarele taxe fixe si periodice:
    e) O taxa de 100 lei la inscrieri ca stagiar;
    b) O taxa de 200 lei la inscrierea in corpul avocatilor;
    c) O taxa de 200 lei la reinscrierea avocatului exclus pentru neplata cotizatiilor;
    d) O taxa de 500 lei la reinscrierea avocatului devenit incompatibil si care nu a achitat cotizatiile pe timpul incompatibilitatii;
    e) O taxa de 100 lei pentru inscrierea la examenul de admitere in avocatura. Aceasta taxa se va percepe de decanul sediului comisiei, care va retine 25 la suta pentru spezele consiliului baroului, restul urmand a se repartiza comisiei de examinare;
    f) O taxa de 100 lei pentru eliberarea diplomei de avocat. Aceeasi taxa se va percepe de consiliul general al corpului avocatilor si este independenta de cea prevazuta in Legea timbrului;
    g) O cotizatie lunara, variind intre 10 pana la 100 lei, ce se va fixa de consiliul baroului pentru fiecare avocat la inceputul anului bugetar.
    Stagiarii sunt scutiti de aceasta cotizatie;
    h) O cotizatie anuala de 60 pana la 1.200 lei anual pentru fondul de ajutor al corpului.
    Art. 109
    Cotizatia lunara si cea anuala se percep trimestrial. Neplata pana la finele trimestrului, ca si neplata cotizatiei anuale, va atrage un avertisment prin scrisoare recomandata din partea decanului. Neachitarea cotizatiilor in termen de 15 zile de la data avertismentului atrage interdictia de a mai profesa.
    Aceasta interdictie se pronunta de decan fara citare. Ea poate fi ridicata de decan in urma achitarii cotizatiilor si a unei taxe de reinscriere de 200 lei.

    CAP. 10
    Despre Casa de ajutor

    Art. 110
    Se infiinteaza pe langa "Uniunea corpurilor de avocati" din Bucuresti o Casa de ajutor a avocatilor din Romania. Ea se va administra de consiliul permanent al Uniunii.
    Functionarii necesari vor fi desemnati de comisie si trecuti in bugetul anual.
    Art. 111
    Ajutoarele unice sau periodice se vor acorda avocatilor, vaduvelor lor si copiilor minori de consiliile barourilor locale in limitele fondurilor disponibile. Daca fondurile locale nu sunt suficiente, consiliile barourilor se vor putea adresa comisiei permanente spre a fi ajutate.
    Ajutoarele se acorda si avocatilor care vor fi lipsiti de mijloace in caz de boala si accidente, cum si familiilor lor in caz de inmormantare.
    Ajutoarele periodice se acorda numai avocatilor care inceteaza exercitiul profesiunii si se gasesc in lipsa.
    Consiliul va putea insa aprecia, ca si in cazul cand avocatul nu inceteaza exercitiul profesiunii, sa-i acorde un ajutor lunar.
    Art. 112
    Functionarii consiliilor barourilor si ai Uniunii avocatilor au dreptul la o pensie care va consta din media salariului lunar pe ultimii 5 ani, pensie care se va acorda dupa implinirea varstei de 52 ani si 30 ani serviciul efectiv.
    Pensia este reversibila pe jumatate asupra copiilor minori sau vaduvei.
    Functionarii actuali vor putea sa-si valorifice dreptul la pensie varsand retinerile pe trecut.
    Retinerile pentru aceste pensii se fixeaza la 10 la suta din salariu lunar alocat prin buget, indiferent de orice spor, si se vor varsa Casei centrale de ajutor.
    Art. 113
    Cuantumul ajutoarelor avocatilor, vaduvelor sau minorilor este lasat la aprecierea consiliului baroului.
    Cei interesati n-au nici un drept de actiune in justitie pentru cererea lor, sau de apel in caz de respingerea cererii de ajutor.
    Art. 114
    Fondurile Uniunii si Casei de ajutoare se alimenteaza din:
    1. O cota de 30 la suta din cotizatiile anuale prevazute in art. 108, alin. h, ce se va varsa de barouri Uniunii;
    2. Din o cota de 30% din amenzile prevazute de art. 61 si 85;
    3. Din donatiile ce eventual s-ar face Uniunii;
    4. Din orice alte venituri s-ar mai crea.
    Cotele prevazute in acest articol se vor inainta Uniunii pe masura incasarii lor.

    CAP. 11
    Dispozitii tranzitorii si finale

    Art. 115
    Aparatorii din vechiul regat, regulat inscrisi la promulgarea acestei legi, vor putea continua exercitiul profesiunii lor numai inaintea judecatoriilor de ocoale din judetul unde se afla inscrisi in tablou.
    In Basarabia si Bucovina aparatorii pastreaza drepturile legal castigate. Ei nu se vor putea transfera la o alta instanta.
    Dupa promulgarea acestei legi nu se mai pot admite inscrieri de asemenea aparatori.
    Art. 116
    In fiecare district consiliul corpului va forma un tablou de aparatorii in exercitiu, cuprinzand numele, titlurile si domiciliul.
    Acest tablou se va trimite la judecatoriile de pace.
    Aparatorii sunt supusi jurisdictiunii disciplinare a decanului si consiliului baroului in aceleasi conditii ca si avocatii.
    Art. 117
    Avocatii inscrisi dupa promulgarea acestei legi, in urma stagiului si a examenului, se pot transfera in oricare barou din tara.
    Avocatii inscrisi intr-un barou din tara inainte de promulgarea acestei legi, nu vor putea cere transferarea in oricare din barourile tarii cu o legislatie diferita decat daca vor dovedi cu o deciziune motivata a baroului din care se transfera ca au exercitat acolo in mod neintrerupt profesiunea timp de trei ani, in care intra si stagiul daca sunt doctori in drept si timp de 4 ani, cuprins si stagiul pentru licentiatii in drept, sau daca vor fi servit 4 ani in magistratura.
    In cazul cand baroul caruia i s-a facut o asemenea cerere, refuza fara motiv legal de a o indeplini, avocatul care a cerut transferarea se va adresa consiliului general al corpului de avocati constituit ca instanta de recurs conform art. 93, care gasind cererea fondata va ordona transferarea.
    Aceasta deciziune se va afisa de catre presedintele tribunalului local ca supliment la tabloul avocatilor.
    Art. 118
    Pana ce numarul stagiarilor va fi suficient, spre a putea fiecare avocat sa fie ajutat de un stagiar in exercitiul profesiunii, avocatii vor putea fi ajutati la studiul dosarelor, proceduri si lucrarile biroului, conform art. 51, cu autorizatia consiliului:
    a) In Bucuresti, Iasi, Cernauti si Cluj de studenti ai facultatii de drept;
    b) In celelalte orase de absolventi a cel putin 4 clase secundare, majori.
    Se respecta drepturile castigate de actualii secretari de avocati.
    Art. 119
    Pana la promulgarea legilor de organizare administrativa si judecatoreasca a Romaniei Mari, se mentin actualele circumscriptii ale barourilor corpului de avocati in provinciile unite.
    Ministerul Justitiei va putea totusi, in urma cererii majoritatii avocatilor din circumscriptia unui tribunal, sa infiinteze printr-o decizie ministeriala si alte barouri acolo unde nu exista.
    Art. 120*)
    In vechiul regat si in Basarabia dispozitiile prezentei legi, in privinta varstei, a stagiului si a examenului de intrare in barou, nu se aplica acelora care, la promulgarea acestei legi, vor fi licentiati in drept, nici acelora care vor fi fost regulat inscrisi ca studenti in anul 1922 la vreo facultate de drept, si nici acelora care la septembrie 1922 avand studiile liceale complet terminate puteau fi inscrisi la acea data in facultate.
    Acestia precum si actualii avocati stagiari vor continua sa functioneze in conditiile Legii pentru organizarea corpului avocatilor din 1907.
    Pentru transferare insa ei vor trebui sa se conformeze art. 117 din prezenta lege.
    Pana la unificarea legislatiei cu privire la invatamantul universitar, vor putea fi inscrisi ca stagiari si acei care vor fi trecut examenul de Stat juridic in Transilvania, Banat, Crisana si Maramures sau cele trei examene de Stat in Bucovina.
------------
    *) Adaos Legea nr. 29 din decembrie 1925.

    Art. 121
    Se respecta drepturile castigate de avocatii care la promulgarea acestei legi vor fi inscrisi in barou si care sunt profesori de orice categorie.
    Art. 122
    Actiunile disciplinare aflate la prima instanta la data promulgarii acestei legi se vor judeca dupa prescriptiunile legii de fata.
    Art. 123
    Se abroga orice legi, regulamente si dispozitii de orice natura din intreg teritoriul Romaniei privitoare la avocati si in vigoare la promulgarea prezentei legi.