OUG Nr.53 din 04.08.2017

Luând în considerare prevederile Programului de guvernare 2017-2020, Măsura nr. 1 - Stimularea creării de noi locuri de muncă din capitolul Politici publice în domeniul muncii şi justiţiei sociale de combatere a muncii fără forme legale, care să răspundă unor cerinţe ridicate privind îndeplinirea la un nivel calitativ a actului de control, creşterea eficienţei actului de control, îndeplinirea atribuţiilor curente, precum şi a unor noi atribuţii reglementate de legile speciale, aflate şi ele într-o dinamică continuă,rigiditatea actualei reglementări, care nu permite aplicarea sistemului ablaţiunii în sensul stabilirii dreptului contravenientului de a achita jumătate din minimul amenzii stabilite de actul normativ în 48 de ore de la primirea procesului-verbal, a generat reducerea încasărilor la bugetul de stat ale sumelor provenind din amenzile contravenţionale aplicate pentru munca nedeclarată, întrucât contravenientul nu era stimulat să plătească benevol amenda contravenţională, ci, dimpotrivă, determina creşterea numărului de contestaţii în instanţă cu efect negativ asupra încărcării rolului instanţelor de judecată şi mai ales de diminuare a încasărilor la bugetul de stat.Munca nedeclarată reprezintă un fenomen de o gravitate crescută cu care se confruntă societatea, cu consecinţe negative atât asupra lucrătorului, cât şi asupra bugetului de stat, care se manifestă în diferite forme, atât prin nedeclararea către autorităţi a întregii activităţi a salariatului, cât şi prin declararea parţială a activităţii acestuia. Legislaţia românească nu prevede o definiţie a muncii nedeclarate, în prezent, Codul muncii sancţionând doar fapta de a primi la muncă o persoană fără încheierea în formă scrisă a contractului individual de muncă anterior începerii activităţii, nu şi alte forme în care se manifestă munca nedeclarată.În acest context se impune adaptarea legislaţiei naţionale la noile provocări cu care se confruntă autorităţile în demersul de prevenire şi combatere a acestui fenomen, inclusiv prin reglementarea situaţiilor care constituie muncă nedeclarată, reglementare fără de care aceste fapte nu pot fi sancţionate.În exercitarea activităţii de control, inspectorii de muncă au identificat numeroase situaţii în care angajatorii utilizau mai mult de 5 persoane, fără încheierea unui contract individual de muncă, intrând astfel sub incidenţa art. 264 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi angajând răspunderea penală a angajatorilor. Din analiza modului de soluţionare a acestor dosare penale, în cvasitotalitatea cazurilor, organul de cercetare penală şi instanţa de judecată au pronunţat soluţii de neîncepere a urmăririi penale sau de achitare, după caz, în considerarea lipsei de pericol social al faptei.Astfel, impactul stabilirii ca infracţiune a faptei de a primi la muncă mai mult de 5 persoane fără contract individual de muncă nu a fost cel aşteptat, fapt care a generat o privare de efecte a reglementării şi o discriminare între angajatorii, sancţionaţi contravenţional în limita maximă a amenzii reglementate de prevederile art. 260 alin. (1) lit. e), respectiv până la 100.000 lei pentru 5 persoane identificate fără contract de muncă, şi angajatorii aflaţi în situaţia reglementată de art. 264 alin. (4), care, în urma analizei faptei sub aspect infracţional, sunt sancţionaţi cu o eventuală amendă administrativă, al cărei cuantum este extrem de redus (500-1.000 lei). În perioada 2016-iunie 2017, inspectoratele teritoriale de muncă au sesizat organele de cercetare penală cu privire la un număr de 349 de fapte de primire la muncă a unui număr mai mare de 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, în peste 90% dintre modalităţile de soluţionare transmise inspectoratelor fiind dispusă măsura neînceperii sau a încetării urmării penale.Caracterul disuasiv al sancţiunii penale a fost lipsit de efecte, în marea majoritate a cazurilor instrumentarea dosarului penal genera consecinţe contrare intenţiei de reglementare, iar cheltuielile ocazionate de judecarea dosarului penal rămâneau în sarcina statului.Astfel, pentru eficientizarea activităţii de control pentru combaterea muncii nedeclarate, precum şi pentru definirea mai clară a regimului sancţionator al muncii nedeclarate în Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin modificarea regimului sancţionator al acestei fapte, în sensul eliminării limitei de 5 persoane stabilite în prezent de Codul muncii pentru încadrarea faptei drept contravenţie, se impune cu necesitate ca reglementările propuse să fie realizate în regim de urgenţă. Neadoptarea în regim de urgenţă a acestor măsuri va conduce la perpetuarea disfuncţionalităţilor, precum şi la afectarea în continuare a respectării legislaţiei în domeniul relaţiilor de muncă, cu consecinţe negative asupra lucrătorilor, a bugetului de stat şi, pe cale de consecinţă, a societăţii în general, prin menţinerea unei capacităţi reduse de intervenţie a organelor de control, în vederea combaterii muncii nedeclarate.În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă. Articolul ILegea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. După articolul 15 se introduce un nou articol, articolul 15¹, cu următorul cuprins: Articolul 15¹ În sensul prezentei legi, munca nedeclarată reprezintă: a)primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă, în ziua anterioară începerii activităţii; b)primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii; c)primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat; d)primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parţial. 2. Articolul 16 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 16
(1) Contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în formă scrisă, în limba română, anterior începerii activităţii de către salariat. Obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului.
(2) Anterior începerii activităţii, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidenţă a salariaţilor, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă.
(3) Angajatorul este obligat ca, anterior începerii activităţii, să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă.
(4) Angajatorul este obligat să păstreze la locul de muncă o copie a contractului individual de muncă pentru salariaţii care prestează activitate în acel loc.
(5) Munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă constituie vechime în muncă.
(6) Absenţele nemotivate şi concediile fără plată se scad din vechimea în muncă.
(7) Fac excepţie de la prevederile alin. (6) concediile pentru formare profesională fără plată, acordate în condiţiile art. 155 şi 156. 3. La articolul 17, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(5) Orice modificare a unuia dintre elementele prevăzute la alin. (3) în timpul executării contractului individual de muncă impune încheierea unui act adiţional la contract, anterior producerii modificării, cu excepţia situaţiilor în care o asemenea modificare este prevăzută în mod expres de lege sau în contractul colectiv de muncă aplicabil. 4. Articolul 119 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 119Angajatorul are obligaţia de a ţine la locul de muncă evidenţa orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidenţierea orei de începere şi a celei de sfârşit al programului de lucru, şi de a supune controlului inspectorilor de muncă această evidenţă, ori de câte ori se solicită acest lucru. 5. La articolul 260 alineatul (1), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins: e)primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată; 6. La articolul 260 alineatul (1), după litera e) se introduc trei noi litere, literele e¹)-e³), cu următorul cuprins: e¹) primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii, cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată; e²) primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat, cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată; e³) primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parţial, cu amendă de 10.000 lei pentru fiecare persoană identificată; 7. La articolul 260 alineatul (1), după litera p) se introduce o nouă literă, litera q), cu următorul cuprins: q)încălcarea prevederilor art. 16 alin. (4), cu amendă de 10.000 lei. 8. La articolul 260, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1¹), cu următorul cuprins: (1¹) Contravenientul poate achita în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din amenda prevăzută la alin. (1) lit. e)-e³), inspectorul de muncă făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal. 9. La articolul 260, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (4) şi (5), cu următorul cuprins:
(4) În cazul constatării săvârşirii uneia dintre faptele prevăzute la alin. (1) lit. e)-e²), inspectorul de muncă dispune, ca sancţiune complementară, sistarea activităţii locului de muncă organizat, supus controlului, conform procedurii de sistare elaborate de Inspecţia Muncii şi aprobate prin ordin al ministrului muncii şi justiţiei sociale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, după consultarea prealabilă a confederaţiilor sindicale şi patronale reprezentative la nivel naţional.
(5) Angajatorul poate relua activitatea numai după achitarea amenzii contravenţionale aplicate şi după ce demonstrează că a remediat deficienţele care au condus la sistarea activităţii: prin încheierea contractului individual de muncă, transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor sau, după caz, încetarea suspendării contractului individual de muncă şi constituirea şi plata contribuţiilor sociale şi a impozitului pe venit aferente veniturilor salariale care se cuvin lucrătorului pe perioada în care a prestat activitate nedeclarată. 10. La articolul 264, alineatul (4) se abrogă. 11. La articolul 265, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) Primirea la muncă a unei persoane aflate în situaţie de şedere ilegală în România, cunoscând că aceasta este victimă a traficului de persoane, constituie infracţiune şi se sancţionează cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. Articolul II La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă prevederile art. 9 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 500/2011 privind registrul general de evidenţă a salariaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 27 mai 2011, cu modificările şi completările ulterioare.PRIM-MINISTRUMIHAI TUDOSEContrasemnează:Ministrul muncii şi justiţiei sociale,Lia-Olguţa Vasilescu