MEMORANDUM   Nr. 0 din 12 mai 2006

intre Ministerul Integrarii Europene si Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare referitor la cofinantarea si administrarea proiectului „Extinderea implementarii Agendei locale 21 in Romania", semnat la Bucuresti la 12 mai 2006

ACT EMIS DE: ACT INTERNATIONAL

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 659 din 31 iulie 2006

In conformitate cu:

-   Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România;

-   Hotărârea Guvernului nr. 699/2004 pentru aprobarea Strategiei actualizate a Guvernului României privind accelerarea reformei în administraţia publică 2004-2006;

-   Hotărârea Guvernului nr. 113/1991 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, cu completările ulterioare,

având în vedere faptul că:

1. prin prezentul memorandum de înţelegere, încheiat astăzi, 12 mai 2006, Ministerul Integrării Europene (M.I.E.)/Autoritatea de management - Programul operaţional regional (A.M.-P.O.R.) îşi manifestă acordul de a participa împreună cu Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (P.N.U.D.) la cofinanţarea şi administrarea proiectului „Extinderea implementării Agendei locale 21 în România";

 2.   Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare are pregătirea necesară şi este de acord să administreze fondurile necesare implementării proiectului „Extinderea implementării Agendei locale 21 în România";

3.   Guvernul României, prin Ministerul Integrării Europene/Autoritatea de management - Programul operaţional regional, este de acord cu alocarea unei cote-părţi din fondurile necesare implementării proiectului „Extinderea implementării Agendei locale 21 în România",

părţile semnatare:

1.   Ministerul Integrării Europene, denumit în continuare M.I.E., cu sediul în municipiul Bucureşti, str. Apolodor nr. 17, sectorul 5, cod fiscal 13646233, cont nr. R079TREZ 7002 3800 155x xxxx, deschis la Direcţia de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti, reprezentat legal prin doamna Anca Daniela Boagiu, ministru, şi domnul Gabriel Friptu, director general al Autorităţii de management - Programul operaţional regional, denumită în continuare A.M.-P.O.R.;

2.   Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare - România, cu sediul în municipiul Bucureşti, Bd. Primăverii nr. 48 A, sectorul 1, cont. nr. RO02BRDE 450S V034 6680 4500, deschis la BRD Groupe Societe Generale, Sucursala Mari Clienţi Corporativi Bucureşti, reprezentat legal prin doamna Soknan Han Jung, reprezentant rezident, denumit în continuare P.N.U.D., au convenit încheierea prezentului memorandum de înţelegere în următoarele condiţii:

ARTICOLUL 1

Obiectul

1.1. Obiectul prezentului memorandum de înţelegere îl reprezintă cofinanţarea şi administrarea de către părţile semnatare, respectiv M.I.E./A.M.-P.O.R. şi P.N.U.D., a proiectului „Extinderea implementării Agendei locale 21 în România", denumit în continuare Proiectul.

ARTICOLUL 2

Durata

2.1. Prezentul memorandum de înţelegere este valabil de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului de aprobare a acestuia până la data de încheiere a Proiectului, stipulată în documentul de Proiect (anexa nr. 1).

ARTICOLUL 3

Contribuţia părţilor

3.1.   M.I.E./A.M.-P.O.R. va contribui la finanţarea Proiectului cu suma de 647.876 RON, echivalentul a 227.325 USD, destinată implementării Proiectului, potrivit anexei nr. 2.

3.2.   P.N.U.D. va contribui la finanţarea Proiectului cu suma de 98.400 USD, potrivit anexei nr. 2.

3.3.   Pentru buna derulare a Proiectului, M.I.E./A.M.-P.O.R. va vira suma de bani reprezentând contribuţia sa la Proiect în contul bancar al P.N.U.D. nr. RO02BRDE 450S V034 6680 4500, deschis la BRD Groupe Societe Generale, Sucursala Mari Clienţi Corporativi Bucureşti. Plata sumelor alocate se va face în RON.

ARTICOLUL 4

Date privind derularea Proiectului

4.1.  Atât administrarea fondurilor alocate Proiectului, cât şi managementul acestuia vor fi asigurate de către P.N.U.D. conform legislaţiei româneşti în vigoare şi/sau metodologiei P.N.U.D., după caz.

4.2.   Dreptul de administrare de către P.N.U.D. a fondurilor M.I.E./A.M.-P.O.R., puse la dispoziţie Proiectului, este valabil până la data de 30 noiembrie 2007. Celelalte fonduri puse la dispoziţie Proiectului de către P.N.U.D. vor putea fi cheltuite până la data de 30 decembrie 2007, dată la care încetează valabilitatea prezentului memorandum de înţelegere.

4.3.   Cheltuielile necesare administrării fondurilor şi asigurării managementului de către P.N.U.D. vor fi în cuantum de 5% din valoarea contribuţiei M.I.E./A.M.-P.O.R. efectiv utilizată pentru implementarea Proiectului.

4.4.  Sumele neutilizate din contribuţia M.I.E/A.M.-P.O.R. vor fi restituite de către P.N.U.D. în termen de 15 zile de la data terminării Proiectului.

4.5.   P.N.U.D. va furniza M.I.E./A.M.-P.O.R. următoarele rapoarte:

a)    până la încetarea sau rezilierea prezentului memorandum de înţelegere, P.N.U.D. va prezenta rapoarte trimestriale care să conţină activităţile Proiectului, impactul acestor activităţi, precum şi datele financiare provizorii incluzând documente justificative;

b)   la încheierea Proiectului, P.N.U.D. va pregăti şi va prezenta M.I.E. un raport final care va conţine raportul tehnic, precum şi datele financiare finale.

4.6.    M.I.E./A.M.-P.O.R. va înregistra în evidenţa contabilă suma efectiv cheltuită în baza raportului prevăzut la pct. 4.5 lit. b), raport care va trebui anexat la ordinul de plată prin care P.N.U.D. va restitui suma necheltuită.

ARTICOLUL 5

Obligaţiile părţilor

5.1.  M.I.E./A.M.-P.O.R. are următoarele obligaţii:

a)   să furnizeze P.N.U.D., la cererea scrisă a acestuia, datele statistice şi informaţiile pe care le deţine în sprijinul derulării Proiectului;

b)  să participe la procesul de selectare a personalului şi a judeţelor/localităţilor implicate în Proiect;

c)   să acorde, pe parcursul implementării Proiectului, sprijin tehnic pe domeniile sale de competenţă, pentru procesul de instruire necesar;

d)   să monitorizeze desfăşurarea Proiectului şi să supervizeze rapoartele tehnice şi financiare înaintate de către P.N.U.D.;

e)  să vireze în contul P.N.U.D. sumele de bani la care se obligă prin prezentul memorandum de înţelegere, conform modalităţii stabilite în art. 3 pct. 3.3.

5.2.  P.N.U.D. are următoarele obligaţii:

a) să răspundă de managementul eficient al Proiectului, din punct de vedere administrativ, financiar şi tehnic, în conformitate cu legislaţia românească în vigoare şi/sau cu reglementările generale P.N.U.D.;

b)  să răspundă de procesul de selectare a personalului şi a judeţelor/localităţilor implicate în Proiect;

c)   să asigure ca achiziţiile din contribuţia M.I.E./A.M.-P.O.R. să se realizeze în conformitate cu legislaţia românească privind achiziţiile publice;

d)   să asigure virarea sumelor aferente contribuţiei P.N.U.D. conform art. 3 pct. 3.2;

e)   să asigure monitorizarea şi raportarea privind implementarea Proiectului; să transmită, conform graficului stabilit prin prezentul memorandum de înţelegere, toate raportările privind derularea Proiectului către M.I.E./A.M.-P.O.R.;

f)   să nu acţioneze în numele M.I.E./A.M.-P.O.R. şi să nu creeze obligaţii în numele acestuia;

g)   să restituie în termen de 15 zile de la terminarea Proiectului sumele rămase neutilizate din contribuţia M.I.E./A.M.-P.O.R.;

h) să specifice în toate materialele promoţionale, informările sau în alte acţiuni faptul că Proiectul este finanţat de Guvernul României prin M.I.E./A.M.-P.O.R.;

i) să păstreze şi să arhiveze documentele financiare şi cele referitoare la prestarea serviciilor contractate, conform normelor în vigoare, precum şi să le prezinte organelor de control abilitate.

ARTICOLUL 6

Forţa majoră

6.1.   Niciuna dintre părţile semnatare nu răspunde de neexecutarea la termen sau de executarea în mod necorespunzător a oricărei obligaţii ce îi revine în baza prezentului memorandum de înţelegere, dacă neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiei respective a fost cauzată de forţa majoră, astfel cum este definită de lege.

6.2.   Partea care invocă forţa majoră este obligată să notifice cealaltă parte în termen de 20 de zile de la producerea evenimentului şi să ia toate măsurile în vederea limitării consecinţelor.

6.3.   Dacă în termen de 30 de zile de la producere evenimentul respectiv nu încetează, părţile au dreptul să notifice încetarea de plin drept a prezentului memorandum de înţelegere fără ca vreuna dintre ele să pretindă daune-interese, însă au obligaţia de a-şi onora toate obligaţiile scadente până la data producerii evenimentului.

ARTICOLUL 7

Notificările între părţi

7.1. în accepţiunea părţilor semnatare, orice notificare adresată de una dintre acestea celeilalte este valabil îndeplinită dacă va fi transmisă în scris la sediul prevăzut în partea introductivă a prezentului memorandum de înţelegere.

7.2.  în cazul în care notificarea se face pe cale poştală, ea va fi transmisă prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire şi se consideră primită de destinatar la data menţionată de oficiul poştal primitor pe această confirmare.

7.3.  Dacă notificarea se trimite prin telex sau fax, ea se consideră primită în prima zi lucrătoare după cea în care a fost expediată.

7.4.   Notificările verbale nu se iau în considerare de niciuna dintre părţi dacă nu sunt confirmate prin intermediul uneia dintre modalităţile prevăzute la alineatele precedente.

ARTICOLUL 8

Soluţionarea litigiilor

8.1.   Părţile au convenit ca toate neînţelegerile privind validitatea prezentului memorandum de înţelegere sau rezultate din interpretarea, executarea ori încetarea acestuia să fie rezolvate pe cale amiabilă de reprezentanţii lor.

8.2. In cazul în care rezolvarea neînţelegerilor nu este posibilă pe cale amiabilă, ele vor fi supuse spre soluţionare instanţelor judecătoreşti competente, conform legislaţiei româneşti în vigoare.

ARTICOLUL 9

Modificarea memorandumului de înţelegere

9.1. Prezentul memorandum de înţelegere poate fi modificat oricând, prin protocol, cu consimţământul scris al ambelor părţi.

ARTICOLUL 10

Incetarea memorandumului de înţelegere

10.1.  Prezentul memorandum de înţelegere îşi încetează aplicabilitatea la data împlinirii termenului prevăzut la art. 2.

10.2.  Anularea totală sau parţială a clauzelor prezentului memorandum de înţelegere de către una dintre părţi nu va avea niciun efect asupra obligaţiilor scadente între părţi şi nu este de natură să înlăture răspunderea părţii care, din vina sa, a determinat încetarea acestuia.

ARTICOLUL 11

Clauze finale

11.1.   Echipamentele, bunurile sau alte proprietăţi achiziţionate din fondurile Proiectului sunt în proprietatea P.N.U.D. numai pe perioada derulării acestuia. La încheierea Proiectului, dreptul de proprietate asupra tuturor acestor echipamente, bunuri sau proprietăţi revine de drept autorităţilor locale.

11.2.   Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul memorandum de înţelegere.

11.3.   Prezentul memorandum de înţelegere a fost încheiat în patru exemplare originale, două în limba română şi două în limba engleză.

Pentru Ministerul Integrării Europene/Autoritatea

de management - Programul operaţional regional,

Anca Daniela Boagiu,

ministrul integrării europene

Pentru Programul Naţiunilor Unite

pentru Dezvoltare,

Soknan Han Jung,

reprezentant rezident

ANEXA Nr. 1

GUVERNUL ROMÂNIEI

PROGRAMUL NAŢIUNILOR UNITE PENTRU DEZVOLTARE

EXTINDEREA   IMPLEMENTĂRII   AGENDEI   LOCALE   21   ÎN   ROMÂNIA

Scurtă descriere

Obiectivul principal al Proiectului este formarea şi întărirea capacităţii instituţionale la nivelul autorităţilor locale de a implementa Agenda locală 21, pe baza experienţei câştigate şi a rezultatelor obţinute în fazele anterioare ale Proiectului (2000-2005).

Proiectul îşi propune, de asemenea, să acorde asistenţă pentru implementarea unora dintre proiectele prioritare propuse de către comunităţile locale.

Implementarea Agendei locale 21 creşte eficienţa procesului de descentralizare şi reformă a administraţiei publice în România în vederea asigurării unei guvernări participative, reducerii sărăciei şi creşterii economice durabile.

PAGINA DE SEMNATURI

Tara: România

Indicatori/Rezultate UNDAF:

Intărirea capacităţii administrative la nivel central şi local, până în 2009, pentru a dezvolta, implementa şi monitoriza politici şi programe, asigurând transparenţa, contabilitatea corectă si participarea

Indicatori/Rezultate aşteptate:

Coordonare intersectorială sporită şi responsabilitate orizontală pentru formularea şi implementarea politicilor în sprijinul furnizării în mod transparent şi eficient a serviciilor publice, la nivelul guvernării centrale si locale

Indicatori/Output:

Principiile dezvoltării durabile încorporate în strategiile şi planurile de acţiune locale ale celor 40 de localităţi care au solicitat serviciile de consultantă ale P.N.U.D.

Partener executiv:

Ministerul Integrării Europene (M.I.E.)

Durata Programului: 2004-2009 Componenta Programului: Guvernare democratică Titlul Proiectului: Extinderea implementării Agendei locale 21 în România Proiect nr.: 0033238 Durata Proiectului: mai 2006 - decembrie 2007 Managementul Proiectului: NEX

Buget: 314.900 USD Comision de administrare: 10.825 USD Buget total: 325.725 USD Resurse alocate: .......................... •  Guvern (M.I.E.) 227.325 USD •  Trac (P.N.U.D.) 98.400 USD •   Alţii: -   Donor ................................................... -   Donor ................................................... -   Donor ................................................... •  Contribuţii în natură ................................... Buget nefinantat: ................................................

Aprobat (Guvern):

Anca Daniela Boagiu,

ministrul integrării europene Ministerul Integrării Europene

Aprobat (P.N.U.D.):

Soknan Han Jung,

reprezentant rezident

PARTEA I.a)

Analiza situaţiei

Contextul naţional

Tranziţia României către o democraţie matură şi o economie de piaţă funcţională a fost dificilă şi dureroasă în comparaţie cu alte ţări din Europa Centrală. Anumiţi factori cruciali au contribuit la aceasta: moştenirea grea a trecutului regim comunist, distorsiuni structurale majore în economie, faptul că ţara era deja într-o recesiune profundă în momentul schimbărilor politice din 1989, patru decenii de izolare aproape totală faţă de curentul principalelor dezvoltări sociale, culturale şi tehnologice din Europa. In plus, natura violentă a schimbării regimului a marcat fazele de început ale procesului politic, greutăţile inerente unei transformări radicale constând în ezitări şi erori ale guvernelor româneşti succesive.

După o scădere severă între 1997 şi 1999, economia românească a înregistrat o creştere pozitivă modestă în 2000, continuând această tendinţă cu o creştere de 5,3% a PIB în 2001, 4,9% în 2002, 4,3% în 2003 şi 8,3% în 2004. Creşterea accelerată, orientată către export, a fost însoţită de îmbunătăţirea generală a indicatorilor macroeconomici: inflaţia faţă de anul anterior s-a înjumătăţit în 2002, ajungând la 17,8%, cu 4% sub valoarea propusă; a continuat să scadă la 15,3% în 2003 şi 11,9% în 2004; balanţa comercială s-a îmbunătăţit semnificativ, rezervele Băncii Naţionale a României au atins cel mai ridicat nivel, privatizarea şi consolidarea sectorului industrial şi bancar au demarat bine, pieţele de capital s-au ridicat, şomajul a rămas în limite controlabile (8,1% în 2002, 7,4% în 2003 şi 6,2% în 2004). Previziunile pentru următorul an sunt încurajatoare şi considerate durabile, fapt recunoscut de instituţiile financiare internaţionale şi agenţiile de rating.

Procesul de reformă a fost puternic influenţat de iniţiativele şi condiţionările integrării europene şi atlantice a României. Cetăţenii români pot călători fără viză în spaţiul Uniunii Europene. Toate acestea plus recentele acţiuni legislative şi executive de îmbunătăţire a performanţelor administraţiei centrale şi locale, de combatere a birocraţiei şi corupţiei şi de asigurare a transparenţei sunt în măsură să crească atractivitatea României pentru infuzia de capital şi investiţii, sporindu-i capacitatea de a absorbi considerabil fondurile de preaderare ale Uniunii Europene sau fondurile altor donori, în special Banca Mondială.

Deficienţele care persistă, aşa cum sunt prezentate de rapoartele privind România ale Comisiei Europene şi instituţiilor financiare internaţionale, au fost identificate în domeniile capacităţii instituţionale şi administrative, independenţei, imparţialităţii şi operativităţii sistemului administrativ şi juridic, abilităţii de a genera şi implementa proiecte semnificative eficiente şi de a asigura implicarea şi sprijinul comunităţii pentru aceste proiecte, incluzând recurgerea eficientă la parteneriatul public-privat.

Ca şi alte ţări cu economie în tranziţie sau în dezvoltare, România are încă de înfruntat mari dezechilibre structurale şi spaţiale, care necesită o soluţionare urgentă pentru a asigura o creştere solidă şi durabilă, cum ar fi cele dintre capitala ţării, Bucureşti, şi restul ţării, dintre diferitele regiuni şi judeţe, dintre zonele urbane şi cele rurale. Reducerea sărăciei şi asigurarea durabilă a securităţii sociale, în special în zonele defavorizate, rămân principalele preocupări. Problemele de mediu, un sector mult neglijat în trecut, constituie provocări serioase din punctul de vedere al prevenirii degradării şi al conformării cu standardele europene şi internaţionale, ţinând cont de resursele limitate disponibile şi de prioritatea scăzută care a fost acordată acestui sector de către factorii locali de decizie. în ciuda stadiului relativ avansat al legislaţiei de bază şi al celei secundare, situaţia rămâne complicată din cauza unui mecanism necorespunzător de aplicare a acestora.

Localităţile din România se confruntă, în principal, cu următoarele probleme:

•   lipsa unei viziuni coerente privind urbanismul şi planificarea dezvoltării durabile;

•  calitatea slabă a infrastructurii şi a serviciilor de alimentare cu apă, gospodărire a deşeurilor, transport, energie, sănătate;

•  resurse financiare reduse;

•  şomaj, sistem deficient de securitate socială, excludere socială;

•  deteriorarea calităţii factorilor de mediu - apă, aer, sol, spaţii verzi;

•  capacitate instituţională necorespunzătoare la nivelul administraţiei locale pentru elaborarea unor planuri de dezvoltare durabilă, precum şi pentru absorbţia fondurilor europene (de preaderare şi/sau structurale);

•  nivel scăzut al participării publice şi lipsa iniţiativelor adecvate pentru parteneriate între administraţia centrală şi cea locală, comunitatea oamenilor de afaceri şi societatea civilă.

Cu câteva excepţii, conceptul şi principiile dezvoltării durabile nu au fost integrate procesului decizional, în timp ce strategiile şi acţiunile la nivel local au fost în continuare abordate sectorial. Nu a fost stabilit niciun cadru pentru cooperarea activă între participanţii la guvernarea locală şi implicarea activă a celorlalţi actori importanţi şi a diferitelor segmente ale populaţiei. Aceasta se datorează parţial lipsei de informaţie, înţelegere şi abordare metodologică a procedurilor democratice, precum şi lipsei de transparenţă din partea autorităţii locale.

Contribuţia P.N.U.D.

Pentru a contribui la rezolvarea acestor probleme, începând din ianuarie 2000, P.N.U.D./C.N.D.D. a sprijinit proiectul „Intărirea capacităţii locale pentru implementarea Agendei locale 21 în România", având ca obiectiv sporirea capacităţii operaţionale a autorităţilor locale pentru accelerarea procesului participativ şi a procesului de planificare multisectorială şi pentru încurajarea implementării strategiei naţionale pentru dezvoltare durabilă, prin pregătirea strategiilor Agendei locale 21, a planurilor de acţiune şi a proiectelor specifice de la nivel local orientate spre rezolvarea problemelor prioritare ale comunităţilor locale.

Acest proiect P.N.U.D. a fost implementat în perioada 2000-2003 în 8 oraşe-pilot (Baia Mare, Galaţi, Giurgiu, laşi, Miercurea-Ciuc, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea şi Târgu Mureş), o atenţie specială acordându-se întăririi democraţiei şi a guvernării, reducerii sărăciei, precum şi protecţiei mediului.

Proiectul Agenda locală 21 a fost deosebit de apreciat atât la nivel central guvernamental, cât şi la nivelul autorităţilor locale. A existat o cerere mare din partea altor autorităţi locale pentru a fi incluse în acest proces. Având în vedere rezultatele excelente ale fazei-pilot, precum şi experienţa acumulată de lucru în echipă cu metodologii şi tehnici adecvate, Guvernul României a decis extinderea programului Agenda locală 21 la nivel naţional, în peste 40 de municipalităţi, în perioada 2003-2007. în acest sens o convenţie de colaborare a fost semnată pe data de 29 august 2002 între reprezentanţii Guvernului, ai Federaţiei Autorităţilor Locale din România şi P.N.U.D. Ca urmare a acestei convenţii, extinderea implementării Agendei locale 21 a inclus 13 localităţi în perioada 2003- 2004 (Arad, Bolintin-Vale, Câmpina, Fălticeni, Mediaş, Piteşti, Sibiu, Sighişoara, Slatina, Târgu Jiu, Târgovişte, Vatra Dornei, Zimnicea), în 2004-2005 3 localităţi şi un judeţ (Bistriţa, Borsec, Braşov şi judeţul Mureş), în 2005- 2006 3 localităţi şi un judeţ (Constanţa, Gura Humorului, Medgidia şi judeţul Braşov).

Ultimele două faze ale Proiectului (2004-2006) au adus o abordare nouă, lărgind aria de implementare a acestuia de la nivelul unei localităţi la nivelul unui judeţ. Consecvent rolului său de sprijinire a autorităţilor locale în dezvoltarea capacităţii instituţionale pentru a răspunde cerinţelor din etapa de aderare/integrare în Uniunea Europeană şi având în vedere importanţa planurilor de dezvoltare locală în schema de dezvoltare regională, P.N.U.D. va continua să acorde asistenţă pentru implementarea Agendei locale 21, orientată către procesul de planificare a unei dezvoltări durabile la nivel regional.

Democraţia şi întărirea administraţiei locale

Procesul Agendei locale 21 în România a reprezentat un instrument vizibil în întărirea administraţiei locale. Dezbaterile multiparteneriale au demonstrat în mod clar că angajamentul comun cu privire la respectarea valorilor păcii, a drepturilor omului, a democraţiei şi a regulilor de drept este perceput şi integrat în conceptul şi în practica dezvoltării durabile. în acest context, Agenda locală 21 s-a dovedit a fi un instrument strategic în promovarea participării publice pe scară largă, stabilind parteneriate între autorităţile locale şi principalele grupuri şi accelerând descentralizarea procesului decizional, în timp ce partenerii locali şi cetăţenii au fost împuterniciţi să îşi exercite influenţa şi să contribuie la dezvoltarea prezentă şi viitoare a comunităţilor.

Dezvoltarea şi reducerea sărăciei

Procesul Agendei locale 21 a înglobat aspectul crucial al reducerii sărăciei, asociindu-l cu combaterea inegalităţii şi nesiguranţei sociale. Implicarea tuturor sectoarelor comunităţii a fost un instrument indispensabil în abordarea acestor priorităţi. Platformele de participare locală s-au ocupat în principal de diversele aspecte ale sărăciei prin proiecte concrete care ar putea crea noi oportunităţi de locuri de muncă, reducerea şomajului, asistarea procesului de adaptare a persoanelor în vârstă şi a altor grupuri defavorizate la schimbările economiei de piaţă, îmbunătăţirea condiţiilor sanitare, suport în reducerea fenomenului de excludere socială etc.

Protecţia mediului

în cadrul procesului Agendei locale 21 au fost realizaţi paşi concreţi cu privire la rezolvarea problemelor de mediu. Un nou experiment sub emblema Agendei locale 21 îl reprezintă demersurile efectuate de unele dintre localităţile implicate în fazele anterioare ale proiectului, privind iniţierea parteneriatelor public-private în vederea rezolvării unor probleme de mediu considerate prioritare de către comunităţile locale: sistemele de canalizare şi tratare a apelor uzate, gospodărirea integrată a deşeurilor. Toate acestea, cu scopul de a preveni poluarea, de a proteja habitatele naturale şi de a îmbunătăţi calitatea vieţii oamenilor.

PARTEA I.b)

Strategia

In procesul de formulare a Planului naţional de dezvoltare 2004-2006 de către Guvern în parteneriat cu consiliile de dezvoltare regională, în conformitate cu cerinţele procesului de aderare la Uniunea Europeană, s-a constatat că la nivel local contribuţiile nu au fost semnificative. Autorităţile locale, precum şi ceilalţi actori de pe plan local au demonstrat o lipsă de viziune pe termen

lung şi o lipsă de know-how tehnic în pregătirea documentelor necesare.

Acesta este motivul pentru care Guvernul a iniţiat extinderea implementării Agendei locale 21, în vederea întăririi procesului participativ ca parte integrantă a reformei administraţiei publice şi în special a descentralizării.

Acest tip de intervenţie a fost considerat foarte necesar deoarece:

•  planurile de dezvoltare la nivel local, de bună calitate, pot fi uşor integrate în planificarea mult mai complexă a dezvoltării regionale; şi

•  procesul Agendei locale 21 va fi un instrument în construirea unor politici coerente la toate nivelurile (local, naţional şi regional).

Proiectul propus va construi pe baza experienţei unice acumulate pe parcursul fazelor anterioare, într-o încercare integratoare de a răspândi experienţa pozitivă în noi localităţi şi judeţe şi de a identifica şi accesa surse de finanţare pentru a începe implementarea concretă, în parteneriat cu toţi participanţii (administraţie centrală, administraţie locală, sector privat, ONG-uri, donori etc), a proiectelor prioritare selectate de comunitate.

Strategia Proiectului este de a furniza structuri care să sprijine întărirea capacităţii instituţionale, să crească gradul de conştientizare şi să contribuie la diseminarea informaţiei. Module de instruire specifice vor fi organizate, pe baza necesităţilor identificate, cunoştinţele acumulate urmând a fi consolidate prin acţiuni integrate în activitatea curentă a autorităţilor publice. Proiectul va asigura participare publică în mecanismul decizional la nivel local. De asemenea, va mobiliza expertiza locală pentru stabilirea şi realizarea priorităţilor de dezvoltare, ceea ce va adăuga dimensiunea orizontală în legătura dintre acţiunile de nivel local şi naţional. Proiectul va utiliza, de asemenea, experienţa şi concluziile unor proiecte similare şi ale practicii din alte ţări europene.

Prin sprijinirea introducerii principiilor Agendei locale 21 şi prin implementarea specifică a planurilor locale de acţiune, Proiectul va contribui la sporirea capacităţii şi îmbunătăţirea performanţelor atât ale resurselor umane, cât şi ale instituţiilor. Proiectul va ajuta la promovarea obiectivelor dezvoltării durabile atât în ceea ce priveşte procesul, cât şi rezultatele concrete.

Proiectul va extinde implementarea Agendei locale 21 în două judeţe şi un municipiu, selectate în comun de P.N.U.D. şi M.I.E., pe baza metodologiei stabilite anterior:

•  stabilirea structurilor locale ale Agendei locale 21 (Comitetul local de coordonare, Biroul local al Agendei locale 21 şi grupurile de lucru);

•  identificarea nevoilor locale de instruire şi derularea activităţilor de training;

•  elaborarea proiectului Planului local de dezvoltare durabilă (care include Strategia locală de dezvoltare durabilă, Planul local de acţiune), urmat de un larg proces de dezbatere publică pentru corectarea/completarea documentului înaintea finalizării;

•   identificarea şi alcătuirea portofoliului de proiecte prioritare;

•  sprijin pentru implementarea unora dintre proiectele prioritare, avându-se în vedere sinergia cu alte proiecte P.N.U.D. din aceleaşi localităţi.

PARTEA a II-a*) Matricea rezultatelor

Rezultate scontate conform Programului Cadru Naţional: G1-SGN3/SASN1 Adoptarea legislaţiei care să permită participarea Organizaţiilor Societăţii Civile la elaborarea şi implementarea programelor economice şi sociale la nivel sub-national.

Indicator de realizare a rezultatelor conform Programului Cadru Naţional privind Rezultatele şi Resursele, inclusiv direcţiile şi obiectivele. Existenţa unui mecanism instituţional pentru consultări regulate între autorităţile locale şi organizaţiile societăţii civile privind politicile şi programele economice şi sociale

Domeniul strategic de suport (din SRF) şi TTF Service Line (dacă este cazul): Coeziune socială prin elaborarea planurilor de dezvoltare şi alte procese de luare a deciziilor la nivel sub-naţional

Strategia parteneriatului Asistenţa PNUD este îndreptată către promovarea dialogului între principalii actori, autorităţile locale, ONG-uri, comunitatea oamenilor de afaceri, în scopul identificării problemelor locale şi a posibilelor domenii de intervenţie, ca parte din procesul Al.21. Prin implementarea conceptelor AL21, PNUD deţine un rol important în stabilirea mecanismelor instituţionale pentru consultări regulate între autorităţile locale şi societatea civilă privind proiectele economice şi sociale pentru comunitate, asigurând baza pentru elaborarea legislaţiei care să permită participarea societăţii civile în procesul de luare a deciziilor.

Titlul şi numărul proiectului: 0033238 Extinderea Implementării Agendei 21 în România.

Obiectiv: Intărirea capacităţii instituţionale şi conştientizarea la nivelul autorităţilor şi al publicului, in vederea adoptării şi încorporării principiilor dezvoltării durabile în strategiile de dezvoltare locală si regională şi în planurile de acţiune, în două judeţe şi un municipiu din România.

Obiective	Rezultate	Activităţi	Resurse
1. Stabilirea structurilor de implementare a proiectului, la nivel local	Echipa locală a proiectului a fost stabilită, şi a fost creat cadrul pentru implementarea principiilor dezvoltării durabile	1.1.  Selectarea localităţilor implicate în proiect. 1.2.  Identificarea actorilor relevanţi şi stabilirea Comitetelor Locale de Coordonare. 1.3.  Selectarea Ofiţerilor locali şi a Coordonatorilor Grupurilor de Lucru.	Echipa locala a proiectului (Ofiţeri locali) Deplasări Costuri de comunicaţii Consumabile

*) Partea a II-a este reprodusă în facsimil.

Obiective	Rezultate	Activităţi	Resurse
2. Dezvoltarea capacităţii instituţionale	Capacitate sporita, la nivel local, de a participa la implementarea principiilor dezvoltării durabile, de a desfăşura un procesul de planificare durabilă şi de a accesa fondurile europene de pre-aderare şi/sau structurale. 0 reţea operaţională între localităţile implicate în procesul de implementare a Agendei Locale 21.	2.1  Crearea Birourilor Agendei Locale 21 şi dotarea ci echipamente IT. 2.2  Evaluarea necesităţilor locale de instruire privind: - Integrare europeana şi dezvoltare durabilă - accelerarea reformei în administraţia publică („transparency şi accountability") - capacitatea de absorbţie a fondurilor europene de pre-aderare şi/sau structurale (iniţierea de proiecte, scrierea aplicaţiilor pentru finanţare, managementul proiectelor, stabilirea parteneriatelor public-private în vederea implementării proiectelor) 2.3  Derularea modulelor de instruire, în conformitate cu necesităţile identificate. 2.4  „Călătorie de studii" într-un stat membru UE. 2.5   Crearea unei reţele electronice, între localităţile AL21, care să faciliteze comunicarea şi informarea privind dezvoltarea durabilă şi integrarea europeană	Ofiţerii locali Echipament Deplasări Training (Servicii contractate) Călătorie de studii (EU) Costuri de comunicaţii Consumabile
3. Stabilirea mecanismelor participative la nivelul localităţilor	Nivel ridicat de conştientizare a publicului. Cooperare crescută între autorităţile locale şi comunitate în activitatea de zi cu zi. Contribuţii consistente din partea reprezentanţilor societăţii civile.	3.1   Editare şi tipărire de materiale promoţionale 3.2  Sondaje 3.3  Forumuri consultative pentru: - iniţierea dialogului între actorii relevanţi - stabilirea cadrului pentru îmbunătăţirea comunicării - dezbaterea publică a documentelor AL21 - analiza comentariilor şi sugestiilor societăţii civile şi includerea lor în forma finală a documentelor AL21 3.4  Organizarea de Seminarii, Workshop-uri pentru: - prezentarea proiectului şi diseminarea rezultatelor - schimb de experienţă cu alte oraşe din reţeaua AL21	Tipărire (servicii contractuale) Workshop Dezbateri Publice

Obiective	Rezultate	Activităţi	Resurse
4. Elaborarea documentelor Agendei Locale 21 pentru fiecare localitate	Strategia locală de dezvoltare durabilă - forma finală Planul local de acţiune şi Portofoliul de proiecte prioritare - forma finală Documentul integrat: Planul Local de Dezvoltare Durabilă, finalizat cu participarea activă a tuturor actorilor relevanţi şi cu consultanţă de specialitate.	4.1   Elaborarea Strategiei Locale de Dezvoltare Durabilă • draft • dezbatere publică • versiune finală 4.2   Elaborarea Pianului Local de Acţiune Plan • draft • dezbatere publică •  versiune finală 4.3  Stabilirea Portofoliului de Proiecte Prioritare 4.4  Integrarea documentului final: Planul Local de   Dezvoltare Durabilă 4.5  Consultanţă de specialitate	Ofiţerii locali Grupuri de lucru Consultanţi Deplasări Costuri de comunicaţii Consumabile
5. Tipărirea documentelor finale ale Agendei Locale 21	Planul Local de Dezvoltare Durabilă editat şi tipărit	5.1   Consultanţă editorială 5.2  Traducere şi control vorbitor nativ 5.3  Tipărire	Ofiţerii locali Deplasări Consultanţi Traducere+native speaker Tipărire (Servicii contractuale) Costuri de comunicaţii Consumabile
6. Managementul general al proiectului	Proiectul implementat cu succes în două judeţe şi un municipiu, în conformitate cu Proiectui de document şi legislaţia din domeniu.	6.1  Asigurarea asistenţei tehnice, a expertizei şi consultanţei. 6.2 Organizarea evenimentelor publice 6.3 Asigurarea managementului financiar 6.4 Monitoring, evaluare şi raportare.	Echipa proiectului PNUD Cheltuieli Administrative Deplasări Maşina proiectului Raportare Audit Diverse

Planul de lucru anual

Activitatea	Luna
	1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12	13	14	15	16	17	18	19	20
1.   Stabilirea structurilor locale de implementare a proiectului
2.   Dezvoltarea capacităţii instituţionale
3.   Dezvoltarea mecanismelor participative
4.   Elaborarea documentelor Agendei Locale 21
5.   Tipărirea documentelor finale
6.   Managementul general al        proiectului

PARTEA a III-a

Managementul Proiectului

M.I.E. este agenţia de execuţie a Proiectului şi va contribui la cofinanţarea acestuia. Agenţia de execuţie va desemna un director de proiect la nivel naţional, care va fi punctul focal al Guvernului şi va răspunde de execuţia generală a Proiectului. Acesta va asigura coordonarea în cadrul Proiectului între nivelul central şi local şi va asigura cooperarea efectivă între agenţiile guvernamentale relevante şi echipa de implementare a proiectului.

Directorul de proiect, care trebuie să fie salariatul agenţiei de execuţie (M.I.E.) este răspunzător faţă de Guvern şi P.N.U.D. pentru implementarea Proiectului în conformitate cu proiectul de document semnat. Directorul de proiect va fi persoana împuternicită cu avizarea operaţiunilor din cadrul Proiectului.

M.I.E. va monitoriza derularea Proiectului pe baza planurilor de lucru trimestriale ce vor fi elaborate şi actualizate de către managerul de proiect.

P.N.U.D. va avea responsabilitatea generală pentru managementul tehnic şi financiar al Proiectului şi va continua să contribuie cu fonduri la realizarea acestuia. P.N.U.D. va răspunde de procurarea şi managementul resurselor necesare pentru Proiect. Legislaţia română privind achiziţiile publice şi regulile şi reglementările P.N.U.D. se vor aplica în toate activităţile din cadrul Proiectului. P.N.U.D. va pregăti şi actualiza planurile de lucru şi va folosi mecanismele proprii pentru monitorizare şi evaluare şi, de asemenea, mecanismele sale pentru a asigura un management financiar corect, precum şi un sistem de raportare adecvat ca periodicitate şi acurateţe.

Proiectul va fi implementat de Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă (C.N.D.D.). C.N.D.D. este entitate naţională, care are capacitatea de a asigura un cadru clar pentru analiza şi dezbaterea problemelor de dezvoltare durabilă. Dată fiind capacitatea demonstrată a C.N.D.D., în calitate de agenţie de implementare a P.N.U.D. pentru proiecte de dezvoltare durabilă, de a coordona între o serie largă de parteneri, activităţi naţionale privind dezvoltarea durabilă, acesta are o poziţie consolidată pentru a conduce procesul Agendei locale 21 în România. Experienţa sa dovedită îi asigură o legătură strânsă cu actori relevanţi şi proiecte, dispunând de o listă amplă de experţi şi de un volum mare de informaţii şi resurse.

P.N.U.D. va desemna un manager de proiect din cadrul C.N.D.D., care va superviza implementarea de zi cu zi a Proiectului şi va coordona interacţiunile dintre Guvern, comitetele locale de coordonare, ONG-uri şi alţi parteneri în cadrul Proiectului. P.N.U.D. va încheia contracte cu o echipă de experţi a C.N.D.D. pentru coordonarea activităţilor tehnice ale Proiectului, activităţilor financiar-administrative şi a celor de promovare media.

Procesul de implementare a Proiectului va fi sprijinit de Federaţia Autorităţilor Locale din România, care va facilita schimbul de experienţă între localităţile implicate în toate etapele Proiectului Agenda locală 21.

P.N.U.D. va stabili comitete locale de coordonare în localităţile implicate în Proiect, care vor include reprezentanţi ai autorităţilor locale, ai sectorului public şi privat, ai societăţii civile. Aceste comitete vor coordona şi vor supraveghea întregul proces al Agendei locale 21 în localitatea respectivă şi vor monitoriza activitatea experţilor din grupurile de lucru.

Activităţile Proiectului se vor desfăşura şi vor fi monitorizate pe planurile trimestriale de lucru, elaborate şi actualizate de către managerul de proiect. Acesta va pregăti şi va înainta rapoarte tehnice şi financiare privind stadiul Proiectului. Managerul de proiect, cu consultarea directorului de proiect, va întocmi şi va prezenta M.I.E./A.M.-P.O.R. raportul final. Acesta va fi înaintat în timp util, pentru a permite verificarea, revizuirea şi aprobarea de către agenţia de execuţie şi P.N.U.D.

Succesul acestui proiect va depinde de participarea activă a unui amplu segment al societăţii şi de experienţa acumulată, care vor fi folosite în desfăşurarea viitoarelor proiecte, în special pe parcursul pregătirii strategiei locale de dezvoltare durabilă. I acest sens, numeroşi participanţi la realizarea Proiectului vor fi implicaţi în pregătirea şi implementarea monitorizării şi în analiza rezultatelor monitorizării. Proiectul va fi evaluat şi auditat conform procedurilor P.N.U.D.

PARTEA a IV-a

Cadru legal

Proiectul de document va fi instrumentat în conformitate cu art. 1 din Acordul între Guvernul României şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, semnat la 23 ianuarie 1991.

ANEXA Nr. 21)

BUGETUL   PROIECTULUI (cheltuieli totale pentru 20 de luni)

1. Contribuţia M.I.E./A.M.- P.O.R.

Tipuri de cheltuieli	Suma (Dolari SUA)	Suma (RON)*
Personal local	27.000	76.950
Grupuri de lucru	22.500	64.125
Consultanţi	10.000	28.500
Echipament	15.000	42.750
Deplasări	18.000	51.300
Training local	14.000	39.900
Training internaţional	30.000	85.500
Consumabile	12.000	34.200
Comunicaţii + întreţinere echipamente IT	18.000	51.300
Publicaţii şi materiale audio-video	25.000	71.250
Traduceri+supervizare native speaker	10.000	28.500
Evenimente (Ateliere de lucru, seminarii, dezbateri publice)	15.000	42.750
Comision administrare (5%)	10.825	30.851
TOTAL	227.325	647.876

*S-a luat în consideraţie un curs de referinţă mediu de 2,85 RON pentru 1 dolar SUA. b. Contribuţia PNUD

Tipuri de cheltuieli	Suma* (Dolari SUA)
Personalul proiectului (P.N.U.D.)	69.600
Cheltuieli administrative (chirie+utilităţi)	8.400
Deplasări	5.400
Maşină proiect (întreţinere+carburant)	5.000
Costuri de raportare	900
Audit	1.000
Diverse	8.100
TOTAL	98.400

* Plăţile din contribuţia PNUD se vor efectua în lei la cursul de schimb ONU din ziua plăţii TOTAL BUGET: 325.725 Dolari SUA

1)Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil.