LEGE
Nr. 851 din 23 noiembrie 1942
pentru modificarea legilor relative la inzestrarea cu paduri a Mitropoliilor,
Episcopiilor, precum si Manastirilor Ortodoxe din Romania
ACT EMIS DE: PARLAMENT
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 275 din 23 noiembrie 1942
Acest Decret-lege, promulgat sub nr. 3.388 din 1942, s-a publicat in
Monitorul Oficial nr. 275 din 23 noiembrie 1942.
CAP. 1
Dispozitiuni generale
Art. 1
Padurile cedate spre folosinta Mitropoliilor si Episcopiilor, potrivit
legii de organizarea Bisericii Ortodoxe Romane, din 6 mai 1925, padurile cedate
spre folosinta Mitropoliilor si Episcopiilor Greco-Catolice, Romano-Catolice si
Luterana, precum si padurile si alte terenuri atribuite Manastirilor Ortodoxe
prin legea pentru inzestrarea Manastirilor Ortodoxe din Romania din 30 martie
1938*), se administreaza dupa normele prevazute in legea de fata.
------------
*) Citata lege s-a publicat in Monitorul Oficial nr. 74 din 30 martie 1938.
Art. 2
Suprafata de paduri atribuite Manastirilor Ortodoxe ce se inzestreaza este
de cel mult 20.000 ha.
Ele sunt trecute in tabloul anexa, ce face parte integranta din legea de
fata.
Suprafetele celorlalte terenuri (agricole, fanete, balti etc.), este pana
la 500 ha, iar repartizarea lor catre manastiri se va face de catre Ministerul
Agriculturii si Domeniilor, in limita disponibilitatii Statului, potrivit
avizului Eforiei Manastirilor.
Art. 3
Scopul inzestrarii Manastirilor este ca venitul bunurilor atribuite sa
serveasca pentru restaurarea cladirilor, a monumentelor istorice apartinand
acestor manastiri si pentru infiintarea si intretinerea diferitelor scoli,
tipografii, aziluri, orfelinate, institutiuni de asistenta sociala si sanitara,
existente sau care se vor crea in aceste manastiri, in conformitate cu
dispozitiunile art. 88 din Statutul de organizare al Bisericii Ortodoxe
Romane*).
Doua sau mai multe manastiri se pot asocia cu aprobarea Eforiei
Manastirilor inzestrate, pentru ca din veniturile padurilor sau altor terenuri
ce li s-au atribuit sa realizeze scopurilor de mai sus.
------------
*) Statutul Bisericii autocefale ortodoxe romane s-a publicat in Monitorul
Oficial nr. 97 din 6 mai 1925.
CAP. 2
Administrarea padurilor cedate Mitropoliilor si Episcopiilor
Art. 4
Administrarea padurilor cedate Mitropoliilor si Episcopiilor se face de
catre aceste institutiuni cu respectarea legiuirilor silvice.
Art. 5
Exploatarea padurilor se face pe baza de amenajamente intocmite de catre
Casa Padurilor Statului, care va pune la dispozitia Mitropoliilor si
Episcopiilor posibilitatea anuala stabilita prin amenajament.
Art. 6
Exploatarea parchetelor anuale se poate face si in regie, sub conducerea
organelor silvice ale Casei Padurilor Statului sau prin intreprinderi
particulare.
Art. 7
Valorificarea produselor lemnoase si nelemnoase, rezultate din exploatarea
in regie, precum si darea in exploatare a padurii la particulari, se face de catre
Mitropolii si Episcopii, cu respectarea Legii contabilitatii publice*), pe baza
actelor de estimatie, intocmite si aprobate de catre organele silvice ale Casei
Padurilor Statului.
La aceste licitatii, prin derogare de la Legea contabilitatii publice*),
avizul Oficiului Central de Licitatii nu este obligator.
Licitatie pentru vanzarea produselor se va tine la Centrul eparhial de
catre o comisiune compusa dintr-un delegat al institutiei bisericesti
respective, un delegat al Casei Padurilor Statului si un delegat al fiscului.
Presedintele comisiunii de licitatii va fi delegatul institutiei
bisericesti respective.
Aprobarea licitatiei se face de catre organele legale ale Mitropoliilor si
Episcopiilor care vor incheia si contractele de vanzare a materialelor lemnoase
vandute si vor incasa de la cumparatori pretul.
------------
*) Legea asupra contabilitatii publice a aparut in Monitorul Oficial nr.
167 din 31 iulie 1929, iar modificarile sale in Monitorul Oficial nr. 302 din
24 decembrie 1932, in Monitorul Oficial nr. 75 din 31 martie 1937 si in
Monitorul Oficial nr. 173 din 24 iulie 1941. Derogarile de la dispozitiunile
sale s-au publicat in Monitorul Oficial nr. 136 din 12 iunie 1941.
Art. 8
Mitropoliile si Episcopiile pot sa-si rezerve din parchetele destinate
exploatarii anuale, lemnul de foc sau de constructie necesar gospodariei lor
proprii, comunicand cantitatile rezervate, Ministerului Culturii Nationale.
Materialul lemnos astfel rezervat nu va putea primi in nici un caz o alta
destinatie dupa ce a fost retinut.
Art. 9
Cheltuielile de administratie a padurilor, paza lor, impozitele,
cheltuielile de exploatare si regenerarea padurilor, privesc pe Mitropolie si
Episcopie.
Cheltuielile necesare platii personalului tehnic, pentru supravegherea si
conducerea lucrarilor de regenerare a padurilor, precum si a controlului, raman
in sarcina Statului.
Art. 10
Paza si supravegherea acestor paduri se face prin personalul tehnic silvic,
recunoscut de Stat, care va fi considerat ca functionar de Stat, avand toate
drepturile prevazute de lege, cuprinsa in acest articol.
Padurarii care indeplinesc serviciul de paza al acestor paduri, vor fi
numiti de Consiliul eparhial, sub rezerva confirmarii de catre Ministerul Agriculturii
si Domeniilor.
Art. 11
Destinatia veniturilor, indrumarea si intregul plan de activitate al
manastirilor, potrivit art. 3, supravegherea si controlul asupra administrarii
si folosintei acestor venituri de catre manastirile inzestrate, vor fi facute
de Eforia Manastirilor inzestrate, care se compune din: Patriarhul Romaniei,
ministrul culturii nationale si al cultelor, ministrul agriculturii si
domeniilor sau delegatii lor.
Presedintele Eforiei Manastirilor inzestrate este Patriarhul.
In lipsa justificata a Patriarhului, Eforia se va putea constitui din
ceilalti doi membri, care de acord vor lua hotarari valabile.
Sediul Eforiei Manastirilor inzestrate va fi la Ministerul Culturii
Nationale si al Cultelor.
Eforia va avea un referent care va fi numit de Ministrul culturii
nationale, si al cultelor, cu avizul Patriarhului.
Lucrarile urgente pot fi supuse de catre referent, spre rezolvare
presedintelui Eforiei, dupa care se vor aduce la cunostinta celorlalti membri.
Art. 12
Atributiunile Eforiei Manastirilor inzestrate in ce priveste administrarea
veniturilor provenite din bunurile atribuite manastirilor, se exercita prin
organele Ministerului Culturii Nationale si al Cultelor, iar cele referitoare
la administrarea padurilor si altor terenuri, prin organele Ministerului
Agriculturii si Domeniilor.
Chiriarhii Eparhiilor vor face propuneri Eforiei prin Ministerul Culturii
Nationale si al Cultelor, in ce priveste Manastirile inzestrate din Eparhiile
respective, asupra planului de activitate pentru realizarea scopurilor
prevazute in art. 3.
A. Administrarea prin Casa Padurilor Statului
Art. 13
Administrarea si exploatarea bunurilor cedate spre folosinta Manastirilor,
se face de catre Casa Padurilor Statului, dupa normele de administrare a
padurilor Statului.
Art. 14
Veniturile si cheltuielile aferente administrarii si exploatarii acestor
paduri, care se vor stabili dupa normele de situatie si valorificare in
vigoare, pentru padurile Statului, vor constitui un buget anexa la bugetul
Casei Padurilor Statului.
Asupra bugetului astfel intocmit se va lua si avizul Eforiei Manastirilor
inzestrate, prevazute de art. 12, inainte de a fi supus aprobarii.
Art. 15
Din sumele rezultate prin vanzarea produselor bunurilor atribuite
Manastirilor, se vor scadea toate cheltuielile de administratie locala, de
exploatare si regenerare, impozitele care vor fi platite de Casa Padurilor
Statului, in contul Manastirilor, iar restul venitului corespunzator bunurilor
cu care au fost inzestrate fiecare Manastire, se va varsa de Casa Padurilor la
Banca Nationala a Romaniei sau la C.E.C., la dispozitia Eforiei Manastirilor
inzestrate.
Sumele depuse se vor intrebuinta in scopul aratat in art. 12, tinandu-se
seama cu strictete de planul general de activitate stabilit de Eforie.
Art. 16
Repartizarea acestor venituri se va face de Eforie catre Manastiri pentru
satisfacerea nevoilor fiecareia, conform art. 3, proportional cu suprafetele
paduroase cu care sunt inzestrate padurile comasate si in raport cu veniturile
rezultate din exploatarea bunurilor fiecarei Manastiri, ce se administreaza
necomasate.
B. Administrarea prin Consiliul Eparhial si Casa Padurilor Statului
Art. 17
Administrarea bunurilor Manastirilor inzestrate din cuprinsul unei Eparhii,
se poate face si de catre Consiliul Eparhial, la cererea Manastirilor din
cuprinsul Eparhiei respective.
Exploatarea padurilor se va face pe baza de amenajamente, intocmite de
catre Casa Padurilor Statului, care va pune la dispozitia Manastirilor, numai
parchetele care reprezinta posibilitatea anuala, stabilita prin amenajament.
Exploatarea parchetelor anuale, se poate face, fie in regie, prin C.A.P.S.,
fie in antrepriza, dupa hotararea Consiliului Eparhial.
Art. 18
Valorificarea produselor lemnoase si nelemnoase, din exploatarea in regie
sau din antrepriza, se face, prin licitatie publica, conform Legii
contabilitatii publice*), pe baza actelor de estimatie, intocmite de catre Casa
Padurilor Statului si comunicate Consiliului Eparhial.
Licitatia pentru vanzarea produselor se va tine la Ocolul silvic de care
apartine padurea, de catre o comisie compusa de un delegat al Consiliului
Eparhial, seful ocolului silvic si un delegat al fiscului.
Presedintele comisiei de licitatie va fi delegatul Consiliului Eparhial.
Aprobarea licitatiei se va da de catre Consiliul Eparhial, daca valoarea
licitatiei este pana la 1.000.000 lei, iar peste aceasta suma de catre Eforia
Manastirilor inzestrate.
Prin derogare de la dispozitiunile Legii contabilitatii publice*1), avizul
Oficiului central de licitatii nu este obligator.
Contractele de vanzarea materialului lemnos se vor incheia de catre
Consiliul Eparhial.
------------
*) Legea asupra contabilitatii publice a aparut in Monitorul Oficial nr.
167 din 31 iulie 1929, iar modificarile sale in Monitorul Oficial nr. 302 din
24 decembrie 1932, in Monitorul Oficial nr. 75 din 31 martie 1937 si in
Monitorul Oficial nr. 173 din 24 iulie 1941. Derogarile de la dispozitiunile
sale s-au publicat in Monitorul Oficial nr. 136 din 12 iunie 1941.
Art. 19
In cazul exploatarilor in regie, cheltuielile se vor avansa de catre Casa
Padurilor Statului, iar situatia actelor justificative respective, se vor
comunica Consiliului Eparhial odata cu actul de estimatie.
Art. 20
Paza si supravegherea padurilor, precum si controlul administratiei si
exploatarilor, se va face prin personalul Casei Padurilor Statului.
Cheltuielile de administrare si paza, cele de exploatarea padurilor,
regenerarea si impozitele privesc pe Manastiri.
Art. 21
Din sumele rezultate prin valorificarea produselor bunurilor, se vor plati
cheltuielile de administrare, paza, exploatare si regenerare, facute de Casa
Padurilor Statului, precum si impozitele, iar restul Consiliul Eparhial, il va
distribui Manastirilor, in raport cu suprafetele padurilor fiecaruia si se va
intrebuinta conform dispozitiunilor de la art. 3 si 12.
Art. 22
Bugetul cuprinzand veniturile si cheltuielile referitoare la administrarea
si exploatarea bunurilor prevazute la art. 17, se vor intocmi de catre Ocolul
silvic de care apartine padurea si se va supune aprobarii Consiliului Eparhial
respectiv.
CAP. 4
Folosirea si controlul veniturilor bunurilor cu care au fost inzestrate
Manastirile
Art. 23
Veniturile padurilor si altor terenuri, cu care s-au inzestrat Manastirile
repartizate, conform art. 15, 16 si 21, precum si cheltuielile referitoare la
folosirea acestor venituri, conform art. 3, se vor trece sub un capitol
special, in bugetul general al Manastirilor respective.
Acest buget se intocmeste de catre Consiliul economic al fiecarei
Manastiri, in limita sumelor disponibile, comunicate dupa caz, de catre Eforia
Manastirilor sau de catre Consiliul Eparhial.
Cel mai tarziu pana la 1 mai al fiecarui an financiar, un exemplar din
bugetul general al fiecarei Manastiri, inzestrate cu paduri sau alte terenuri,
va fi supus avizarii Consiliului Eparhial de care apartine Manastirea
respectiva, iar acesta il va inainta Ministerului Culturii Nationale si al
Cultelor.
Eforia va putea introduce orice modificari in bugetele Manastirilor
inzestrate, care vor fi obligatorii pentru acestea.
Din venitul brut provenit prin valorificarea bunurilor atribuite
Manastirilor, se va percepe de catre Eforia Manastirilor, o cota de maximum 1
1/2% pentru acoperirea cheltuielilor de administratie, ce se vor fixa anual de
Eforie.
Art. 24
Pentru realizarea scopului prevazut la art. 3, se pot rezerva din
parchetele destinate exploatarii anuale, materialele lemnoase, necesare
fiecarei Manastiri, din exploatarea anuala a padurilor respective, in contul
venitului ce li se cuvine.
Art. 25
Consiliul Economic al fiecarei Manastiri inzestrate, este obligat a intocmi
contul de gestiune pe anul financiar expirat si inainta pana la 1 iunie al
fiecarui an, consiliului Eparhial pentru avizare, dupa care se va inainta de
acesta cel mai tarziu pana la 1 august, Ministerului Culturii Nationale si al
Cultelor, pentru verificare.
Rezultatul cercetarilor si verificarilor acestor acte, se supune Eforiei
Manastirilor inzestrate, pentru a hotari asupra descarcarii de gestiune a
organelor de administratie, in drept, in ceea ce priveste executarea bugetului
asupra veniturilor si cheltuielilor provenite din bunurile cu care au fost
inzestrate.
Art. 26
Statul exercita prin:
a) Ministerul Culturii Nationale si al Cultelor, controlul si supravegherea
efectiva si continua asupra folosirii veniturilor provenite din bunurile cu
care au fost inzestrate;
b) Ministerul Agriculturii si Domeniilor exercita controlul si
supravegherea referitoare la administrarea tehnica-silvica, si aplicarea
regimului silvic la padurile respective ale Manastirilor, prin Directia
silvica.
Manastirile inzestrate sunt obligate sa prezinte organelor de control si
inspectie ale acestor departamente, orice acte si informatiuni de care ar avea
nevoie.
Orice acte incheiate de organele de inspectie si control ale departamentelor
respective, vor fi aduse la cunostinta Eforiei Manastirilor inzestrate si
Eparhiilor prin ministerul respectiv.
Art. 27
In ipoteza in care organele insarcinate cu administrarea si exploatarea
bunurilor manastiresti si bisericesti, prevazute de aceasta lege, nu vor
respecta dispozitiunile ei, sau vor nesocoti - in ce priveste exploatarea si
administrarea - normele legilor ori regulamentelor silvice, precum si a
celorlalte dispozitiuni in vigoare, Ministerul Culturii Nationale, impreuna cu
Ministerul Agriculturii si Domeniilor, vor putea da un avertisment pentru
conformare, institutiei sau Consiliului Eparhial respectiv.
Daca in termen de 3 luni de la data acestui avertisment, nu se vor fi
indreptat conditiunile de exploatare si administrare, sau in caz de repetare a
neregulilor constatate, Consiliul de Ministri, prin jurnal dat la propunerea
ministrilor Culturii Nationale si Agriculturii si Domeniilor, poate suspenda
dispozitiunile prezentei legi, in privinta padurilor institutiei respective,
trecand administrarea lor asupra Casei Padurilor Statului, pe timp limitat sau
pentru totdeauna.
CAP. 5
Dispozitiuni finale
Art. 28
Manastirea Neamtu-Secu nu intra in categoria Manastirilor inzestrate si se
va administra conform legii speciale si regulamentului acestei legi.
Personalul de administratie si paza, necesar administrarii padurilor
Manastirii Neamtu-Secu, va fi angajat in aceleasi conditiuni ca si personalul
Statului, avand toate drepturile prevazute de Codul functionarilor publici*).
------------
*) Codul functionarilor publici a fost republicat in Monitorul Oficial nr.
59 din 10 martie 1942. Modificarile sale posterioare au aparut in Monitorul
Oficial nr. 178 din 3 august 1942, nr. 244 din 25 septembrie 1942, nr. 262 din
8 noiembrie 1942.
Art. 29
Toate legile, regulamentele si dispozitiunile contrarii prezentei legi,
sunt si raman abrogate.
Art. 30
Un regulament va dezvolta normele de aplicarea dispozitiunilor legii de
fata.
Dat in Bucuresti, la 21 noiembrie 1942.